Testul 1 Subiectul I: Cauzele care inlatura raspunderea contraventionala 1.1Conform art 26 CCA cauzele care inlatura raspunderea contraventionala sunt : Renuntarea benevola la savirsirea contraventiei Contraventia neinsemnata,tentativa. Impacarea victimei cu faptuitorul. Prescriptia raspunderii contraventionale. Amnistia. 1.2.Specificul Cauzelor. Renuntarea benevola la savirsirea este renuntare benevola la savirsirea contraventiei incetarea actiunii indreptata nemijlocit spre savirsirea contraventiei daca persoana este constienta de posibilitatea finalizarii faptei. Contravenia nensemnat, tentativa- n cazul contraveniei nensemnate, organul (persoana cu funcie de rspundere) mputernicit s rezolve cazul poate nltura rspunderea contravenional limitndu-se la adresarea unei observaii verbale fptuitorului.Se consider nensemnat tentativa de contravenie sau contravenia pentru care prezentul cod prevede n calitate de sanciune maxim aplicarea unei amenzi de pn la 10 uniti convenionale. mpcarea victimei cu fptuitorul- Procesul contravenional pornit nceteaz n cazul mpcrii victimei cu fptuitorul n contraveniile prevzute la art.78 de ex,(vatamarea intentionata uoara a integritatii corporale). mpcarea este personal. Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciiu, mpcarea se face de reprezentanii lor legali. Persoanele cu capacitate de exerciiu limitat se pot mpca cu ncuviinarea reprezentanilor lor legali. Prescripia rspunderii contravenionale-Prescripia nltur rspunderea contravenional.Termenul de prescripie a rspunderii contravenionale este de 3 luni.Termenul de prescripie curge de la data svririi contraveniei.n cazul contraveniei continue i contraveniei prelungite, termenul de prescripie curge de la data svririi ultimei aciuni sau a inaciunii.Prescripia executrii sanciunii contravenionale este de un an.Se consider c nu a fost supus rspunderii contravenionale contravenientul:a crui rspundere contravenional a fost nlturat;care a executat integral sanciunea;n a crui privin procesul contravenional a ncetat. Amnistia-Amnistia este actul care are ca efect nlturarea rspunderii contravenionale i a executrii sanciunii contravenionale, reducerea sau comutarea sanciunii contravenionale.Amnistia nu are efecte asupra msurilor de siguran i nici asupra drepturilor victimei. 1.3. Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care exclud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insai din conditia deja mentionata,adica putem spune ca unele inatura caracterul contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si influenteaza la aplicarea raspunderii contrav. O alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la inlaturarea caracterului contraventional al faptei,ci doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pe cind cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta contraventionala nu mai este considerata contraventie. Daca e sa ne referim la cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contravetnionale,acestea,prin calitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea contrav,ori de a o usura,luind in consideratie anumite criterii. Subiect 2 2.1 Notiunea si caracteristica executarii hotaririlor cu privire la sanctiunile aplicabile si ca complimentare. 2.1 Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza a procedurii contraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,aplcate si totodata se constata eficacitatea procesului contraventional jurisdictional. Procedura executarii sanctiunilor contraventionale reprezinta un complex de activitati speciale care un sint decit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire la aplicarea sanctiunii contrav. 2.2 Privarea de dreptul dea detine anumite functii sau dea desfasura anumita activitate.Executarea acestor sanctiuni se asigura de catre oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientului,fie sediul pers jur. Contraveniente.Oficiul de executare trimite hotarirea jut organului abilitat cu dreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau deai interzice exercitarea unei activitate,care este obligat in 3 zile pu pers fiz si 10 zile pentru persoana juridica,sa adopte actul de eliberare din functie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati,si impreuna cu hotarirea jud sa o trimita oficiului de executare. Privarea de dreptul special consta in interzicerea pers dea conduce vehicule si de a detine arma si portarma.In cazul dat ares loc confiscarea obiectului care a constituit instrumentul comiterii contraventiei.Poate fi confiscat doar obiectul ce se afla in proprietate privata. O alta sanctiune complimentara este aplicarea punctelor de penalizare care se aplica conducatorilor de vehicule vinovate de savirsirea unei contraventii.Punctele de penalizare se aplica odata cu sanctiunea principala,de ex amenda.Modul de evidenta a punctelor de penalizare si modul de asigurare a accesului titularului de permis de conducere la informatia despre punctele de penalizare se stabileste de guvern.Punctele de penalizare se anuleaza dupa expirarea 6 luni dupa aplicarea lor,sau la data privarii dea conduce vehicule prin hotarire judecatoreasca.

