DESCRIEREA JUDETULUI ARGES

A. Amplasare şi delimitări hidrograficeJudeţul Argeş este situat în partea central - sudică a României, în bazinul superior al râului Argeş,

între 44º 83’ şi 45º 37’ latitudine nordică şi 24º 25’ şi 25º 20’ longitudine estică, între judeţul Sibiu şi Braşov la (N), Dâmboviţa (E), Teleorman (S), Olt (SV) şi Vâlcea (V şi NV) având o suprafaţă de 6826 kmp.

Relieful judeţului Argeş coboară în trepte de la N la S şi cuprinde toate unităţile geomorfologice carpato - transdanubiene, de la altitudinea de peste 2500 m (crestele Făgăraşilor) până la altitudinea de 160 m (în Câmpia Română).

Unitatea montană care ocupă 25% din suprafaţa judeţului se desfăşoară pe direcţia E-V. Partea centrală a judeţului este ocupată în proporţie de 55% de regiuni deluroase (Muscelele Argeşului) şi de subunităţi ale Podişului Getic (porţiuni din dealurile Argeşului, Piemont Cîndeşti, Piemont Cotmeana), iar în partea de S, de subunităţi ale Câmpiei Române (Câmpia Piteştiului şi un sector al Câmpiei Găvanu Burdea).

Configuraţia reliefului judeţului Argeş face ca 27,4% din suprafaţă să fie împădurită (343600 ha), restul suprafeţei fiind ocupată de terenuri agricole, terenuri neproductive, localităţi şi căi de comunicaţii.

In Judeţul Argeş există 102 localităţi (3 municipii – Piteşti, Curtea de Argeş, Câmpulung, 4 oraşe – Mioveni, Costeşti, Ştefăneşti, Topoloveni şi 95 comune).

Din punct de vedere al gospodăririi apelor acestea sunt în administrarea SGA Argeş 64 – localităţi (SH Bascov – 21 localităţi, SH Câmpulung – 27 localităţi, SH Mărăcineni – 4 localităţi, SH Goleşti – 12 localităţi), SHI Olt – 32 localităţi şi DA Olt – SGA Vâlcea – 6 localităţi.

Caracteristicile administrative si demografice ale judeţului Argeş

Nr. crt. Judetul

Suprafata (km2)

%din suprafata totala pe

bazin

Populatie (locuitori)

%din populatia totala pe

bazin1 ARGES 6416 29.87% 633724 16.25%

B. Densitatea reţelei hidrograficeReţeaua hidrografică este reprezentată în principal prin cursul superior al râului Argeş al cărui bazin

hidrografic are o suprafaţă de 12550 kmp şi o lungime de 350 km.Alături de cursul principal, judeţul Argeş este brăzdat de afluenţi importanţi precum Vîlsanul, Râul

Doamnei, Răul Târgului şi Dâmboviţa. Partea de NV a judeţului este drenată de un sector de vale al râului Topolog, în partea de S judeţul este străbătut de cursurile superioare ale râurilor Cotmeana, Teleorman, Dâmbovnic, Neajlov, iar în partea de NE, de cursul superior al râului Dâmboviţa.

Caracteristicile b.h. Argeş este faptul că pe râurile cu bazine de recepţie mici, ploile torenţiale produc debite deosebit de mari, în timp ce în subbazinele cu suprafeţe mari, efectul ploilor scade sensibil.

Judeţul Argeş este unul din cele mai bine echipate judeţe din punct de vedere al lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, principalele fiind :

§ 12 lacuri de acumulare totalizând un volum brut de 705,3 mil. mc, cele mai importante fiind: Vidraru, Vâlcele, Budeasa, Goleşti pe râul Argeş, Râuşor pe râul Răul Târgului şi Pecineagu pe râul Dâmboviţa. Volumul total de atenuare a viiturilor este de 135,6 mil. mc, inclusiv acumularea nepermanentă Mărăcineni de pe Răul Doamnei şi incinta nepermanentă Gălăşeşti a barajului Budeasa.

§ 10 derivaţii de tip “galerie” cu rol de asigurare a debitelor hidroenergetice, dintre care cele mai importante sunt : derivaţia r. Doamnei -Vîlsan - Vidraru (L=19,2 km, Q i=15 mc/s) şi Topolog - Vidraru (L=7,65 km, Qi=5,85 mc/s)

§ regularizări şi apărări de maluri cu rol de apărare împotriva inundaţiilor ;Amenajările de gospodărirea apelor din judeţul Argeş au avut în vedere în principal :§ acoperirea cerinţei de apă pentru centre populate, industriale;§ combaterea efectelor distructive ale apelor mari;§ valorificarea potenţialului hidroenergetic al principalelor cursuri de apă din bazin;§ protecţia calităţii surselor de apă;§ asigurarea cerinţelor de sănătate şi ecologice ale populaţiei.

Zona de obarsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea retelei hidrografice este mare, depasind de multe ori 1,4 km/km2. Altitudinea medie in aceasta zona montana variaza intre 1200 si 1000 m, astfel ca si panta medie are valori mari (150 – 80 %o). Pe sectorul mijlociu (intre Curtea de Arges si Gaesti), Argesul dreneaza impreuna cu afluentii sai zona dealurilor subcarpatice, zona colinara si de piemont – cu o altitudine medie de circa 800 m, unde densitatea retelei hidrografice este de 0,3 – 0,5 km / km2 si panta medie are valori de 10 – 15%o.

Bazinul hidrografic al raului Vedea are o retea formata din 78 cursuri de apa ce totalizeaza 2036 km, dnsitatea medie fiind de 0,37 km/km2. Calmatuiul are 11 cursuri de apa, totalizand 331 km, cu o densitate medie de 0,23 km/km2. In bazinul Dunarii mai exista alte 4 cursuri de apa, cu o importanta redusa.

