Senecto eBook

7/25/2019 Senecto eBook

1/26

SENECTOGhidul pensiei tale


2/26

Cuprins Capitolul 1

Istoria sistemului de pensii

Capitolul 2Sistemul de pensii din Romania -

organizare, avantaje si dezavantaje

Capitolul 3

Despre varsta de pensionare- and ne

pensionam!

Capitolul 4

"ensionarii din Romania- situatia

atuala, metode de im#unatatire

Capitolul 5

Cum sa traiesti pensia de vis


3/26

C$"ITO%&%

'Istoria sistemului de pensii


4/26

"ensia este un uvant legat indisolu#il de varsta inaintata,

desi are si alte onotatii (pensie de urmas, de invaliditate,

de #oala et)*) "opular, este privita a o suma de #ani

primita lunar, de la stat, in ontul unor ontri#utii pe are

pensionarul le-a +aut atre ugetul de stat in perioada inare a munit)

Inainte de a inepe o disutie despre pensii, tre#uie sa

vedem e inseamna o pensie) Iata e spune DE.

"/NSIE, pensii, s) +) Sum0 de #ani pl0tit0 periodi pe #azaunor norme legale (1n adrul asigur0rilor soiale* +o2tilor

angaja3i dup0 dep02irea unei anumie limite de v4rst0 ori

1n az de #oal0 sau invaliditate, preum 2i urma2ilor

angaja3ilor sau pensionarilor deeda3i) 5 "ensie de

1ntre3inere sau pensie alimentar0 6 sprijin material

aordat periodi de 0tre o persoan0 alteia 1n temeiul unei

o#liga3ii sta#ilite prin lege sau printr-o hot0r4rejude0toreas0) 5 %o) adj) %a pensie 6 are este

pensionar) 5 %o) v#) $ ie2i (sau a soate pe ineva* la

pensie 6 a (se* pensiona) 7 (8nv)* Su#sidiu) 9 Din rus)

pensija)

Sursa. DE :;< (=;; onsiderat o pre>gurare si o pepiniera de idei are

au servit la realizarea statelor nationale moderne atuale)


5/26

Imperiu Roman

In adrul Imperiului Roman a aparut primul sistem de

pensii pu#lie, destinate personalului militar) El a +ost

introdus in anul '? d)@), de atre imparatul $ugustus,>ind dediat legionarilor romani are au servit in armata

imperiala timp de =; de ani)

Initial >nantarea programului de pensii a +ost ad-ho, din

taAele oletate la nivel general, pentru a ulterior sa se

impuna o taAa de B pe mosteniri, din are se luausumele destinate pensiilor) "ensia reprezenta intre =? si

? din solda legionarului) "e masura e Imperiul Roman

s-a destramat, a disparut si aest prim sistem de pensii

de stat)

Marea Britanie

"rimul sistem de pensii a aparut in 'F;, pentru o>terii

din Harina Regala) In 'F, la retragerea din ativitate a

unui personaj din onduerea $dministratiei "ortuare a

%ondrei, i s-a platit o pensie ehivalenta u jumatatea

salariului pe are l-a avut, iar in ''= s-a onstituit primul

+ond de pensii pentru angajatii vamilor, pentru a in '';

"arlamentul ritani sa dez#ata primul sistem de pensii

ivil) Spre s+arsitul seolului, marile >rme au ineput sa

alatuiasa propriile sisteme private de pensii pentru

angajatii lor) Sistemul atual a +ost pre>gurat de %egea de

pensii pentru persoanele in varsta, are a aparut in '


6/26

Germania

"rimul aranjament >naniar de tip pensie a +ostinitiat de Duele Ernest "iosul de Gotha, are a

in>intat un +ond pentru sotiile personalului lerial,

a pensie de urmas, in 'FB) In 'FF= s-a sta#ilit un

sistem similar pentru sotiile de invatatori, dupa

deesul sotului) anii erau atri#uiti >e a o suma

>Aa, mai mare, printr-o plata o singura data, >eprin ontri#utii anuale)

