Ebook Agricultura judetului Arges şi probleme de protecţia mediului

8/6/2019 Ebook Agricultura judetului Arges i probleme de protecia mediului

1/15

Copyright UN

4


2/15

PUNCT DE VEDERE AL AUTORULUI

Agricultura este o ramur important a economiei romneti! cu toateacestea c"iar #n ciu$a acestui aspect! reali%m propor&ional $e pu&in importan&aacesteia #n ansam'lul ramurilor economice in$ustriale romneti( In)rastructura

agricol romneasc $estul $e re$us c"iar ine*istent! )ace ca practicile agricolecurente i +iitoare s $e+in $in ce #n ce mai mult! o mare po+ar pentru oameniisatului cn$ acti+it&iile acestora ar tre'ui s repre%inte im'ol$ul celorlalte ramuriin$ustriale romneti( Cu toate acestea! natura i Dumne%eu a &inut i mai &ine cupracticile agricole romneti! #ns tre'uie s &in i institu&iile i s +in cuproiecte )a+ora'ile in)rastructurii agricole! $epo%itrii i conser+rii roa$elorcmpului la ni+elul propriet&ilor )i%ico , c"imice care le )ac comerciale irecoman$ate pentru a $eser+i o pia& $e consum(

O'ser+m c societatea rural a a-uns la un punct critic cu anumite ramuriin$ustriale! cum ar )i cele e*tracti+e i $e resurse naturale( Cn$ in alte regiuni

ale lumii oamenii salt $e 'ucuria inimagina'il a $escoperii comorilor $e su'pmnturilor acestora! pe trmurile romneti! acetia sunt ne+oi&i s sepregteasc cu acest prile-! s triasc )rica i+irii unor e+enimente impre+i%i'ile!cum ar )i. cutremure i ero%iuni ale solurilor! ca urmare a $islocrii )alilor sortiteacum nu numai ploilor aci$e sau altor e+enimente $e aceiasi natur ci si ac&iunii-eturilor $e ap care le inun$ pentru scoaterea la supra)a& a ga%elor $e ist( /epare c ci+ili%a&iile mo$erne ne au pus #ntr0o situa&ie $i)icil! ca s mai putemcontinua alegerea perpeturrii unei in)rastructuri energetice care alimentea% imen&ine ci+ili%a&ia #n casele noastre(

Cu toate acestea! agricultura romneasc promite s se a$apte%e pie&elor $e

consum interne i interna&ionale! prin culti+area pe tot mai multe sere i cmpuri!$e noi soiuri $e legume i )ructe i c"iar plante me$icinale menite s su&inme$icina alopat i c"iar pia&a ser+iciilor $e #n)rumuse&are! unele c"iar e*otice!)a+ori%ate $e sc"im'rile climatice! multe )iin$ )ructe moi i cu cerere mare lae*port(

Cu siguran& proiectele mari agricole +or iei la supra)a& i #n agriculturaromneasc pentru c tre'uie s $ea pinea i roa$ele cu+enite oamenilor pentrutraiul $e %i cu %i( Aceste $orin&e tre'uie #ncura-ate $e priceperea unor specialitiagronomi care s propun $e%+oltarea climatului corespun%tor #ntr0o $i+ersitate $etipologi $e sere! ar"itecturi $e sere i amena-ri peisagistice! 'a%ine i a$uc&iunicare +or #nglo'a elementele naturii. pmntul! apa i o*igenul! toate capa'ile s


3/15

concure #ntr0un circuit 'ioenergetic pentru microclimatul agricol amena-at strans)orme aceste elemente #n minun&ii $e nutrien&i! capa'ili s sus&in c"iarenergetic! procesele agricole $in cmp i sere(

/unt cons+ins c nu tre'uie s luptm #mpotri+a elementelor naturii cum ar)i! pmnturile! sco'ite ast%i cu ap pentru a le o'&ine roa$ele energetice! sunttot atat $e con+ins c mai e*ist i alte op&iuni prietene naturii( 1i atunci cn$natura te simte att $e aproape $e ea! ea #&i +a $rui procesele )ireti i naturaleprin care energiile ascunse #n luntrul pamanturilor se +or )ace cunoscute $e la sineoamenilor care +or $ori s conlucre%e i s cunoasc $e o alt manier! lucrul cupmnturile! apa i c"iar aerul(

