DREPTUL INTERNATIONAL AL DREPTURILOR OMULUI

CURS 2 – 09.10.2015

Izvoarele de drept - continuare

Constitutia Romaniei Art.11 (2) –Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern Art.20 (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi

interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Forta supralegislativa Valoare interpretativa constitutionala Principiul subsidiaritatii (exc. Dispozitii mai favorabile in dreptul intern)

Decizie CCR: art. 11, art.20 trebuie interpretate avand in vedere art.8 din CEDO si conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului => astfel in dreptul intern roman jurisprudenta CtEDO este izvor de drept.ICCJ: jurisprudenta CEDO constituie precedent judiciar (sursa de drept)

Art. 148 (2) Dreptul Uniunii Europene – caracter obligatoriu (sursa de drept), prioritate fata de dispozitiile contrare din dreptul intern, forta supralegislativa, infraconstitutionala ( Art.1(5) Constitutie – suprematia

constitutiei)

Situatia normelor de drepturile omului din Tratatele UE Se aplica regula din art.11 Dintre art.20 si art.148 – ambele fiind norme speciale, conform regulilor de interpretare

se va aplica prima regula – cea a fortei juridice a normelor (urmatoarele in ordine: diferenta dintre norma generala/speciala -> succesiunea in timp a normelor).

Astfel, art.20(1) existand inca din 1991 constituie vointa puterii constituante originare, pe cand art.148 apare in 2003, in urma revizuirii Constitutiei, asadar este expresia vointei puterii constituante derivate, aceasta fiind sub cateva aspecte (reguli revizuire) subordonata celei originare. Astfel, conform art.152(2) “…nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.” => suprimare ~ diminuare => normele internationale conventionale privitoare la drepturile omului au valoare supraconstitutionala, deci nu se vor interpreta conform art.148 ci art. 20, inclusiv cele din Tratatele UE.

Un alt argument : Carta fundamentala a Drepturilor Omului a UE a avut ca sursa de inspiratie CEDO, si aici fiind vorba de subsidiaritate. Mai mult, Carta specifica ca nu se va interpreta in sensul de a diminua drepturile prevazute in CEDO, eventual doar in sensul de a le spori.

DREPTUL INTERNATIONAL INSTITUTIONAL AL DREPTURILOR OMULUI

Structurile internationale de protectie

La nivel international exista 2 categorii de sisteme (intre ele principiul subsidiaritatii) Sistemul universal – este un sistem de baza, complet, au vocatia de a intra toate statele

lumii ( ONU, pacte internationale) – aproape 200 de state Sistemul regional – ofera o protectie sporita

o Sistemul european

o Sistemul interamerican

o Sistemul african – in cadrul Uniunii Africane – Curtea de Justitie si a

Drepturilor Omului(Sistemul national ofera o protectia si mai mare, niciodata inferioara celui regional sau universal ! )

Sistemul regional european

1. Uniunea Europeana2. Consiliul Europei3. Organizatia pentru Securitate si Cooperare a Europei (OSCE)(in fiecare se regaseste dimensiunea drepturilor omului)

Consiliul Europei (1949 Tratatul de la Londra)

- Scopul infiintari : mentinerea pacii

- Mijloace : politice, mentinerea sistemelor democratice, acestea consacrand si garantand drepturile omului. (Astfel statele democratice nu vor incepe un nou razboi => pace mondiala

Dr. omului : dimensiunea fundamentela si astazi

Uniunea Europeana (Paris 1951, Roma 1957)

- Scopul infiintari : mentinerea pacii

- Mijloace : economice – punerea sub control comun : carbune si otel, Franta si Germani cei doi poli de putere aflati in conflict anterior

OSCE (Helsinki 1974)

- Scopul infiintari : mentinerea pacii

- Mijloace : politico-diplomatice si de securitate. Ideea ramanerii aceleiasi situatii (blocul de vest sa ramana in vest, blocul de est in est – astfel au legitimat si invadare de catre Rusia a Cehoslovaciei in 1968)

Diferenta fata de sistemul universal => Prezenta jurisdictiilor specializate in drepturile omuluiSistemul regional european:

Consiliul Europei – Curtea Europeana a Drepturilor Omului (specializata exclusiv pe drepturile omului), CEDO

Uniunea Europeana – CJUE, Carta drepturilor fundamentale si in baza principiilor de drepturilor fundamentale – nu e specializata, se ocupa inclusiv de drepturile omului

Uniunea Europeana – 28 state membre – nivel maxim de protectie pentru indivizi

Consiliul Europei – 47 state parti

OSCE – 56 state parti (47 CE + Belarus+Vatican+5 republici ex sovietice + SUA+Canada) – cel mai mic nivel de protectie (fara jurisdictie)

Consiliul EuropeiStructura

Comitetul ministrilor – organul de decvizie, interguvernamental – ministri de externe Adunarea parlamentara – organ deliberativ si consultativ – reprezentanti ai

parlamentelor nationale (nu sunt alesi direct precum europarlamentarii) Secretariat + Secretar General – organ pur administrativ, executiv

Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a creat Comisia Europeana a Drepturilor Omului Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CtEDO)

Protocolul 11 => a prevazut fuzionarea celor doua organe – astazi exista doar CtEDOCEDO constituie baza de functionare a Curtii impreuna cu protocoalele :

Protocoale Aditionale – adauga drepturi suplimentare, drept substantial. Nu e obligatoriu sa fie ratificate de catre toate statele parti. P1, P4, P6, P7, P12, P13

Protocoale de amendare – vizeaza dispozitii de ordin institutional si procedural. Astfel, este obligatoriu sa fie ratificate de catre toate statele pentru a intra in vigoare. Cele mai recente P11, P14 (P15, P16 nu sunt inca in vigoare)

Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Este un organ principal al Consiliului Europei, cu caracter judiciar, specializat in materia drepturilor omului. (Este o jurisdictie regionala specializata in drepturile omului)Are competenta exclusiv in cazuri ce vizeaza incalcari ale dispozitiilor CEDO.

Compunere 1 judecator in numele (nu reprezinta statul !) fiecarui stat parte la CEDO (sunt

desemnati 3 judecatori, nu obligatoriu cetateni ai statului care ii desemneaza, adunarea parlamentara decide care dintre cei 3 va fi judecator la Curte)

Grefa – referendari (asemanatori magsitratilor asistenti ICCJ)

Formatiuni interne Jurisdictionale

Judecatorul unic (1 judecator) – interzis sa fie judecatorul national Comitetul (3 judecatori) – permis dar nu e obligatoriu sa participe (jud.national) Camera (7 judecatori) – judecatorul national participa in mod obligatoriu (cunoaste

cel mai bine dreptul intern) Colegiul Marii Camere (5 judecatori) - interzis sa fie judecatorul national Marea Camera (17 judecatori) - judecatorul national participa in mod obligatoriu

*Judecatorul ad-hoc – in cazurile in care judecatorul national nu poate participa si prezenta lui ar fi obligatorie se va alege un judecator ad-hoc (nu e judecator al Curtii)

Administrative - mai multe, cele mai importante: Sectiile – este o impartire pur administrativa, judecatorii din sectii diferite nu au o

competenta materiala speciala (cum e in cazul sectiilor ICCJ). Repartizarea judecatorilor in sectii se face in functie de sistemele de drept (anglo-saxon, romano-germanic, repartizare geografica echitabila, in functie de sex)

Adunarea plenara – este o formatiune administrativa, nu de judecata

Procedura in fata Curtii

(sapt viitoare – documentul trimis : structura plangerii la Curte – print/laptop)