C. Numărul şi lungimea cursurilor de apă codificateResursele teoretice de apa de suprafata din spatiul hidrografic Arges – Vedea sunt de 2365

milioane m3. Acestea sunt distribuite total inegal intre bazinele hidrografice (Arges - 1960, Vedea– 363 si Calmatui – 42). Apa de suprafaţă reprezintă circa 72% din totalul resurselor teoretice din acest spatiu hidrografic (3282 milioane m3).

Având in vedere gradul ridicat de amenajare al bazinului Arges (circa 70% - ceea ce reprezinta un volum acumulat de 1.080.000 mil. m3), acesta dispune si de cele mai mari resurse utilizabile, respectiv aproape 1672 milioane m3. Intregul bazin hidrografic al Argesului are un grad inalt de utilizare a resurselor de apa, indicelele specific de utilizare fiind de cca. 600 m3/locuitor/an numai din surse de suprafata. Acest lucru este favorizat si de prezenta unor importante orase care concentreaza mari consumatori industriali si cu o populatie numeroasa: municipiile Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş.

Bazinul hidrografic Vedea este intr-o situatie opusa, avand resurse de suprafata reduse si nu dispune de lucrari hidrotehnice; acest fapt implica ca asigurarea alimentarilor cu apa sa fie facuta in exclusivitate din surse subterane.

Resurse teoretice

(mil.m3)

Resurse utilizabile potrivit gradului de asigurare al bazinului hidrografic

(mil.m3)Bazinul hidrografic ArgesApe de suprafata 1960,000 1671,654Ape subterane 696,000 600,000Total 2656,000 2271,000Bazinul hidrografic VedeaApe de suprafata 363,000 40,500Ape subterane 172,000 150,000Total 535,000 190,500

RAURIArgesul impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintre cele mai importante bazine hidrografice ale

tarii, avand in vedere potentialul hidroenergetic si alimentarile cu apa a centrelor populate si industriale , precum si irigarea terenurilor agricole.

Raul Arges are o lungime de 350 km avandu-si izvoarele sub creasta Muntilor Fagaras, de unde izvorasc cele doua rauri Capra si Buda care prin unirea lor dau nastere raului Arges.

Principalii afluenti, in ordinea formarii bazinului hidrografic sunt : Valsanul (L=79 km, F=348 km2), Raul Doamnei, care are si cel mai mare aport de debit (L=107 km, F=1836 km2), Raul Targului (L=72 km, F=1096 km2), Carcinovul (L=43 km, F=184km2), Neajlovul (L=186 km, F=3720 km2), Dambovnicul (L=110 km, F=639km2), Calnistea (L=112 km, F=1748 km2), Glavaciocul ( L=120 km, F=682 km2), Sabarul (Rastoaca) (L=174 km, F=1346 km2) si Raul Dambovita - cu cea mai mare lungime (L=286 km, F=2824km2).

Argesul este alimentat asimetic, afluentii de pe stanga avand un aport de debit de peste 6 ori mai mare decat cei de pe dreapta. Principalii afluenti de pe stanga (Valsanul, Raul Doamnei, Dambovita) isi formeaza bazinele de receptie din zona subalpina, unde alimentarea este mixta –pluvionivala si subterana – aceasta din urma cu un regim mai uniform pe anotimpuri. Pe dreapta, singurul afluent mai important este Neajlovul, care are scurgere sezoniera, cu diferente mari in timpul anului.

Panta medie a raului principal este de 6‰o , pe cand cea a afluentilor principali se incadreaza intre 6‰(Dambovita) si 25‰(Valsanul). Coeficientul sau de sinuozitate este de 1,52. Din totalul de 174 afluenti, 113 prezinta un regim de curgere nepermanent.

Densitatea retelei hidrografice este de cca. 1,4 km/km2 in zona de munte (cursul superior al Argesului), unde o serie de izvoare si rauri mici converg catre colectorii principali, micsorandu-se treptat catre 0,4 -0,5 km/km2 in zona de campie.

Caracteristicile regimului hidrologicTabelul 3.1.

Nr.crt.

Raul Statia hidrometrica

Lungimea raului

(km)

Suprafata

(km2)

Debit mediu multianual

(m3/s)

Debitul lunar cu asigurarea

(m3/s)

Qm/QM

(m3/s)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9B.H. ARGES

1. Valsan Bradet 38,9 123 2.38 0.67 0.53 0.455

0.011/108

2. Valsan Malureni 68,2 257 3.18 0.83 0.7 0.62 0.013/1773. Doamnei Bahna Rusului 42,9 355 6.9 2.5 2 1.65 0.168/2074. Doamnei Darmanesti 85,6 554 8.77 2.7 2.2 1.8 0.136/3055. Doamnei Ciumesti 98,0 1.737 20.4 2.55 2.23 2 0.839/5406. Targului Voina 8,00 65 2.48 0.64 0.5 0.41 0.338/75.07. Targului Voinesti 22,0 156 4.29 1.38 1.23 1.27 0.030/32.68. Targului Piscani 76,5 843 8.28 3.25 2.9 2.6 0.160/54.39. Rausor Rausor 18,0 60 1.07 0.16 0.11

60.08

60.022/98.0

10. Bratia Rausor Pod 25,0 118 2.32 0.62 0.58 0.53 0.082/15311. Bratia Balilesti 49,0 340 4.39 0.33 0.30

50.28 0.278/185

12. Argesel Namaiesti 20,0 49 0.64 0.2 0.17 0.15 0.023/48.013. Argesel Mioveni 70,0 242 1.4 0.44 0.34 0.27 0.019/40314. Dambovita Podu

Dambovitei40,0 260 4.66 0.8 0.71 0.65 0.039/107

ACUMULARIIn judeţul Argeş, în bazinul râului Argeş exista 7 lacuri de acumulare cu folosinta complexa, din care

cel mai important este cel de la Vidraru, urmand apoi lacurile Zigoneni, Valcele, Budeasa, Bascov, Prundu şi Golesti. De asemenea, importanta este si acumularea Rausor situata pe raul Targului. In bazinul raului Dambovita este de interes lacul de acumulare Pecineagu, principalul scop al acestuia fiind de a suplimenta volumele de apă necesare alimentării cu apă a municipiului Bucureşti.