Apa! care e*ist #n i%+oarele oamenilor! satis)ace #n pre%ent nu numai ne+oile$e rspuns 'iologic la setea uman sau ne+oia economic $escomups printr0outilitate! #n te"nicile agricole i in$ustriale( A +enit timpul s $escompunem altepropriet&i ale apei! cea mai important proprietate! proprietatea 'ioenergetic!

apa $in i%+oarele oamenilor )iin$ #n aceast er! capa'il s pro$uc )or&e sauenergii $e torsiune! la )el $e capa'ile s cree%e #n tipologii $e sere! +arii ras$uri siplante(

2inn$ cont $e aceast caracteristic e+i$en&ia'il a apei! #n cone*iunea eicu lumina! planta reali%ea% o legtur 'ioc"imic armonioas! care se re)lect lani+elul &esuturilor r$cinilor! ca un +erita'il centru ner+os! a'sor' +i'ra&iile $eenergie ale apei prin r$cinile plantei! asemenea ner+urilor i +aselor $e sange $inorganismul uman(

De asemenea! primin$ semnalele $e )rec+en&e recep&ionate prin canalele ,&esut ale )run%elor! un$e se transmite spectre $e un$e in)orma&ionale! acestea

sunt recep&ionate si prelucrate #n #ntreaga structur ce alctuiete planta( Ast)el!$escriem plantele ca organisme capa'ile s i$enti)ice )rec+en&a mineralelor $incompo%i&ia aerului me$iului #ncon-urtor corelan$u0se! cu 'ioc"imismul $in solul #ncare au )ost intro$use spre a +egeta! procesan$ ast)el cele mai )a+ora'ile spectre)rec+en&iale 'io0energetice pentru creterea i $e%+oltarea plantelor(

Planta este aa$ar o )iin& +egetal ct se poate $e +ie! capa'il s emit #n-urul me$iului ei $e +egetare! reac&ii 'ioenergetice! toate acestea e)ectuea% uncomple* program energetic ce circumscrie! +ite%a $e circula&ie a se+ei prin tulpini i)run%e! care la rn$ul lor sunt capa'ile s prescrie un mecanism $e )unc&ionare'ioenergetic tipica plantei! e*primat prin reac&ia intensit&ii e+aporrii $in ca$rulacesteia #n -urul me$iului am'iant! $eser+ete in cele $in urma! o tipologie $ecretere a plantei! potri+it +i'ra&iei 'ioenergetice accesate $in me$iul #ncon-urtorin care +egetea%a(

3n urmtoarele paragra)e! +om $escrie un proces 'ioenergetic iin)orma&ional $e cretere a ciupercilor $ar si altor legume si c"iar plante #ngospo$rile #mpn%ite $e copaci! cu preca$ere salcmi $ar i alte specii $e ar'ori)ructi)eri! programati sa reactione%e in mo$uri $i)erite la semnalele luminiie*terioare( Consi$eram ca ar'orii in cone*iunea lor cu plantele $ispun $e mi-loace$e comunicare energetica! capa'ile sa reactione%e la miscarile Pamantului si ale

satelitului acestuia! Luna si c"iar la in)luentele $in partea stelelor si altor corpuri$in Uni+ers( /e stie ca orice ra$iatie pro+enita $in spatiul cosmic! ca$e


4/15

perpen$icular $inspre enit pe sol! si parcurge o $istanta mai mica prin atmos)eraterestra! prin urmare aceasta ra$iatie +a )i mult mai puternica $ecat a celorca%ute su' un alt ung"i! )acan$ ca ra$acinile sa se $e%+olte mult in sol su'inci$enta acestei ra$iatii ast)el pro+enite(

Plantele! a-utan$u0se ast)el in procesul lor $e crestere! +or )i in masura saregle%e ele insele proprietatiile me$iului lor incon-urator si sa sta'ileasca cele mai)a+ora'ile con$itii pentru crestere si $e%+oltare! stiin$ ca in procesul lor $ecrestere! plantele sunt sensi'ile la orientarea )ata $e punctele car$inale! lesporeste acti+itatea moleculara si capacitatea $e receptie a +i'ratiilor $e sunet aleUni+ersului! re)lectate si ampli)icate $e supra)ata solului! plantele se +or racor$aast)el la +i'ratiile $e sunet $in cer cat si la cele $e pe Pamant! reali%an$ ocorespon$enta pe toate )rec+entele acestora intr0o c"eie mu%icala cosmica(

