Ministerul Educației al Republicii MoldovaUniversitatea de Stat din Republica Moldova

Catedra de drept Constituțional și drept Administrativ Facultatea de drept

Referat La disciplina: Drept contravențional

Tema: Caracteristica juridică a capitolului XII înserat în partea specială din codul contravențional

A elaborat: Profesor coordonator: L. Țurcan

Chișinău 2015

1

Cuprins

I. Introducere

II. Caracteristica juridică a capitolului XII din codul contravențional

III. Constatarea contravențiilor pe perioada 2014-2015 si aplicarea pedepselor.

IV. Analiza în plan comparativ cu alte capitole a dreptului contravențional

V. Sancțiunile contravenționale

VI. Componența articolului 1971 din codul contravențional

VII. Concluzie

VIII. Bibliografie

IX. Anexă

1

2

I. Introducere

Fiecare încălcare a normelor juridice pune în pericol sau lezează o anumită valoare socială, aduce atingere unor relaţii sociale sau interese ocrotite de ele. În funcţie de pericolul social al acestor încălcări şi de natura relaţiilor şi intereselor lezate, faptele ilicite se clasifică în: infracţiuni, contravenţii,abateri administrative şi abateri disciplinare.

Un factor deosebit de important în dezvoltarea legislaţiei contravenţionale şi a ştiinţei dreptului contravenţional este formularea definiţiei de contravenţie, care trebuie să conţină elementele principale de clasificare a acestei fapte sociale.

Astfel, legea contravenţională a RM, prevede următoarele: „ Constituie contravenţie fapta – acţiunea sau inacţiunea – ilicită,cu un grad de pericol social mai redus decît infracţiunea, săvîrşită cu vinovăţie, care atentează la valorile sociale ocrotite de lege, este prevăzută de prezentul cod şi este pasibilă de sancţiune contravenţională ”.

Constantin Mitrache afirmă că conţinutul contravenţiei este prevăzut în norma incriminatoare şi poate fi definit ca totalitatea de condiţii stipulate de lege pentru caracterizarea unei fapte de drept contravenţional.

În ştiinţa dreptului se face deosebire între conţinutul juridic, care cuprinde condiţia privind existenţa faptei sancţionate de lege sau care îi determină gravitatea, şi conţinutul constitutiv, ce cuprinde totalitatea condiţiilor necesare pentru existenţa contravenţiei şi pe care le îndeplineşte făptuitorul. Conţinutul constitutiv, fiind dat întotdeauna în norma incriminatoare, nu poate lipsi din conţinutul juridic al contravenţiei.

În activitatea de prevenire, constatare şi sancţionare a contravenţiilor, o importanţă deosebită o are necesitatea analizării fiecărei fapte în parte, în sensul de a vedea dacă sunt întrunite sau nu aceste elemente constitutive ale unei anumite contravenţii, respectiv : obiectul, latura obiectivă, subiectul şi latura subiectivă.

Pentru a fi în prezenţa unei contravenţii trebuie ca toate aceste elemente să fie întrunite cumulativ. Lipsa unuia dintre ele determină inexistenţa contravenţiei şi, implicit, imposibilitatea tragerii la răspundere a făptuitorului.

Orice societate există şi evoluează pe baza unor reguli de conduită protejate de norme morale, de tradiţii, de obiceiuri şi de norme juridice. Ele formează un sistem ce reglementează raporturile sociale. În cadrul acestui sistem care guvernează societatea , un rol important îl au normele juridice,inclusiv cele contravenţionale.

3

II. Caracteristica juridică a capitolului XII din codul contravențional

Contravenţii ce atentează la regimul din transporturiAceste norme materiale ale dreptului contravenţional au drept scop realizarea sarcinii

statului privind ocrotirea relaţiilor sociale din domeniul transportului.Prin transporturi se înţelege ramura economiei naţionale care efectuează transportarea

călătorilor şi a încărcăturilor, deosebind cinci tipuri: transport auto, feroviar, aerian, naval şi prin conductele magistrale.

Protecţia relaţiilor sociale din domeniul transporturilor are o semnificaţie majoră pentru societate.

În condiţiile actuale, pentru dezvoltarea normală a economiei naţionale, o importanţă primordială pentru viaţa şi sănătatea populaţiei o are circulaţia normală, neîntreruptă şi fără accidente a tuturor mijloacelor de transport, respectarea regulilor de exploatare a lor, a regulilor de întreţinere, de reparaţie şi de reconstrucţie a drumurilor.