Acumularea Vidraru este principala acumulare din bazinul hidrografic Arges, avand urmatoarele caracteristici: suprafata de 870 ha, lungimea de 12 km, volumul total la NNR de 450,62 mil.m 3. Barajul este din beton in dubla curbura cu o lungime a frontului de de 307 m si inaltimea de 165 m.

Acumularea Valcele are si suprafata de 442 ha, un volum total la NNR de 41,6 mil. m 3, o lungime de 4,85 km si o adancime maxima de 20 m; prezinta un deversor etajat cu inaltimea de 35,3 m

Acumularea Golesti este cea mai mare pe raul Arges dupa Vidraru; are o suprafata de 634 ha, un volum total la NNR de 55 mil. m3, o lungime de 7,0 km si o adancime maxima de 16,5 m. Prezinta acelasi tip de baraj ca si Valcele si anume deversor etajat cu inaltimea de 19,5 m.

Pe raul R.Targului se gaseste acumularea Rausor cu o suprafata de 160 ha, o lungime de 5,5 km o adancime maxima de 102 m si un volum la NNR de 52,4 mil. m3; barajul este din anrocamente, cu nucleu de argila.

Acumularea Pecineagu este situata pe cursul superior al Dambovitei. Are o suprafata de 183,84 ha , un volum total la NNR de 63 mil. m3, o lungime a lacului de 5,5 km si o adancime maxima de 108 m; prezinta un baraj din anrocamente cu masca din placi de beton armat.

De menţionat că toate lacurile de acumulare din administrarea ABA Arges Vedea de pe teritoriul judeţului Argeş sunt dotate cu centrale hidroelectrice, excepţia făcând acumulare nepermanentă Mărăcineni, scopul principal al acesteia fiind de atenuare a undelor de viitură de pe r. Doamnei în vederea evitării inunării municipiului Piteşti.

In bazinul hidrografic Vedea nu există lacuri de acumulare.De asemenea în judeţul Argeş se află un număr de 40 lacuri de categoria C şi D cu folosinţă

piscicolă,, care in majoritate sunt realizate prin bararea cursurilor de apa si nu au incinte indiguite. Pe unele cursuri de apa din judeţul Arges aceste lacuri sunt realizate în cascadă.

D. Ponderea fondului forestier, vegetaţie, floră, faunăRelieful judeţul Argeş este asemănător unui mare amfiteatru natural, cuprinzând aproape toate

formele de relief: munţi, dealuri, câmpii. În partea de nord se ridică semeţi spre cer munţii Făgăraşului, cu două culmi principale : cea de nord, cu vârfurile cele mai înalte din Carpaţii Româneşti :Moldoveanu = 2543 m şi Negoiul = 2535 m şi cea de sud, ceva mai joasă, cu vârfurile Frunţii, Ghiţu, Iezer, Păpuşa şi masivul Piatra Craiului care au o altitudine de circa 2000 m.

O altă formă de relief o reprezintă zona Subcarpaţilor Getici şi Podişul Getic, care sunt de fapt munţi mai mărunţi cuprinşi între înălţimi de la 400 m la 1218 m.

Câmpiile argeşene, cu lunci nu prea largi ocupă o mică suprafaţă a judeţului Argeş. Ele sunt dispuse în partea sudică a judeţului, de regulă pe malurile râurilor Argeş, Cotmeana, Dâmboviţa şi Teleorman.

Ca urmare a etajării reliefului, vegetaţia din judeţul Argeş se poate aprecia în funcţie de zone şi altitudine. Din acest punct de vedere, zona pajiştilor şi tufărişurilor alpine este specifică regiunilor de munte şi ea se întinde de la limita pădurilor de conifere până în culmile muntoase.

În prima zonă, vegetaţia specifică o constituie tufărişuri de jneapăn, smârdar, zâmbru ienupăr pitic, plante ierboase şi plante viu colorate. În cealaltă, vegetaţia caracteristică o reprezintă o serie de plante aşa cum sunt : salcia pitică, floarea de colţ şi garofiţa Pietrei Craiului.

Una dintre marile bogăţii şi frumuseţi ale pământului argeşean o constituie pădurile, care ocupă o bună parte din aria judeţului.

Flora argeşeană cuprinde pe lângă o sumedenie de plante foarte folositoare omului pentru consum (fragi, zmeură, mure) sau în medicina populară pentru prepararea ceaiurilor şi elemente florare rare, ocrotite de lege aşa cum sunt: smârdanul, iederea galbenă, zâmbrul şi în special floarea de colţ.

Fauna de pe teritoriul judeţului Argeş este foarte bogată şi diversificată, ea fiind reprezentată în special de specii de interes cinegetic cum sunt : mistreţul, căprioara, cerbul, ursul, râsul, lupul.

E. Cursuri de apă cadastratePrincipalele cursuri de apă cadastrate din judeţul Argeş sunt :

Nr. crt.