Vi'ratia sonora +a permite plantei sa $escarce o a'un$enta $e electroniacti+ati $e energiile $eclansate! ale /oarelui cat si $e energia apei si mai ales $e

solul $in sera sau gra$ina( Daca +om lucra in sera! +om a+ea posi'ilitatea sa+eri)icam constant lumino%itatea si temperatura $in sera cu un ampli)icatorau$iometric care ne +a permite sa interpretam si sa sta'ilim +erigi $e transmisie cucontinutul $in sol! pentru a sti cat acesta sa )ie im'ogatit cu o*i$ )eros! unminereu cu calitati )eromagnetice! o pul'ere cu proprietati $e camp magnetic! ce +aintensi)ica procesul $e crestere accelerata a ra$acinilor plantelor $atorita cresteriielectricitati acestora( Aceste re%ultate pot )i sesi%ate la legume precum. morco+i!)asole! salata +er$e si conopi$a( O*i$ul )eros $in sol accesea%a permanent un campmagnetic capa'il sa incarce cu electricitate plantele( Iar celulele $in ca$rulplantelor +i'rea%a ca niste acumulatori si generatori electromagnetici )iin$ in stare

sa emita si sa a'soar'a un$e $e inalta )rec+enta! e*istente in uni+ersul mineral sicosmic! ast)el incat ra$iatia captata $e planta +a mentine prin re%onanta siinter)erenta! +i'ratiile naturale ale celulelor! re$an$u0le perio$ic! amplitu$inea si)rec+enta naturala ce li se cu+ine(

Acum toate celulele +egetale $in planta pro$uc! curenti si impulsuri! carealcatuiesc sistemul ner+os al plantelor ce inter)erea%a cu $i)eritele lungimi $e un$aale luminii solare! aceste +or sustine co+arsitor! )otosinte%a! prin care plantelecon+erteste lumina in energia c"imica si operea%a o sinte%a organica a unorelemente anorganice! prin trans)ormarea an"i$ri$ei $e car'on si a apei in "i$rati $ecar'on! cu $ega-are $e o*igen( Vom $etalia acest proces la culturile $e )loareasoarelui care cone*ea%a cel mai armonios cu per$elele $e +egetatie! pa$urile(

Acum +om creea si un proces 'ioenergetic )rec+en&ial &inn$ cont $e regimulprecipita&ilor care pot c$ea la un moment $at #n ca$rul unei gospo$rii! )unc&ie $eintensitatea ra%elor solare ct i ne'ulo%itatea norilor( To&i aceti )actori +orcontri'ui $e la sine la crearea unui me$iu natural $e entropie care se )ormea% #nstraturile solurilor! e*primn$ apoi proprietatiile 'ioenergetice speci)ice( Pestetoate acestea! +om #ntreprin$e acum procesul $e accesare a 'en%ilor $e )rec+en&eale ar'orilor! care +a inter)era cu mecanismul $e entropie $e la )a&a loculuie*istent #n solul #n care se $orete apari&ia unei tip $e iar' e*otic sau orice alt

+egeta&ie estetic $e con)igurare a unei %one peisagistice locale cu anumitepropriet&i $e me$iu(Cum ar )i creterea concentra&iei +olumice procentuale a


5/15

aerului $in atmos)era $e $easupra acestora crein$ regimul unor ga%e no'ile cum ar)i . neon0ul! argonul! 5riptonul si *enonul! o%onul( 3n aceste proces! apa #natmos)er circul su' toate )ormele cunoscute 6lic"i$! soli$ i ga%oas7 att pe+ertical ct i pe ori%ontal care transport pe coloana $e aer a solului #naltitu$ine e)ectele proceselor umane e)ectuate #n agricultur( La o anumitaltitu$ine au loc reac&ii c"imice su' inci$en&a ra%elor $e lumin care con$uc lacreterea stratului $e O%on , O8 care ia natere prin ac&iunea com'inat ao*igenului atomic #n interac&iune cu o*igenul molecular care +a $etermina #n timpgrosimea #n miimi $e cm a stratului $e o%on $in coloana $e aer +ertical(