Un rol deosebit în protecţia valorilor sociale din domeniul transporturilor îi revine dreptului contravenţional.

Valorile sociale protejete prin intermediul normelor materiale ale dreptului contravenţional cuprinse în acest capitol se împart în cîteva grupe:

– valorile sociale din domeniul transportului auto;– valorile sociale din domeniul transportului feroviar;– valorile sociale din domeniul transportului aerian;– valorile sociale din domeniul transportului naval;– valorile sociale ce ţin de întreţinerea, de reparaţia şi de reconstrucţia drumurilor,

de exploatarea mijloacelor tehnice de dirijare a circulaţiei rutiere;– valorile sociale ce ţin de respectarea regulilor de securitate privind construcţia

şi exploatarea conductelor magistrale.Aceste grupe de valori sociale şi constituie obiectul atentării (fie generic, fie nemijlocit)

pentru acest gen de contravenţii.Pentru multe dintre contravenţiile prevăzute în acest capitol, obiectul atentării îl

constituie securitatea publică (art. 198, 199, 207, 208, 211, 216, 220, 222 etc.), deoarece asigurarea securităţii funcţionării tuturor sistemelor de transport este o sarcină prioritară a statului.

Din aceste considerente actele normative admit aplicarea unor măsuri preventive în sistemul transportului aerian, cum ar fi: controlul personal, controlul lucrurilor, controlul bagajelor.

Pentru aplicarea legitimă a acestor măsuri nu este nevoie de apariţia raportului juridic de conflict. Ele se întreprind chiar şi atunci cînd persoana se conformează regulilor de conduită în acest domeniu, stabilite prin diferite acte juridice.

4

Contravenţiile ce atentează la regimul din transporturi sînt: încălcarea normelor de capacitate a traficului de pasageri (art. 197); încălcarea regulilor de securitate în transportul feroviar (art. 198); încălcarea regulilor de navigaţie (art. 199); încălcarea regulilor traficului de încărcături periculoase, de mare gabarit sau supragrele (art. 200); încălcarea regululor de asigurare a integrităţii încărcăturilor (art. 201); deteriorarea intenţionată a transportului în comun şi a echipamentului interior (art. 202); încălcarea regulilor de conduită a pasagerilor în transporturi (art. 203); călătoria fără bilet (art. 204); falsificarea biletelor şi tichetelor şi/sau comercializarea biletelor şi tichetelor false (art. 205); încălcarea regulilor de înregistrare şi de evidenţă a navelor, de folosire a navelor şi a debarcaderelor (art. 206); admiterea spre exploatare a vehiculelor, locomotivelor şi vagoanelor, a navelor cu încălcarea regulilor de exploatare (art. 207); încălcarea regulilor de securitate a zborurilor (art. 208); încălcarea regimului de acces limitat pe teritoriul aeroportului (aerodromului) şi la obiectele amplasate pe acest teritoriu (art. 209); încălcarea regulilor de conduită în aeronavă (art. 210); încălcarea regulilor de exploatare a tehnicii aeronautice (art. 211); încălcarea regulilor care au stat la baza certificării/autorizării iniţiale şi la baza standardelor operaţionale (art. 212); încălcarea reglementărilor referitoare la procedura de deservire la sol a aeronavelor (art. 213); încălcarea regulilor de autorizare a personalului aeronautic (art. 214); încălcarea normelor de evidenţă a timpului de zbor şi a timpului de odihnă al personalului aeronautic (art. 215); încălcarea regulilor de transport la bordul aeronavei al încărcăturilor periculoase (art. 216); încălcarea normelor referitoare la masa maximă admisă de decolare şi de centrare a aeronavei (art. 217); împiedicarea accesului la documentele referitoare la aeronavele exploatate (art. 218); încălcarea cerinţelor de asigurare în transportul aerian (art. 219); neinformarea intenţionată a autorităţilor competente despre producerea incidentelor sau a accidentelor aeronautice (art. 220); încălcarea regulilor de exploatare tehnică a maşinilor autopropulsate şi a regulilor de securitate tehnică (art. 221); încălcarea regulilor de securitate în construcţia, exploatarea şi repararea conductelor magistrale (art. 222); deteriorarea drumurilor, pasajelor de nivel, mijloacelor tehnice de dirijare a circulaţiei rutiere, altor instalaţii rutiere (art. 223); încălcarea regulilor de folosire a drumurilor de către vehicule (art. 224); blocarea intenţionată a arterelor de transport (art. 225); încălcarea regulilor de protecţie a benzii de separaţie şi a regulilor de folosire a terenurilor din zona de protecţie a drumului (art. 226); nerespectarea regulilor de întreţinere, de reparaţie şi de reconstrucţie a drumurilor (art. 227).