BH Den. curs de

apa ordin 1

Den. curs de apa ordin 2

Den. curs de apa ordin 3

Den. curs de apa ordin 4

Den. curs de

apa ordin 5

Den. curs de

apa ordin 6

Lungime curs de

apa conform cadastru

(km)

Sup. estimata curs de

apa(km2)

1 Argeş Argeş           350 12550

      Modrugaz         7 11

      Cumpana         7 28

      Buda         19 101

        Izvorul Mircea       7 22

        Museteica       8 16

        Otic       6 13

      Valea cu Pesti

        10 23

      Valea lui Stan

        12 21

      Arefu         7 21      Berindeşti         7 36        Limpedea       8 16      Cicăneşti         14 39

Nr. crt.

BH Den. curs de

apa ordin 1

Den. curs de apa ordin 2

Den. curs de apa ordin 3

Den. curs de apa ordin 4

Den. curs de

apa ordin 5

Den. curs de

apa ordin 6

Lungime curs de

apa conform cadastru

(km)

Sup. estimata curs de

apa(km2)

      Valea Danului

        11 28

      Valea Iaşului

        12 34

      Valea Calului

        6 25

      Valea Sasului

        6 10

      Tutana         12 33        Tutanita       5 9      Vilsan         79 348        Dobroneagu       9 15

        Robaia       12 17        Valea Parului       7 13        Şoptana       6 13        Topliţa       12 29        Buneşti       10 12      Valea

Satului        8 6

      Schiau         7 9      Bascov         35 90        Bascoveni       11 11        Certeli       5 10      Râul

Doamnei        107 1836

        Izvorul Bindea       5 12        Zirna       17 77          Leaota     9 19          Bratila     9 19        Vasalat       8 26          Izvorul

Groapele    5 10

        Draghina Mare       6 10        Cernat       18 63        Izvorul

Bogdan      5 14

        Valea Păcurarului

      11 17

        Râul Târgului       72 1096          Bătrâna     9 33          Râuşor     10 36          Valea

Rumâneştilor    5 10

          Poenari     7 21          Bughea     33 96

          Ruda     7 15          Drăghici     17 39          Bratia     57 360            Brătioara   12 32            Năvrap   9 19

Nr. crt.

BH Den. curs de

apa ordin 1

Den. curs de apa ordin 2

Den. curs de apa ordin 3

Den. curs de apa ordin 4

Den. curs de

apa ordin 5

Den. curs de

apa ordin 6

Lungime curs de

apa conform cadastru

(km)

Sup. estimata curs de

apa(km2)

            Râuşor   19 61            Slănic   17 47          Mănăstirea     16 23          Argeşel     80 242            Măzgana   12 15            Huluba   13 18        Pauleasca       22 37        Adâncata       7 12        Budeasa       22 27        Valea Mare       13 30      Văleni         8 16      Vrăneşti         10 17      Râncăciov         25 65        Lăpuş       8 16      Izvor         11 18      Cârcinov         43 184        Valea Mare       10 20        Pârâul Grecilor       10 14        Cârcinovel       19 56          Lentea     14 22      Budişteanca         29 91        Glâmbocel       13 16        Băila       9 11      Neajlov         186 3720        Neajlovel I       19 41          Rogoz     14 21        Neajlovel II       21 23        Copăcel       9 11        Valea Ciocilor       7 10        Izvor       15 23        Holboca       45 86          Palalau     14 16        Baracu       29 40        Chiricanu       49 91          Crevedia     12 21        Dâmbovnic       110 639          Rata     12 23          Gligan     19 34          Berivoaia     17 40          Mozacu     40 101          Negrişoara     27 47          Jirnov     43 90      Sabar         174 1346        Saru       15 14        Potop       55 302      Dâmboviţa         286 2824        Valea Vladului       8 20        Cascue       5 13        Dâmbovicioara       13 47        Valea Cheii       14 35        Ghimbav       12 42

Nr. crt.

BH Den. curs de

apa ordin 1

Den. curs de apa ordin 2

Den. curs de apa ordin 3

Den. curs de apa ordin 4

Den. curs de

apa ordin 5

Den. curs de

apa ordin 6

Lungime curs de

apa conform cadastru

(km)

Sup. estimata curs de

apa(km2)

        Râuşor       16 50        Valea Caselor       8 17        Hotarul       6 11        Valea

Bădenilor      15 56

        Valea lui Coman

      12 22

        Valea Muscel       8 17        Valea Largă       14 322 Vedea Vedea           224 5430      Ciorîca         25 42      Tişar         17 30      Vediţa         60 223      Cotmeana         93 498        Cotmeniţa       20 36        Vârtej       21 56          Valea

Catinei    7 14

        Lipia       4 6        Mârghia       22 43        Bumbuieni       17 27        Ursoaia       13 33      Teleorman        169 1427        Albota       13 61          Murbea     6 7        Valea

Copacilor      17 21

        Ungureni       12 20        Băidana       19 40        Negraş       15 42        Mănăila       10 14        Dobrei       17 37        Bucov       36 85

F. Probleme privind situaţiile de urgenţă generate de inundaţii, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări ale cursurilor de apă, secetă hidrologicăINUNDAŢII

Anul 2005 poate fi considerat un an istoric din punct de vedere al precipitaţiilor şi al debitelor înregistrate pe cursurile de râu din judeţul Argeş.