Lu$at )ie Domnul! )acatorul a toate cele +a%ute si ne+a%ute(De asemenea! $ac +om $istri'ui #nsmn&area culturilor $e $o+leci pe

anumite $irec&ii! a*e longitu$inale! acetia primesc un anumit 'ioritm $e cretere$in precipita&iile primite ce imprim un mo$ $e cretere #n sol a r$cinilor princaptarea optim a ra$ia&iei $e lumin a /oarelui iar noaptea )a%ele $e Lun plin

sta'ilesc un circuit $e +italitate care )ormea% propriet&ile gustati+e optime aleacestuia( Acestea se $istri'uie printr0un ung"i $e lumino%itate prin care see*pe$ia% implicit elementele c"imice propor&ionate prin un$ele $e lumina ale celor$oua corpuri mentionate crein$ la )a&a locului! in)ormatia energetica co+ritoareprocesului $e cretere a $o+lecilor in $iametru(

Un e*emplu elec+ent mai este si in ca%ul culturilor $e )loarea , soarelui caresunt in$icate numai in prea-ma per$elelor $e +egetatie! $eci a pa$urilor( Pentru case stie ca acestea a'sor' o*igenul $ega-at $e pa$ure iar pa$urea $e asemeneacaptea%a un alt element 'ioenergetic al )loarei soarelui! ce permite pa$urilor sa sementina mai +er%i si le ampli)ica procesul $e o*igenare( Veti o'ser+a ca locurile

un$e s0a culti+at )loarea soarelui $aca se gasesc in prea-ma unei pa$uri! pa$ureaeste mult mai +er$e si aceasta $atorita corespon$entei 'ioenergetice po%iti+e caree*ista intre )loarea soarelui si per$elele $e +egetatie(


6/15

I( Crearea cmpurilor +itale pentru #ncol&irea plantelor $in semin&e

O important i co+ritoare $escoperire re$at agriculturii este i#m'og&irea pmnturilor cu te*turi cu propriet&i )eromagnetice #n sol( Acestea#m'og&esc capacitatea electrostatic i magnetic generatoare $e cmp +ital!$estinate plantelor s ias $in semintele care au )ost intro$use #n sol(

Personal sunt a$eptul teoriei! potri+it creia! o plant pentru a +egetaarmonios! tre'uie mai #nti s i se $escopere si apoi s i se atri'uie printr0o )or&

eteric sus&inut $e cristalele corespon$ente s0i re$ea c"imismul atmos)ericcorespon$ent! cu propriet&ile cu+enite care #i creea% plantei i ampli)ic propriilecmpurii +itale ce i se cu+in( Acest )enomen poate )i re$at +ietii cmpului prin#m'og&irile a$use solului care poate mai apoi comunica energetic i cu cristalelemenite s le transmit o in)orma&ie speci)ic agricol(

Cmpul +ital ce caracteri%ea% orice plant #n timpul e*isten&ei sale poate )iim'og&it! )unc&ie $e #mpre-urrile cosmice sau climaterice care se resimt la unmoment $at #n -urul culturilor respecti+e( C"iar i pra)ul cometar $in spatiul cosmicpoate )i re$at agriculturilor $e oriun$e! pentru c el a-unge #n norii $e $easupraregiunilor agricole i $e acolo la un moment $at se poate trans)orma #n ploaie ctre

sol( Iat cum! acum spatiul eteric cosmic! trans)ormat #n c"imie molecular! intrasi lucrea% in sol! ca un )actor $eterminant al te*turilor solurilor( Pra)ul cometarim'inn$u0se cu solul agricol! +a $etermina un anumit c"imis in sol care +a lucraprin planta culti+at! im'unt&in$u0i capacit&ile recepti+e $e cmp +ital( /apresupunem o +ita $e +ie sau o cultur $e meri +a emite mai recepti+ $ar +a siprimi tot la )el! emisia corpuscurilor )otonici $in spatiul cosmic care receptea%ra$iatia $e cmp +ital a plantei $in sol( Aceasta )ace un sc"im' perio$ic $e cmp+ital care se tra$uce ca nite -onc&iuni ce au loc la ni+elul corpusculilor )otonici $inplant cu cei emii $e corpurile energetice stelare precum /oare si9sau Lun! )iin$puternic ampli)icate prin un$ele $e )orme ale plantelor(

