gen compr.ppsx

7/21/2019 www.nicepps.ro_10428_vulcan gen compr.ppsx

http://slidepdf.com/reader/full/wwwniceppsro10428vulcan-gen-comprppsx 1/34

VULCANII



Vulcanul este o deschizătură în scoarța terestrăcare emite rocă topită sau parțial topită (lava), cenușă și gaze.



Majoritatea vulcanilor s-au format la întâlnirea plăcilortectonice (diverente sau converente!

Cercul de focal Pacificului

Riftul din Africa de Est



"ormarea vulcanului intre placiconverente

"ormarea vulcanului intre placi

diverente



#$ camera mamei

%$ straturi de rocă

&$ con

'$ solul

$ intru)ie - sill

*$ canal secundar

$ straturi de cenu,ă

$ co,ul vulcanic

.$ straturi de lavă

#/$ ât vulcan

##$ crater secundar#%$ scurere lava

#$ lavă proaspătă

#'$ crater

#$ nor de cenu,ă

0tructură


http://slidepdf.com/reader/full/wwwniceppsro10428vulcan-gen-comprppsx 7/34Vezuviu - Italia

Structura aparatului vulcanicaterialele e!pulzate prin erup ii se depun în "urul punctului de emisie, constituind un aparatț

vulcanic, alcătuit din co , crater i con#ș ș

$o ul reprezintă hornul sau orificiul de evacuare a materialelor e!pulzate#ș$raterul reprezintă prelun%irea e!ternă prin care se termină co ul, are de o&icei forma de p'lnie#ș

$onul este edificiul propriu-zis, clădit din lava revărsată i din alte materiale rezultate în timpulș

e!ploziei vulcanice#



atere simple formă de pâlnie și rezultă prin eplozii puternice.rimea lor este direct proporțională cu intensitatea erupției. întâlnesc la vulcanii ce dau conuri de sfărâmături și la stratovulcani.

Augustine - Alaska


http://slidepdf.com/reader/full/wwwniceppsro10428vulcan-gen-comprppsx 9/34Stromboli - Italia

$onurile sunt rezultatul erup iilor de lavă#ț

Apar izolate sau %rupate pe anumite areale i îm&racă formeș

diferite, după tipul de erup ie i după natura rocilor#ț ș

$onuri de sfăr'mături(ezultate în urma e!ploziilor de tip strom&olian i vulcanian, suntș

formate din în%rămădirea piroclastitelor în "urul co ului iș șcraterului#



Fui - !aponia

$onurile stratovulcanilor )unt alcătuite din straturi alternante de lavă i piroclastite#ș

*n con simplu de stratovulcan are pante concave i un crater lar%, ca o p'lnie#ș

+acă conul cre te în înăl ime, se deschid crăpături radiare prin care cur%ș ț

erup ii laterale#ț

Acestea construiesc o serie de conuri adventive conuri secundare, care pot

a"un%e la dimensiuni considera&ile#)tratovulcanii mari sunt afecta i de falii i fisuri pe diferite direc ii#ț ș ț



"ount Saint #elens - $SA

$umulo-vulcanii.ip de con creat de vulcanii care elimină lave acide, v'scoase#Ele încetează sa cur%ă la temperaturi su& /0112$, materia seacumulează i se solidifică repede în "urul co ului#ș ș

$onul apare ca o în%rămădire haotică de &locuri, pe care lavanouă, incandescentă, venită su& presiune, le împin%e în sus#)e formează un con fără crater, numit cumulodom sau domendo%en, care poate atin%e dimensiuni de sute de metri



#a%ai

3latourile vulcanice3latourile sunt rezultatul răcirii lavelor &azice 4 fluide, cu viteză mare de cur%ere#5avele a"un% la suprafa ă cu o temperatură mai ridicată, se revarsă peste pere ii craterului i cur% peț ț ș

distan e foarte mari, acumul'ndu-se la &aza conurilor vulcanice#ț

3latourile se mai numesc i 6vulcani scut7 deoarece sunt tot conuri vulcanice, însă cu pante foarte mici#ș

de tip hawaiian

conuri foarte mari, în parte su&marine#5a auna 5oa conul principal are o înăl ime de 8/90 m, iar cu partea su&mersă a"un%e p'nă la 111 m#ț