CANTITĂŢI DE PRECIPITAŢII ÎNREGISTRATE LA POSTURILE HIDROMETRICE DIN BH ARGES VEDEA IN ANUL 2005

Nr. crt

Curs de apa

Statie hidrometrica

Jud06 - 09

mai05 - 09 iunie

01 - 04 iulie

11 - 15 iulie

04-09 august

13-18 august

18-26 sept

1 Arefu Arefu AG       73.1 59.7 46.5 95.32 Valsan Bradet AG 47.2 96.9 74.5 81.4 89.2 69.8 98.63 Valsan Malureni AG 42 68.4 73.2 117.4 201.3 62.6 185.44 Doamnei Bahna Rusului AG 58.7 97.3 102.7 86.5 138.4 62.1 108.25 Doamnei Darmanesti AG 40.9 55.8 81.5 84.6 177.4 73.7 193.36 Doamnei Ciumesti AG 29.3 51 73.4 79.6 69.7 69.9 179.87 Bratia Rausor Pod AG 61.2 94.4 67.8 101.4 106.1 82.1 145.78 Rausor Rausor AG   95.5 66.6 99.7 105.6 80.9 1459 Bughea Bughea de Jos AG   70.1 42.9 41.6 133 84.6 107.310 Bratia Balilesti AG 32.7 54.1 72.7 50.3 98 99.5 172.311 Targului Voina AG 81.6 100.8 84 58.1 85.2 133 121.612 Targului Voinesti AG 52.4 64 44.1 48.2 111.2 50.6 168.713 Targului Piscani AG 33.2 46 66 56.9 107.6 66.4 205.914 Argesel Namaiesti AG 46.3 42.8 72.7 42.6 93.7 48.1 144.715 Argesel Vulturesti AG 45.9 67.8 63.1 33.1 110.5 66.1 172.216 Argesel Mioveni AG 33.2 46 66 56.9 107.6 66.1 205.917 Carcinov Priboieni AG   55.9 94 44.5 96.7 58 154.318 Arges Cateasca AG 31.8 72.4 63.6 69 47.8 68.6 143.3

19Rausor -

DtaRucar AG

57.3 67.5 66.4 39.2 105.2 62.2 125

20 DambovitaPodul

DamboviteiAG

44.7 48.2 25.4 32.4 108 40.9 93.221 Badeni Badeni AG 53.1 80.5 42.1 36.3 140.3 75.2 160.122 Dambovnic Slobozia AG   55 120.7 20.2 74 41.5 128.323 Cotmeana Ciobani AG 29 114 183 17 24 52 113.5

SITUATIA DEBITELOR MAXIME INREGISTRATE LA STATIILE HIDROMETRICE DIN JUDEŢUL ARGEŞ IN ANUL 2005

Nr. Crt. Raul Statia Hidrometrica Med.Multianuala

Debit maxim 2005 / Data

1 AREF AREF 0.224 39.9 mc/s - 12.072 VALSAN BRADET 0.893 24 mc/s - 12.073 VALSAN MALURENI 1.68 168 mc/s - 12.07 4 R. DOAMNEI BAHNA RUSULUI 2.46 51.7 mc/s - 7.055 R. DOAMNEI DARMANESTI 3.45 127 mc/s - 12.07 6 R. DOAMNEI CIUMESTI 11.5 569 mc/s - 17.087 BRATIA RAUSOR POD 2.17 41.2 mc/s - 12.078 RAUSOR RAUSOR 0.927 35.8 mc/s - 12.079 BUGHEA BUGHEA de JOS 0.622 35.5 mc/s - 27.0610 BRATIA BALILESTI 3.06 221 mc/s - 12.07 11 R. TARGULUI VOINA 2.00 36.6 mc/s - 17.08 12 RAUSOR ZANOAGA 0.843 19.6 mc/s - 17.0813 R. TARGULUI VOINESTI 2.45 23 mc/s - 17.0814 R. TARGULUI PISCANI 7.75 352 mc/s - 17.08 15 ARGESEL NAMAIESTI 0.614 4.34 mc/s - 1.0716 ARGESEL VULTURESTI 0.969 100 mc/s - 14.08 17 ARGESEL MIOVENI 1.41 151 mc/s - 19.09

18 CARCINOV PRIBOIENI 0.554 54.3 mc/s - 17.08 19 ARGES CATEASCA 33.1 441 mc/s - 17.08 20 RAUSOR-Dta RUCAR 0.904 24.1 mc/s - 17.0821 DAMBOVITA PODU DAMBOVITEI 4.65 16.7 mc/s - 11.0522 Vl. BADENILOR BADENI 0.802 17.6 mc/s - 6.0823 DAMBOVNIC SLOBOZIA 1.87 210 mc/s - 21.09

În anul 2005, datorită complexităţii de amenajări existente pe raza Judeţului Argeş (în special lacuri de acumulare pentru tranzitarea şi atenuarea undelor de viitură), pe cursurile principale de râu nu s-au produs inundaţii majore, debitele fiind tranzitate prin lacurile de acumulare, conform regulamentelor de exploatare la viitură.

Principala problemă întâlnită în exploatarea zilnică a lacurilor de acumulare a fost şi este faptul că, debitele maxime posibil evacuate din baraje (conform regulamentelor de exploatare la viituri) nu pot fi tranzitate de albiile din aval (Ex: albia râului Dâmboviţa – aval de acumularea Pecineagu). Chiar dacă în perioadele de viituri au fost aceste restricţii (nescrise, dar cunoscute de către dispeceratul ABA Arges Vedea) de evacuare controlată a debitelor din acumulări, precum şi restricţii privind debitele ce putea fi tranzitate pe sub poduri, exploatarea lacurilor de acumulare s-a făcut într-un mod foarte bun, limitându-se astfel inundaţiile din aval.

În anul 2005, în principalul lac de acumulare din judeţul Argeş cu rol de atenuare a viturilor (Goleşti), au fost atenuate aproximativ 60 mil. mc de apă, debitele maxime evacuate în aval fiind de 320 mc/s, în condiţiile în care debitele afluente au fost de 800 mc/s. În aceste fel, în barajul Goleşti s-a înregistrat un nivel maxim istoric de 254.85 mdMN > 1.85 m NNR.