Expulzarea se aplica drept sanctiune contraventionala fata de cetatenii straini sau fata de apatrizi pentru comiterea unor contrav ce incalca ordinea publica sau orinduirea de stat.Expulzarea se executa de catre organele afacerilor interne.Instanta de judecata expediaza hotarirea privind expulzarea cetateanului strain sau apatridului la organul afacerilor interne in a carui raza a fost retinuta ori domiciliaza pers vinovata. 2.3 Scopul distinct al sanctiunii contraventionale este integrarea sociala a celor ce sunt in conflict cu legea,precum ca si faptul ca la stabilirea sanctiunii contraventionale,trebuie sa se tina cont de caracterul prejudiciabil al faptei si caracteristicile pe care le prezinta personalitatea faptuitorului. Astfel tinind cont de cele sus mentionate,putem afirma ca legislatia privind executarea hotaririlor judecatoresti cu privire la sanctiunile contaventionale aplicabile si ca complimentare,are un grad destul de avansat,deoarece,conducindune de prevederile legislatiei,observam ca executarea sanctiunilor contraventionale are loc prin mijloace destul de satisfacatoare,care nicidecum nu au ca scop indimidareasau pricinuirea carorva prejudicii contravenientului. Dupa cum am observa la executarea hotaririi judecatoresti se ia in consiuderatie spre exemplu,starea in care se afla persoana contravenientului,ma refer la privarea de dreptul dea conduce vehicule,care,conform CCA nu poate fi aplicata persoanei cu dizabilitati care foloseste vehicului ca unic mijloc de transport,cu anumite exceptii. O particularitate negativa a legislatie in acest sens ar fi faptul ca punctele de penalizare expira in termen de 6 luni,de la data aplicarii lor.Astfel contravenientul poate fi intro oarecare masura incurajat de savirsirea unor contraventii in sens ca nu va avea prea mult de suferit,stiind ca aceste puncte spre exemplu,a caror numar maxim stabilit de guvern ar putea duce la ridicarea permisului de conducere,urmeaza sa expire dupa anumita perioada. Test.2 Subiect 1 1.1 Conform CCA ,cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contrav,adica care au efec asupra marimii sanctiunii contraventioanale sunt: circumstantele atenuante si circumstantele agravante.Astfel,urmeaza sa le mentionam pe fiecare in parte(mai jos) 1.2 Conform Art 42 CCA La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie este dovedit se consider circumstane atenuante: a) prevenirea consecinelor prejudiciabile sau repararea benevol a prejudiciului; b) contribuia la descoperirea contraveniei; c) svrirea contraveniei ntr-un concurs de mprejurri personale sau familiale; d) svrirea contraveniei de ctre un minor, o femeie gravid sau o persoan care ntreine copil cu vrsta de pn la 8 ani; e) aciunile ilegale sau imorale ale victimei care au provocat contravenia. Conform art 43,La aplicarea sanciunii contravenionale fa de persoana a crei vinovie este dovedit se consider circumstane agravante: a) continuarea comportrii ilicite, contrar somaiei de a se pune capt unei astfel de comportri; b) svrirea contraveniei de ctre o persoan anterior sancionat contravenional sau condamnat ale crei antecedente nu au fost stinse; c) instigarea sau atragerea minorilor la svrirea contraveniei; d) svrirea contraveniei de ctre un grup de persoane; e) svrirea contraveniei profitndu-se de condiiile unor calamiti naturale sau ale altor stri excepionale; f) svrirea contraveniei n stare de ebrietate produs de alcool sau de alte substane. Instana de judecat este n drept, n funcie de caracterul contraveniei, s nu considere aceast circumstan ca agravant; g) svrirea contraveniei fa de un minor, de o femeie, de o persoan n etate sau fa de o persoan care se afl n imposibilitatea de a se apra. Circumstantele agravante poarta un caracter exhaustiv. 1.3. Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care exclud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insai din conditia deja mentionata,adica putem spune ca unele inatura caracterul contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si influenteaza la aplicarea raspunderii contrav. O alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la inlaturarea caracterului contraventional al faptei,ci doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pe cind cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta contraventionala nu mai este considerata contraventie. Daca e sa ne referim la cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contravetnionale,acestea,prin calitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea contrav,ori de a o usura,luind in consideratie anumite criterii. Subiect 2. 2.1 Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza a procedurii contraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,aplcate si totodata se constata eficacitatea procesului contraventional jurisdictional. Procedura executarii sanctiunilor contraventionale reprezinta un complex de activitati speciale care un sint decit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire la aplicarea sanctiunii contrav.

2.2 Avertisemtnul este o sanctiune cu caracter moral,si intervine in cazurile in care fapta e demica importanta,iar organul apreciaza ca cel ce a savirsito nu o va mai repeta.Avertismentul se aplica in scris,si se transmite persoanei sanctionate,contra semnatura. Amenda-sanctiune pecuniara.Executarea amenzii se poate face pe 2 cai:de bunavoie,de catre contravenient si fortat,de catre organele de executare a sanctiunii contraventionale.Amenda se achita de contravenien in mod benevol in termen de 30 zile.Este in drept sa achite jumatate de suma stabilita daca pers o achita in cel mult 72 ore.In cazul in cazul executarii fortate a amenzii,instante jud dupa expirarea 30 zile,trimite in oficial de executare,titlu executoriu pu incasarea silita a amenzii.In scopul asigurarii executarii silite a sanctiunii sub forma de amenda ,Ofic de exec,verifica mijloacele banesti de pe conturile pers fiz sau jur,si prezinta dispozitia de incasare institutiei financiare respective pu a ridica suma de bani.Instanta jud este informata in termen de 15 zile la pers fiz si 5 zile la pers jur despre executarea hotaririi ei.In cazu cin persoanele de la 16-18 ani savirsesc contraventii,amenda se percepe de a parinti,daca minorii un au mijloace financiare. Executarea sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii-Dupa pronuntarea hotaririi jud,presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii muncii neremunerate in folosum comunitatii,fapt care se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata.Persoana sanctionata depune in scris un angajament prin care se obliga sa se prezinte in 10 zile la oficiul de executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul.In cazul ca contravenientul nu indeplineste obligatiile respective,oficiul de executare trimite instantei un demers prin care se cere inlocuirea muncii neremunerate cu arest contraventional. Arestu e cea mai aspra sanctiune contraventionala si se aplica in cazuri