1) Noţiunea şi constituirea legislaţiei contravenţionalea) Descrieţi etapele constituirii şi definiţi legislaţia contravenţională. In vederea aprecierii corecte a sistemului de izvoare ale dreptului contravenţional, optăm pentru utilizarea în această ramură a ştiinţei juridice a termenului de „legislaţie contravenţională", care provine de la termenul „lege", considerat în teoria generală a dreptului ca „act juridico-normativ al organului legislativ ce are forţă juridică supremă, aprobat într-o ordine specială şi orientat spre reglementarea celor mai importante relaţii sociale.In ceea ce priveşte dreptul contravenţional sintagma „legislaţie contravenţională", în viziunea noastră, ar putea fi utilizată în sens larg, avînd următoarea definiţie: legislaţia contravenţională reprezintă sistemul de acte juridice adoptate sau emise de către diferiţi subiecţi ai dreptului contravenţional, care contribuie la apariţia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice concrete în domeniul combaterii contravenţionalităţii.

b)Determinaţi scopurile legislaţiei contravenţionale. Prezentul cod este lege a Republicii Moldova care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile şi dispoziţiile generale şi speciale în materie contravenţională, determină faptele ce constituie contravenţii şi prevede procesul contravenţional şi sancţiunile contravenţionale. Pornind de la scopul reglementării juridice a procesului de administrare în domeniul combaterii contravenţionalităţii, după părerea noastră, legislaţia contravenţională din Republica Moldova ar putea fi împărţită în două categorii de norme juridice: 1) norme juridice care stabilesc faptele ce constituie contravenţii, răspunderea contravenţională şi modalitatea aplicării ei; 2) norme juridice ce alcătuiesc cadrul juridic al activităţii de prevenire şi curmare a contravenţiilor.în acest caz noţiunea „legislaţie contravenţională" ar include: 1) Codul contravenţional al Republicii Moldova, care reprezintă unicul act normativ ce stabileşte răspunderea contravenţională şi procedura contravenţională; 2) alte legi şi acte normative sublegislative, adoptate de organele abilitate, care formează cadrul juridic al activităţii de prevenire şi curmare a contravenţiilor.

c) Evaluaţi rolul legislaţiei contravenţionale în sistemul de dreptActele legislative ocupă un loc primordial în sistemul izvoarelor dreptului contravenţional. în literatura de specialitate se utilizează două noţiuni: „legea contravenţională"69 şi „legislaţia contravenţională".10 Aceeaşi situaţie se atestă şi în actele legislative: în Codul cu privire la contravenţiile administrative din 1985 era utilizată sintagma ..legislaţia cu privire la contravenţiile administrative"71, în Codul contravenţional actual se foloseşte sintagma „legea contravenţională".72

Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, cuvîntul „lege" denumeşte o categorie filosofică ce exprimă raporturi esenţiale, necesare, generale, relativ stabile şi repetabile în şi între obiectele şi fenomenele realităţii sau între stadiile succesive ale unui anumit proces.73 O altă interpretare ar fi că legea este o normă cu caracter obligatoriu, stabilită şi apărată de puterea de stat. Aceeaşi sursă prevede că „legislaţie" înseamnă totalitatea legilor unei ţări sau ale unui domeniu juridic.

Bazîndu-ne pe denumirea şi conţinutul normei juridice menţionate, am putea concluziona că respectivul Cod este unicul izvor al dreptului contravenţional, poziţie care nu poate fi acceptată din punctul de vedere al ştiinţei dreptului contravenţional.

2 Acţiunea legislaţiei contravenţionalea) Identificaţi direcţiile de acţiune ale legislaţiei contravenţionale.b) Determinaţi corelaţia dintre direcţiile de acţiune ale legislaţiei contravenţionale.c) Apreciaţi importanţa limitelor de acţiune ale legislaţiei contravenţionale

3. Noţiunea şi caracteristica dreptului contravenţional:a) Definiţi dreptul contravenţional şi identificaţi trăsăturile lui caracteristice.Ţinind seama de obiectul şi scopul reglementărilor juridice de apărare a relaţiilor şi valorilor sociale, a intereselor legitime ale persoanelor fiziceşi juridice care se înscriu în sfera normelor contravenţionale şi bazîndu-ne pe metoda reglementativ-juridică, constatăm că dreptul contravenţional se poate defini ca un ansamblu de norme juridice strict determinate de legislaţia contravenţională, care oglindeşte instituţiile juridice de bază, cum ar fi contravenţia, contravenţionalitatea9, sancţiunea contravenţională, răspunderea contravenţională şi procedura contravenţională, şi care are drept scop protecţia juridică a unor valori sociale determinate, soluţionarea raporturilor juridice apărute în procesul activităţii de combatere a contravenţionalităţii. Punem în evidenţă următoarele trăsături ale dreptului contravenţional:

- Caracterul autonom. Autonomia dreptului contravenţional este justificată de obiectul său specific de reglementare. Această ramură a dreptului reg-lementează numai acele relaţii sociale care apar între subiecţii dreptului con-travenţional în legătură cu: necesitatea respectării normei contravenţionale (prevenirea de contravenţii); comiterea faptei contravenţionale (curmarea faptei ilicite); înfăptuirea jurisdicţiei contravenţionale (aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi a altor măsuri de reeducare a persoanelor vinovate de comiterea contravenţiilor).

- Inegalitatea părţilor în relaţiile contravenţionale. Această trăsătură a dreptului contravenţional este condiţionată de unul dintre principiile acestei ramuri a dreptului: „prescriere unilaterală de voinţă a subiectului administ-rării în domeniul combaterii contravenţionalităţii".

- Apartenenţa Ia dreptul public. Această trăsătură a dreptului contravenţional se află în strînsă legătură cu cea cercetată anterior. Prin reglementările sale, dreptul contravenţional aparţine dreptului public, deoarece în toate ra-porturile juridice de drept contravenţional statul este subiectul dominant.

- Caracterul extrajudiciar de aplicare a sancţiunilor contravenţionale de-osebeşte esenţial dreptul contravenţional de alte ramuri ale dreptului (penal, civil etc). întreaga activitate de aplicare a sancţiunilor contravenţionale de către organele abilitate (executive sau judecătoreşti) şi de constrîngere statală faţă de persoanele care au comis fapte contravenţionale are caracter extrajudiciar şi se manifestă prin jurisdicţia contravenţională.

- Caracterul dinamic este o trăsătură importantă a dreptului contravenţional, deoarece normele juridice contravenţionale suportă deseori modificări, în funcţie de schimbările intervenite în evoluţia societăţii. Nici una dintre ramurile dreptului nu este supusă unor modificări atît de dinamice ale cadrului normativ.

b) Determinaţi obiectul şi procedeele de reglementare a dreptului contravenţionalRelaţiile sociale reglementate de dreptul contravenţional pot fi divizate în următoarele grupuri de relaţii tip (relaţii omogene):-relaţiile sociale care iau naştere, se modifică şi se sting ca urmare a activităţii de prevenire a contravenţionalităţii (influenţa asupra cauzelor şi a condiţiilor comiterii contravenţiilor); -relaţiile sociale determinate de constatarea faptei contravenţionale şi cercetarea cazului;relaţiile sociale determinate de examinarea cazului contravenţional şi emiterea deciziei respective;- relaţiile sociale apărute între participanţii la procedura contravenţională privind atacarea deciziei emise şi revizuirea cazului;-relaţiile sociale condiţionate de procedura executării deciziei privind aplicarea sancţiunii contravenţionale.Din cele menţionate mai sus conchidem că obiectul dreptului contravenţional îl constituie relaţiile sociale care se stabilesc intre subiecţii dreptului contravenţional din momentul în care legea contravenţională de prevenire obţine forţă juridică, parcurgînd etapele constatării faptei contravenţionale, aplicării sancţiunilor contravenţionale şipînă la executarea pedepsei contravenţionale.Deci, obiect al dreptului contravenţional sînt relaţiile sociale condiţionate de apariţia raporturilor juridice între diferiţi subiecţi ai dreptului contravenţional privind desfăşurarea activităţii de prevenire a abaterilor contravenţionale, constatarea faptelor contravenţionale şi curmarea lor, aplicarea măsurilor de constrîngere statală şi executarea deciziilor de aplicare a sancţiunilor contravenţionale.relaţiile sociale reglementate de dreptul contravenţional se divizează în: relaţii sociale de conformare şi relaţii sociale de conflict™.Relaţiile de conformare între stat şi persoană iau naştere din momentul intrării în vigoare a legii contravenţionale, care are în calitate de conţinut dreptul statului de a prescrie persoanei o anumită conduită (a obliga la ceva, a interzice, a împuternici, a recomanda etc.) şi, totodată, obligaţia persoanei de a se subordona prescripţiilor normative.

Relaţiile sociale de conflict apar atunci cînd persoana comite o faptă con-travenţională. In momentul săvîrşirii faptei contravenţionale, apare temeiul juridic de aplicare a măsurilor de curmare faţă de persoana care a comis-o, iar în momentul stabilirii că această faptă este comisă cu vinovăţie, apare temeiul juridic de aplicare a sancţiunii contravenţionale.

c) Apreciaţi locul dreptului contravenţional în sistemul dreptului. Locul şi rolul fiecărei ramuri în sistemul de drept sînt determinate, în mare măsură, de trăsăturile caracteristice ale acestei ramuri. Trăsăturile, la rîndul lor, se desprind din specificul relaţiilor sociale reglementate. Convieţuirea oamenilor în societate nu este posibilă fără o anumită ordine de conduită. Iară reguli de comportare cărora trebuie să se conformeze fiecare individ aparte şi toţi împreună. Ordinea creează coeziunea dintre indivizi şi armonia socială dă naştere, susţine şi dezvoltă societatea'.Această ordine de conduită poate fi conştientizată prin noţiunile de ordine socială şi ordine de drept.Apărarea valorilor sociale împotriva faptelor periculoase întotdeauna şi peste tot în lume a constituit o condiţie de existenţă a societăţii. Ordinea de drept este condiţionată de structura dreptului, care reprezintă un ansamblu de norme juridice grupate în anumite ramuri, subramuri .şi instituţii juridice.Ramura dreptului reprezintă un element independent al sistemului de drept ce reglementează, cu ajutorul unui mecanism juridic specific şi al unei metode specifice, relaţii sociale omogene din punct de vedere calitativ4.Subramura dreptului constituie un element relativ independent al unei ramuri concrete a dreptului.Instituţia juridică este fenomenul social reglementat şi studiat de o ramură concretă a dreptului. Ea reprezintă un anumit grup de relaţii sociale tip (relaţii omogene).Ca urmare a analizei literaturii de specialitate putem constata că trăsăturile de bază ale unei ramuri a sistemului de drept sînt: relaţiile sociale omogene reglementate: mecanismul juridic specific; metoda reglcmentativă specifică: obiectul reglementării strict determinat.Potrivit specialiştilor in domeniu, dreptul contravenţional corespunde acestor caracteristici şi poale fi considerat ramură de sine stătătoare a sistemului de drept.