În toate perioadele de viituri, personalul specializat din cadrul ABA Arges Vedea a urmărit din punct de vedere al UCC comportarea barajelor, valorile înregistrate fiind în limitele acceptate de către regulamente.

Un rol important în apărarea împotriva inundaţiilor l-au avut şi celelate lacuri de acumulare din administrarea ABA Arges Vedea (Vâlcele, Budeasa, Bascov, Râuşor, Mărăcineni) şi SC Hidrocentrale Curtea de Argeş (Vidraru, Oeşti, Zigoneni).

În luna august 2005, datorită precipiaţiilor mari înregistrate într-o perioadă scurtă de timp, nivelurile în toate lacurile de acumulare erau situate peste NNR (în limitele acceptate de către regulamentele de exploatare). Avându-se în vedere progozele meteo şi hidrologice din acea perioadă, precum şi faptul că pe r. Argeş, se tranzitau debite de peste 500 mc/s, s-a pus în discuţie (pentru prima dată în istorie) inundarea dirijată a acumulării nepermanente Mărăcineni. ABA Arges Vedea a anunţat imediat Prefectura judeţului Argeş şi ISUJ Argeş despre această posibilitate, toţi factorii direct implicaţi fiind pregătiţi de o eventuală alarmare şi evacuare a populaţiei precum şi de intervenţia imediată în zonele posibil afectabile. Din fericire, prognoza hidrologică de înregistrare a unei cantităţi de precipitaţii de peste 50 l/mp într-un timp scurt, precum şi apariţia unui volum afluent în acumularea Mărăcineni de peste 70 mil. mc , nu s-a adeverit.

Menţionăm că pe teritoriul judeţului Argeş mai există 1 zonă ce poate fi inundată dirijat în perioadele de viitură (incinta Gălăşeşti - mal stâng al acumulării Budeasa – r. Argeş).

Cantităţile mari de precipitaţii înregistrate în anul 2005 ce au condus la înregistrarea de debite istorice pe cursurile de râu au produs şi în judeţul Argeş pagube însemnate. O mare parte din inundaţii s-au înregistrat în zonele din judeţul Argeş unde nu există lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, pe cursuri de râu necadastrate (deci care nu se află în administrarea ABA Arges Vedea), torenţi sau văi nepermanente.

JUD Perioada Nr. loc.afectate

Obiective afectate valoric (mii lei RON)

Lucrari hidro afectate

OBIECTIVE AFECTATE FIZIC

Victime Case

Anexe gosp.

Poduri si podete

DN + DJ + DC

(km)

Teren agricol

(ha)

ABA AV

TertiAvariate Distruse

A G

6 - 9 mai 18 2050     0 15 0 0 15 18.465 966

(102

loca

lita

ti)

8 - 9 iunie 28 367 1 1 0 1 33 24.32 61 - 4 iulie 8 910 0 103 0 0 16 19.34 571

11 - 15 iulie 23 14254 0 365 29 0 98 96.505 771.54 - 9 aug 37 12809.22 0 18 10 40 92 132.01 50

13 - 18 aug 46 12891.38 0 3 3 16 67 32.63 4519 - 25

sept 58 40406.37 1 155 7 0 112 91.527 52

TOTAL JUDET ARGES 83687.97 17 14 2 660 49 57 433 414.797 2461.5

O parte din lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotrva inundaţiilor (apărări de mal, regularizări, praguri de fund, etc.) atât din administrarea ABA Arges Vedea cât şi din administratea terţilor au fost afectate de inundaţii. ABA Arges Vedea a reuşit prin planul propriu de surse de investiţii şi prin planul de gospodărire a apelor 2005 şi 2006 să refacă o parte din aceste lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, deasemenea prin Hotărâri de Guvern în regim de urgeţă fiind alocate sume pentru refacerea altor lucrări.

Consiliile Locale, sprijinite de Consiliul Judeţean Argeş, Prefectura judeţului Argeş, ABA Arges Vedea, populaţia neafectată de inundaţii şi unităţile economice, au acţionat împreună la refacerea drumurilor, podurilor şi podetelor, consolidărilor de maluri şi ajutorarea populaţiei afectate cu materiale de constructii si bani.

Principalele probleme privind activitatea de apărare împotriva din judeţul Argeş din anul 2005 au fost cauzate de modul de întreţinere şi de exploatare a lacurilor de acumulare cu folosinţă piscicolă aflate în administrarea terţilor (persoane fizice, societăţi comerciale, consilii locale). În luna iulie 2005, datorită cantitaţilor mari de precipitaţii înregistrate în partea de sud a judeţului Argeş, 2 acumulări (Ac. Urluieni – vl. Maracinis şi . Mozaceni Vale – pr. Tecuci ) aflate în administrarea primriei Bârla au acumulat volume mari de apă, acestea depăşind capacităţile maxime ale acumulărilor. Datorită depăşirii volumului maxim de apă din acumulări, acestea au început să deverseze necontrolat peste descarcătoarele de suprafaţă, producându-se fisuri în corpurile centrale ale barajelor, ceea ce a dus la distrugerea lor.

În timpul perioadelor de inundaţii, dar şi după trecerea acestora, specialişti din cadrul prefecturii judeţului Argeş, Consiliul Judeţean Argeş, ISU Argeş, ABA Arges Vedea precum şi alte instituţii judeţene s-au deplasat în localităţile afectate de inundaţii pentru a se constata şi a se găsi soluţii în vederea remedierii.

În ultimul timp s-au identificat multe zone în care au apărut alunecări de teren, persoanele posibil afectabile fiind evacuate la ordinul prefectului judeţului Argeş.

In perioada 2010 – 2013, teritoriul judetului Arges a fost afectat de inundatii normale am putea spune, cele mai semnificative fiind inregistrate in perioadele 3 – 5 iulie 2010 și 6 -8 august 2010 când au fost afectat mai multe lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor din administrarea ABA Argeș Vedea.