Latura obiectivă a acestui gen de contravenţii, se manifestă de regulă, prin acţiune (punerea pe liniile de cale ferată a unor obiecte, fapt ce ar putea conduce la deranjarea circulaţiei trenurilor (art. 198 alin. (1)); deteriorarea utilajelor de aeroport (aerodrom), a aeronavelor şi a utilajelor lor (art. 208 alin. (3)); deteriorarea drumurilor, pasajelor de nivel (art. 223) etc.), mai rar – prin inacţiune (neinformarea intenţionată a autorităţilor competente despre producerea incendiilor sau a accidentelor aeronautice (art. 220); nerespectarea regulilor de amplasare a indicatoarelor şi a instalaţiilor de marcaj de noapte şi de zi pe clădiri şi pe alte imobile (art. 208 alin. (2)); nerespectarea regulilor de întreţinere, de reparaţie şi de reconstrucţie a drumurilor (art. 227) etc.).

Subiectul răspunderii contravenţionale îl constituie: numai persoana fizică (art. 198, 201, 202, 203, 204, 205, 209, 210, 223); numai persoana cu funcţie de răspundere (art. 212, 218, 219, 220, 222); persoana fizică şi persoana cu funcţie de răspundere (art. 208, 211, 213, 214, 216,

217);

5

persoana fizică şi persoana juridică (art. 197, 199, 200, 224, 226, 227); persoana fizică, persoana juridică şi persoana cu funcţie de răspundere (art. 206,

215, 221).Menţionăm faptul că şi în acest capitol există un subiect special al răspunderii

contravenţionale. Subiect al contravenţiilor prevăzute în art. 214 alin.(1) şi (2) din CC al RM nu poate fi orice persoană fizică pasibilă de răspundere contravenţională, ci doar piloţii, însoţitorii de bord, inginerii şi navigatorii.

Latura subiectivă la acest grup de contravenţii se exprimă, de regulă, prin intenţie, la multe contravenţii intenţia – ca formă a vinovăţiei – serveşte drept element constitutiv al dispoziţiei normei materiale (deteriorarea intenţionată a transportului în comun şi a echipamentului interior (art.202); neinformarea intenţionată a autorităţilor competente despre producerea incendiilor sau accidentelor aeronautice (art. 220); blocarea intenţionată a arterelor de transport (art. 225)). Mai rar latura subiectivă se exprimă prin imprudenţă.

III. Constatarea contravențiilor pe perioada 2014-2015 si aplicarea pedepselor.

O problema deosebit de interesanta, reliefata atat de doctrina cat si de practica judiciara, apare in legaturacu modalitatea in care poate fi constatata o contraventie.

Consideram ca expresia incetatenita in doctrina si in practica judiciara, respectiv aceea de a „constatata cu propriile simturi”, trebuie interpretata in sensul in care agentul constatator va putea intocmi proces-verbal de constatare a contraventiei in toate situatiile in care, din probele administrate, se poate dovedi comiterea unei asemenea fapte, deci si in cazul contraventiilor instantanee. Intrucat, din mentiunile inserate in procesul-verbal, trebuie sa rezulte, fara dubiu, savarsirea faptei de catre persoana fata de care se intocmeste acest act, in masura in care este vorba de o contraventie instantanee, la care agentul constatator nu a fost prezent in momentul comiterii ei, este nevoie de consemnarea unor declaratii de martori, martori care sa fie identificati in procesul-verbal. Ceea ce este esential pentru a se putea garanta dreptul la aparare al petentului este ca, in procesul-verbal, sa se faca mentiuni referitoare la mijloacele de proba pe care se sprijina constatarile personale ale agentului constatator.