4 IZVOARELE DR CONTRAVENTIONALa) Definiti si enumerati izvoarele dr contraventional

In teoria dreptului atît noţiunea de „izvor de drept", cît şi expresia „izvor de drept contravenţional" au mai multe accepţiuni. Dreptul, de regulă, este interesat de două dintre multiplele sensuri ale noţiunii de izvor de drept, respectiv: izvor de drept In sens material şi izvor de drept în sens formal.61

Izvoarele materiale ale dreptului contravenţional sînt realităţile extrajudiciare care determină legiuitorul să elaboreze norme juridice (legi şi alte acte normative) sau creează ele însele norme de conduită obligatorie (obiceiul sau cutuma). Izvoarele materiale ale dreptului mai sînt numite surse materiale ale dreptului, izvoare reale ale dreptului sau surse substanţiale ale dreptului.64

Izvoarele formale ale dreptului contravenţional sînt actele normative în care se exprimă voinţa socială, devenită voinţă de stat, cu privire la normele juridice referitoare la combaterea contravenţionalităţii. Desigur, această voinţă este determinată de condiţiile materiale şi spirituale ale societăţii, de existenţa fenomenului contravenţional ca parte a realităţii sociale, precum şi de necesitatea prevenirii de noi contravenţii. Izvoarele formale ale dreptului contravenţional stabilesc cadrul juridic şi politica juridică în activitatea de combatere a contravenţionalităţii, faptele ce constituie contravenţii, sancţiunile aplicabile, regulile de bază de aplicare a sancţiunilor, procedura contravenţională etc.

b) Clasificati izvoarele dr contraventional:1. Tratatele şi convenţiile internaţionale, în măsura în care acestea sînt ratifi-

cate de Republica Moldova şi prevăd norme cu caracter contravenţional (penal). 2. Constituţia Republicii Moldova, ca izvorul fundamental intern al dreptului contravenţional. Fiind Lege supremă, ea consacră cele mai importante valori sociale ale statului nostru, cum ar fi: suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială, universalitatea, egalitatea, ordinea de drept etc. 3.Hotărîrile Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea actelor normative din domeniul combaterii contravenţionalităţii. 4. Codul contravenţional al Republicii Moldova (Legea contravenţională), ca izvorul formal de bază al dreptului contravenţional. Spre deosebire de Codul penal al Republicii Moldova (Legea penală), el conţine atît norme juridice materiale, cît şi norme juridice procesuale. Acest izvor stabileşte faptele ce constituie contravenţii şi procedura de aplicare a pedepselor contravenţionale. 5. Alte legi organice şi ordinare care se referă la mecanismul de combatere a contravenţionalităţii (de exemplu, potrivit Legii privind administraţia publică locală, una dintre atribuţiile principale ale consiliilor locale este asigurarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, executarea legislaţiei etc.).1

6. Ordonanţele Guvernului privind domeniul combaterii fenomenului con-travenţional. 7.Decretele Preşedintelui Republicii Moldova privind administrarea procesului de combatere a contravenţionalităţii şi hotărîrile Guvernului cu caracter normativ în acest domeniu. 8.Actele administrative cu caracter normativ în domeniu ale organelor ad-ministrării publice centrale de ramură. 9.Actele administrative de acelaşi conţinut, elaborate de organele administrării publice locale.

c) Decideti asupra stiintei juridice si practicii judecatoresti interne si internationale in aspectul calitatii de izvoare a dr contraventional.

5 Dr contrav ca stiinta si disciplina didacticaa) Definiti si determinati obiectul de cerecetare (studiu) al stiintei si disciplinei dreptului contraventional. Obiectul dreptului contravenţional îl constituie relaţiile sociale care se stabilesc între subiecţii dreptului contravenţional din momentul în care legea contravenţională de prevenire obţine forţă juridică, parcurgînd etapele constatării

16* Legea Republicii Moldova cu privire la administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 (Monitorul Oficial a! RM nr. 32-35 /116 din 09.03.2007).

faptei contravenţionale, aplicării sancţiunilor contravenţionale şi pînă la executarea pedepsei contravenţionale.Deci, obiect al dreptului contravenţional sînt relaţiile sociale condiţionate de apariţia raporturilor juridice între diferiţi subiecţi ai dreptului contravenţional privind desfăşurarea activităţii de prevenire a abaterilor contravenţionale, constatarea faptelor contravenţionale şi curmarea lor, aplicarea măsurilor de constrîngere statală şi executarea deciziilor de aplicare a sancţiunilor contravenţionale.

b) Determinati corelatia dintre dr contraventional, stiinta si disciplina dreptului contraventional.

Ca disciplină , dreptul contravenţional urmează să selecteze o parte din ştiinţa juridică relevată în sursele de specialitate (manuale, monograi, prelegeri, articole etc.) asigurând, astfel, minimul necesar de cunoştinţe teoretice în conformitate cu sarcinile pregătirii cadrelor juridice. Ca disciplină , dreptul contravenţional cercetează normele de drept care constituie însuşi dreptul contravenţional ca ramură de drept. Astfel, disciplina în cauză oferă celor ce aplică normele contravenţionale cunoştinţe necesare privind soluţionarea cazurilor contravenţionale, asigură înţelegerea justă şi aplicarea uniformă, în strictă concordanţă cu voinţa legiuitorului, a normelor dreptului contravenţional, precum şi modul în care aceste norme sunt aplicate de organele competente în varietatea cazurilor concrete oferite de realitate. Sistemul disciplinei nominalizate este, în fond, determinat de legislaţia contravenţională, dar, totodată, pe lângă expunerea problemelor teoretice conţinute în normele juridice contravenţionale, include şi alte chestiuni indisolubil legate reciproc, cum ar fi principiile şi izvoarele dreptului contravenţional, raportul juridic contravenţional etc. O asemenea cercetare contribuie, alături de ştiinţa dreptului contravenţional, la promovarea unor idei moderne şi progresiste privind statornicia şi perfecţio- narea principiilor, normelor şi a instituţiilor, a tuturor celorlalte raporturi contravenţionale, pentru a le asigura o ecienţă sporită în combaterea acestui fenomen în conexiunea sa cu celelalte fenomene criminale atestate în cadrul societăţii.

c) Apreciati importanta stiintei dr contraventional

6 Notiunea si caracteristica raspunderii contraventionalea) Definiti si caracterizati raspunderea contraventionala.

Răspunderea contravenţională este o varietate a răspunderii juridice, care apare în toate cazurile de comportament ilegal al persoanei şi se manifestă prin aplicarea faţă de ea a sancţiunilor juridice corespunzătoare în ordinea stabilită de legislaţia contravenţională. Această caracteristică se referă la toate categoriile de bază ale răspunderii juridice: penale, disciplinare, administrative şi de drept civil (patrimoniale).

Răspunderea contravenţională are particularităţile sale, care se manifestă clar din compararea ei cu alte categorii ale răspunderii juridice. Răspunderea contravenţională este caracteristic temeiul special. Se ştie că încălcările de legislaţie se deosebesc după obiect, conţinutul juridic etc. Acest fapt determină şi

consecinţele lor juridice diferite. Răspunderea contravenţională constituie reacţia statului pentru o anumită categorie de delicte, şi anume pentru contravenţie, care reprezintă singurul temei juridic al răspunderii contravenţionale. Răspunderea contravenţională, ca şi toate măsurile de constrîngere, se aplică, de regulă, pe cale extrajudiciară, direct de organele statale împuternicite (de persoanele de răspundere a acestora). Avînd în vedere modul extrajudiciar de aplicare a răspun-derii contravenţionale, nu înseamnă că toate cazurile de aplicare a constrînge-rii contravenţionale pot fi calificate ca răspundere contravenţională. In special, nu sînt considerate răspundere contravenţională măsurile de prevenire (controlul documentelor de identitate, controlul corporal şi controlul bagajelor, supravegherea administrativă a unor categorii de persoane), precum şi cele de curmare (reţinerea contravenţională, aducerea făptuitorului la organul de drept, aducerea prin mandat de aducere etc).

b) Comparati si delimitati raspunderea contraventional de alte forme de raspundere juridica. Rasp contraventionala poate fi determinata alte forme de rs jur cum ar fi: R.disciplinara, materiala,civila si penala reesind din urmatoarele criterii: 1.temeiul raspunderii. 2.caracteristica subiectelor 3.caracterul sanctiunii Spre deosebire de raspundere desciplinara care are ca temei abordarea disciplinei iar ca subiect al raspunderii apare persoana f.angajat inclusiv f.pb, raspunderea contraventionala are ca temei comiterea unei contraventii si subiect al raspunderii poate fi persoana fizica care nu se afla in raport de subordonare ierarhica, precum si persoana juridica cu exceptia autoritatii si institutiei publice. sanctiunea disciplinara poarta in temei un caracter moral iar cele contraventionale-caracter precuniar. In cazul raspunderii materiala ca temei al raspunderii serveste prejudiciul material, iar subiect al raspunderii poate fi atit angajatorul cit si angajatul. Raspunderea contraventionala vizeaza diferite persoane fizice sau persoane juridice care comit contraventii in diferite domenii. Daca sanctiunea in cazul raspunderii materiale se reduce la repararea prejudiciului material direct si doar ca exceptie si a prejudiciului moral atunci sanctiunea contraventionala are un caracter mai complex. Raspunderea civila-raspunderea contraventionalaRaspunderea civila are ca temei delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente raporturilor civile sau cauzarea de prejudicii. Cercul de subectii a raspunderii civile este unul dintre cele mai larg comparativ cu subiectele raspunderii contraventionale care au un caracter mai restrins. Ca si in cazul raspunderii materiale la raspunderea civila, sanctiunile constau in repararea prejudiciilor material precum si prejudiciului moral in cazul persoanei fizice, spe deosebire de sanctiunea contraventionala care poarta un caracter mai complex acestea formind un sistem ce permite substituirea reciproca. Raspunderea penala-raspunderea contraventionalaRaspunderea penala este cea mai severa forma de raspundere juridica care are ca temei comiterea infractiunilor aceasta reprezentind o fapta mai social periculoasa

comparativ cu contraventia subiectele raspunderii penale sunt aproximativ similare cu cele ale raspunderii contraventionale exceptie fiind virsta persoanei posibile de raspundere, precum si faptul ca de la raspunderea contraventionala sunt exceptate nu doar autoritatea publica dar si institutia publica.In cazul pedepsilor penale predomina privarea de libertate. Raspunderea contraventionala ocupa un loc dinstinct in cadrul raspunderii juridice deosebinduse de alte forme de raspundere juridice.

c) Apreciati gradul de corespundere a opiniilor din doctrina cu prevederile legislatiei privind raspunderea contraventionala.

7.Principsile si scorpurile raspundersi conraventionaleA)identificati si caracterizati scopurile raspunderii contraventionale

Răspunderea contravenţională este reglementată de Codul contravenţional al Republicii Moldova. Cadrul legal al răspunderii este alcătuit din prevederile capitolului doi, partea generală al CCRM are sarcina de a ocroti valorile sociale, personalitatea, drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, proprietatea, or�nduirea de stat şi ordinea publică, precum şi de a depista,preveni şi lichida contravenţiile administrative şi consecinţele lor, de contribui la educarea cetăţenilor in spiritul indeplinirii intocmai a legilor. Răspunderea contravenţională este o formă juridică de pedepsire a persoanelor care au săvirşit o fapă ilicită numită contravenţie, şi s�nt obligaţi să suporte măsurile de asigurare şi sancţiunea contravenţională stabilită de organe competente. Răspunderea pour faptele sale este calea de respectare a normelor juridice şi de micşorare a contravenţiilor, a infracţiunlior, a abaterilor disciplinare şi altor fapte ilicite. Aplicarea răspunderii contravenţionale este necesară, dar in limitele legii, adică sancţiunea aplicată nu trebuie sa atenteze la valorile supreme ale persoanei. Acesta este principiul umanismulu[6]i, utilizarea metodelor care duc la umilirea şi degradarea persoanei sint nelegitime caci viata omului si sanatatea sunt valori care nu se egaleaza cu contravenţia. Acest lucru este stipulat in Constituţia RM art.24 care prevede ca Statul garanteza fiecarui om dreptul la viaţa, integritate fizica si psihica. Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante. Pedeapsa cu moartea este abolita. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsa şi nici executat şi art.376 CCRM

B)Determinati principsile raspundersi contraventionale si importanta acestora

Principiul inevitabilitatsi raspundersi contraventionale si a pedeptei con-traventionale inseamna ca sanctionarea contraventionala a persoanei vinovate pentru comiterea unei contraventsi este obligatorie (implacabila), cu exceptia cazurilor expres prevazute in lege (art. 26 din CC al RM).