În toate perioadele de viituri, a existat o colaborare permanent între reprezentanții CJSU Argeș – IJSU Argeș – ABA Argeș Vedea – CLSU, informațiile transmițîndu-se reciproc conform fluxului informational. La nivel județean la emiterea Atenționărilor meteorologice / hidrologice COD GALBEN a fost activat mereu Centrul de Conducere și Coordonare a Intervențiilor la nivel județean, toate instituțiile implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații având reprezentanți permanenți la sediul IJSU Argeș pentru colectarea, centralizarea datelor și luarea măsurilor de intervenție. Pe baza datelor centralizate aici, ABA Arges Vedea a transmis permanent Rapoartele Operative către MMSC și AN Apele Române, iar IJSU Argeș și CJSU Argeș pe linie ierarhică conform fluxului informational.

POLUARI ACCIDENTALEPrincipalele probleme privind poluările accidentale pe cursurile de apă din judeţul Argeş sunt datorate

spargerii conductelor de transport apă sărată şi ţiţei aflet în administrarea PETROM OMV sau CONPET Ploieşti. Astfel de mici poluări accidentale ale cursurilor de râu se întâlnesc frecvent pe raza judeţului Argeş datorită vechimii conductelor.

În data de 27 februarie 2006 pe raza judeţului Argeş a avut loc cea mai mare poluare pe un curs de râu – Dâmbovnic, datorată avarierii echipamentului hidrotehnic al acumulării Suseni aflată în administrarea OMV – Punct de lucru ARPECHIM.

Echipele de intervenţie ale ABA Arges Vedea, ISU Argeş şi cele ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului Argeş au lucrat permanent timp de aproximativ 1 săptămână pentru diminuarea şi limitarea efectelor negative ale poluării produse, costurile intervenţiilor ABA Arges Vedea fiind de 125.441,57 RON.

Unda de poluare a râului Dâmbovnic a fost resimţită şi pe teritoriul judeţelor Teleorman şi Giurgiu, dar la o intensitate mult mai mică.

În luna octombrie a anului 2013 a fost o altă mare poluare în județul Argeș, produsă urmare a deversării de produse petroliere (păcură) în rețeaua de canalizare a municipiului Câmpulung și apoi în r. Târgului de către SC NC Selmetal ROM SRL. În perioada 22 – 23 octombrie 2013, urmare a deversării de produse petroliere (păcură) în rețeaua de canalizare a municipiului Câmpulung și apoi în r. Târgului de către SC NC Selmetal SRL, Administrația Bazinală de Apă Argeș Vedea a intervenit cu materiale absorbante pentru stoparea undei poluante, curățirea zonei afectată și evitarea întreruperii alimentării cu apă a Uzinei de autoturisme DACIA RENAULT și a orașului Mioveni din barajul de priză de la Clucereasa.

SECETA HIDROLOGICAPeioada mai – septembrie 2007 a fost considerată cea mai călduroasă perioadă din ultimii ani,

Administraţia Naţională de Meteorologie emiţând mai multe atenţionări şi avertizări meteorologice COD GALBEN şi COD PORTOCALIU referitoare la înregistrarea de temperaturi ridicate.

În această perioadă au fost emise ordine ale preşedintelui Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Argeş prin care s-au dispus măsuri autorităţilor judeţene şi locale în vederea prevenirii şi combaterii efectelor vremii caniculare şi a secetei, constituindu-se comisii mixte pentru protejarea populaţiei.

Având în vedere prevederile radiogramei nr. 9719 / VPD din 28.06.2007 transmisă de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, a hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din data de 27.06.2007, a adresei Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 21864 / LAV / 28.06.2007, în judeţul Argeş a avut loc şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în care s-au stabilit localităţile afectate de scăderea nivelului pânzei freatice, necesitatea forării de puţuri de adâncime, precum şi preţurile estimative ale execuţiei forajelor.

Nr. crt.

Denumire localitate Nr. foraje H foraj (m)

Cost estimativ(EURO)

Judeţul Argeş1 Cocu 1 300 52.0002 Morăreşti 1 300 52.0003 Bârla 1 150 29.5004 Băbana 1 250 40.0005 Săpata 1 200 34.5006 Popeşti 1 150 29.5007 Buzoieşti 1 150 29.5008 Godeni 1 150 29.5009 Hărseşti 1 150 29.50010 Stolnici 1 150 29.500

TOTAL JUDEŢ ARGEŞ 355.500

Începand cu data de 15.05.2007 s-a trecut la monitorizarea asigurării sursei de apă la localităţile care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă şi pentru localităţile fără sisteme centralizate de apă (în care asigurarea apei potabile se realizează din fântâni / puţuri domestice sau alte surse). Probleme importante ne-au fost semnalate în judeţul Argeş în comunele Cocu, Uda şi Cotmeana, unde majoritatea fântânilor nu au dispus de debitele necesare. Pe raza acestor comune nu există agenţi economici

care să dispună de puţuri forate cu debite mari şi ca atare nu se pune problema posibilităţii utilizării surselor de alimentare ale acestora pentru alimentarea cu apă a populaţiei din zonele deficitare.

În perioada mai – octombrie 2007, ABA Argeș Vedea a monitorizat efectele “secetei hidrologice” pentru asigurarea sursei de apă la localităţile care au sisteme centralizate de alimentare cu apă şi asigurarea sursei de apă pentru localităţile fără sisteme centralizate de alimentare cu apă (în care asigurarea apei potabile se realizează din fântani / puţuri domestice sau alte surse). În perioada mai – septembrie 2007 în judeţul Argeş, pentru asigurarea sursei de apă pentru localităţile cu sistem centralizat de alimentare cu apă nu s-au semnalat probleme.