Germania a +ost initiatoarea primei legi din istoria

moderna, dediata spei> pensionarilor. %egea

asigurarilor pentru persoanele deza#ilitate si in

varsta, din anul 'Aata la ; de ani,

pentru a in '


7/26

Romania

In Romania prima lege are inludea #ene>ii pentru

persoanel in varsta a +ost %egea Nenitesu, din '


8/26

Dupa '


9/26

C$"ITO%&%

=Sistemul de pensii din Romania -

organizare, avantaje si dezavantaje


10/26

EAista doua sisteme majore de pensii +olosite in

Romania.

') sistemul "$G ("aM $s ou Go* sau sistemul in LuA

=)sistemul u +ond de pensii

In primul az, ontri#utiile prezente, ale elor are

munes, sunt +olosite pentru a plati atualii pensionari)

In al doilea az, ontri#utiile pre>nanteaza propria

pensie, dei >eare isi plateste pensia pe are o va

primi in viitor, prin ontri#utii in prezent)

Sistemul "$G este majoritar in Romania, si este

reprezentat de "ilonul I)

Sistemul u +ond de pensii se +oloseste in adrul

"ilonului II si partial in adrul "ilonului III)

Pilonul I

Este pensia la stat, pe are o unoaste toata lumea) Ea

nu va dispare in timp, dar isi va redue importanta) Este

un sistem de pensii general, de #aza, dar are, in ele

mai multe azuri, asigura doar un nivel de su#zistenta,

sau hiar unul in+erior elui de su#zistenta) Cu alte

uvinte, #anii nu ajung pentru heltuielile lunare

o#isnuite ale unui pensionar) Ca sa intelegi, pensia

medie este


11/26

Piind reprezentat de sistemul "$G, este ontinuu in

periol de a nu putea aoperi nevoile populatiei in

varsta) Se estimeaza a sistemul va da +aliment in

jurul anului =;?;) $est luru se datoreaza +aptului

a sunt tot mai putini ei are otizeaza u

ontri#utii la sistem, in timp e sunt tot mai multi

pensionari are tre#uie sa primeasa pensia)

Cauzele sunt multiple.

-speranta de viata reste ontinuu datorita avansului

mediinei

-natalitatea sade

-tot mai multi tineri romani emigreaza, parasind

Romania si sistemul de pensii in are ar > tre#uit sa

ontri#uie la plata pensionarilor)

-alte auze >naniare si eonomie

Pilonul II

Este un sistem privat de pensii, o#ligatoriu, are a

intrat in vigoare din =;;, in are o parte din #anii

are ajung la stat pentru pensii, adia = (pe timp

e tree tot mai mult, pana la F*, sunt redistri#uiti

unui +ond de pensii privat, la alegerea asiguratului)

EAista mai multe +onduri de pensii private in

Romania, dintre are el mai mare este

NN (+ostul ING* u peste ');;);;; de asigurati)


12/26

anii are sunt distri#uiti aestor +onduri de

pensii sunt investiti de atre aestea, pentru a

reste valoarea lor) EAista un randament minim

>Aat de atre stat, dar +ondurile pt o#tine

randamente varia#ile, in +untie de risul

investitiilor) EAista sisteme legale de urmarire a

+ondurilor de pensie, pentru a #anii sa >e in

siguranta)

Pilonul III

Este vor#a de pensia +aultativa, privata, pentru

are poate opta orie angajat, ontri#uind la

+onduri de pensii, la di+erite tipuri de produse deasigurare, et) O parte din #anii pe are

angajatul ii investeste in aeste produse

>naniare pot > dedusi pentru reduerea

impozitului pe salariu)

Pirmele are partiipa la o+erirea de serviii

pentru realizarea "ilonului III (>rme de asigurari,

+onduri de pensii et)* sunt de asemenea

urmarite de atre stat pentru a preveni +raudele)


13/26

$vantajele si dezavantajele sistemelor de tip +ond

de pensie

$vantajele sunt.