Principiul oportunitatsi si utilitatsi de a aplica raspunderea contraventionala. statul poate sa renunte la aplicarea sanctiunsi, acest lucru fsind posibil in virtutea faptului ca statul este titularul dreptului de a aplica sanctiunea contraventionala, drept la care poate renunta, edictind acte de iertare tau de scoatere a unor fapte in afara ilicitului contraventional.

Principiul utilitatsi presupune selectarea celei mai adecvate sanctiuni contraventionale, reiesind din gravitatea faptei contraventionale si din ca-racteristica banuitului. Uneori se poate chiar renunta la pedeapsa.

Principiul publicitatsi aplicarsi raspundersi contraventionale presupune examinarea publica a cazurilor contraventionale de catre organele imputernicite si accesul tuturor participantilor la procedura contraventionala de examinare a cazului (legea contraventionala noua admite si judecarea cauzei contraventionale in sedinta inchisa).

Contraventia ca unic temei juridic al raspundersi contraventionale.262 Este de mentionat ca temei juridic al raspundersi contraventionale poate constitui doar fapta ilicita de atentare la o valoare sociala protejata de norma juridica contraventionala. Fara savirsirea unei fapte contraventionale nu se poate naste un raport juridic de constringere contraventionala (raport juridic de conflict), intasi fapta contraventionala (obiectul si latura obiectiva) inca nu conttituie un temei al ratpundersi contraventionale

c)Formulati principsile raspundersi contraventionale care necesita mecanisme mai eficiente de realizare

8.Notiunea si semnele contraventiei

A)Definiti si caracterizati contraventiaContraventie administrativa se considera fapta (actiunea tau inactiunea) ilicita ce

atenteaza la pestonalitate, la drepturile si interesele legitime ale persoanelor fizice si juridice, la proprietate, la orinduirea de stat si la ordinea publica, precum si alte fapte ilicite pentru care legitlatia prevede raspunderea adminittrativa".

Aceasta definitie era evident litigioasa, deoarece nu lua in contiderare unul dintre elementele de baza ale contraventiei - vinovatia.

Noua Lege contraventionala indeparteaza acest neajuns, stipulind:Constituie contraventie fapta - actiunea sau inactiunea - ilicita, cu un grad de

pericol social mai redus decis infractiunea, savоrsita cu vinovatie, care atenteaza la valorile sociale ocrotite de lege, este prevazuta de prezentul cod si este pasibila de sanctiune contraventionala".2

Definitsile citate anterior ne permit sa constatam ca elementele sau trataturile ce caracterizeaza contraventia se refera la: caracterul ansitocial al faptei; caracterul ei ilicit; culpabilitatea faptei (vinovatia); prevederea de catre legitlatie a raspundersi pentru fapta data. in mod logic, in lipsa a cel putin unuia dintre aceste elemente fapta nu poate fi calificata drept contraventie.Tinem sa mentionam ca in definitsile propuse de stsinta dreptului contraventional contraventia nu si-a gatit elementele definitorsi proprsi si specifice, apelindu-se la similitudini si comparatsi cu definitia infractiunsi.

B)determinati si caracterizati semnele contraventie

2

1.Caracterul antitocial al faptei contraventionale constituie temeiul realal raspundersi contraventionale. Totusi, aceasta este o fapta social periculoasacu un pericol mai redus decit infractiunea.

Prin fapta contraventionala se intelege manifestarea exterioara a comporta-mentului unei persoane sub forma de actiune sau inactiune social periculoasa.

Actiunea este o comportare activa prin care se incalca norma prohibitiva ce interzice o anumita activitate. De exemplu, consumul de substante narcotice sau ptihotrope fara pretcriptia medicului (art. 85 din CC al RM).

Inactiunea consta intr-o comportare pasiva, prin care nu se indeplineste o obligatie impusa de legea contraventionala. Astfel, neluarea de masuri pentru inlaturarea incalcarsi legislatiei, indicate in raportul autoritatsi abilitate sa lichideze cauzele care au condus la astfel de incalcari, constituie contraventie2.Ilicitul este o alta trstatura importanta caracterittica contraventiei. Intru-cit faptele contraventionale produc o dezorganizare a sistemului de raporturisociale, ele au un caracter daunator si sint interzise prin acte juridice.

Pentru ca fapta (actiunea sau inactiunea) social periculoasa sa constituie o contraventie, ea trebuie sa fie prevazuta de legea contraventionala (norma materiala a Codului contraventional).3.O alta trasatura caracterstica a contraventiei este culpabilitatea.Simpla constatare a prevedersi faptei social periculoase in legea contraventionala nueste suficienta pentru calificarea acesteia drept contraventie. O atemenea cali-ficare poate fi data numai in masura in care fapta a fost savоrsita cu vinovatie.Atit actiunea, cit si inactiunea social periculoase prevazute in lege trebuie sareprezinte o manifestare psihica conisienta si volitiva a persoanei. Faptuitorulpoate fi supus raspundersi contraventionale numai pentru fapte savоrsite cuvinovatie4.Contraventia fara pedeapsa nu are sent juridic contraventional. in parteaspeciala a CC al RM sanctiunile tuturor normelor juridice materiale contin li-mitele pedeptei contraventionale pasibile de aplicare. Numai prin stabilireapedepselor pentru savоrsirea contraventsilor legea contraventionala isi reali-zeaza sarcinile prevazute in art. 1 din CC al RM - de a ocroti personalitatea, drepturile si interetele legitime ale persoanelor fizice si juridice, proprietatea, orinduirea de stat si ordinea publica, precum si de a depista, preveni si curma contraventsile, de a lichida contecintele lor, de a contribui la educarea cetatenilor in spiritul respectarsi intocmai a legilor.C)decideti asupra caracterului prejudiciabil al contraventiei In raport cu alte fapte ilegale

9.Notiunea si componenta juridical a contraventiei

A)Obiectul contraventiei constituie valorile si relatsile sociale ocrotite de legea contraventionala, care sint vatamate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete.Latura obiectiva indica continutul si modalitatea atentarsi subiectului asupra obiectului. Ea reprezinta actiunea sau inactiunea ilicita producatoare de consecinte socialmente periculoase sau care ameninta anumite valori, relatsi sociale, bunuri ori interete legitime si care este contiderata ca ilicita in legea contraventionala.

Latura subiectiva - ca element al continutului conttitutiv al contraventiei - te refera la atitudinea ptihica a faptuitorului fata de fapta tavоrsita si contecintele ei.203

Elementul principal al laftirsi subiective este vinovatia si formele ei. In cazul unor contraventsi, pentru completarea latursi subiective, in textele de incriminare a acettora sint prevazute si alte conditsi referitoare la tcop si la motiv.Pertoana fizica ca subiect al contraventieiContraventia, fsind o activitate ilicita, este atribuita unei pertoane care a incalcat obligatia de conformare. Cu exceptia minorilor tub 16 ani si a irespontabililor permanenti, toti membrsi tocietatsi sint tutceptibili de a tavоrsi contraventsi, avind calitatea de subiecti activi ai contraventiei. Pe de alta parte, toti subiectsi de drept contraventional sint titulari de valori tociale care pot fi vatamate prin contraventsi, attfel aceitia devenind subiecti pativi. Asadar, fie activi, fie pativi, toti subiectsi de drept contraventional pot fi antrenati in tavоrsirea unei contraventsi.Pertoana juridica ca subiect al contraventieiin conceptia Codului cu privire la contraventsile adminittrative din 1985, pertoana juridica nu putea fi subiect al contraventiei (eventual si al ratpundersi contraventionale). Actuala lege contraventionala a mert pe calea recomandata de Contiliul Europei - de a recunoaite in legitlatia contraventionala (si in cea penala) pertoana juridica drept subiect al ratpundersi contraventionale. Attfel, reglementind particularitatile ratpundersi contraventionale a pertoanei juridice ca subiect al contraventiei, Codul contraventional al Republicsi Moldova (art. 17) ttipuleaza:

„(I) Este patibila de ratpundere contraventionala pertoana juridica, cu exceptia autoritatilor publice si inttitutsilor publice, in cazurile prevazute de prezentul cod, pentru contraventsile tavоrsite in numele tau ori in interetul tau de catre organele tale ori de reprezentantsi acettora daca aceasta coretpunde uneia dintre urmatoarele conditsi:a) este vinovata de neindeplinirea tau de indeplinirea necoretpunzatoare a ditpozitsilor legsi ce ttabiletc indatoriri tau interdictsi pentru detfaiurarea unei anumite activitati;este vinovata de detfaiurarea unei activitati ce nu coretpunde actelor tale conttitutive ori tcopurilor declarate

B)Generalizati si stabiliti corelatia dintre elementele componentei juridice a contraventiei

Trataturile etentiale ale contraventiei, cercetate оn paragraful anterior, indica criteriile generale de diferentiere a acetteia de alte forme de ilicit juridic (infractiuni tau abateri), dar ele nu pot tervi la particularizarea faptelor ilicite, la cunoaiterea trataturilor ii elementelor ce compun contraventia.19'De aceea ette necetar ca fapta contraventionala ta fie analizata ii tub raportul continutului, prin care te оntelege totalitatea elementelor ttabilite prin normele de drept contraventional, de a caror exittenta depinde calificarea juridica a faptei ilicite оn calitate de contraventie. Fapta contraventionala ette un fenomen al realitatii оnconjuratoare, iar contimrtul ei оl conttituie conttructia logica ii notiunea juridica a acettei fapte, care exprima оntuiirile ii caracteritticile etentiale ale acettui fenomen real ca raport antitocial.

Continutul contraventiei ette prevazut in norma incriminatoare ii poate fi definit ca totalitatea de conditii ttipulate de lege pentru caracterizarea unei fapte de drept contraventional.3

3

Deci, prin continutul faptei contraventionale te оntelege antamblul de elemente ii trataturi caracterittice ii definite оn оntaii norma de drept, care ttabileite tanctiunea tau o alta norma la care te face trimitere pentru a conttata ii tanctiona fapta contraventionala.

In itiinta dreptului te face dittinctie оntre continutul juridic, care cuprinde conditia privind exittenta faptei tanctionate de lege tau care оi determina gra-vitatea, ii continutul conttitutiv, ce cuprinde totalitatea conditiilor necetare pentru exittenta contraventiei ii pe care le оndeplineite faptuitorul.19- Contimrtul, fiind dat оntotdeauna оn norma incriminatoare, nu poate lipti din con-tinutal juridic al contraventiei.

Analizоnd definitia contraventiei, dittingem, ca ii оn cazul infractiunii, anumite atpecte obiective ii tubiective care te concretizeaza prin prezenta a patru elemente conttitutive: obiectul ii latura obiectiva, tubiectul ii latura tubiectiva. Ele trebuie ta exitte cumulativ la fiecare contraventie, lipta oricareia dintre ele conducind la inexittenta faptei ilicite ii, implicit, la impotibilitatea tragerii la ratpundere a faptuitorului.

10. Cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea contraventionala.a) Identificati cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si rs contraventionala.Se considera cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea contraventionala acela care desi in aparenta intrunesc trasaturile ale contraventiei, legislatia din considerente de importanta sau siguranta sociala nu le considera in calitate de fapte contraventionale si acestea nu sunt pasibile de raspundere contraventionala: starea de iresponsabilitate,legitima aparare, starea de extrema necesitate, constringerea, riscul intemeiat, cazul fortuit.

b) Determinati specificul cauzelor care inlatura caracterul contraventional al faptei si rs contraventionala.Starea de iresponsabilitate se considera si este eliberata de raspundere contrav.persoana care savirseste o fapta fie aflinduse in imposibilitate de a constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice din cauza unei tulburarisau din cauza altei stari psihice patologice. Deaesemenea nu este pasibila de rasp.contrav.pers.care a comis fapta respectiva in stare responsabile insa pina la pronuntarea hotaririi de sanctionare sa imbolnavit de o boala psihica fiind lipsita de posibilitatea de a dirija actiunile sale.Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare daca comite o fapta in scopul de a respinge un atac direct,imediat, material si real care este indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes public.In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata, sanatatea sa sau viata, sanatatea altei persoane ori un bun pretios al su ori al unei alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat altfel.Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de C.Contraventional savirsita in rezultatul unei constringeri fizica carei pers.nu ia putut rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera vontrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si care nu putea fi inlaturata in alt mod.Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul unor scopuri socialmente utile.

Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi prevazuta.

c) Decideti asupra deosebirii dintre cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si alte temeiuri care exclud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale.Cauzele care inflenteaza la aplicarea rasp.contrav sun: circumstantele atenuante, agravante.Atenuante: prevenirea a consecintelor prejudiciabile sau repararea benvola a prejudiciului; contributia la descoperirea contraventiei; savirsirea contrav.din motive de imprejurari personale sau familiale; sav.contrav.de catre un minor o femeie gravida sau de catre o persoana care are la intretinere un copil pina la 8 ani; actiuni ilegale ale victimei care au provocat contraventia.Agravante: continuarea comportarii ilicite; savirsirea contrav.de catre o persoana anterior sanctionate contrav.ale carei antecdente nu au fost stinse; instigarea sau atragerea minorilor la savirsirea contrav.; savirsirea contrav.de un grup de persoane; in stare de ebrietate; fata de un minor, femeie ori o persoana care se afla in imposibilitate de a se apara.

18.1. Ordinea aplicarii si efectele sanctiunii contraventionale asupra prejudiciilor si a altor obligatiiOrdinea aplicarii sanct contrav presupune anumite criterii de indiv a sanct inclusiv aplicarea sanct in cazul pluralit de contrv, precum si respect termenelor de stabil a sanctiu contrav.Conform art 41 Cc RM sanc contrav se aplica in functie de carac si gradul prejud al contrav, de caracteristica pers si de circumstan atenuante sau agravante.persoana a carei vinov a fost dovedita treb sa si se aplica o sanct echitabila. Cind una si aceiasi pers sav mai multe contrav, se aplica sanct pentru fiecare contrav in parte.In cazul in care cauza este exam de aceiasi inst de j in privinta pers ce a sav 2 sau mai mult contrav, in final se stabil sanct pt concurs de contrav, fie prin absorb sanc mai usoare de cea mai grava, fie prin cumul, total sau partial,iinsa in limitele art care prevede sanct mai grava.In acest caz, la sanc princ se poate adauga si una din sanct complementare, prevaz de art privind rasp pentru oricare din contrav savirsite.Termenele de prescriptie:Sanc contrav nu poate fi aplicata mai tirziu de 3 luni de la comiterea contrav, sau de la data savirsirii ultimii act sau inactiuni in cazul contrav continue.Termenele de aplicare a contrav se suspenda pe perioad incheierii examnarii in fond a cauzei pina la pronuntarea def a hot inst de j, dar nu poate depasi un an de la comiterea contrav. Depasirea term de prescriptie inlatura aplicarea sant contrav.In acest caz, proced contrav nu poate incepe, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata.

19.1 Caracteristica principala a partii speciale drept material a codului contraventionalPartea speciala a dr contrav studiaza normele contrav speciale, care consacra o anumita categorie de fapte antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind contraventii si stabileste sanct contrav aplicate in cazurile si in ordinea stabilita de partea generala si de proc contrav ale Cc RM.Partea speciala are o importanta deoseb deoarece cuprinde comp.concrete de contrav, in temeiul carora se aplica rasp contrav.Caracterizare: normele partii speciale dr material al CC contrav RM intrunesc toate elementele unei norme de drept(ipot, dispo,sanctiune),dinamismul

partii speciale, determinat de evolutia societ(ele treb sa fie in concordanta cu transform din viata sociala).Obiectul partii speciale il constit tipurile concrete de contrav si sanct aplicate pers ce le-au comis.Ea este grupata in 330art,si 15 capitole.19.2 P.generala cuprinde n-principii, precum si prevederi generale ref la legisl contrav, contrav, rasp contrav etc.P.speciala se refera la comp.concrete de contraventie din dif domenii ale vietii sociale.Normele j din p.speciala si p.generale sunt dirijate de aceleasi principii(legalit, egalit, umanismul etc). Caracterul unitar al acestor 2 parti se manifesta prin faptul ca nj din p. gen. se aplica concomitent nj ale p.speciale, in temeiul si in corespundere cu regulile stabilite in normele p.generale.19.3 Prin concurenta normelor se intelege savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse in intregime de dispoz. a 2 sau mai multe norme.Cc Rm nu contine o prev expresa ref la concurenta dif norme ale Cc. Daca sa luam ca exemplul pentru comparatie prevederile art 115-118 din CP RM, atunci putem vedea cum se solutioneaza concurenta n.penale, care va servi ca un exemplu elocvent si pentru concurenta n.contraventionale. In cazul conc dintre n.generala si n.speciala, prioritate are n.speciala. In cazul concurentei dintre 2 n special, sit se rezolva astfel: a.daca exista concurenta intre 2 comp de infrac. cu circim.atenuante si alta cu circumst.agravante, atunci infr.se califica in baza comp.de infrac.atenuante.b.daca exista conc.intre 2 comp.cu circum.agravante, infr.se va califica in baz n.care prevede o pedeapsa mai aspra.c.In cazul conc dintre 2 norme, in care una cuprinde in intregime fapta prejud,iar cealalta numai parte, infr.se va califica in baza normei care va cuprinde in intregime fapta prejudiciabila. Dupa cum am mentionat, Cc nu contine prevederi ref la concurenta n contrav, si unele din ele ar putea fi luat din dr.penal. conform art.1,5,7,41, preved. Cc treb sa fie previzibile si se interzice intrepret.defavorabila la apl.rasp contrav. Aut.care aplica sanc contrav nu ar trebui sa fie justificate in depasirea limitei maxime a marimii sanct prev contrav.

20 Sistemul contraventiilor partii speciale drept material a codului contraventional20.120.2Contrav din p.speciala sunt grupate in capitole si anumit ob.generice , adica rel.sociale dintr-un anumit domeniu: 1.Contrav ce atenteaza la dr.politice(cap.6,29 articole)Cuprinde 1 sau mai multe comp.de contraventie cu urm ob.generice: rel.sociale privind dr.politice(impiedicarea exercitarii dr.electoral, afisarea neautorizata a inf.electorale), rel.sociale din dr.muncii,rel.sociale privind alte dr.constit.2.Contrav ce atenteaza la sanatatea populatiei, sanat pers si starea sanitaro-epidemiologica(cap.7,17 articole).3.Contrav ce atenteaza la dre.reale(cap.8,17 articole)-relatii aferente privind dr.aferente fondului funciar, sivil sau subst.utile(tainuirea inf.despre fondul funciar,incalcarea regulilor de contructie),rel.sociale priv dr.propr.intelectuale,rel.sociale priv unele dr.patrimoniale,inclusiv prot secretului comercial-sustragerea in prop mici din

avutului proprietarului.4.Contrav din dom prot mediului(cap.9 50articole)-rel.sociale privind prot fondului acvatic, funciar, forestier, protectia regnului animal, protectia mediului. 5.Contrav din domeniul constr.energeticii, gospod.comunale, locuintelor si amenajarii teritoriului(cap.10,24articole) 6.Contrav in dom agricol si sanitaro-veterinar(capt.11,14art):rel.sociale din domeniul agricol,rel.sociale din dom.regulilor sanitar-veterniare).7.Contrav ce atenteaza la regimul detransporturi(cap.12,31articole):rel.sociale din domeniul trasportului feroviar,naval,aerian,rutier,transport magistral).8.Contrav in dom.circulatiei rutiere(cap.13,18articole).9.Contrav in dom.comunicatiilor electronice, postale si tehn.infomationale(cap.14,17article)10.contrav.ce afecteaza activ.de intreprinzator, fiscalitatea, activitatea vamala si val.imobiliare.11.Contrav ce afecteaza activ.auto.publice.12.Contrav ce aenteaza la regimul de frontiera de stat si regimul de sedere pe teritoriul RM.13.Contrav ce atenteaza la modul de administrare in domeniul supravegherii pietii.Contrav ce atenteaza la ordinea publica si securitatea publica.COntrav in domeniul evidentei militare.20.3 Gruparea contrav partii speciale dr.material al Cc RM serveste drept indiciu al gradului si al caracterului pericolului social al faptei savirsite. Aceasta structurare, precum si ordinea lor sunt conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor sociale ce sint aparate de legislatia contrav.Fiecare capitol este constituit cu luarea in consideratie a caracterului obiectelor impotriva carora este indreptat nemijlocit atentatul contraventional.

20. Sistemul contraventiilor partii specialePartea specială a dreptului contravențional conține norme juridice care

reprezintă mijloacele concrete prin care se efectuează această activitate. Normele contravențiilor părții special sunt prevăzute atît în Codul Contravențional, cît și în alte acte normative. Dacă normele contravenționale generale alcătuiesc partea generală a legislației cu privire la contravenții, normele contravenționale special alcătuiesc partea specială a legislației respective.

Drept parte a dreptului contravențional care cuprinde ansamblul normelor de drept ce stabilesc contravenții, precum și sancțiunile aplicabile persoanelor vinovate de comiterea faptelor respective.

Particularități caracteristice părții respective a dreptului contravențional:

- Partea specială a dreptului contravențional prevede comconențe de contravenții în particular, în tipicitate lor;

- Articolele din partea special a dreptului contravențional califică anumite fapte drept contravenții și sunt redactate în mod necesar într-un stil mai detaliat, pentru a putea stopa normativ multitudinea de modalități sub care se poate prezenta fiecare tip individual de contravenție;

- Normele părții special este inseparabilă de aplicarea normelor părții generale, deoarece aceste două părți ale dreptului contravențional se află într-o legătură indestructibilă în cadrul întregului;

- Partea special este cea mai veche parte a dreptului contravențional, care consacră principia și reguli generale cu privire la aspectele commune ale contravenționaliyărilor, ca urmare a procesului de generaliyare, abstractiyare și sistematizare a dreptului contravențional.

Drepul contravențional repreyintă clasificarea în anumite categorii și grupe a tuturor contravențiilor prevăyute de legislația în vigoare. El reprezintă ordinea unirii dispozițiilor juridico-contravenționale ce cuprind componențe concrete de contravenții, clasificate în capitol, în funcție de obiectul atentării, adică de valorile sociale ocrotite de dreptul contravenționalPartea specială a C.Contravențional se divizează astfel: (se enumeră capitolele părții speciale5-14). Fiecare capitol însumează un număr de articole care reglementează fapte antisocial îndreptate împotriva unei anumite valori ocrotite de legea contravențională. Articolele pot dipune de aliniate în funcție de variantele de contravenționalizare. Sistemul părții special a dreptului contravențional are un caracter variabil, deoarece pe măsura dezvoltării statului, perfecționării relațiilor sociale, se modifică și importanța valorilor sociale, crește rolul lor, se schimbă sau nu se cizelează metodele și mijloacele de apărare a valorilor respective etc. Studierea părții special a dreptului contravențional este utilă și pentru îmbunătățirea permanentă a reglementărilor contravenționale în viitor, astfel ca normele contravenționale să corespundă cît mai exact cerințelor de prevenire și combatere a fenomenului contravențional.