Acest aspect este valabil cu privire la toate procesele-verbale de constatare, inclusiv deci, la cele dresate in urma surprinderii in flagrant de catre agentul constatator a desfasurarii activitatii contraventionale. De aceea, apreciem ca un proces-verbal incheiat de catre un agent constatator, pe baza unor declaratii de martori, martori care sunt mentionati in procesul verbal, este de preferat incheierii unui proces-verbal in situatie de flagranta, proces-verbal in care nu se face referire la martori oculari. In primul caz, petentul ar beneficia de posibilitatea efectuarii unei probatiuni in fata instantei, in timp ce, in al doilea caz, ar avea o pozitie procesuala mult mai dificila, trebuind sa rastoarne prezumtia de legalitate a procesului-verbal, de multe ori acest fapt fiind aproape imposibil, intrucat, fie la momentul constatarii faptei a fost numai petentul si agentul constatator, fie au fost prezente persoane apropiate petentului, care nu pot depune marturie in procesul contraventional, datorita faptului ca dispozitiile legii cadru se completeaza cu normele procesual civile.

Exista insa, acte normative speciale, care conditioneaza sanctionarea unei fapte contraventionale de constatarea „cu propriile simturi” de catre agentul constatator a actiunii sau inactiunii care constituie contraventie.

6

Orice contraventie poate fi constatata oricand de catre agentul constatator in cadrul termenului de prescriptie.

Cele mai multe cauze contravenţionale au fost pornite asupra persoanelor vinovate de plasarea pe piaţă a echipamentelor de comunicaţii electronice neconforme şi necertificate; producerea perturbaţiilor prejudiciabile în reţelele de telefonie mobilă; încălcarea regulilor de protecţie a liniilor şi instalaţiilor de comunicaţii electronice; conectarea neautorizată sau admiterea conectării neautorizate la reţelele de comunicaţii electronice. În total, pentru comiterea acestor fapte ilicite au fost întocmite 12 procese verbale. Totodată, autorii raportului notează că numărul proceselor verbale întocmite asupra persoanelor vinovate de producerea perturbaţiilor prejudiciabile în reţelele de telefonie mobilă s-a redus de mai bine de patru ori: de la 13, în primul semestru al anului 2014, la 3 – în aceeaşi perioadă a anului 2015.

În perioada de referinţă, instanţa de judecată a examinat şi s-a pronunţat, prin hotărârile sale, asupra a 16 procese verbale cu privire la contravenţie încheiate de către ANRCETI. În nouă dosare instanţa de judecată a aplicat contravenienţilor sancţiuni în formă de amendă în mărime totală de 1 650 unităţi convenţionale sau 33 mii lei. Cele mai mari amenzi au fost aplicate pentru plasarea pe piaţă a echipamentelor de comunicaţii electronice neconforme şi necertificate, precum şi pentru furnizarea neautorizată a reţelelor sau a serviciilor de comunicaţii electronice. Pentru comiterea acestor fapte companiilor BM TECHNOTRADE, AV-ELECTRONIC, AV-MACROCOM şi INTERBIT-NET le-au fost aplicate amenzi în mărime de 200 unităţi convenţionale sau 4000 lei pentru fiecare.

În cinci cauze instanţa de judecată a recunoscut vinovăţia făptuitorului în săvârşirea contravenţiei, dar nu l-a sancţionat din cauza expirării termenului de prescripţie a răspunderii contravenţionale (3 luni), iar în două cauze – a încetat procesul contravenţional pe motiv că vinovăţia contravenientului nu a fost demonstrată.

Conform legislaţiei în vigoare, ANRCETI supraveghează respectarea şi aplicarea prevederilor actelor normative în domeniul comunicaţiilor electronice, constată contravenţiile în sectorul comunicaţiilor electronice, poştale şi a tehnologiei informaţiei prin încheierea proceselor verbale corespunzătoare şi le remite spre examinare instanţei de judecată. Amenzile aplicate contravenienţilor de către instanţa de judecată sunt virate integral la bugetul de stat.

În profil teritorial, cele mai multe contravenţii în rezultatul cărora au fost adoptate hotărîri privind aplicarea pedepselor au fost înregistrate în mun. Chişinău (73,4% din total contravenţii constatate la nivel de ţară după care urmează regiunea Centru (11,5%), Nord (9,1%) şi Sud (4,9%). În regiunea Nord, cele mai multe pedepse au fost aplicate în raionul Soroca (12,3 mii cazuri) şi mun. Bălţi (11,0 mii cazuri), în Centru în raioanele Hînceşti şi Ungheni (respectiv 17,4 mii şi 10,8 mii cazuri), iar la Sud în raionele Cahul şi Leova (respectiv 5,2 mii şi 5,0 mii cazuri) (vezi anexa 1).