Pentru asigurarea sursei de apă pentru localităţile fără sisteme centralizate de alimentare cu apă (în care asigurarea apei potabile se realizează prin fântâni / puţuri domestice sau alte surse), situaţia a fost următoarea :

- în perioada 14.05 –13.07.2007 nu s-au semnalat probleme ;- în perioada 15.07 – 30.07.2007 în comunele Cocu, Cotmeana, Vedea datorită temperaturilor ridicate,

nivelul apei in foraje / fântâni / puţuri au înregistrat scăderi ;- în perioada 01.08 –13.09.2007 pe lânga problemele din perioada anterioară, care s-au menţinut, s-au

mai semnalat fântâni secate şi în următoarele comune: o Suseni – 10 fantani secateo Poiana Lacului – 23 fantani secateo Lunca Corbului – 17 fantani secateo Vedea – 22 fantani secateo Oarja – 3 fantani secateo Babana – 4 fantani secateo Cuca – 10 fantani secateo Stolnici – 13 fantani secateo Sapata – 8 fantani secateo Ungheni – 11 fantani secateo Negrasi – 6 fantani secateo Ratesti – 9 fantani secateo Barla – 6 fantani secateo Mozaceni – 4 fantani secateo Rociu – 6 fantani secateo Albota – 6 fantani secateTOTAL 158 fântâni secate

- în perioada 15.09 – 08.10.2007 situatia a revenit spre normal.Conform datelor furnizate de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Argeş, situaţia

culturilor calamitate în această vară conform Legii 381 /2002 este următoarea :

Nr. crt. Denumire Localitate

Culturi afectateGrau + orz + triticale

(ha)Orz + Orzoaică

(ha)Rapiţă

(ha)1 Bârla 1570 402 5792 Bradu 250 0 1703 Buzoieşti 1021 40 3014 Căldăraru 510 25 305 Costeşti 920 85 3946 Hârseşti 262 57 617 Izvoru 275 0 378 Lunca Corbului 638 0 1009 Miroşi 250 20 3810 Mozăceni 762 13 81

11 Popeşti 35 0 1512 Râca 180 40 27913 Recea 125 0 014 Rociu 1495 187 34515 Slobozia 51 0 2616 Stolnici 578 100 11517 Suseni 220 0 10018 Teiu 254 0 126

TOTAL 9396 969 2797

Având în vedere că BH Argeş Vedea este un bazin cu un grad avansat de amenajare (lacuri de acumulare cu folosinţă complexă – producere hidroenergie, alimentări cu apă, atenuarea undelor de viitură, derivaţii pentru tranzitarea debitelor) în perioada analizată (mai – septembrie 2007), nu au fost probleme din punctul de vedere al asigurării cu apă a folosinţelor – populaţie şi industrie cu captare din râuri / lacuri de acumulare.

În permanenta, Administrația Bazinală de Apă Argeş Vedea a asigurat tuturor consumatorilor, volumele de apă necesare desfăşurării activităţilor în bune condiţii.

1. Alimentarea cu apă a municipiului Curtea de ArgeşSursa – r. Argeş - Lac de acumulare Curtea de ArgeşDebit mediu - 0,10 mc/s

2. Alimentarea cu apă a municipiului CâmpulungSursa – r. Târgului – Lac de acumulare RâuşorDebit medi - 0,50 mc/s

3. Alimentarea cu apă a muncipiului PiteştiSursa – r. Argeş - Lac de acumulare Budeasa / BascovDebit mediu - 1,00 mc/s

4. OMV – Punct de lucru ARPECHIMSursa – r. Argeş - Lac de acumulare Piteşti / GoleştiDebit mediu - 1,00 mc/s

5. Alimentarea cu apă a municipiului BucureştiSursa – r. Argeş - CrivinaDebit mediu - 15,00 mc/s

Sursa – r. Dâmboviţa - ArcudaDebit mediu - 8,00 mc/s

6. Uzina de autoturisme DACIA - RENAULTSursa – r. Argeş - Lac de acumulare ClucereasaDebit mediu - 0,20 mc/s

7. Sistemul de irigaţii Ştefăneşti - LeordeniSursa – r. Argeş - Lac de acumulare PiteştiDebit mediu - 0,10 mc/s

Avându-se în vedere volumele existente în lacurile de acumulare de pe teritoriul administrat de către ABA Argeș Vedea, precum şi volumele medii zilnice captate de căre principalii utilizatori de apă, ABA Argeș Vedea a calculat săptămânal timpul (nr. de zile) în care se poate asigura necesarul de apă al

folosinţelor, neluându-se în calcul precipitaţiile ce se vor putea înregistra. Din aceste calcule săptămânale, a reieşit că cel puţin pentru trei luni de zile, principalii consumatori din BH Argeş vor avea suficientă apă pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor.

Ca o concluzie, putem spune că în ultimii (2010 – 2013), judeţul Argeş s-a confruntat aproape cu toate toate situaţiile de urgenţă generate de gospodărirea resurselor de apă (inundaţii, poluări accidentale, secetă hidrologică), dar nici unul din aceste fenomene nu a avut o amploare aşa de mare astfel încât să apară probleme ce nu puteau fi gestionate de către reprezentanţii ABA Argeș Vedea împreună cu cei ai instituţiilor judeţene implicate în gestionarea a astfel de fenomene.

Acest lucru s-a datorat faptului că judeţul Argeş este unul din cele mai bine dotate judeţe din România din punct de vedere al lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor (lacuri de acumulare cu folosință complexă), dar şi datorită personalului ABA Argeș Vedea care a ştiut să gestioneze cu bună ştiinţă toate fenomenele apărute.