21. Esenta si principiile procesului administrativeÎn știința dreptului administrative este întîlnită noțiunea de proces

administrativ sau procedură. Procesul administrativ poate fi definit în sens larg și în sens restrîns. În sens larg, prin proces administrativ se înțelege activitatea de realizare a normelor materiale de dr.administrativ – activitatea de aplicare a dr. și de stabilirea a normei de dr.necesare acestei activității statale. În sens restrîns procesul administrativ este o activitate de ocrotire a normelor de drept, săvîrșită în principal de autoritățile administrative. Procesul administrativ în sens larg nu posedă o bază juridică necesară pentru a fi posibil de al aplicat. Acestă noțiune

cuprinde totalitatea actelor săvîrșite de autoritatea administrativă pentru realizarea funcției lor – în esență este activitatea administrației în cadrul statului.

Baza normativă este incompletă – nu există niște norme unice care ar prevedea săvîrșirea consecutivă a unor așa acțiuni cum ar fi: pregătirea actelor admin, exercitarea unor acțiuni cu caracter de dispoziție etc.

Procesul administrativ în sens restrîns este mai aplicabil în aspect juridic deoarece este supus într-un volum mai mare reglement.juridic. Această noțiune a procesului administrativ mai este denumită și jurisdicția admin. Care înseamnă o funcție de activitate a subiecților împuterniciți reglementat de anumite norme de drept care are ca scop examinarea și soluționarea unor litigii admin.cu caracter individual. Din legisl.în vigoare pot fi evidențiate următ.forme ale procesului admin.în sens restrîns sau jurisdicției admin.

1) Proces contravențional aplicabil în cazul contrav;2) Proced.discipl. aplicabilă în cazul abaterilor disciplinare comise de

diferite categ.de f.publice;3) Proced.materială aplicabilă în cazul cauzării unei prej.autorit.publice de

către f.publică sau viceversa;4) Proced.în cazul petițiilor și de contecios admin.prevăzută de legea cu

privire la petiționarea din 19,07,1994 Legea Conteciosului Administrativ din 10.02.2000. Aceste prevederi fiind completate cu aspecte de proced.civilă;

5) Procedura de coordonare care este în cazul existenței unor divergențe dinrte diferite autorit.admin;

Ordinea desfășurării procesului contravențional este strict determinată în lege. Ex: referitor la procesul respectiv sunt prev.în mod exhaustiv chiar și circumst.care exclud sau înlătură procesul menționat. Conform art.441 din Codul Contravențional procesul contravențional pornit încetează în următoarele cazuri:

1) Nu există faptul contravenției;2) Fapta printr-o lege nouă nu mai este considerată contravenț.inclusiv în

cazul cînd sancțiunea este stabilă doar nu a fost executată;3) Fapta este comisă de un reprezentant diplomatic al statului străin sau altă

persoană care ăn conform cu tratatul Internațional la care RM este parte sau în conform cu legile RM, nu cade sub incidența jurisdicției contravenționale;

4) Fapta este comisă în stare de iresponsabilitate;5) Fapta a fost comisă în condițiile legitimii apărări;6) Fapta a fost comisă în stare de extermă necesitate;7) Fapta a fost comisă în rezultatul constrîngerii fizice și sau psihice;8) Fapta a fost comisă în condițiile riscului întemeiat;

9) Fapta a fost comisă în condițiile cazului fortuit;10) Persoana a renunțat binevol la săvîrșirea contravenției;11) A fost comisă o contravenție neînsemnată sau o tentativă de contrav;12) A avt loc împăcarea victimei cu făptuitorul;13) A expirat prescripția răspunderii contravenționale;14) Amnistia;15) Persoana presupusă a fi făptuitor a decedat, cu excepția cazului de

reabilitare;16) Pentru același fapt și privitor la aceeași persoană există o

hot.definitivă;17) Pentru același fapt este pornită urmărirea penală.

Cirmustanțele menționate imopun încetarea procesului contravențional și ca consecință impun repunerea în drepturi a persoanelor în a cărei privință a fost pornit proces contravențional. De asemenea spre deosebire de alte forme ale jurisdicției administrative, procesul contravențional poate fi examinat reieșind din structura sa care include o totalitate de etape și faze procesuale. Fiecare etapă are o importanță procesuală a sa, consfințită în normele procedurale și asigură continuitate necesară pentru atingerea scopurilor procesului contravențional.

21.b.PrincipiileProcesul contravențional în sens restrîns are un șir de principii care pot fi evidențiate reieșind din prevederile legislației în vigoare. În calitate de principii ale procesului administrativ ar putea fi menționate:1) Principiul legalității – întreaga activitate de soluționare a litigiilor juridice cu

caracter administrativ se face confiorm Legii și în limitele legii.2) Principiul competenței – nu toate autoritățile puterii de stat, sunt

împuternicite cu activitate jurisdicțională administrativă, ci doar acelea autorit.prevăzute expres în lege sau conform legii;

3) Principiul ocrotiririi intereselor persoanelor și societății (statului) – în cadrul procesului administrativ pe prim plan trebuie puse interesele legitime ale pers.și societății, interesele statale terbuie să fie în deplină concordanță cu interesele societății;

4) Principiul egalității procesuale – conform acestui principiu părțile în cadrul proces.adm. sunt egale atît în fața legii cît și a aut.care soluționează cazul;

5) Principiul atingerii adevărului – acest principiu presupune analiza minuțioasă și la timp, pentru a stabili o răspundere echitabilă;

6) Principiul accesibilității – orice pers.și în special pers.legală în anumite dr.sau interese legitime trebuie să dispună de posibilități de a participa la toate etapele examin.cazului respectiv;

7) Principiul operativității – stabilirea unor termene relativ restrînse pentru efectuarea tuturor acțiunilor procedurale inclusiv pentru executarea deciziei adoptate;

8) Principiul transparenței presupune examin.pentru a cazului dacă legea nu prevede altfel;

9) Principiul contradictorialității în cazul cînd interesele părților procesului sunt diametral opuse. Fiecare parte are posibilități de a prezenta probe pentru adeverirea celor afirmate în fața aut.care examinează cazul;

10) Principiul răspunderii în limitele competenței – pers.care conduce procesul este responsabil de eficiența și corectitudine desf.procesului.

22.Caracteristica jurisdictiei administrative si a litigiului juridic administrative

Pornind de la caracteristica process.admin se poate de menționat că această activitate este diferită de activitatea de efectuare a atrib. Puterii executive care poartă un caracter pozitiv, adică nu are un caracter litigious.

Jurisdicția adm.ar însemna activitatea aut.admin.în legătură, cu apariția unui litigiu într-un anumit domeniu al vieții sociale.

Obiectul jurisdicției adm.reprezintă litigiile juridice adm.concrete. Litigiul jurid.admin.apare de regulă, în legătură cu existența unui raport juridic adm.în cadrul căruia anumite dr.sau oblig.sunt încălcate.

Jurisdicția adm.ar putea și caracteriza prin urm.trăsături:1) Jurisdicția adm.are un obiect specific și anume litigiu jurisdicț.admin.

conctrec;2) Jurisdicția adm.reprezintă o apreciere jurid.a comportamentului părților

litigiului apărut;3) Jurisdicția adm. – o posibilitate și necessitate de aplicare a măsurilor de

răspundere jurid.față de partea vinovată în litigiul jurisd.admin;

Jurisdicția administrativă – o activitate procesuală a autorit.admin. împuternicite, efectuată pe cale extrajudiciară în scopul examin.și soluțion. Unor litigii apărute în procesul exercit și examinare, în scopul analizei jurisdicției a comportării participanților și a apl.măsurilor de răspundere juridică.

O problemă aparte ar fi dacă se poate de consid.jurisdicția adm.ca parte component a înfăptuirii jurisdicției și invers, dacă examin.litigiilor adm.de către inst.de juridicție poate fi considerată ca formă a jurisdicției adm.

Curtea constituțională s-a expus prin hot nr 21 din 23,06,1997 ”Cu privire la interpretarea art.114” din Constituția RM, Curtea a constatat ca un șir de contravenții sunt examiante de aut.care nu au atrib.de aut.judecătorească. Aceste org.sunt în dr.să aplice sancțiuni contrav.(Poliția etc.).

Conform art.114 din Constit. RM , juridicția se înfăptuiește în numele legii numai de instit.judecătorești. Formele de înfăpt.a justiției ar fi judecarea de către instit.judiciare a tuturor cauzelor privind răspunderea j.civile adm., penale precum și orice alte cauze pentru care legea nu stabilește o altă competență. Instit.judecătorești au împuterniciri diferite și înfăpt.justiția în forme diferite. Curtea a mai constat că apărarea judiciară se referă nu numai la dr.fundament.ale omului dar și la alte dr.asig prin lege, exemplu: apărarea judiciară include și examinarea de către inst.judiciare a cauzelor ce izvorăsc din rap.jurid.admin.

Majoritatea din aceste cauze o constituie diferite cereri referitor la impozite și taxe, plîngeri împotriva acț.nelegitime ale aut.admin.care urmează orice persoană fizică și juridică. Cu toate acestea cauzele sunt examinate de instit.judic. conform regulilor din Codul de procedură civilă, ele nu pot fi considerate ca cauze civile. Una din formele importante de apărare a dr.cetățenilor o constituie examinarea de către inst.judic.a cauzelor cu privirela contrav. Numărul acestor cauze este considerabil și are tendința de a se majora. Posibil de a ataca decizia asupra cazului cu privire la contrav. În inst.judec.-reprezintă o garanție eficientă a respectării dr.cetățeanului împotriva acț.și deciziilor ilegale ale aut.publice și reprez.acestora. C.Constituțională a considerat că examinarea de către instanțele judiciare a cauzelor ce izvorăsc din rap.juridice admin, inclusiv a cauzelor cu privire la contrav., precum și examinarea recursurilor împotriva deciziilor respective, reprezintă o formă de înfăptuire a justiției.Hot aut.care nu au atrib.de autorit.judec.inclusiv luate asupra cauzelor cu privire la contrav.nu constituie înfăptuirea justiției. Aceste aut.îndeplinesc funcții de jurisprud.admin în procesul examin.litigiilor juridice admin.

23. Procesul contraventionalReieșind din prevederile art. 374 Codul Contravențional, Procesul Contravențional este considerată modalitatea de activitate desfășurată de autoritatea competentă cu participarea părților și altor persoane titulare de drepturi și obligații, conform normelor Codului Contravențional care reglementează procedura contravențională. Legislația contravențională utilizează atît noțiunea de process contravențional cît și de procedură contravențională.Procedura contravențională reprezintă niște etape care se derulează consecutive pentru atingerea scopurilor procesului contravențional.Procesul contravențional are următoarele scopuri:

1) Constatarea contravenientului;2) Examinarea și soluționarea cauzei contravenționale;

3) Constatarea cauzelor și conduitei ce au contribuit la săvîrșirea contravenției;

4) Respectarea principiilor generale de drept contravențional, care sunt bazate pe normele dreptului Internațional și ale tratatelor Internaționale cu privire la drepturile și libertățile fundamentale ale omului la care RM este parte.

Procesul contravențional are ca sarcină general asigurarea proceselor echitabile a răspunderii contravenționale, precum și sarcini preventive de luminare a cauzelor unor conduit ce contribuie la comiterea contravenției.Procesul contravențional se caracterizează prin faptul că procedura contravențională trebuie să fie cît mai puțin costisitoare. Cheltuielile aferente procesului contravențional se suportă de contravenient sau de stat în modul prevăzut de legislație. Victima, martorii, experții, traducătorul, apărătorul au drept la repararea prejudiciului sau cheltuielilor suportate în procesul contravențional care se face conform procedurii civile cu excepția cazurilor cînd nu există divergențe între părți referitor la prejudicierea cheltuielilor. Persoanele în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional, în cazul ____________se declară nevinovată sau răspunderea contravenientului este înlăturată se repune în dreptul de care a fost privată și se repară cheltuielile suportate în proces.Excepție cazul de amnistie.