Categorii de contravenţii. Pe categorii de contravenţii, fiecare al doilea caz reprezintă încălcările în domeniul circulaţiei rutiere, urmate de contravenţiile ce atentează la ordinea publică şi securitatea publică (7,4%), ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare (5,6%) şi cele care se referă la sănătatea populaţiei şi starea sanitar-epidemiologică (3,1%), etc.

7

Au fost constatate 437,5 mii cazuri de contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere sau de 2 ori mai mult comparativ cu anul precedent. În majoritatea cazurilor au fost aplicate amenzi (97,7%), circa 8,9 mii persoane au fost avertizate (cu 20,3% mai mult comparativ cu anul precedent), 645 persoane au fost private de anumite drepturi, iar în cazul a 52 persoane a fost aplicat arestul contravenţional.

De cele mai dese ori au fost aplicate sancţiuni pentru nerespectarea indicatoarelor de semnalizare rutieră şi de acordare a priorităţii de trecere (31,6%), pentru exces de viteză (28,2%), pentru încălcarea regulilor de înmatriculare, înregistrare de stat, revizie tehnică a vehiculelor (12,5%), pentru încălcarea regulilor de oprire şi neacordarea de prioritate pietonilor şi altor participanţi la traficul rutier (7,8%), pentru încălcarea regulilor de folosire a centurii de siguranţă, a căştii de protecţie şi a regulilor privind convorbirile radiotelefonice (4,0%). Pentru părăsirea locului în care s-a produs accidentul rutier au fost private de anumite drepturi 334 persoane (dublu faţă de anul precedent), iar 36 persoane au fost supuse arestului contravenţional. Pentru conducerea transportului în stare de ebrietate au fost trase la răspundere 1944 persoane comparativ cu 762 persoane în anul precedent.

Contravenţiile care atentează la ordinea şi securitatea publică constituie 44,5 mii cazuri sau fiecare al treisprezecelea caz din total contravenţii constatate. Comparativ cu anul 2013 această categorie de contravenţii s-a majorat cu 72,0%. Pentru aceste delicte preponderent este aplicată amenda (99,9% din cazuri).

De cele mai dese ori au fost aplicate pedepse pentru huliganism nu prea grav care constă în încălcarea ordinii publice şi tulburarea liniştii cetăţenilor (44,5%), pentru consum de băuturi spirtoase şi apariţia în stare de ebrietate în locurile publice (17,9%), tulburarea liniştii (16,7%), încălcarea regulilor de deţinere, port, transport, folosire sau aplicare a armei individuale şi a muniţiilor aferente (3,6%), etc.

În cazul contravenţiilor ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare au fost aplicate 33,5 mii sancţiuni, cu 7,7% mai mult comparativ cu anul precedent. În această categorie predomină desfăşurarea ilegală a activităţii de întreprinzător, fiind amendate 10,2 mii persoane (cu o mie de persoane mai puţin comparativ cu anul precedent) sau aproape fiecare a treia persoană din categoria dată. Pentru încălcarea legislaţiei şi a regulilor din domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală au fost pedepsite 5,0 mii persoane, ce alcătuiesc 14,9% din totalul pedepselor la această categorie. Pedepsele aplicate pentru încălcarea regulilor de exploatare a maşinilor de casă şi control alcătuiesc 11,1% în totalul pedepselor.

Pentru încălcarea regulilor de comerţ au fost amendate 137 persoane sau cu 130 mai puţine persoane comparativ cu anul 2013, iar 2,1 mii persoane au fost amendate pentru încălcarea regulilor vamale. Sancţiunile pentru plasarea pe piaţă a produselor alimentare perisabile fără indicarea datei limită de consum sau după expirarea acestei date reprezintă 0,5%.

Contravenţiile privind  atentarea la sănătatea populaţiei şi la starea sanitar-epidemiologică au constituit 18,6 mii cazuri, cu 1,8 mii cazuri mai mult comparativ cu anul 2013. În această categorie de contravenţii predomină încălcările ce ţin de vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale (74,7%). Pentru procurarea sau păstrarea ilegală de substanţe narcotice sau de alte substanţe psihotrope în cantităţi mici au fost amendate 1,7 mii persoane, iar pentru încălcarea regulilor şi a normelor sanitar-igienice şi sanitar-antiepidemice au fost pedepsite 1,3 mii persoane, din care 485 avertizate şi 896 amendate.