Acestea comunic i cone*ea% prin memoria cloro)ilian a plantei!corpuscurilor )otonici cosmici! )ie s accelere%e intensitatea un$elor $e )orm #nprea-ma te*turii cmpului $in prea-ma plantelor culti+ate pentru a asimila! lipsurilecare i se cu+in! )ie s emit la parametrii constan&i sta'iliti $e con$ensatoriimoleculari ai plantei( Din momentul #n care planta a-unge la parametrii caracteristiciesen&iali $e cmp +ital! memoria cloro)ilian! #ncetea% emisia i recep&ia un$elor$e )orm corpuscular pro+enite att $in me$iul #ncon-urtor ct i $in spa&iulcosmic( Acum planta prin moleculele , con$ensatoare ale r$cinilor $ar i tulpinilorsale! #ncepe s +egete%e #n corespon$en& cu propriul cmp +ital! care se ampli)ic

perio$ic! cliclic la parametrii $e )rec+e&e a$mise #n transmi&torii celulelor $in)run%e i )lori care alctuiesc un sistem 'ioenergetic #n prea-ma plantei ce


7/15


8/15

g( $ac se pre%int ra$on #n $i)erite concentra&ii! apele $e+in ra$ionice(Prin o*i$are! amoniacul este asimilat #n nitrit! nitritul #n nitrat iar acesta

este asimilat $e alge( Re%i$urile 'ogate #n "i$ra&i $e car'on sunt $escompuse pnla 'io*i$ul $e car'on $in care o parte este utili%at $e plante iar restul se $ega-#n atmos)er( >etalele grele se $epun #n mlul $e la )un$ su' )orma unor sruriinsolu'ile( @i$rocar'urile sunt $e%agregate i o*i$ate prin ac&iunea unor 'acteriispeci)ice(

O*igenul $in apa )a+ori%ea%a procesele $e o*i$are! importante inminerali%are a$eseori o*i$arile $in natura pun in e+i$enta anumite %acaminte 6 inspecial pe cele $e )ier 7! care alt)el ar putea trece neo'ser+ate(

1tim c #n ca%ul apelor curgtoare )actorul principal $e autoeuprare esteo*igenul la care se a$aug ac&iunea +ie&uitoarelor ac+atice i 'ine#n&eles!elementele care )a+ori%ea% procesul $e aerare 6+aluri! casca$e etc7(

Aa$ar! autoepurarea apei #m'rac aspecte $i)erite! #n )unc&ie $e )elul apei

poluate 6ap curgtoare! ap stttoare7 $e +olumul ei! $e posi'ilit&ile $e aerare!$e lumin! temperatur! )lor i )aun ac+atic(I%+oarele cele mai pure sunt cele care se gsesc #n te*turi $e sol cu

compo%i&ii $e minerale multiple( Deasupra acestora se pot pune #n micare )or&eopto0luminoscente re%ultate $in contactul ra$ia&ilor primite $e supra)a&a terestrcn$ +ine #n contact cu ung"iurile /oarelui! $e aici re%ultn$ $i)eren&ele #n regimultemperaturilor aerului! apei i c"iar a solului i al $i+erselor procese 'iotice sauclimaterice care se leag $e acestea( Toate aceste elemente concur la$eclanarea energiilor cuantice ale me$iului #ncon-urtor care la rn$ul lor!contri'uie la gra$ul $e asam'lare molecular al apei(

Dac pn%ele )reatice se a)l #n prea-ma unor per$ele $e +egeta&ie! apa +asuporta un proces $e ioni%are accelerat!cu ct $istan&a $intre locul i%+orului i/oare! este mai re$us! acesta primete un $e'it $e ra$ia&ie solar maiconsistent( 1tim c procesul $e autoepurare al apei implic i un proces )i%icconstituit $in ra$ia&iile solare i mai ales cele ULTRAVIOLETE! au o ac&iune'acterici$ #n special la supra)a&a apei(

De'itul $e ra$ia&ie solar este $epen$ent $e +ite%a me$ie a $eplasriiPmntului pe or'it sa! care este $e La solsti&iu $e iarn! planul a*ei Pmntului reali%ea% cu cel al or'itei unung"i o'tu%! i ca urmare a acestui ung"i! ra%ele /oarelui ca$ perpen$icular peTropicul Capricornului! a$ic emis)era su$ic +a )i mai apropiat $e /oare! i se +asitua #n anotimpul +ar! #n raport cu emis)era nor$ic! un$e +a )i iarn! reali%n$ #nplanul a*ei Pmntului! tangentecu cercurile polare( Ca urmare! cercul care +a

separa emis)era luminat $e cea #ntunecat! +a $etermina $i)eren&ele $iurne #nmrime! #n sens latitu$inal al acestora(