24.Princiipile procesului contraventionalPrincipiile procesului contravențional sunt reglementate expres în Codul

Contravențional, însă unele dintre ele rezultă din conținutul normelor de proced.contravențională precum și altor norme ale Cod.Contrav. Principiile procesului contravenț au o deosebită importanță fiind niște prevederi de bază care stau la temelia proces.contrav. În calitate de princip.ale proces.contrav.apar:

1) Principiul prezumției de nevinovăție. Conform acestui principiu persoana acuzată de săvîrșirea unei contravenții se consideră nevinovată pînă cînd vinovăția acesteia nu este dovedită în conformitate cu prevederile Codului Contravențional. În cadrul procesului contravențional nici o persoană nu poate fi obligată să-și dovedească vinovăția. Concluziile despre vinovăția pers.nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se înterpretează în favoarea pers.în a cărei privință a fost pornit procesul contravențional;

2) Principiul invioalbilității persoanei (art 376): Persoana pasibilă de răspundere contravențională paote fi supusă măsurilor de constrîngere numai în cazurile excepționale prev.de Codul Contravenținal. În aceste cazuri pers.trebuie să fie tratată cu respect a demnității umane. Din, punct

de vedere a libertății individuale, reținerea pers. Nu poate fi mai mare de 3ore și persoanei reținute i se aduce imediat la cunoștință dr.sale, motivele reținerii, circumst.faptei și încadrarea jurisdicț.a faptei care îi este imputată. Dacă persoana a fost reținută ilegal sau dacă temeiurile reținerii au decăzut,ea trebuie eliberată imediat. Din punct de vedere a siguranței pers.în timpul proces – contrav.nici-o pers.nu poate fi maltratată fizică, fiind interzise orice metode care crează pericol pentru viața ori sănătatea omului. În acest context pers.nu poate fi supusă evidenței sau altor proceduri care ar afecta capacitatea ei de a lua decizii. Din punct de vedere a inviolabilității pers.perchiziția, examinarea corporală și alte acte similare se efectuează de regulă cu consimțămîntul pers.sau reprezentantul ei legal. Excepție cazurile prev.de Codul Contravențional. În care pers a fost lezată din punct de vedere a legalit.prin aplic.unor măsuri ilegale are dr la repararea prejud.cauzat în conform cu legea.

3) Principiul libertății de mărturisire împotriva sa (art.377) Nici-o persoană nu poate fi silită să mărturisească împotriva sa, ori împotriva rudelor sale apropiate inclusiv împotriva soțului, soției precum și să-și recunoască vinovăția. ______pers.căruia autorit.competentă să soluționeze cazul îi propune să facă decl.demonstrare împotriva sa sau pers.menționate, această pers.este în drept să refuze și pentru această nu poate fi trasă la răspundere.

4) Dreptul la apărare: autoritatea competentă să sol.cauza, este obligată să asigure particip. La proces exercit.deplină a dr.lor procesuale inclusiv a dr.de a fi asistate de un apărător (avocat). În contextul pr.respectiv, la pornire procesul contrav.aut.competentă este obligată să aducă la cunoștița este oblig.să aducă la cunoștință pers.pasibilă de răspundere contravențională a dr.ei de a fi asistată dr.un apărător. În cel mult 3 ore din momentul reținerii pers pasibilă de arest a două nu are un apărător ales, i se desemnează un apărător din oficiu.

5) Principiul limbii de desfășurare a procesului contravențional și dr.la interpert. Procesul contrav.se desf. În limba de stat. Persoana care nu vorbește limba de stat dr de a lua cunoștința de materialele cazului și de a vb în fața aut.ce sol.cauza contrav. Prin intermediul interpretului. Procesul contrav.se poate desf.și în limba acceptată de majoritate pers.care participă la proces. În acest caz actele procesuale sunt întocmite oblig în limba de stat. Actele procesuale ale aut.care sol.cauza contrav. Sunt

înmînate pers.în a cărei privința a fost pornit proces.contrav.probele în urma pe care o cunoaște pers.respectivă.

6) Dreptul de a nu fi urmărit sau sancționat de mai multe ori. Nici o persoană nu poate fi urmărită sau sancționată pentru aceeași faptă. În contextul acestui principiu, reluarea proces.care a înceta poate avea loc doar în cazul descoperirii unor noi circumstanțe sau în cazul depistării unui viciu fundamentale în hot.de încetare a procesului.

7) Principiul accesului liber la justiție (art.381) Orice persoană are dr.la o satisfacție eficientă din partea inst.de judecat, împotriva actelor care încalcă dr libertății și interesele sale legitime. În contextul celor menționate pers.are dr.la examinarea și sol.cazului în mod echitabil, în termen rezonabil și de către o inst.independentă și imparțială. Reprezentantul aut.competente să sol cauza contrav.nu poate participa la examin.cauzei dacă are direct sau indirect un interes care ar afecta imparțialitatea aut.respective. Autorit.competentă să sol.cauza contav.este obligată să înteprind.toate măsurile pentru cercetarea sub toate aspectele completă a circum.cauzei inclusiv să evidențieze atît circumst.care dovedesc vinovăția pers.cît și cele care o dezvinovățesc, precum și circumstanțele atenuante și agresive.

25. caracteristica generala a autoritatilor competente sa solutioneze cauzele contraventionale

În multe state efectuarea activității jurisdicționale este orientată prioritar spre sistemul inst.judecătorești. Legislația multor state este orientată spre existența unei instituții denumităjurisdicția admin. Aceasta este efectuată practice fie din inst.de dr.comun, fie de către jud.admin.special create pentru acesta. Jurisdicția administrativă ar însemna o procedură aparte de sol.a litigiilor jurisd.admin dintre pers.private și autorit.publice. În RM nu putem vb de un sistem integru al justiției admin, deși unele elemente permanent au existat, acestea fiind într-o permanentă evoluție, exemplu:examinarea în instanțele de contecios administr.a reclamațiilor privind acț.ilegale ale diferitelor categorii de autorit publice. În RM nu putem vb de un sistem integru al justiției,admin.deși unele elemente permanent au existat, acestea fiind într-o permanentă evoluție. Examin, în instanțele de contecios admin, a reclamațiilor privind act.ilegale ale diferitor categ de autorit.publice, precum și examin.decătre inst.de judecată a cauzelor contrav.Persistă funcții jurisdicționale care sunt

exercitate pe cale extrajudiciară, de către un șir de autorit.pb în temei extrajudiciar. Din punct de vedere al principiilor imparțialit.și a conflictului de interese aut.care constă fapta ilegală nu poate fi considerată imparțială dacă în același timp examin.cazul și stabilește răspunderea. Este dificil ca sistemul inst.judic.să facă față nr.în creștere de cauzele contrav.inclusiv să reprezinte principiul operativității în ceea ce privește termenii restrînși de examin a cauzelor contravenționale. Conform 393 condul Contravențional sunt competente să soluționeze cause contrav.următ.autorit.1) Instanța de judecată2) Procurorul3) Comisia administrativă4) Agentul constatator

Autoritatea central în soluționarea cauzelor contrav.este inst.de judec.însă un șir de autorit extra judiciare, competente să sol cauzele contrav.să înfăptuiacă active cu caracter jurisdicțional

26.Instanta de judecataJustiția în cauzele contrav.se înfăptuiește de către inst.de judect.cf.competenței date prin C.Contravențional (art.394). Cauza contrav.este examinată de un complet format dintr-un singur judecător care se pronunță asupra fondului cauzei printr-o decizie.În cazul recursului cazul este axamin de un complet format din trei judecători. Cauza contravenientului se judecă ca regulă în ședință public, însă poate fi examinată și în șed.închisă dacă aceasta cere legea. Conform art 395.Cod Contrav.inst de judecată examinează următor.cauze contrav:

- Toate cazurile cu privire la contrav, cu excepția cazurilor care ef.CodContrav sunt atribuite la competenta altor organe;

- Excepții cazurile contrav.în priv.minorilor- Cauzele contrav expre prevaz pentru inst.de judec.- Cauzele contrav în care agentul constatator sau procurorul propun

aplic.sancț contrav:1) Privarea de drept de a desf.o anumită activitate;2) Privarea de drept de a deține anumite funcții;3) Privarea de dr.special;4) Munca precum în fol.societății;5) Arestul contravențional.

- Contrav împotriva hot aut.competente să sol.cauzele contrav.inclusiv procurorul. Instant.de judec.conf preved.codului contrav. Este competentă

să aplice măsuri de siguranță și amendă judiciară. Avînd în vedere că conf.capit 9 din constit. RM procuratura este atribuită la autorit judiciare, competența procurorului privind examin cauzelor contrav.urmează a fi examnin in acest paragraf. Conform art 124 al1 Cod Contrav RM procuratura reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de dr., dr și libertățile cet., conduce și exercită urmărirea penală. Este discutabilă necesitatea ca procurorul să examineze în același timp cauzele contrav. Cf art.396 c.Contrav procurorul examin un șir de contrav.cum ar fi: art63-68 etc.inclusiv acele contrav pe care le-a depistat în exercițiul funcțiunii. În cazule refuzului începerii urmărirei penale, sau încet urmărirei penale din considerentul că fapta constituie o contrav, precum și în alte cazuride eliberare de răspunderepenală cu tragere pers.la răspunderecontrav.procurorul dispune pornirea procesului contrav. Cu examinarea cauzei reieșind din competența sa sau cu expedierea materialelor cauzei altor organe conform competenței. Procurorul poate aplcia orice sanțiune contrav. Printr-o ordonanță cu excepția sancțiunilor a cărei aplicare ține de competența inst.de judec.

28.Agentul constatator

A)definiti si caracterizati sistemul agentilor constatatoriIn calitate de agenti constatatori comform codului contraventional al Republicii Moldova din 24.10.2008 pot fi:1)Organele afacerilor interne care sînt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni în limitele competenţei şeful de direcţie şi adjuncţii lui, comisarul de poliţie şi adjuncţii lui, şefii secţiilor de poliţie, şefii sectoarelor de poliţie, şefii posturilor de poliţie etc.2) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei :sînt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni directorul, vicedirectorii centrului, şefii organelor teritoriale şi adjuncţii lor. 3) Serviciul vamal : sînt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni şefii birourilor şi posturilor vamale şi adjuncţii lor. 4) Comisia Naţională a Pieţei Financiare : sînt în drept să examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni preşedintele şi vicepreşedinţii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.5)Inspectia Muncii: sînt în drept să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale inspectorul general de stat al muncii şi adjuncţii lui, şefii inspectoratelor teritoriale de muncă şi adjuncţii lor, inspectorii de muncă. 6) Agenţia Naţională pentru Reglementare Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei,7) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică 8) Casa

Naţională de Asigurări Sociale 9)Compania Naţională de Asigurări înMedicină  10)Ministerul Apărării : Sînt în drept să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale:a) persoanele cu funcţie de răspundere din centrele militare sau din Marele Stat Major al Armatei Naţionale, b) persoanele cu funcţie de răspundere din poliţia militară rutieră sau din Marele Stat Major al Armatei Naţionale. 11) Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei 12) Biroul Naţional de Statistică  13) Serviciul de Stat de Arhivă 14) Departamentul de executare 15) Agenţia Medicamentului 16) Serviciul Grăniceri : Sînt în drept să constate contravenţii şi să încheie procese-verbale şefii pichetelor de grăniceri şi adjuncţii lor, şefii punctelor de trecere a frontierei de stat şi adjuncţii lor.