8

Contravenţiile ce atentează la drepturile politice, de muncă şi la alte drepturi constituţionale ale persoanei fizice au constituit 18,5 mii cazuri, inclusiv 14,7 mii cazuri pentru injuria adusă în public, vorbele sau faptele care înjosesc onoarea şi demnitatea persoanei. În cazul acestor persoane preponderent este aplicată amenda, dar au fost înregistrate şi 20 cazuri de aplicare a pedepsei cu munca neremunerată în folosul comunităţii.

IV. Analiza în plan comparativ cu alte capitole a dreptului contravențional

Sistemul contravențiilor din partea specialăau fost structurate pornind de la criteriul obiectului generic, în prezent partea specială include 15 capitole spre deosebire de codul precedent care includea 11 capitole

Unii autori consider că capitolele din partea special sunt aranjate pornind de la importanța valorilor sociale, însă aceasta este o opinie greșită. Toate capitolele din parte special sunt În egală măsură importante pentru protenția valorilor sociale

Dacă analizăm prevederile codului atunci ontravenţiile ce atentează la regimul din transporturi are tangențe cu contravenţiile în domeniul circulaţiei rutiere.

În plan comparativ după obiectul generic al fiecarei contravenții toate capitolele au o inportanță deosebită, deci dacă facem referire la anumite capitole cu care ar avea anumite similitudeni supă impornață acestora la apărarea valorilor sociale sau după nivelul de constatare a faptelor și după domeniul de răspîndire ar avea tangente comune cu :

Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiereAsigurarea securităţii circulaţiei rutiere şi a traficului de pietoni constituie una dintre

sarcinile prioritare ale statului. Pericolul social al încălcărilor de lege la acest capitol este destul de mare. Numai pe parcursul anului 2014 în acest domeniu au fost constatate 272669 de fapte contravenţionale, din ele 13207 cazuri de conducere a vehiculului în stare de ebrietate produsă de alcool. Au fost înregistrate 2869 de accidente, în urma cărora au decedat 500 de persoane, iar alte 3494 de persoane au fost traumate.

Contravenţii ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare

Şi în acest caz obiectul generic ce a servit drept criteriu de cuprindere a contravenţiilor nominalizate într-un capitol poate fi divizat în patru grupe de relaţii sociale tip care sînt protejate prin normele contravenţionale materiale:

relaţiile sociale ce ţin de activitatea de întreprinzător;relaţiile sociale ce ţin de fiscalitate;relaţiile sociale ce ţin de activitatea vamală;relaţiile sociale ce ţin de valorile mobiliare.Protejarea juridică a acestor grupe de relaţii sociale are o importanţă majoră pentru

economia naţională şi infrastructura socială. În linii mari, atentarea la aceste grupuri de relaţii sociale constituie un atentat la securitatea economică a statului.

9

V. Sancțiunile contravenționale

Sancţiunile contravenţionale sunt principale si complementare.            Sancţiunea stabilita trebuie sa fie proporţionala cu gradul de pericol social al

faptei săvârşite.            Sancţiunile complementare se aplică in funcţie de natura si de gravitatea faptei.             Pentru una si aceeaşi contravenţie se poate aplica numai o sancţiune

contravenţionala principala si una sau mai multe sancţiuni complementare.            Avertismentul este prima dintre sancţiunile contravenţionale, în scara măsurilor

prevăzute de lege.            Avertismentul constă într-o mustrare a făptuitorului pentru fapta săvârşită, prin

explicarea pericolului pe care îl prezintă fapta, şi recomandarea, cu funcţie de prevenire, ca pe viitor să intre în legalitate şi să nu mai săvârşească asemenea fapte.

            Rezultă că sancţiunea avertismentului se aplică în anumite condiţii, şi anume:a)      în cazurile în care fapta este de mică importanţă, şib)      când organul care aplică sancţiunea apreciază că făptuitorul nu va mai repeta fapta,

chiar fără aplicarea amenzii.

             Amenda contravenţionala are caracter administrativ.Amenda se aplică persoanelor fizice de la una la 150 de unităţi convenţionale, iar

persoanelor cu funcţie de răspundere – de la 10 la 500 de unităţi convenţionale.

Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în interzicerea temporară persoanei fizice de a desfăşura o anumită activitate, inclusiv prin privarea acesteia de dreptul special. Sancţiunea privării de dreptul de a desfăşura o anumită activitate poate fi aplicată în cazul în care activitatea a fost folosită la săvîrşirea contravenţiei sau în cazul în care contravenţia reprezintă o încălcare a regulilor de desfăşurare a acestei activităţi.