exceptionale pentru cele mai grave contraventii pe un termen de 30 zile numai de catre intstanta de judecata.Decizia in arest contraventional se pune in executare imediat dupa pronuntarea hotaririi jud.Executarea acestei sanctiuni se asigura de catre penitenciare in conditiile stabilite pentru regim initial intrun tip semiinkis.Arestul nu se aplica femeilor gravide ,minorilor,invalizilor dradul 1 si2 militarilor,femeilor cu copii pina 12 ani. 2.3 Scopul distinct al sanctiunii contraventionale este integrarea sociala a celor ce sunt in conflict cu legea,precum ca si faptul ca la stabilirea sanctiunii contraventionale,trebuie sa se tina cont de caracterul prejudiciabil al faptei si caracteristicile pe care le prezinta personalitatea faptuitorului. Astfel tinind cont de cele sus mentionate,putem afirma ca legislatia privind executarea hotaririlor judecatoresti cu privire la sanctiunile contaventionale aplicabile si ca complimentare,are un grad destul de avansat,deoarece,conducindune de prevederile legislatiei,observam ca executarea sanctiunilor contraventionale are loc prin mijloace destul de satisfacatoare,care nicidecum nu au ca scop indimidareasau pricinuirea carorva prejudicii contravenientului. Dupa cum am observa la executarea hotaririi judecatoresti se ia in consiuderatie spre exemplu,starea in care se afla persoana contravenientului,ma refer la arestul contraventional,care,conform CCA nu poate fi aplicat femeilor gravide,invalizilor de gradul 1 si 2,militarilor,femeilor ce au copii pina la 8 ani etc,ceea ce e si normal insa o lacuna cred ca o constituie faptul ca in aceasta categorie nu intra minorii,fapt ce arata ca lor li se aplica arestul contraventional.Insa cred eu ca este o masura prea aspra,cred ca ar trebui sa se puna accentul pe o masura educativa nu de contstringere. Ideea este ca doctrina include minorii in aceasta categorie,insa CCA art 38al6 nu prevede acest fapt. La Fel si in cazul muncii neremunerate in folosul comunitatii,nu se stipuleaza nimic despre minori,insemnind ca acestia pot fi supusi unei astfel de sanctiuni...Cred eu ca o masura educativa ar fi mai binevenita,mai ales pentru atingerea scopurilor legii contraventionale. O particularitate pozitiva a legislatie in acest sens ar fi faptul ca legiuitorul ofera posibilitatea contravenientului sa achite amenda in jumatate in anumit termen,fapt ce deasemenea este in favoarea persoanei vinovate. Test nr.3 Subiectul 1: Delimitarea rsunderii contravenionale de alte forme de rspundere juridic 1.1 Identificai criteriile de delimitare a rspunderii contravenionale de alte forme de rspundere juridic. Pentru a o caracteristic mai ampl a delimitrii rsp.contrv de alte forme de rsp.juridic , este nevoie de menionat criteriile comform crora facem delimitarea , acestea fiind : 1.temeiul raspunderii. ( componena infraciunii = rspunderea penal , executarea necuvenit sau neglijent a obligaiilor de serviciu = rspunderea disciplinar , svrirea cu vinovie a unei fapte prejudiciabile cu un grad de perciol social mai periculos ca infraciunea = rspunderea contrv.) 2.caracteristica subiectelor (persoan fizic = rspunderea disciplinar , persoan fizic sau juridici = rspunderea penal i contravenional) 3.caracterul sanctiunii ( de ordin moral = rspunderea disciplinar , de ordin material = rspunderea civil i penal , de ordin material i moral = rspunderea contravenional)

1.2 Stabilii delimitarea rsp. contrav. de alte forme de rsp. juridic conform criteriilor Spre deosebire de raspundere desciplinar care are ca temei abordarea disciplinei iar ca subiect al raspunderii apare persoana fizic pe care o numim angajat , rspunderea contraventionala are ca temei comiterea unei contraventii si subiect al raspunderii poate fi persoana fizica care nu se afla in raport de subordonare ierarhica, precum si persoana juridica cu exceptia autoritatii si institutiei publice. sanctiunea disciplinara poarta in temei un caracter moral iar cele contraventionale-caracter precuniar. Raspunderea civila are ca temei delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente raporturilor civile sau cauzarea de prejudicii. Cercul de subectii a raspunderii civile este unul dintre cele mai larg comparativ cu subiectele raspunderii contraventionale care au un caracter mai restrins. Ca si in cazul raspunderii materiale la raspunderea civila, sanctiunile constau in repararea prejudiciilor material precum si prejudiciului moral in cazul persoanei fizice, spe deosebire de sanctiunea contraventionala care poarta un caracter mai complex acestea formind un sistem ce permite substituirea reciproca. Raspunderea penala este cea mai severa forma de raspundere juridica care are ca temei comiterea infractiunilor aceasta reprezentind o fapta mai social periculoas comparativ cu contraventia subiectele raspunderii penale sunt aproximativ similare cu cele ale raspunderii contraventionale exceptie fiind virsta persoanei posibile de raspundere, precum si faptul ca de la raspunderea contraventionala sunt exceptate nu doar autoritatea publica dar si institutia publica. In cazul pedepsilor penale predomina privarea de libertate. Raspunderea contraventionala ocupa un loc dinstinct in cadrul raspunderii juridice deosebinduse de alte forme de raspundere juridice . 1.3 Apreciai locul i rolul rspunderii contravenionale n sistemul rspunderii juridice. Rspunderea contravenional este prevzut de ctre Codul Contravenional al Republicii Moldova .Rspunderea contravenional are sarcina de a ocrotivalorilesociale, personalitatea, drepturile i interesele legitime ale persoanelor fizice i juridice, proprietatea, ornduirea de stat iordineapublic, precumi de a depista, preveni i lichida contraveniile administrative i consecinelelor, de contribui la educarea cetenilor in spiritul ndeplinirii intocmai a legilor. Astfel , menionm c rspunderea contravenional i are pe merit un loc de vaz n cadrul legislativ alturi de celelalte forme de rspundere juridic . Faptul c rspunderea contravenional are un caracter mai blnd n comparaie cu rspunderea penal (gradul prejudiciabil mai nensemnat, pericolul social cu un nivel mai jos, pedeapsa vdit mai blnd) deloc nu face acceptabil opinia c ar avea un alt loc n cadrul legislativ sau avnd unul de o importan mai minuscul , ambele forme de rspundere juridic au pretext legal, funcioneaz n baza legii, au scopuri practic identice i prezint un temei legal sau prghii legale prin care cetenii vor fi pedepsii pentru faptele sale prejudiciabile indiferent de gradul de pericol social. Aadar, principiile de baz, comune mai multor forme de rspundere juridic (umanismului, democratismului, legalitii n faa legii i a autoritilor publice), permit rspunderii contravenionale de a se plasa n cadrul sistemului legislativ, pe poziii de egalitate cu celelalte forme de rspundere juridic . Subiectul 2: Noiunea i caracteristica general a executrii hotrrii cu privire la sanciunea contrav 2.1 Definii i cracterizai faza executrii hotrrii cu privire la sanciunea contravenional. Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza a procedurii contraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,aplcate si totodata se constata eficacitatea procesului contraventional jurisdictional. Procedura executarii sanctiunilor contraventionale reprezinta un complex de activitati speciale care un sint decit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire la aplicarea sanctiunii contravenionale. 2.2 Definii i caracterizai etapele executrii hotrrii cu privire la sanciunea contravenional Ce ine de executarea hotrrilor judectoreti etapele difer pentru fiecare contravenie n parte. Deci nu putem vorbi despre etape generale ce sunt caracteristice tuturor contraveniilor. Astfel; 1) Executarea privrii de dreptul de a exercita o anumit activitate sau de a deine o anumit funcie se asigura de catre oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientului, fie sediul persoanei juridice contraveniente. Oficiul de executare trimite hotarirea judectoreasc