9/15

La solsti&iu $e +ar! se rele+ aspectele in+erse #n raport cu situa&iaanterioar( De $ata aceasta! emis)era nor$ic este orientat spre /oare! ra%eleacestuia ca$ perpen$icular pe Tropicul Racului i sunt tangente la cercurile polare(Astrul +a )i $easupra Ori%ontului la Polul Nor$ i su' Ori%ont la Polul /u$( Iarcercul $e lumin solar $etermin inter+ale $e noapte i $e %i $i)erite ca mrime(Deoarece #nl&imea /oarelui pe 'olt +a )i in+ers #n raport cu situa&ia $e lasolsti&iul $in 7! iar cantitatea $e ra$on $intr0oap se msoar #n Curie( Apele ra$ionice cu peste ;?? U> sunt ape concentrateiar #ntre ? , ;?? U> sunt mo$erat concentrate iar su' ? Um sunt sla'concentrate( Utilitatea apelor ra$ionice este #n special #ncre$in&at pentrutratarea unor a)ec&iuni ale sistemului ner+os peri)eric! #n "ipertiroi$ii i #n unele$ermato%e( 3n Romnia #n pre%ent e*ist i%+oare $e ape ra$ioacti+e la Gile

@erculane! Heli* i /ngeoar% , Gi(Aa$ar! molecula speci)ic a apei ra$ionicese in$i+i$uali%ea% printr0o arie

latitu$ionalcare pen$ulea% cu con+ergen&asau $i+ergen&aprincipal a maselor $eaer speci)ice locului geogra)ic al i%+orului( Po%i&ionarea geogra)ic impune o$i)eren& $e $istri'u&ie #n mrimea intensit&ii ra$ia&iei #nregistrat! care +a$etermina! caracterul $e complementaritate climatic ce se +a transmite icelorlalte componente ale peisa-ului cum ar )i 6e+olu&ia circula&iei apelor su'terane!care se scurg #n $e'itele rurilor! ct i e*punerea sau nu a +egeta&iei ra%elor/oarelui etc(7( Dac compo%itia mineralelor $in sol este $ielectrica! a$ic se#ncarc cu electricitate $e sens contrar prin +aria&ii $ese ale temperaturii sipresiunii atmos)erice! aceasta +a $etermina reactii speci)ice in pan%a )reatic ai%+oarelor! $eterimn$u0le caracteristica $e a )i apa +ie! cum i se mai spune #nterapiile orientale! apa +ital(

/ presupunem c acest surs $e ap +ital se +alori)ic printr0oar"itectur ac+atic ce se con)igurea% #n pn%a )reactic a i%+orului( Aceastar"itectur se $es)oar $e aa manier! #nct ra$ia&iile cosmice i implicit ra%elesolare transcriu un ung"i $e re)le*ie ce ca$e pe o geometrie speci)ic care#ncorporea% cristale $e uar& +iolet i +er$e( Acestea sunt amplasate optim $e agenera proprietatea pie%oelectric! ca su' un anumit punct $e temperatur a'sor'it

prin ung"iurile ra%elor solare! pro$uc o presiune pe cristale! care $e la un anumitpunct $e temperatur! polari%ea% electric printr0o )rec+en& speci)ic ce $e+ia%


10/15

intensitatea luminoas! optic #ntr0o prism amplasat #n ar"itectura pn%ei)reatice( De aici prisma are rolul $e a )ocali%a un$a luminoas! trans)ern$ energiace pune #n micare o minipomp "i$raulic! ce captea% ap $in pn%a )reatic lasupra)a&a solului 3n structura i +olumul ar"itecturii se #ncorporea% un )iltru curol $e $ecantare a impurit&ilor a'sor'ite( De aici apa este e+acuat #ntr0uncompartiment care este perio$ic str'tut $e )lu*uri $e lumino%itate natural!generate $e celulele )oto+oltaice pre+%ute cu 'ucuri le$0uri! care sunt alimentatecu electricitatea pro+enit $in celulele )oto+oltaice a'sor'ite $in ra%ele solare!care pun #n micare un circuit cuantic care e*ecut micri circulare asupra acestuicompartiment $e $ecantare i puri)icare a apei! $escriin$ un arc $e cerc! ce#ntreprin$e prin micare! ung"iurile care comut prin lumino%itatea solar( Iar petimp $e noapte comut pe energia motric pro$us $e roata ce pune constant #nmicare un $e'it $e ap! care alimentea% pe mai $eparte circuitul )oto+oltaic#ncorporat cu 'ecurile le$0uri care e*ecut micarea circular asupra

compartimentului $e $ecantare(Rolul acestui circuit con)igurat compartimentului $e $ecantare! #n care sepro$uce toto$at i puri)icarea apei! este $e a contori%a #n mililitrii! cantitatea $eap pur! +ital ce se scurge cu )iecare secun$ #ntr0un ori)iciu care #ncorporea%!recipientele #n care se colectea% con&inutul $e ap +ital(3n acest circuit e*ist unsemnal $e ceas speci)ic pro+enit $in sursa $e cristal $e uart care pune #n micare#ntregul angrena-(