-#anii au destinatie lara, pentru pensia elui are a+aut ontri#utia

-#anii au un randament minim garantat de stat

("ilonul II*

-eAista posi#ilitatea a randamentul sa >e depasit

prin investitii #ine realizate de atre +ondul de pensii

Dezavantajul este datorat +aptului a o mia parte

din ontri#utie ajunge la +ondurile private de pensii,

din totalul ontri#utiei oletate de atre stat)


14/26


15/26

EAista mai multe tipuri de pensii.

"ensie pentru limita de varsta

"ensie antiipata

"ensie antiipata partiala

"ensie de invaliditate "ensie de urmas

In ontinuare vom disuta despre varsta de pensionare

in azul o#isnuit, adia pensionarea la limita de varsta,

pentru pensiile din "ilonul I)

EAista mai multe ategorii de limite de varsta.

-limita de varsta generala, are este de F? de ani la

+emei si FB de ani la #ar#ati (sunt disutii pentru a se

ridia limitele de varsta*

-pentru anumite ategorii de personal (adre militare,

politisti, +untionari et)* limita de varsta este de F; deani la #ar#ati si +emei)

&n az speial este el al persoanelor are au otizat un

numar minim de ani si vor sa se pensioneze mai

devreme (pensionare antiipata sau pensionare

antiipata partial*) In +untie de numarul de ani in areau otizat (intre 'B si ?B de ani* si tipul de muna

prestat, varsta de pensionare poate > redusa u un

numar varia#il de ani, de la ' la 'B ani, dar nu poate >

mai mi de ; de ani pentru +emei si B de ani pentru

#ar#ati)


16/26

In +untie de situatie, daa s-a realizat stagiul omplet de

otizare (?B de ani* sau s-a otizat un numar redus de

ani, pensionarea antiipata va redue progresiv valoarea

pensiei, in +untie de durata stagiului de otizare (u ate durata mai mare, u atat pensia e mai mare*)

Daa vrei sa te pensionezi inainte de limitat de varsta si

sa nu >i penalizat, tre#uie sa ai u ani mai mult deat

stagiul omplet de ontri#utie ( dei ?B ani Q ani*, iar

varsta de pensionare nu poate > redusa u mai mult de

B ani (pensionare antiipata partial*)

"rivita in ansam#lu, varsta meie de pensionare in

Romania este de B de ani)

Ca sa sintetizam:

-varsta de pensionare depinde de domeniul de ativitate

in are a +ost prestata muna si de durata stagiului de

otizare

-marimea pensiei depinde de marimea otizatiei si de

numarul de ani al stagiului de otizare)

Cu at ai avut salariu mai mi, ai otizat mai putin la

pensie a valoare si un numar mai mi de ani, u atat

pensia de stat ("ilonul I* este mai mia) Chiar si asa, sunt

persoane are pre+era sa se pensioneze mai devreme)


17/26

Pensionarea anticipata "moderna"

Tinerii din ziua de azi vor sa se pensioneze devreme,

poate hiar la ; de ani, dar sa ai#a o pensie sau el

putin astiguri are sa le asigure un standard de viataridiat) Tre#uie sa spun de la ineput a aest luru

nu este posi#il in sistemul atual de pensii de stat

("ilonul I si II* si partial in sistemul de pensii private

("ilonul II*, numai in azul unor ontri#utii eAtrem de

mari, de zei de mii de euro pe an)

$ltii se #azeaza pe un miA de solutii pentru a iesi

devreme la pensie.