 Munca neremunerată în folosul comunităţii constă în antrenarea contravenientului persoană fizică, în afara timpului de serviciu de bază sau de studii, la munca stabilită de autoritatea administraţiei publice locale.

 Munca neremunerată în folosul comunităţii se stabileşte pe o durată de la 10 la 60 de ore şi se execută în 2–4 ore pe zi. În cazul contravenientului care nu este angajat în cîmpul muncii, nu este antrenat în activităţi de bază sau de studii, la solicitarea sau cu acordul acestuia, pedeapsa poate fi executată pînă la 8 ore pe zi.

Arestul contravenţional este o sancţiune contravenţională excepţională care constă în privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotărîre judecătorească şi care se execută în condiţiile prevăzute de Codul de executare.

Durata arestului contravenţional este de la 3 la 15 zile. În cazul concursului de contravenţii sau al cumulului de hotărîri de sancţionare, pentru care, conform legii, se prevede în calitate de sancţiune arestul contravenţional, instanţa de judecată poate aplica această sancţiune pe un termen de pînă la 30 de zile.

Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfăşura o anumită activitate constă în stabilirea interdicţiei de a încheia anumite tranzacţii, de a emite acţiuni sau alte titluri de

10

valoare, de a primi subvenţii, înlesniri şi alte avantaje de la stat sau de a desfăşura alte activităţi.

Expulzarea este o măsură de îndepărtare silită de pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţenilor străini şi apatrizilor care au încălcat regulile de şedere. Expulzarea are drept scop înlăturarea unei stări de pericol şi prevenirea săvîrşirii de către aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase.

Consider că toate sancțiunile din dreptul contravențional sunt bine stabilite și au un rol educativ bine determinat . Sancțiunea fiind definită de către legislator drept măsură de constrîngere statală și mijloc de corectare și reeducare ce se aplică persoanei care a săvîrșit o contravenție.

Aplicarea sancțiunilor contravenționale avînd următoarele scopuri:Restabilirea ordinii de drept,Educarea persoanei,Prevenirea săvîrșirii noilor contravenții.

VI. Componența articolului 1972 din codul contravențional

Articolul 1971. Transportarea ilegală a călătorilor

    (1) Transportarea contra plată a călătorilor cu unitatea de transport de pînă la opt locuri, inclusiv locul conducătorului auto, de către persoana care nu dispune de licenţă şi de documentul eliberat de autorităţile administraţiei publice locale ce atestă dreptul de a efectua transporturi în regim de taxi

    se sancţionează cu amendă de la 100 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 350 la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.    (2) Transportarea contra plată a călătorilor cu unitatea de transport ce depăşeşte opt locuri, inclusiv locul conducătorului auto, de către persoana care nu dispune de licenţă şi de permisul de activitate pe rută ce atestă dreptul de a efectua transporturi pe rute regulate şi/sau de documentul ce atestă dreptul de a efectua transporturi pe rute neregulate

     se sancţionează cu amendă de la 120 la 140 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 400 la 450 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

    Obiectul juridic generic al contravenției îl constituie apărarea valorilor ocrotite de legea contravențională acestea constă în apărarea drepturilor și libertăților legitime apersoanei și a altor valori ocrotite de lege. Obectul gereric la fel consacră ecuritatea în domeniul transporturilor și legitimitatea regimurilor prevazute de acesta.

Latura obiectivă a contravenției se realizează prin acţiuni ce conduc la încălcarea legislaţiei de către o persoană care are inițiativa să aducă o vătămare intenţionată a prevederilor naționale cu privire la protecția regimurilor de transporturi de către o persoana al

2

11

cărui comportament contravine normelor de conduită general acceptate într-o societate democratică .

Latura subiectivă a contravenției se săvârşeşte cu vinovăţie exprimată prin intenţie directă . Dacă intenţia făptuitorului a fost directă sau indirectă, ne putem da seama analizând circumstanţele faptice ale celor comise. Contravenientul îşi dă seama că încalcă legislaţia privind atentarea la regimurile de transporturi. Dacă acţiunile produse au fost efectuate direct de voinţa făptuitorului atunci va avea calificarea răspungerii contravenționale în conformitate cu intenția directă a făptuitorului.