Hrec+en&ele semnalului $e ceas pro$use $e +i'ra&iile minereurilor $in sol#ncep s se comporte asemntor unor J'ure&i $e luminK! care a'sor'+i'ra&iile #nalte ale /oarelui i ale Lunii! pun #n micare energia solar ilunar $in ca$rul minereurilor e*istente ast)el #nct generea% un timp $ee*punere luminoas $eterminat $e $istan&a )ocal a +i'ra&ilor luminoasepro$use $e astri men&iona&i #ntr0un timp $e e*punere care poate inter)eracu mecanismul ce pro$uce )or&a motric( Hactorii $e me$iu au rol co+ritorpentru a #ntre&ine cu lumino%itate circuitul optic( Practic e*punerea repetatgenerea% opresiunea optic #n cristalce creea% implusurile continue $e lumincuantic i respecti+ )or&a motricece &ine #n micare perio$ic i constant! roata$in angrena-ul "a'ital( >en&ionm #n ca%ul acestei mo$alit&i $e +alori)icare asursei $e ape prin trans)igurare #n ap +ital! nu ar tre'ui s e*iste surse electrice

$e alimentare cu curent continuu $in retelele $e electricitate( 3ntreaga energiecare pune #n micare ansam'lul ar"itectonic este )un$amentat pe elemente alenaturii! care transmit i con)igurea%! +i'ra&ia natural preluat $in me$iu la unmoment $at! ctre molecula $e ap care se creea% i se $epo%itea% #nrecipientele #ncre$in&ate(

De'itul mecanismului care e*ploatea% moleculele $e ap $in pn%a )reacticeste relati+ mic! pentru c el tra$uce o micare ritmic! natural $at $ecaracteristici ale me$iului $in prea-m! i alt)el apa ia caracteristica elementar $ea )i #nca$rat #n parametrii ce i $au caracteristica $e a )i ap +ital(


11/15

III. Crearea biosistemului energetic i material al locului de locuiti nsmnat

/tu$iin$ mo$ul $e coe*isten& a unor societ&i str+ec"i! transce$entale! ne

putem )orma #n&elegerea! c lucrrile care erau $e$icate "a'itarii ct i culti+riipmnturilor! presupuneau e)ectuarea unor lucrri e%oteric0agrare care a+eau rolul$e #n$eprtare a oricrei )orme $e entropie pree*istent #n solurile! care erau$estinate practicilor agricole( 3ntruct #n soluri e*ist acumulri $e energii $e+i'ra&ii $i)erite! #n propor&ii $i)erite! care $ac nu sunt $iri-ate corespun%tor elepot crea goluri ce se mani)est prin anomalii ale solurilor! cum 'ine se o'ser+ #n%ilele noastre cu aluncrile $e terenuri! cutremure i alte )enomene $e anomalietectonica( Aa$ar! re$area solurilor! armonia i +italitatea ce generea%capacitatea sta'ili%atoare a acestora! presupune mai #nainte $e toate! $iri-area)lu*urilor +itale i $i)erentierea +ariatelor energii $ispropor&ionate! acestea )iin$ae%ate #ntr0o matrice energetic speci)ic geogra)iei relie)ului solului ct iaero$imanicii care e*ist #n prea-ma acestuia(

Oamenii acelor +remuri erau 'uni cunosctori ai $erulrii tuturor aspectelorplanetare! #n con$i&iile unui 'iosistem $eose'it $e 'ogat( Acei oameni erau capa'ilis #ntreprin$ procese $e a$ucere a )lu*urilor +itale $e la mari $eprtri cosmicepentru a nu consuma i $eteriora )lu*urile +itale care sus&ineau +ia&a planetei!e+itn$ $eteriorarea )lu*ului +ital prin lucrrile agricole necesare oamenilor! i careprin inter+en&ia repetiti+ asupra terenului $$ea ten$in&a $e $estructurare #ntimp! mai cu seam $iminun$ +i'ra&ia planetei ct i +i'ra&iilor tririlor care

sus&in mani)estrile umane #n general(Pentru e+itarea $eteriorrii cmpului +ital se impunea energi%area cu +i'ra&ia#nalt a locurilor genern$ un 'iosistem a$ec+at(