B) Competenţa agentului constatatorCauza contravenţională se soluţionează de agentul constatator în a cărui rază teritorială a fost săvîrşită contravenţia. Acesta poate aplica sancţiunile prevăzute în partea specială a cărţii a doua în limitele competenţei şi numai în exerciţiul funcţiunii.Agentul constatator poate constata contravenţii ale căror constatare, soluţionare şi sancţionare sînt atribuite competenţei unor alte organe. În astfel de cazuri, agentul va remite organelor respective procesele-verbale de constatare a contravenţiilor.C)

29 Caracteristica participantilor la procesul contraventional

A)Identificati drepturile si obligatiile procesuale ale persoanei in a carei privinta a fost pornit procesul contraventional:------Persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional are dreptul:    a) la apărare; b) să cunoască fapta imputată;c) să fie asigurată, în cel mult 3 ore de la reţinere, cu un apărător din oficiu dacă este pasibilă de sancţiunea arestului contravenţional;d) să anunţe, în cazul reţinerii, prin autoritatea competentă să soluţioneze cauza contravenţională, două persoane, la alegerea sa, despre faptul şi locul reţinerii; e) săprimească informaţie scrisă şi explicarea drepturilor sale expuse în prezentul articol, inclusiv a dreptului de a tăcea şi de a nu mărturisi împotriva sa, împotriva rudelor sale apropiate, a soţului/soţiei, logodnicului/logodnicei, precum şi de a nu-şi recunoaşte vinovăţia;f) să fie audiată în prezenţa apărătorului dacă acceptă sau cere să fie audiată; g) să aibă întrevederi cu apărătorul în condiţii confidenţiale, fără limitarea numărului şi duratei întrevederilor; h) să ia cunoştinţă de materialele din dosar şi să i se elibereze, la cerere, în cel mult 24 de ore, copii de pe procesul-verbal; i) să prezinte probe;  j) să formuleze cereri; k) să conteste decizia asupra cauzei; l) să recunoască total sau parţial vinovăţia în comiterea faptei ce i se impută; m) să ceară recuzarea reprezentantului autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională, expertului, interpretului,

traducătorului, grefierului; n) să solicite audierea martorilor; o) să facă obiecţii împotriva acţiunilor agentului constatator şi să ceară consemnarea obiecţiilor sale în procesul-verbal;------Persoana în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional este obligată: a) să se prezinte la citarea autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională; b) să accepte, la cererea autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională, examinarea şi percheziţia sa corporală;  c) să accepte necondiţionat, la cererea autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională, testarea alcoolscopică, examenul medical, dactiloscopia, prelevarea de sînge şi de secreţii ale corpului pentru analiză; d) să fie supusă expertizei judiciare, la cererea agentului constatator competent sau a instanţei; e) să se supună dispoziţiilor legale ale agentului constatator şi ale preşedintelui şedinţei de judecată; f) să respecte ordinea în şedinţa de judecată şi să nu părăsească sala de şedinţe fără învoirea dată de preşedintele şedinţei.

B)Determinati categoriile si statutul procesual al altor participanti la procesul contraventinal:1)Agentul constatator care este reprezentantul autorităţii publice care soluţionează, în limitele competenţei sale, cauza contravenţională în modul prevăzut de prezentul cod. 2)  Procurorul care participă la procesul contravenţional în limitele competenţei stabilite de prezentul cod.Procurorul este în drept:a) să pornească procesul contravenţional; b) să aplice în cazurile prevăzute de lege sancţiune contravenţională;c) să solicite aplicarea de către instanţa de judecată a unei sancţiuni contravenţionale;d) să participe la examinarea cauzei în instanţă de judecată atunci cînd procesul contravenţional a fost pornit de el;3) Victima- persoana fizică sau persoana juridică căreia, prin contravenţie, i-au fost cauzate prejudicii morale, fizice sau materiale. Victima are dreptul:a) la înregistrarea neîntîrziată a cererii sale în modul stabilit, la soluţionarea cererii de către agentul constatator, la informare privitor la decizia adoptată;b) să prezinte documente, alte mijloace de probă în vederea confirmării pretenţiilor sale;c) să-şi retragă cererea în cazurile prevăzute de lege;d) să atace decizia autorităţii competentă să soluţioneze cauza contravenţională;e) să fie asistată în procesul contravenţional de un apărător ales;

3) Martorul are dreptul:a) să ştie în legătură cu ce cauză este citat;b) să ceară recuzarea interpretului, traducătorului care participă la audiereasa;c) să înainteze cereri;4) Specialistul - persoana neinteresată de rezultatele cauzei contravenţionale, cu suficiente cunoştinţe şi deprinderi speciale pentru a acorda ajutor agentului constatator sau instanţei de judecată, chemată să participe la efectuarea acţiunilor procesuale5) Expertul- persoana neinteresată de rezultatele cauzei contravenţionale, avînd cunoştinţe speciale, numită să efectueze investigaţii în cazurile prevăzute de prezentul cod şi să prezinte raport în baza lor6) Interpret sau traducător este persoana care poate traduce din o altă limbă, poate interpreta semnele celor muţi ori surzi, cunoaşte terminologia juridică, nu este interesată de rezultatele cauzei contravenţionale şi acceptă să participe în această calitate. Persoana este desemnată în calitatea de interpret sau de traducător de către agentul constatator sau de instanţa de judecată7) Aparatorul- persoana admisă în profesia de avocat avînd dreptul să participe la procesul contravenţional pentru a asigura asistenţă juridică sau a reprezenta partea pe care o asistă în bază de contract sau din oficiu.

C)30Probele

1) Definiti probele şi mijloacele de constatare a lor:Probelel sînt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței contravenției, la identificare făptuitorului, la constatarea vinovăției și la cunoașterea altor circumstanțe importante pentru justa lor soluționare a cauzei.Mijloacele de constatare a probelor sunt :procesul verbal cu privire la contravenție, procesul verbal de ridicare a obiectelor și documentelor, procesul verbal de percheziție, explicațiile persoanei în a cărei privință a pornit proces contravențional, depozițiile victimei, ale martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiecte și documente ridicate, constatările tehnico-științifice și medico-legale, raportul de expertiză.

2) Determinaţi şi caracterizaţi cele mai răspîndite mijloace de probă:Dat fiind faptul că sînt admisibile probele pertinente concludente și utlie, administrate în conformitate cu codul contravențional. Cele mai răspîndite mijloace de probă sunt: cercetarea la fața locului, ridicarea obiectelor și documentelor, efectuarea percheziției, percheziția corporală și ridicarea obiectelor și documentelor, procesele verbale cu privire la percheziție, la ridicarea obiectelor și documentelor, la cercetarea la fața locului, corpuri delicte.Cercetarea la faţa locului- se efectuează în scopul descoperirii urmelor contravenției, corpurilor delicte și pentru a stabili circumstanțele contravenției ori alte circumstanțe, care au importanță pentru justa soluționare a cauzei, agentul constatator efectueaza cercetarea la fața locului a obiectelor...Ridicarea obiectelor şi documentelor-este necesară ridicarea anumitor obiecte sau documente care ar avea importanță pentru cauză și dacă se cunoaște locul și persona la care se află, lucrătorul organului afacerilor interne efectuează, în temeiul unei ordonanțe întemeiate, ridicarea lor.Percheziţia – se efetuează dacă din probele acumulate că într-o anumită încăere la domiciliu ori în alt loc sau la o anumită persoană se pot afla instrumente ce au servit la săvîrșirea contravenției, obiecte sau alte valori dobîndite din contravenție, precum si obiecte sau documente care pot avea importanță pentru cauză.

Percheziţia corporală şi ridicarea obiectelor şi documentelor- se efectuează în cazul cînd acestea au importanță pentru cauză care se află în hainele, în alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei.Procesele verbale cu privire la percheziţie-agentul constator la fața locului întocmește un proces verbal la care anexează după caz lista obiectelor și documentelor ridicate.În procesul verbal cu privire la percheziie sau la ridicarea obiectelor și documentelor se consemnează că celor prezenți li s-au explicat drepturile și obligațiile prevăzute de codul contravențional și se înscriu declarațiile facute de aceste persoane.Corpurile delicte-se consideră obiectele, inclusiv banii, documentele, alte valori, față de care există temeiuri a presupune că au servit la săvîrșirea contravenției, au păstrat asupra lor urmele faptei contravenționale sau au constituit obiectul acestei fapte, sau pot servi ca mijloc de constatare a existenței ori inexistenței elementelor constitutive ale contravenției.

3) Evaluaţi gradul de perfecţiune a legislaţiei privind probeleO probă poate fi pusă la baza hotărîrii cu privire la contravenții dacă întrunește condițiile de admisibilitate, concludență și utilități. Administrarea probelor constă în folosirea mijloacelor de probă în procedura contravențională care presupune colectarea și verificarea probelor în favoarea sau în defavoarea făptuitorului de către autoritățile competente să constate cazul contravenției și să-l examineze din oficiu sau la cererea altor participanți la procedură. Orice informație poate fi considerată drept probă dacă sunt respectate următoarele condiții:ea conține data privind comiterea sau necomiterea contravenției, vinovăția făptuitorului alte date care pot contribui la soluționare, această informație este în modul stabilit de lege și de sursele prevăzute de lege.

31Noţiunea categoriile măsurilor procesuale de constrîngere:1)Definiţi şi caracterizaţi măsurile procesuale de contrîngere:Desfășurarea normală a activității procesuale este imposibilă fără aplicarea măsurilor procesuale de constrîngere. Una din sarcinile de bază ale procesului contravențional este aplicarea legitimă și corectă a sancțiunii din cadrul încălcării dispoziției, normei materiale a codului contravențional. Măsurile de constrîngere conform codului contravențional sunt reținerea, aducerea silită, înlăturarea de conducerea vehiculului, examenul medical pentru constatarea stării de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanțe, reținerea vehiculului.Reţinerea- constă în limitarea de scurtă durată a libertății a persoanei fizice.Aducerea silită- conducerea forțată în fața instanței de judecată a martorului sau a victimei care se eschivează de la prezentare.înlăturarea de conducerea vehiculului-persoană poate fi înlăturată de la conducere daca se află în stare de ebrietate, nu are documentul care confirmă dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul.reţinerea vehiculului-vehiculul al cărui conducător a fost înlăturat de la conducere este reținut și, dacă nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor, este adus la stația de parcare specială sau pe teritoriul organului de poliție.2)Determinaţi şi caracterizaţi cele mai răspîndite măsuri procesuale de constrîngere Cele mai răspîndite măsuri procesuale de constrîngere suntAducerea silită- conducerea forțată în fața instanței de judecată a martorului sau a victimei care se eschivează de la prezentare.înlăturarea de conducerea vehiculului-persoană poate fi înlăturată de la conducere daca se află în stare de ebrietate, nu are documentul care confirmă dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul.

reţinerea vehiculului-vehiculul al cărui conducător a fost înlăturat de la conducere este reținut și, dacă nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor, este adus la stația de parcare specială sau pe teritoriul organului de poliție.Acestea fiind aplicate de către persoanele competente adică din cadrul organelor cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Grănicieri, grănicieri.