organului abilitat cu dreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau de ai interzice exercitarea unei activiti, care este obligat in 3 zile pentru pers .fizic si 10 zile pentru cea juridica, sa adopte actul de eliberare din functie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati, si impreuna cu hotarirea jud sa o trimita oficiului de executare. 2) Expulzarea se executa de catre organele afacerilor interne. Instanta de judecata expediaza hotarirea privind expulzarea cetateanului strain sau apatridului, la organul afacerilor interne in a carui raza a fost retinuta ori domiciliaza pers vinovata. 3) n cazul amenzii hottrea judectoreasc este pronunat doar dup ce contravenientul refuz s o achite de bun voie timp de 30 e zile. Astfel, judectoria trimite la oficiul de executare, titlu executoriu pentruu incasarea silita a amenzii. In scopul asigurarii executarii silite a sanctiunii sub forma de amenda ,Oficiul de executare, verifica mijloacele banesti de pe conturile persoanei fizice sau juridice i prezinta dispozitia de incasare institutiei financiare respective pentru a ridica suma de bani. Instanta judecatoreasca este informata in termen de 15 zile la persoana fizica si 5 zile la persoana juridica, despre executarea hotaririi ei. In cazul cind persoanele de la 16-18 ani savirsesc contraventii,amenda se percepe de a parinti, daca minorii un au mijloace financiare. 4) Referitor la munca neremunerata n folosul comunitii, dupa pronuntarea hotaririi judecatoresti, presedintele sedintei de judecata explica esenta sanctiunii muncii neremunerate in folosul comunitatii, fapt care se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata. Persoana sanctionata depune in scris un angajament prin care se obliga sa se prezinte in 10 zile la oficiul de executare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul. In cazul ca contravenientul nu indeplineste obligatiile respective, oficiul de executare trimite instantei un demers prin care se cere inlocuirea muncii neremunerate cu arest contraventional. 5) Decizia pentru arestul contraventional se pune in executare imediat dupa pronuntarea hotaririi judecatoresti. Executarea acestei sanctiuni se asigura de catre penitenciare in conditiile stabilite pentru regim initial intrun tip semi-nchis. Arestul nu se aplica femeilor gravide , minorilor, invalizilor gradul I i II, militarilor, femeilor cu copii pina 12 ani. 2.3 Apreciai importana executrii hotrrii cu privire la sanciunea contravenional. Executarea hottrii judectoreti cu privire la contravenie este ultima i cea mai important faz a procesului contravenional. Prin intermediul ei se asigur nfptuirea justiiei i tot prin intermediul ei aplicarea contraveniei i atince scopurile (scop educativ, coerctivm, preventiv). Executarea hotrrilor este o faz primordial din simpul fapt c n lipsa acesteia hottrile judectoreti i-ar pierde rostul, deoarece nu vor putea fi aplicate. Necesitatea executrii ct mai eficiente a hotrrii cu privire la sanciunea contravenional este dicatat i de faptul c fenomenul contravenional este unul des ntlnit n societatea contemporan. Test nr.4 Subiectul 1: Noiunea i scopurile sanciunilor contravenionale 1.1 Definii i caracterizai sanciunile contravenionale. Sanciunea contravenional reprezint o msur de constrngere statal i un mijloc de reeducare i corectare ce se aplic n numele legii persoanelor care au svrit o contravenie. Codul Contravenional deasemenea include i reglementeaz urmtoarele sanciuni: 1) Avertismentul este cea mai blnd sanciune contravenional i const n atenionarea contravenientului asupra caracterului faptei svrite cu recomandarea de a respecta pe viitor dispoziiile legale. Se aplic doar n form scris. 2)Amenda este o sanciune pecuniar i este cea mai rspndit sanciune contravenional datorit mobilitii i comoditii de aplicare. Este stabilit n uniti convenionale. Persoanelor fizice amenda se aplic de la 1 u.c. la 150 u.c. Persoanelor juridice amenda se aplic de la 10 la 500 u.c. Contravenientul are dreptul s achite jumtate din amend timp de 72 i ea se va considera achitat integral. 3) Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate const n interzicerea temporar persoanei fizice de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea acesteia de dreptul special (permis de conducere, port-arm). 4)Privarea de dreptul de a deine anumite funcii poate fi aplicat doar persoanelor fizice 5)Aplicarea punctelor de penalizare are loc doar asupra persoanelor fizice care au svrit contravenii din domeniul circulaiei rutiere. Punctele de penalizare pot fi aplicate doar ca sanciuni complimentare i dac contravenientul acumuleaz timp de jumtate de an 15 puncte, este lipsit de dreptul special de a conduce. 6) Privarea de dreptul special (de a conduce i de a purta arma) poate avea loc doar prin hotrre judectoreasc i se aplic deasemenea doar persoanelor fizice. 7) Munca neremunerat n folosul comunitii const n antrenarea contravenientului persoan fizic, n afara timpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit de autoritatea administraiei publice locale. Se stabilete pe o durat de la 10 la 60 de ore i se execut n 24 ore pe zi. Ea poate fi aplicat doar persoanelor care accept s execute o asemenea sanciune. n caz de eschivare de la munca neremunerat n folosul comunitii, aceast sanciune se nlocuiete cu arest contravenional, calculndu-se o zi de arest pentru 2 ore de munc neremunerat n folosul comunitii. Nu poate fi aplicat invalizilor de gradul I i de gradul II, militarilor, angajailor mai, femeilor gravide, persoanelor care snt unicul ntreintor al copilului cu vrsta de pn la 8 ani i nici pensionarilor. 8) Arestul contravenional este o sanciune contravenional excepional care const n privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotrre judectoreasc i este cea mai sever sanciune contravenional. Durata arestului contravenional este de la 3 la 15 zile. n cazul concursului de contravenii sau al cumulului de hotrri de sancionare poate fi i de 30 zile.