Subiecţii răspunderii contravenţionale, în cazul comiterii cu vinovăţie a faptelor ilicite încadrate în acest capitol, sînt determinate persoanelor fizice care au atins vîrsta majoratului , 18 ani și persoana juridică. Nu este necesar ca subiectul contravenției să aibă vreo calitate specială. În acord cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, la stabilirea pedepsei trebuie luat în consideraţie rolul juridic concret pe care l-a îndeplinit contravenientul în cadrul incomiterii unei asemenea contravenții.

12

VII. Concluzie

În Republica Moldova realităţile politico-economice şi social-culturale au impus şi continuă să impună rigorile unui sistem de drept complex, sistem ce se constituie ca o parte integrantă a evoluţiei ştiinţifice a societăţii.

Prin săvîrșirea unor contravenții se creează un raport juridic (raport juridic de conflict), în temeiul căreia statul are dreptul de a aplica vinovatului sancțiunea contravențională prevăzută de legea contravențională în vigoare.

Combaterea contravenționalității nu poate fi examinată fără aplicarea constrîngerii juridice față de autorii raporturilor juridice de conflict.

În calitatea sa de ramură de drept, dreptul contravenţional reprezintă un ansamblu de norme juridice, înscrise în legislaţia cu privire la contravenţii, care cuprinde reglementări generale, speciale şi procedurale în cadrul raporturilor de drept generate de săvîrşirea unei contravenţii

Examinarea noţiunii de contravenţie şi a trăsăturilor ei caracteristice este absolut necesară, dar nu şi suficientă, pentru determinarea acestei fapte socialmente periculoase.

Vom menţiona numai că contravenţia ca fenomen socio-uman este o manifestare de comportament obiectivă a omului, avînd o existenţă unitară în materialitatea sa. Contravenţia este însă şi o unitate juridică, fiindcă fiecare faptă ce constituie contravenţie reprezintă o concretizare a conceptului de contravenţie existent în norma legală. Elementele contravenţiei se prezintă în interdependenţă, ceea ce dă unitate faptei contravenţionale. Unitatea şi pluralitatea de contravenţii sînt categorii juridice ce se raportează la o bază de evaluare — contravenţia

       În activitatea de prevenire, constatare şi sancţionare  a contravenţiilor, o importanţă deosebită o are necesitatea analizării fiecărei fapte în parte, în sensul de a vedea dacă sunt întrunite sau nu elementele constitutive ale unei anumite contravenţii, respectiv trăsăturile specifice privind obiectul, latura obiectivă, subiectul şi latura subiectivă.

Obiectul este reprezentat, de relaţiile sociale ocrotite prin norme de drept cu caracter administrativ.

       Trebuie reţinut că, în timp ce obiectul în cazul infracţiunilor îl formează cele mai valoroase şi importante relaţii sociale, în cazul contravenţiilor se aduce atingerea unor relaţii sociale care prezintă o importanţă mai redusă, motiv pentru care de altfel apărarea lor poate fi asigurată prin norme de drept administrativ.

13

VIII. Bibliografie.

1.Codul contravenţional al Republi-cii Moldova, adoptat prin Legea nr. 218-XVI din 24.10.2008. În: Monitorul Ofici-al al Republicii Moldova, nr. 3-6/15 din16.01.2009.

2.Codul cu privire la contravenții-le administrative al Republicii Moldova, adoptat la 29. 03. 1985. În: Veştile Sovietu-lui Suprem şi ale Guvernului RSSM, nr. 3din 1985, Furdui S.

3.Procedura în cazurile cu privire la contravenţiile administrative.Chişinău: Editura Centru de Drept, 2000.

4. Dreptul contravenţional .Manual. Chişinău: Cartier Juridic, 2005.Guţuleac V.5.Tratat de drept contravenţional . Chişinău: „Tipografia Centrală”,2009.Ţiclea Al.,

Tărăcilă I. D., Stan I.6. Răspunderea contravenţională:Teorie. Practică judiciară Ed. revăz.şi adăug. Bucureşti:

Atlas Lex,1996.Vrabie C.7.Teoria generală a dreptu-lui. Iași, 19938.Hotca Mihai Adrian. Drept contravenţional: partea generală. — Bucureşti: Editas,

20039. Guţuleac Victor. Tratat de drept contravenţional,10. Cilibic Dorin. Structura logico-juridică a contravenţiei.

IX. Anexă

Dosarul nr.4r-3253/15.

14

15

16