+iametrul &azei, la nivelul mării este de 811 ;m# 3e platoul central se află un crater în forma de pu pit-ț

crater, format prin pră&u ire, măr%init de pere i a&rup i i umplut de multe ori cu lavă incandescentă#ș ț ț ș



&aki - Islanda

3latourile vulcanicede tip islandezdimensiuni mult mai mici, le lipse te platoul central, iar înclinarea pantelor este mai mare#ș

<n Islanda se înt'lnesc platouri vulcanice întinse, formate prin revărsări produse în lun%ul unor maricrăpături liniare#+e fapt Islanda este sin%urul loc unde se mai înt'lnesc în activitate erup ii liniare#ț

5inia 5a;i, deschisă în anul /=>?, cu o lun%ime de peste 08 ;m s-au format peste ?8 de conurivulcanice cu înăl imi p'nă la /@1m#ț



Caldeiră#aldeirele reprezintă cratere uriașe formate prin eplozie și lărgite mult prinpră$ușirile care urmează.%a eplozii puternice, coșul și chiar porțiunile superioare ale cuptorului magmaticsunt golite de lavă, iar partea centrală a vulcanului, pierzându&și suportul se

pră$ușește.'in vechiul con vulcanic nu mai rămâne decât porțiunea de la poalele acestuiasu$ forma unui perete circular, în interiorul căruia se pot forma ulterior, conurivulcanice mai mici.

Pinatubo - Filipine



Augustine - Alaska

lo&ul terestru are mai multe straturi# 3rofunzimea fiecărui strat %eolo%iceste determinată de %reutatea specifică a rocilor componente# Astfel în centru miezul .errei se %ăsesc cele mai %rele elemente care, prinprocese fizico-chimice e!oterme, a"un% la temperaturi foarte ridicate mii de%rade $elsius, fapt ce determină topirea rocilor cu formare de %aze# Acest fenomen cauzează presiuni deose&it de mari, %azele caut'nd săstrăpun%ă straturile de la suprafa ă# (ocile vecine ma%mei suferă proceseț

de transformare, fiind numite roci metamorfice#



Eifel - 'ermania

aareaarele sunt depresiuni rotunde, de forma unui pu , cu un diametru deț

sute de metri p'nă la 0-? ;m, rezultate în urma e!ploziilor vulcanice#)unt umplute cu sfăr'mături provenite din e!plozie sau din pră&u ireaș

pere ilor#ț

Ele nu e!pulzează lavă i de aceea nu formează un con#ș

)e compune din: canalul de străpun%ere i craterul de e!plozie, ce nu seș

ridică deasupra reliefului#Boarte rar craterul este încon"urat de un val înalt de c' iva zeci de metri,ț

format din sfăr'mături de roci#-



Vulcan submarin



Vulcan subglacial



n vulcan se formează prin ridicarea scoarței, alcătuind conul vulcanului*, su$ presiunea gazelor și magmei (rocile topite).



ateriile incandescente ies la suprafa ă printr-un crater deschidere cu forme siț

diametre diferite#



#u toate că vulcanii sunt în general asociați cu distrugere, ei au și unele efectepozitive+ minerale din adâncul errei fac ca pământul din -urul multor vulcani să

e foarte fertil/ ei creează noi forme de teren pe fundul mărilor, iar studiulvulcanilor contri$uie în mod semnicativ la înțelegerea noastră a interiorului



0enomenul ieșirii magmei la suprafață este denumit erupție și are loc acolo undescoarța terestră opune cea mai mică rezistență



111111

2rupția vulcanului este însoțită de cutremure de pământ, erupție de gaze, cenușă,

$om$e vulcanice (fragmente rupte din crater) și lavă (vâscozitatea ei diferă dupăreacția acidă sau $azică a lavei) care se solidica prin răcire.



2rupțiile vulcanice sunt de două feluri+& erup1ia efu)ivă este o erupție vulcanică silențioasă, care scoate la suprafață lava$azalticăcu viteză mică (erupțiile vulcanului 3ilauea din 4a5aii sunt efuzive).