9) Expulzarea este o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul Republicii Moldova a cetenilor strini i apatrizilor care au nclcat regulile de edere. Expulzarea are drept scop nlturarea unei stri de pericol i prevenirea svririi de ctre aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase. 1.2 Determinai scopurile sanciunilor contravenionale Reieind din legislaie, scopurile sanciunilor snt: 1)Aplicarea msurii de constrngere fa de persoana vinovat. (Scop coercitiv) 2)Corectarea i reeducarea persoanelor ce au svrit contravenia. (Scop educativ) 3)Educarea altor persoane.(Scop educativ) 4)Prevenirea svririi altor contravenii. (Scop preventiv) 1.3 Stabilii distincia ntre sanciunile contravenionale i celelalte sanciuni juridice. Comparativ cu sanciunile penale, acele contravenionale se dovedesc a fi mult mai blnde. Arestul ca pedeaps penal poate ajunge la deteniune pe via, amenda la 1000 u.c., iar persoana juridic poate fi lichidat. Pedeapsa penal poate fi aplicat doar n urma hotrrii judectoreti, pe cnd cea contravenional de o mulime de ageni constatatori, persoane cu funcie de rspundere. Sanciunile contravenionale nu mpiedic la angajarea ulterioar a persoanei fizice ntr-o funcie public sau funcie special (angajat MAI, fore armate). Sanciunile contravenionale nu pot coexista pe lng cele penale (adica aplicate concomitent) Sanctiunile civile, in comparatie cu cele contraventionale au ca scop repararea prejudiciului persoanei vatamate. Sanctiunile contraventionale sunt aplicate de catre organele de stat iar in cazul amenzii, beneficiar este tot statul (adica el incaseaza suma). Sanciunile contraventionale pot fi aplicate concomiteti cu cele civile. Sanctiunile civile la fel sunt aplicate doar in urma pronuntarii instantei judecatoresti. Termenul de prescriptie pentru aplicarea sanctiunii contraventionale este de 3 luni. Sanctiunile contraventionale rezulta din legi, pe cind cele civiel pot rezulta si din contracte. Sanctiunile contraventionale se aplica pentru savrirea unei contravenii, pe cnd cele administrative pentru nclcarea unui raport administrativ. Sanciunile administrative au un grad i mai redus de severitate dect cele cotnravenionale (ex mustrare, eliberare din funcie) Subiectul 2: Calea extraordinar de ata. Revizuirea. 2.1 Definii i caracterizai revizuirea Revizuirea reprezint o cale extraordinar de atac prin care se poate revizui procesul contraventional ncheiat printr-o hotrre judectoreasc. Revizuirea procesului contravenional poate fi cerut dac: a) instana de judecat internaional, prin hotrre, a constatat o nclcare a drepturilor i libertilor omului care poate fi reparat la o nou judecare; b) Curtea Constituional a declarat neconstituional prevederea legii aplicat n cauza respectiv; c) legea nou nltur caracterul contravenional al faptei sau amelioreaz situaia contravenientului n a crui privin nu a fost executat integral sanciunea contravenional; d) prin hotrre definitiv s-a constatat c agentul constatator, procurorul sau judectorul a comis, n cursul constatrii i judecrii acestei cauze, abuzuri ce constituie infraciuni. 2.2 Determinai i caracterizai etapele revizuirii 1) Procedura de revizuire se deschide n baza cererii procurorului de nivelul instanei de judecat, conform competenei teritoriale, sau a cererii contravenientului adresat instanei care a judecat cauza/contestaia. 2) Cererea de revizuire se face n scris, cu invocarea motivului revizuirii i a datelor doveditoare. 3) Cererea de revizuire se depune n instana a crei decizie sau hotrre a rmas definitiv 4) n procedura de revizuire, instana sesizat poate dispune suspendarea hotrrii neexecutate 5) Dup examinarea cererii de revizuire, instana de revizuire adopt una dintre urmtoarele hotrri: -respinge cererea de revizuire dac este: a) tardiv; b) inadmisibil; c) nentemeiat; -) admite cererea, casnd hotrrea atacat, i pronun o nou hotrre. 6) Instana dispune, dup caz, repunerea n drepturi, restituirea amenzii pltite i a bunurilor, precum i a cheltuielilor judiciare pe care persoana n a crei favoare s-a admis revizuirea nu era obligat s le suporte, includerea, la cerere, n vechimea nentrerupt n munc, a duratei sanciunii arestului contravenional 2.3 Evaluai gradul de perfeciune a legislaiei privind revizuirea Consider c Codul Contravenional reglemeanteaz destul de reit procesul de revizuire. Sunt indicate exhaustiv condiiile de iniiere a revizuirii, persoanele mputernicite de a o cere ct i etapele procesului. Destul de reuit este i posibilitatea revizurii nu doar n scopul clasrii cauzei i restituirea amenzii sau reparrii prejudiciului, ci i n scopul constatrii c contravenia svrit poate fi calificat drept infraciune i sancionrii contravenientului cu pedeaps penal. Aceast posibiltiate acord Procuraturii de a duce o lupt mai eficient cu corupia, adic revizuind cazurile ce snt la limita ilicitului penal i contravenional. Pentru a nu deveni un instrument de antaj i asigurnd principiului accesului liber la justiie, hotrrea de revizuirea poate fi atacat n recurs. Test nr.5