- sisteme de venituri reziduale (de eAemplu

inhirierea unor proprietati imo#iliare, poate hiar

asa proprie, daa este ahitata si nu sunt de platit

rate la #ana*

-mentinerea unui numar redus de ore de muna (su#

zee ore pe saptamana, poate eva mai mult*, mai

ales muna e se poate realiza la distanta

-reloarea in tari in are osturile de viata sunt reduse


18/26

C$"ITO%&%

"ensionarii din Romania- situatia

atuala, metode de im#unatatire


19/26

Hajoritatea pensionarilor din Romania,(, dupa

datele din =;'B*, apartin sistemului pensiilor de stat)

Dntre ei, majoritatea (?)B* se pensionieaza la limita

de varsta, doar o mia parte se pensioneaza antiipat

sau partial antiipat)

"ensia medie lunara este de


20/26

Care sunt elementele vietii de pensionar in

Romania

EAista doua ategorii mari de pensionari.

-pensionarii de la sat

-pensionarii de la oras

"ensionarii de la sat au, in general, pensii de agriultor,

are sunt eAtrem de mii, pentru a salariile din agriultura

au +ost mii si stagiul de otizare a +ost redus) Chiar daa

aesti pensionari au la dispozitie supra+ete de teren, de

ele mai mutle ori nu au apaitatea >zia de a-l lura,

pentru a-si asigura un minim de hrana) Hai mult, tre#uie sa

se inalzeasa iarna si tre#uie sa-si umpere mediamente)

Cum pot +ae aest luru din ;; de lei pe luna!

"ensionarii de la oras au pro#lema majora a heltuielilor de

intretinere, mai ales ele de la #lo) $este heltuieli se

adauga heltuielilor u mediamente, are reprezinta de

asemenea o mare parte din #uget) Ce sa mai vor#im de

manare! "ensionarii sunt unosuti a si onsumatori de

manaruri ie+tine, mai putin sanatoase)

Geogra> vor#ind, situatia pensionariilor este di+erita) Cele

mai mari pensii sunt in uuresti, in judetele @unedoara si

udetul rasov, iar in anii are vin vor intra in top judetele

Timis si $rad


21/26

) %a elalalt pol se aLa judetele Giurgiu si otosani, dar si Kranea,

Kaslui si istrita Nasaud, unde sunt ele mai mii pensii din tara)

Daa ar > sa ne omparam u alte tari, aparent nu stam asa de

rau) In =;', Glo#al $ge ath INdeA, o institutie are evalueaza

standardului de viata al pensionarilor, pune pe primul lo din ele';; de tari veri>ate, Norvegia, iar pe loul = Suedia, iar pe ultimul

lo $+ganistanul) Romania se laseaza pe la mijlo, pe loul ', dar

inainte de &ngaria, Slovaia, China, ulgaria, elarus, Rusia, Greia

sau Holdova)

Metode de im!unatatire

Odata ajuns la varsta de pensionare, un pensionar nu isi mai poate

mari valoarea pensiei, deat daa statul +ae #enevol aest luru)

Desi statul are datoria de a +ae indeAari ale pensiei, aest luru nu

va +ae deat sa mentina puterea de umparare a pensiei) Doar

resteri situate peste nivelul inLatiei va rea o pensie u adevarat

mai mare) Istoria ne arata a nu tre#uie sa te #azezi pe aest

luru, daa esti pensionar)

EAista ateva metode reative pentru a avea mai multi #ani la

pensie) DIn paate, aestea nu sunt la indemana tuturor

pensionarilor, iar multi hiar daa ar putea +olosi aeste metode,

nu dores sa iasa din rutina zilnia si din onservatorism pentru a

+ae aest pas)

Iata cateva propuneri:

-vinderea louintei si mutarea intr-o louinta mai mia si +olosirea

#anilor romasi pentru investitii are adu astig (de eAemplu

depozite #anare*

-mutarea la tara, eventual intr-o asa mostenita de la parinti, si

inhirierea louintei de la oras (viata la tara poate redue

heltuielile de trai, mai ales daa optezi pentru a ultiva o gradina*


22/26

-angajarea u norma partiala redusa sau pornirea unei

ativitati lurative, legata de +osta ativitate

pro+esionala sau de un ho##M (de eAemplu, am intalnit

+osti ingineri onstrutori are, pentru '-=;; de europe luna devin diriginti de santier, pentru a

supraveghea, in ontul viitorului proprietar,

onstrutia unei ase)