Erta Ale - Etiopia



2rup1ia e3plo)ivă este o erupție puternică a unui vulcan care aruncă în aermateria pe distanțe uriașe/ lava e săracă în silicat/ poate foarte periculoasă pentrulocuitorii a6ați în apropiere de locul erupției.



3rodusele activită ii vulcaniceț

%azoase - vapori de apă, dio!id de car&on, hidro%en, hidro%en sulfurat, amoniac lichide - lava care poate fi: acidă, neutră, &azică solide sau piroclastite - cenu a vulcanicăC lapili 4 fra%mente de /-?cmC &om&e 4 c'nd auș

diametre de ordinul centimetrilor sau metrilor



Clasificare

4upă perioada de formare5- vulcani tineri

- vulcani 6ătrâni

(romo - Indonezia



Clasificare activitate5

- vulcani activi7 care continuă să erupă - vulcani inactivi (stin8i!7 a căror activitate a încetat cu milenii în urmă$

- vulcani adormi9i

Arenal ) Costa Rica



Clasificare

'upă tipul de manifestare a

erupției+ & de tip islandic, cu erupții liniarede lave 6uide, fără eplozii & de tip ha5aian, cu erupțiicentrale liniștite de lave 6uide & de tip strom$olian, cu erupții delave 6uide și eplozii ritmice degaze

& de tip vulcanian, cu erupții delave vâscoase care, dupăconsolidarea în vor epulzate su$formă de cenușă și $om$evulcanice prin eplozii puternice alegazelor & de tip peleean, cu erupții de lavăvâscoasă care se ridică în formaunui stâlp & de tip 7andai&"an, la careeploziile foarte puternice aruncă înaer vechiul aparat vulcanic$



Indicele 23plo)ivită1ii Vulcanice

Indicele E!plozivită ii Dulcanice IEDț

reprezintă un sistem de clasificare aerup iilor vulcanice cumva similarț

scării de ma%nitudine pentrucutremure#

)istemul a fost dezvoltat in />1 sifolose te factori precum volumulș

materialului e"ectat in urma uneierup ii, frecventa si alte varia&ile prinț

care se poate estima puterea unuivulcan#)cala mer%e de la / la >, iar fiecare

%rad in afara de / este de /1 ori maimare dec't cel anterior#



IEV *ip erup+ie ,escrier e

n.l+imecoloan.

Volumerup+ie

Frecven+. E/emplu 0um.rerup+ii1

1 hawaian efuziv /11 m /1 111 m? zilnic auna 5oa -

/ hawaian-strom&olian

moderat /11-/111 m F/1 111 m? zilnic )trom&oli -

0 strom&olian-vulcanian

e!ploziv /-@ ;m F/ 111 111m?

săptăm'nal aleras/?

?8==

? vulcanian -peelean

e!ploziv ?-/@ ;m F/1 111 111m?

anual Gevado del(uiz />@

>9>

8 su&plinian catastrofal /1-0@ ;m F1,/ ;m? F/1 ani )oufrireHills /@

0=>

@ plinian catastrofal F0@ ;m F/ ;m? F@1 ani ount )aintHelens />1

>8

9 plinian-ultraplinin colosal F?1 ;m F/1 ;m? F/11 ani 3inatu&o

//

?

= ultraplinian supercolosal

F81 ;m F/11 ;m? F/111 ani .am&ora/>/@

8

> supervulcanic me%acolosal

F@1 ;m F/111 ;m? F/1 111 ani .o&a=? 111 ani

/

Indicele 23plo)ivită1ii Vulcanice

8 2stimare 9nstitut "mithsonian pentru :; ;;; ani



0urse5

555.5i<ipedia.org & tethttp+==555.volcanodiscover>.com= & imagi'ar s&au folosit imagini ?i din alte surse.

!uzica+ 4amien :ice - Volcano

http://www.wikipedia.org/

http://www.volcanodiscovery.com/




http://www.wikipedia.org/



Ma;on < "ilipineAutor5s)epcsa6a$)=mail$com

Mul9umesc>

gen compr.ppsx

Documents

Transcript of gen compr.ppsx