1.1 Identificati sistemul si enumerati sanctiunile contraventionale Sistemul de sanciuni este stabilit expres de legea contravenional. Transformrile social-economice ce au avut loc n societate n ultimii ani, precum i inovaia prevzut de legea contravenional nou ce ine de subiectul rspunderii contravenionale (introducerea persoanei juridice ca subiect al rspunderii contravenionale) au modificat esenial i sistemul sanciunilor contravenionale. Sanciunile contravenionale snt: -avertismentul; - amenda; - privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate; - privarea de dreptul de a deine anumite funcii; - aplicarea punctelor de penalizare; - privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i de portarma); - munca neremunerat n folosul comunitii; - arestul contravenional; - expulzarea 1.2 Clasificati sanctiunile contraventionale In dependenta de subiectul contraventiei,sanctiunile contraventionale se clasifica in: - sanciunile aplicabile persoanei fizice; - sanciunile aplicabile persoanei juridice. Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei fizice snt: - avertismentul; - amenda; - privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate; - privarea de dreptul de a deine anumite funcii; - aplicarea punctelor de penalizare; - privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deine arm i de portarma); - munca neremunerat n folosul comunitii; - arestul contravenional; - expulzarea.276 Sanciunile contravenionale aplicabile persoanei juridice snt: - amenda; - privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. In dependenta de importanta contraventiei,sanctiunile contraventionale se clasifica in: -sanctiuni principale -sanctiuni complementare(privarea de dr de a desfasura o anumita activitate,privarea de dreptul de a detine anumite f-tii,punctele de penalizare) 1.3 Apreciati tendintele legislatiei privind sanctiunile contraventionale Sanciunea contravenional este un element obligatoriu al normei contravenionale materiale, n care snt stipulate msurile de influenare a statului asupra persoanei care, cu vinovie, a comis o abatere contravenional, ea fiind un mijloc de garantare (de protejare) a normei juridice. Pornind de la coninutul art. 32 din CC al RM, putem afirma c prin sanciune contravenional se nelege o msur de constrngere sau de reeducare aplicat contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia i al prevenirii de svrire a unor noi contravenii att de ctre contravenientul nsui, ct i de ctre alte persoane.

Dei ideal este ca toi destinatarii normelor juridice contravenionale s se conformeze regulilor de conduit stabilite prin dispoziia normei juridice materiale i protejate prin intermediul sanciunii normei respective, realitatea demonstreaz c o parte dintre subiecii dreptului contravenional nu respect aceste reguli, transformnd raportul de conformare ntr-un raport de conflict. Pentru restabilirea legalitii i a ordinii de drept, ca ultim soluie, legiuitorul a prevzut n norma juridic i a delegat organelor sale competente atribuia de a aplica sanciuni celor care ncalc preceptele normelor contravenionale. Scopul legii contraventionale,si prin urmare a sanctiunilor contraventionale este de a apra drepturile i libertile legitime ale persoanei, aprarea proprietii, ordinii publice,etc, precum si prevenirea savirsirii de noi contraventii sau a contraventiilor in general.De asemenea,corectarea si reeducarea persoanei vinovate de savirsirea contraventiei si educarea altor persoane. Sanctiunile contraventionale sunt garantul restabilirii ordinii de drept. 2.1Definiti si caracterizati recursul Recursul- Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie. Conform art. 465,CC, pot fi atacate cu recurs doar hotrrile judectoreti contravenionale. Hotrrea judectoreasc contravenional poate fi atacat cu recurs de ctre contravenient, agentul constatator, victim, procuror, dup caz. Recursul mpotriva hotrrii judectoreti contravenionale se declar n termen de 15 zile. Temeiurile pentru recurs:art.466,CC Recursul mpotriva hotrrii judectoreti contravenionale suspend executarea ei, cu excepia sanciunii arestului contravenional. 2.2 Determinati si caracterizati etapele recursului Recursul se judec de un complet din 3 judectori, cu citarea prilor. Neprezentarea la edin a prilor legal citate nu mpiedic judecarea recursului.Instana de recurs este obligat s se pronune asupra tuturor motivelor invocate n recurs.Preedintele completului de judecat conduce edina de judecare a recursului mpotriva hotrrii asupra cauzei contravenionale, asigur ordinea i solemnitatea n edin. La judecarea recursului mpotriva hotrrii asupra cauzei contravenionale, preedintele completului de judecat: a) anun recursul care urmeaz s fie judecat; b) anun completul de judecat, numele procurorului, aprtorului, interpretului i al altor persoane; c) verific prezena persoanelor citate; d) primete cererile de recuzare sau alte cereri, pe care le soluioneaz prin ncheiere; e) dup enunarea recursului, ofer cuvnt recurentului, apoi intimatului i, la urm, procurorului. Dac printre recursurile declarate se afl i recursul procurorului, primul cuvnt i se ofer lui. Procurorul i prile au dreptul la replic referitor la problemele aprute n dezbateri.Contravenientul are dreptul la ultimul cuvnt.Instana de recurs hotrte asupra cauzei contravenionale n camera de deliberare.Decizia, semnat de membrii completului de judecat, inclusiv de judectorul care are opinie separat, se pronun n edin. Dup examinarea recursului, instana de recurs adopt una dintre urmtoarele decizii: 1) respinge recursul i menine hotrrea atacat dac recursul: a) este tardiv; b) este inadmisibil; c) este nefondat; sau admite recursul, casnd hotrrea atacat, i dispune rejudecarea cauzei n prim instan. Decizia instanei de recurs se pronun integral sau doar dispozitivul, urmnd a fi redactat n cel mult 3 zile.