Crearea 'iosistemului prespunea. a( acomo$area oamenilor! inclusi+ prin reali%area practicilor agricole #n

con)ormitate cu 'locul energiilor i materiilor cerute $e )unc&ionarea sistemuluicorporal uman

'( acomo$area 'iosistemului planetar cu +i'ra&iile #nalte! speci)ice tririilorspiritelor umane(

/atis)acerea optim a acestor cerin&e a $eterminat instaurarea unor regiuni

transce$entale ale Terrei! #n care oamenii primor$iali a+eau contact nemi-locit cuentit&ile transce$entale! care +eneau perio$ic i la inter+ale $e timp scurte #n$imensiunile terestre pentru consilierea i sus&inerea cu #n+&tur spiritual ieteric! a )iin&elor umane spre un mo$ $e +ia& i $e autosus&inere a practicilore*isten&iale! unic i original(

Entitatiile transce$entale au )ormatat cmpurile corpurilor )lui$e! a$iccorpurile $e +i'ra&ii $in sistemul corporal uman care )ormea% spa&ial i temporal!cmpul uni+ersal #n care triesc oamenii! asociin$u0le in)orma&iile speci)icemani)estarilor umane cu amprenta +i'ra&ional speci)ic in spatiile! me$iile care s0au i$enti)icat! ca )iin$ prielnice mani)estrii unor $omenii e*isten&ialetransce$entale #n care.


12/15

a( crea&ia material se mani)esta prin mental!'( se culti+a #ntre&inerea rela&iilor #ntre semeni i oameni prin

raportare la 'iosistemul me$iului #ncon-urtor i agricol ce lua propriet&itransce$entale! ast)el #nct rela&ia )iecrui in$i+i$ #n parte cu entit&ile astralea-utatoare! se $es)ura #ntr0o comuniune ne#ntrerupt i continu(

Oamenii sunt #n+&a&i s reali%e%e "rana i s i0o procure #n )unc&ie $eritmurile stelar0planetare locale! care sus&in acomo$area organismelor cu sintea%aalimentelor speci)ice! care +or a-uta pro)un$ la )ormarea noilor corpuri $e +i'ra&iepur, transce$ental(

Hiin&ele transce$entale consiliau acomo$area tuturor oamenilor pentruracor$area la cmpurile +i'ra&ionale #nalte care str'teau la +remea aceeaPlaneta! acoperin$ elementele speci)ic umane #n proportiile necesare oamenilor!precum. energii! materii! +i'ra&ii 6caracteri%ate prin emisii $e lumin i sunete7speci)ice )iecrui cmp al corpurilor(

Toate aceste lucrri e)ectuate #n completitu$ine i consiliere cu )iin&eletransce$entale erau reali%ate $in punct $e +e$ere mental , spirituall consi$ern$ cmateriile circul #n spa&iul planetar! la )el ca i energiile! su' )orm $e )lu*uri!)ormate $in )ilamente sau cor%i care se atrag reciproc! $up +i'ra&ia lor( Ele pot)i preluate $e creatorii contien&i mentali! prin acti+itate mental i compacti%atesu' )orma care le putea )i )olositoare(

3n 'a%a acestor mani)estri spiritual , mentale! oamenii acelor +remurii #ie$i)icau construc&iile $e locuit mai #nti prin construirea matricelor eterice aleacestora! acestea )iin$ e*ecutate $in materii $e tip lumin eteric cu rol $esus&inere! att la interior ct i pe e*terior! situn$ )or&a +itala #ntr0o matrice

speci)ic $e )lui$i%are i energi%are permanent a spa&iilor care se e$i)icau #nconstruc&ia propriu , %is( Ulterior inser&iile $e material )i%ic se reali%au #ninteriorul structurilor eterice )ormate anterior! circumscriin$ )orma $e e$i)icare aconstruc&iei propriu , %is #ntr0o comuniune $e energie local speci)ic(


13/15


14/15


15/15

Ebook Agricultura judetului Arges şi probleme de protecţia mediului

Documents

Transcript of Ebook Agricultura judetului Arges şi probleme de protecţia mediului