Totul depinde de >eare dintre noi daa, ajunsi la

varsta de pensionare, deidem sa ramanem LeAi#ili lashim#ari, ativi mental si >zi, pentru a ne

im#unatati viata si, de multe ori, de a +ae o ativitate

lurativa pe are sa nu o onsideram neaparat o

sluj#a)


23/26

C$"ITO%&%

BCum sa traiesti pensia de vis


24/26

Notiunea de +eriire este, de ele mai multe ori, eluziva)

Hajoritatea dintre noi redem a su>ienti #ani ne vor

+ae +eriiti, dar ei are au #ani ne spun lar, in adrul

unor eretari psihologie. #anii te ajuta sa >i +eriit, dar

nu reaza starea de +eriire)

In ealalta parte a spetrului, s-a o#servat a eAista

oameni are sunt +eriiti, hiar daa nu au #ani sau, mai

#ine zis, nu dispun de #ani la nivelul onsiderat o#isnuit

de >eare dintre noi) Cu alte uvinte, desi ar putea >

atalogati drept sarai >naniar, ei se simt #ine si se

onsidera +eriiti, pentru a atuala situatie le permite satraiasa si sa +aa eea e dores sisau le +ae plaere)

Noi, eilalti, majoritatea, suntem undeva la mijlo. avem

nevoie de #ani si ii onsideram importanti) De asemenea,

avem o idee despre e inseamna sa traiesti, la >nalul

ativitatii pro+esionale, pensia de vis

e#neste$ti ce inseamna "visul"

In primul rand tre#uie sa stii e inseamna pensia de vis)

"entru >eare dintre noi este eva di+erit) Numai tu poti

sa-ti reezi ta#loul aelei vieti)

Pii at mai spei>) Tre#uie sa stii.

-unde (la nivel geogra>*- in Romania sau poate in

strainatate- in e tara!

-unde (la nivel itadin*- la oras sau la tara!


25/26

-u ine (la nivel soial*- at de mult vrei sa te soializezi si

u e +el de oameni (e +a aestia si de ati #ani ai nevoie

a sa te integrezi in grupul lor, +aand eea e +a ei*

-um! (la nivel oupational* - are este ho##M-ul tau sau

ativitatea pe are rezi a o vei +ae, de plaere!

-u e! (lururi* - adia de e ai nevoie, din zona

materialului, pentru a petree o pensie de vis- rulota! iaht!

sau alteva!

$este elemente iti vor arata de at ai nevoie))) in materie de

#ani)

%a un calcul

Dupa e ti-ai de>nit u eAatitate e inseamna o pensie de

vis (vezi mai sus*, tre#uie sa alulezi de ati #ani ai nevoie)

EAista doua tipuri de neesitati.

-neesitati la ineput de pensie (pentru a avea posesiunile

materiale de are ai nevoie- de eAemplu rulota are iti va

permite o alatorie in jurul lumii*

-neesitatile de trai (adia sumele de are vei avea nevoie

luna de luna*

Plani#ca necesitatile #nanciare

Tre#uie sa-ti +ai un plan pentru.

') a aumula pana la pensie #ani pentru neesitatile de

ineput de pensie

=) a aumula pana la pensie surse de venit pasiv (pensie de

stat plus pensii private plus alte surse >naniare* are sa

aopere neesitatule de trai zilni)


26/26

"are ompliat, dar nu e) In ursul online de pensii voi

detalia >eare pas desris in aest apitol, u solutii

si idei pratie, in asa +el inat sa poti sa-ti pregatesti

>naniar o pensie de vis, asa um iti doresti)

Cu prietenie,

%ua

Senecto eBook

Documents

Transcript of Senecto eBook