2.3 Evaluati gradul de perfectiune privind recursul Instanta recu5rsului reprezinta o institutie importanta dreptului contraventional si o parte importanta a procesului contraventional. In cazul savirsirii unei erori de catre istanta judecata,recursul permite persoanei interessate posibilitatea de a identifica aceasta eroare si de a schimba sau anula hotarirea instantei de judecata. Termenul pentru depunerea recursului este unul relativ scurt,insa este oferita posibilitatea de a repune in termen recursul in cazul existentei unor motive intemerate ceea ce este foarte favorabil. De asemenea, pina la pronuntarea unei noi hotariri executarea hotaririi anterioare se suspenda.Exista si o parte negativa si anume ca recursul poate fi refuzat, insa in caz de admitere a lui rejudecarea cauzei se face in prima instanta.(ideea principala,mai departe fiecare dezvolta ) Test nr.6 1.1 Definiti si enumerati sanctiunile contraventionale principale Sanciunea contravenional-este o msur de constrngere statal i un mijloc de corectare i reeducare ce se aplic, n numele legii, persoanei care a svrit o contravenie. Sanctiunile contraventionale principale sunt: -avertismentul -amenda -munca neremunerata in folosul comunitatii -arestul contraventional 1.2 Clasificati si caracterizati sanctiunile contraventionale principale Clasificarea se face in dependenta de subiect (applicabile persoanei fizice si persoanei juridice) si enumerarea de la p.1.1 Avertismentul const n atenionarea contravenientului asupra pericolului faptei svrite, recomandndu-i s respecte pe viitor dispoziiile legale. Avertismentul se aplic n scris de ctre organul competent a soluiona cauza contravenional, n modul stabilit de lege.278 Amenda este o sanciune pecuniar, care se aplic n cazurile i n limitele prevzute de Codul contravenional. Amenda se stabilete n uniti convenionale. O unitate convenional este egal cu 20 de lei. Amenda aplicat persoanelor fizice este n mrime de la una la 150 de uniti convenionale, iar persoanelor cu funcie de rspundere i persoanelor juridice - de la 10 la 500 de uniti convenionale. Persoana vinovat de comiterea unei fapte contravenionale i supus amenzii este n drept s achite jumtate din amenda stabilit, dac o pltete n cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei. In acest caz, se consider c sanciunea amenzii este executat integral. Munca neremunerat n folosul comuniti Munca neremunerat n folosul comunitii este o sanciune nou introdus n legea contravenional i const n antrenarea contravenientului persoan fizic, n afara timpului de serviciu de baz sau de studii, la munca stabilit de autoritatea administraiei publice locale. Munca se stabileste de la 10 pina la 60 ore si se executa in jurul de la 2 pina la 4 ore pe zi.In caz de refuz a efectuarii muncii,aceasta sanctiune se inlocuieste cu arestul contrav. si se calculeaza o zi de arest p-u 2 ore de munca,dar nu mai mult de 30 zile. Arestul contravenional Arestul contravenional este o sanciune contravenional excepional care const n privarea de libertate pe un termen stabilit prin hotrrea judectoreasc i care se execut n condiiile prevzute de Codul de executare. El se aplic, de regul, pentru svrirea unei fapte care atenteaz sau creeaz un pericol real pentru sntatea ori integritatea corporal a persoanei, sau n cazul neexecutrii intenionate a unei alte sanciuni contravenionale. Termenul arestului este de la 3 pina la 15 zile,insa in cazul concursului de contraventii instanta poate prelungi termenul pina la 30 zile.

1.3Apreciati importanta sanctiunilor contraventionale principale Dei ideal este ca toi destinatarii normelor juridice contravenionale s se conformeze regulilor de conduit stabilite prin dispoziia normei juridice materiale i protejate prin intermediul sanciunii normei respective, realitatea demonstreaz c o parte dintre subiecii dreptului contravenional nu respect aceste reguli, transformnd raportul de conformare ntr-un raport de conflict. Sanctiunile contraventionale principale joaca un rol important in acest caz,ele avind ca scop reeducarea si corectarea persoanei care a comis o contraventie.De asemenea,ele sunt folosite pentru prevenirea savirsirii de noi contraventii de catre persoana care le-a comis anterior si a contraventiilor,in general,de catre ceilalti cetateni. Sanctiunile contrav pr. se aplica indiferent de gradul prejudiciabil al faptei.Ele servesc pentru restabilirea ordinii de drept. Aplicarea sanctiunilor demonstreaza eficienta organelor de drept. 2.1Definiti si examinati faza examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea hotaririi Cauza contravenional se judec de instana de judecat n edin public, oral, nemijlocit i n contradictoriu. n termen de 3 zile de la data intrrii cauzei contravenionale n instan, judectorul verific competena i, dup caz: a) dispune remiterea dup competen a dosarului cu privire la contravenie; b) fixeaz data examinrii cauzei contravenionale, dispune citarea prilor i altor participani la edin, ntreprinde alte aciuni pentru buna ei desfurare. edina de judecare a cauzei contravenionale are loc cu citarea prilor. Prezena agentului constatator la edina de judecare a cauzei contravenionale este obligatorie. Neprezentarea agentului constatator, legal citat, fr motive ntemeiate i fr ntiinarea prealabil a instanei duce la ncetarea procesului contravenional. 