32 Noţiunea şi caracteristica generală a fazelor procesului contravenţional1)definiți și determinați fazele procesului contravenționalFazele procesului contraventional-acea parte a procedurii contravenționale care pe lîngă sarcinile comune ale procedurii are și sarcinile sale proprii bine determinate, realizîndu-se prin activitatea participanților concreți la procedura contravențională, care se finalizează cu emiterea unei variante de decizie intermediară.Colectarea și administrare a probelor privind existența contravenției de încheiere a procesului verbal cu privire la contravenție Aplicarea sancțiunii contravenționale sau de trimitere a dosarului în instanța de judecată sau în alt organ spre soluționare. In carte: cercetarea cazului contraventionalExaminarea cazului contraventionalRevizuirea cazului contraventional executarea deciziei cu privire la aplicarea sancțiunii contrventionale.2)determinaţi importanţa şi caracterizaţi fazele obligatorii şi facultative ale procesului contravenţional La prima faza se constată fapta contravențională, se colectează și se administrează probele privind caracterul faptei antisociale și persoanalitatea făptuitoruluiLa a doua fază se analizează documentele procesuale prezentate se verifică încadrarea juridică a faptei comise circumstanțele atenuante și agravente ale cauzei se emite decizia asupra cazului care se aduce la cunoștința părților proceduriiLa a treia fază persoana față de care este aplicată sancțiunea contravențională, partea vătămată sau reprezentanții lor legali, precum și procurorul sînt în drept să atace decizia cu privire la cazul contravențional. În caz de atac executarea deciziei se suspendă și se efectuează revizuirea cazului de către instanța de judecată.La a patra fază se desfășoară executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale.Cele facultative:1. Cercetarea cazului contravențional :1.1 Constatarea faptei antisociale comise1.2 Începerea procedurii contravenționale1.3 Colectarea și administrarea probelor, analiza juridică a faptei comise1.4 Documentarea procesuală a rezultatelor cercetării cazului1.5 Emiterea deciziei inhtermediare privind încetarea procedurii contravenționale sau, după

caz întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție 1.6 Expertizarea procesului-verbal cu privire la contravenție și a materialelor anexate la el

potrivit competenței2. Examinarea cazului contravențional și emitera deciziei asupra lui:2.1 Pregătirea pentru examinarea cazului2.2 Examinarea cazului contravețional 2.3 Emiterea deciziei asupra cazului

2.4 Anunțarea deciziei asupra cazului și punerea ei în executare3.Revizuire cazului contravențional3.1 atcarea deciziei asupra cazului prin contestație, recurs sau cerere de revizuire3.2 Examinarea contestației a recursului sau a cererii de revizuire după caz3.3 Adoptarea și pronunțarea deciziei cu privire la revizuirea cazului contravențional3.4 Punerea în executare a deciziei difinitive cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale4. Executarea deciziei cu privire la aplicarea sancțiunii contravenționale4.1 Verificarea procedurii de punere a deciziei emise în executare4.2 Executarea propriu-zisă a deciziei4.3 Finalizarea fazei de executare a deciziei emise și a procedurii contravenționale la generalFazele enumerate realizate în strictă consectivitate alcătuiesc procedura contravențională, prin care se manifestă conținutul procesului contravențional în fond.

33 Circumstanţele care înlătură procesul contravenţional1) Definiţi şi enumeraţi circumstanţele care înlătură procesul contravenţionalProcesul contraventional pornit încetează.a)nu există faptul contravenției b)se constată vreunul din temeiurile prevăzute din condul contraventional.c)persoana presupusă a fi dăptuitor a decedat cu excepția cazului de reabilitare a acesteia d)Pentru același fapt și privitor la aceeași persoană există o decizie /hotărîre definitivăe)pentru același fapt este pornită urmărirea penală2) caracterizati si determinati deosebirile dintre circumstantele care înlătură procesul contravenţionalÎncetarea procesului contravențional determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privință a fost pornit.

34 Constatarea faptei contravenţionale:-activitateadesfășurată de agentul constaor, de colectare și administrare a probebelor privind existența contravenției, de încheierea a procesului-vernbal cu privire la contravenție de aplicare a sancțiunii contravenționale sau de trimitere după caz a dosaruluiîn instanța de judecată sau în alt organ spre soluționare.Etapele sunt: 1.sesizarea agentului constator privind săvîrșirea unei fapte ilicite2 analiza informației cu privire la comiterea unei fapte antisociale periculoase3.începerea procedurii contravenționale4.cercetarea propriu-zisă a cazului, adică colectarea și studierea probelor privind caracterul faptei antisociale comise, personalitatea făptuitorului5.Documentarea procesuală a rezltatelor cercetării efectuate 6.Încetarea procedurii contravenționale sau, după caz, întocmirea procesului –verbal cu privire la contravenții7. emiterea deciziei privind aplicarea pedepsei contravenționale în ordinea stabilită prin lege și în limitele competenței agentului constator concret8. aducerea deciziei aplicate la cunoștința persoanelor interesate și explicarea dreptului și ordinii de contestație a deciziei

9)punerea în executare a deciziei privind aplicarea sancțiunii contravenționale.10)determinarea cauzelor și condițiilor care au favorizat săvârșirea contravenției și luarea de măsuri pentru eliminarea lor.

35 Examinarea cauzei contravenţionale şi pronunţării hotărîriia) definiţi şi caracterizaţi faza examinării cauzie contravenţionale şi prunţarea hotărîrii.

Hotărîrea judecătorească (1) Hotărîrea judecătorească va fi legală, întemeiată și motivată. (2) Hotărîrea judecătorească constă din parte introductivă, parte descriptivă şi dispozitiv. (3) Partea introductivă cuprinde: a) data şi locul emiterii hotărîrii; b) denumirea instanţei judecătoreşti; c) numele şi prenumele judecătorului, ale grefierului şi ale părţilor, menţiunea despre participarea părţilor la şedinţe; d) datele privitoare la persoana contravenientului (numele, prenumele, data şi locul naşterii, adresa); e) norma contravenţională în al cărei temei a fost pornit procesul contravenţional. (4) Partea descriptivă cuprinde: a) circumstanţele constatate în judecarea cauzei; b) probele pe care se întemeiază concluzia şi motivele de respingere a probelor; c) norma contravenţională pe care se întemeiază soluţionarea cauzei. (5) Dispozitivul cuprinde: a) soluţia privind încetarea procesului contravenţional; sau b) soluţia cu privire la vinovăţia persoanei de săvîrşirea contravenţiei imputate şi, după caz, la stabilirea sancţiunii contravenţionale, la aplicarea măsurii de siguranţă sau la înlăturarea executării sancţiunii. (6) Pe lîngă cele menţionate la alin.(5), dispozitivul va cuprinde, după caz, soluţia referitor la: a) corpurile delicte; b) modul şi termenul de atac al hotărîrii judecătoreşti; c) alte chestiuni privind justa soluţionare a cauzei contravenţionale.

b) Determinaţi şi caracterizaţi etapele examinării cauzei contravenţionale şi pronunţarea hotărîrii.

36.Calea ordinara de atac-Recursul

A)Definiti si caracterizati recursulHotărîrea judecătorească contravenţională poate fi atacată cu recurs de către contravenient, agentul constatator, victimă, procuror, după caz.Recursul poate fi declarat în numele părţilor şi de către apărător, iar în numele contravenientului arestat, de către soţ/soţie. ecursul se depune în instanţa de judecată a cărei hotărîre este atacată. Persoana deţinută poate depune recurs şi la administraţia locului de deţinere, care este obligată să-l expedieze imediat instanţei de judecată a cărei hotărîre este atacată. Recursul declarat cu omiterea termenului prevăzut de lege, dar nu mai tîrziu de 15 zile de la începutul executării sancţiunii sau perceperii despăgubirii materiale, se consideră depus în termen dacă instanţa a constatat că întîrzierea a fost determinată de motive întemeiate sau de neinformarea despre adoptarea hotărîrii a participantului la proces, care nu a fost prezent la judecarea cauzei, nici la pronunţarea hotărîrii asupra ei. Recursul împotriva

hotărîrii judecătoreşti contravenţionale suspendă executarea ei, cu excepţia sancţiunii arestului contravenţional.

B)Determinati si caracterizati etapele recursuluiRecursul se judecă de un complet din 3 judecători, cu citarea părţilor.Neprezentarea la şedinţă a părţilor legal citate nu împiedică judecarea recursului.Instanţa de recurs este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în recurs.Preşedintele completului de judecată conduce şedinţa de judecare a recursului împotriva hotărîrii asupra cauzei contravenţionale, asigură ordinea şi solemnitatea în şedinţă.La judecarea recursului împotriva hotărîrii asupra cauzei contravenţionale, preşedintele completului de judecată:a) anunţă recursul care urmează să fie judecat;b) anunţă completul de judecată, numele procurorului, apărătorului, interpretului şi al altor persoane;c) verifică prezenţa persoanelor citate;d) primeşte cererile de recuzare sau alte cereri, pe care le soluţionează prin încheiere;e) după enunţarea recursului, oferă cuvînt recurentului, apoi intimatului şi, la urmă, procurorului. Dacă printre recursurile declarate se află şi recursul procurorului, primul cuvînt i se oferă lui.Procurorul şi părţile au dreptul la replică referitor la problemele apărute în dezbateri.Contravenientul are dreptul la ultimul cuvînt.Instanţa de recurs hotărăşte asupra cauzei contravenţionale în camera de deliberare.Decizia, semnată de membrii completului de judecată, inclusiv de judecătorul care are opinie separată, se pronunţă în şedinţă.  După examinarea recursului, instanţa de recurs adoptă una dintre următoarele decizii:1) respinge recursul şi menţine hotărîrea atacată dacă recursul:a) este tardiv;b) este inadmisibil;c) este nefondat;sau admite recursul, casînd hotărîrea atacată, şi dispune rejudecarea cauzei în primă instanţă.Decizia instanţei de recurs se pronunţă integral sau doar dispozitivul, urmînd a fi redactată în cel mult 3 zile.c)evaluate gradul de perfectiune a legislatiei privind recursul

37.Calea extraordinara de atac-Revizuirea

A)Definiti si caracterizati revizuireaRevizuirea procesului contravenţional poate fi cerută dacă:a) instanţa de judecată internaţională, prin hotărîre, a constatat o încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului care poate fi reparată la o nouă judecare;b) Curtea Constituţională a declarat neconstituţională prevederea legii aplicată în

cauza respectivă;c) legea nouă înlătură caracterul contravenţional al faptei sau ameliorează situaţia contravenientului în a cărui privinţă nu a fost executată integral sancţiunea contravenţională; d) există o procedură pornită în cauza dată în faţa unei instanţe internaţionale;e) prin hotărîre definitivă s-a constatat că agentul constatator, procurorul sau judecătorul a comis, în cursul constatării şi judecării acestei cauze, abuzuri ce constituie infracţiuni.

B)Determinati si caracterizati etapele revizuiriiProcedura de revizuire se deschide în baza cererii procurorului de nivelul instanţei de judecată, conform competenţei teritoriale, sau a cererii contravenientului adresată instanţei care a judecat cauza/contestaţia. Cererea de revizuire se face în scris, cu invocarea motivului revizuirii şi a datelor doveditoare.În procedura de revizuire, instanţa sesizată poate dispune suspendarea hotărîrii neexecutate. Procurorul General şi adjuncţii lui dispun de dreptul de a înainta cerere de revizuire a deciziei sau hotărîrii emise în cauza contravenţională dacă se constată că în acţiunile contravenientului sînt prezente elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de Codul penal. ererea de revizuire se depune în instanţa a cărei decizie sau hotărîre a rămas definitivă. Hotărîrea instanţei de revizuireDupă examinarea cererii de revizuire, instanţa de revizuire adoptă una dintre următoarele hotărîri:1) respinge cererea de revizuire dacă este:a) tardivă;b) inadmisibilă;c) neîntemeiată; 2) admite cererea, casînd hotărîrea atacată, şi pronunţă o nouă hotărîre. Instanţa dispune, după caz, repunerea în drepturi, restituirea amenzii plătite şi a bunurilor, precum şi a cheltuielilor judiciare pe care persoana în a cărei favoare s-a admis revizuirea nu era obligată să le suporte, includerea, la cerere, în vechimea neîntreruptă în muncă, a duratei sancţiunii arestului contravenţional.Hotărîrile emise în procedură de revizuire, cu excepţia celor emise de curţile de apel, pot fi atacate cu recurs de persoanele enumerate la art.467 în termen de 15 zile şi se judecă în ordinea procedurii de recurs,c)evaluate gradul de perfectiune a legislatiei privind revizuirea