2.2 Determinati si caracterizati examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea hotaririi n termen de 3 zile de la data intrrii cauzei contravenionale n instan, judectorul verific competena i, dup caz: a) dispune remiterea dup competen a dosarului cu privire la contravenie; b) fixeaz data examinrii cauzei contravenionale, dispune citarea prilor i altor participani la edin, ntreprinde alte aciuni pentru buna ei desfurare. Cauza contravenional se judec n termen de 30 de zile de la data intrrii dosarului n instan.Dac exist temeiuri rezonabile, judectorul, prin ncheiere motivat, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. n cadrul cercetrii judectoreti se cerceteaz mai nti probele prezentate de partea acuzrii. Dup terminarea cercetrii judectoreti, instana anun dezbaterile judiciare. Dup nchiderea dezbaterilor judiciare i rostirea ultimului cuvnt, prile pot depune n instan concluzii scrise asupra soluiei pe care o propun privitor la cauz. Concluziile se anexeaz la procesul-verbal. Instana de judecat hotrte asupra cauzei contravenionale n camera de deliberare, pronunndu-se prin hotrre asupra aspectelor faptic i juridic ale cauzei.Hotrrea se semneaz de judector i se pronun n edin public imediat dup deliberare. n cazul n care, pe parcursul judecrii cauzei, se constat vreunul din temeiurile prevzute la art.441(Circumstanele care nltur procesul contravenional) i 445(Nulitatea procesului-verbal)cu privire la contravenie, instana nceteaz procesul contravenional. Hotrrea judectoreasc va fi legal, ntemeiat i motivat.Hotrrea judectoreasc const din parte introductiv, parte descriptiv i dispozitiv. 2.3 Evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea hotaririi Examinarea cauzei contraventionale este o faza importanta a procesului contraventional,deoarece ea permite constatarea imprejurarilor in care a fost savrisita contraventia(circumstantele atenuante si agravante),prezentarea

si analizarea probelor,etc si in final se incheie cu pronuntarea unei hotariri care poate fi in favoarea sau in defavoarea contravenientului. Termenul de judecarea a cauzei este de 30 zile,insa in baza unor motive intemeiate instanta il poate prelungi cu 15 zile.Aceasta reprezinta un punct favorabila,deoarece in acest fel se va asigura o mai buna judecare a cauzei. Prezenta obligatorie a agentului constatator la sedinta de judecata este atit un factor important,deoarece el reprezinta partea acuzarii si in acest fel se asigura contradictoarialitatea procesului contraventional,insa neprezenta lui neintemeiata duce la incheierea procesului ceea ce este un avantaj pentru contravenient,insa el poate ramine nedepsit si exista riscul comiterii de noi contraventii. Legislatia contraventionala a RM este una acceptabila din punct de vedere juridic,insa fiind un stat relativ nou mai avem de lucrat pina vom atinge un grad inalt de perfectiune,insa mergem pe calea ce dreapta,fapt ce atesta permanentele modificari a legislatiei....... Test 7 Caracteristica sanctiunilor contraventionale aplicabile si ca complimentare 1.1.sanctiuni contraventionale aplicabile si ca complimentare-=completare a raspunderii in cazul unor contraventii cu un grad prejudiciabil mai sporit sau in cazul unei pluralitati de contraventii. * Privarea de dr de a desfura o anumit activitate, privarea de dr de a deine anumite funcii, punctele de penaliz pot fi aplicate i ca sanciuni complementare. Expulzarea se aplic numai ca sanciune complementar i este destinat subiecilor speciali ai rspunderii contravenionale - cetenii strini i apatrizii. 1.2Clasificati si caracterizati sanctiunile cotraventionale aplicabile si ca complimentare a)Privarea de dreptul de a desfura o anumit activitate. Privarea de dreptul de a deine anumite funciisunt prevazute la art 35 CK RM< sunt aplicabile atit persoanelor fizice cit si juridice,consta in interzicerea temporar a persoanei fizice de a desfura o anumit activitate, inclusiv privarea acesteia de un drept special.Poate fi aplicat n cazul n care activitatea a fost folosit la svrirea contraveniei sau n cazul n care contravenia reprezint o nclcare a regulilor de desfurare a acestei activiti. *exceptie de la aplicarea sanctiunii consta in faptul ca aceasta nu poate fi aplicata persoanelor cu dezabilitati ce folosesc vehiculul ca unicul mijloc de transport , decit doar in caz ca acestia lau condus atribuindui cu buna stiinta un nr de inmatriculare fals, sau lau condus in stare de ebrietate, sau sa eschivat de la examenul medical de constatare a acestei stari, sau a parasit locul accidentului rutier la care a aparticipat. Se aplica de instanta de jud pe termen de la 3 luni la 1ani, tininduse cont de caracterul contraventiei , iar in caz de Privare de dr de a conduce vihicule se aplica pe termen de la 6 luni la 3 ani b) Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfura o anumit activitate (art 39 CK RM) const n stabilirea interdiciei de a ncheia anumite tranzacii, de a emite aciuni sau alte titluri de valoare, de a primi subvenii, nlesniri i alte avantaje de la stat sau de a desfura alte activiti. *poate fi limitat la un anumit teritoriu al unitii administrativ-teritoriale sau la o anumit perioad a anului i se stabilete pentru un termen de la 3 luni la 1 an c)Expulzarea e o msur de ndeprtare silit de pe teritoriul Republicii Moldova a cetenilor strini i a apatrizilor care au nclcat regulile de edere. Expulzarea are drept scop nlturarea unei stri de pericol i prevenirea svririi de ctre aceste persoane a unor fapte socialmente periculoase. poate fi aplicat cetenilor strini i apatrizilor ca sanciune complementar numai n cazurile strict stabilite de normele materiale ale legii contravenionale. d) aplicarea punctelor de penalizare- art 36 CK RM-in cazul contraventiiolor savirsite in domeniul circulatiei rutiere conducatorul vehiculului declarat vibonat de savirsirea contraventiei , pe linga aplicarea sanctiunii principale i se poate aplica si puncte de penalizare in calitate de sanct complementara. daca aplicarea sanctiunilor respective

conditioneaza acumularea a 15 puncte de penalizare agentul constatator remite cauza contraventionala spre examinare in instanta de judecata, care va aplica sanctiunea principala cit si in calitate de sanctiune complementara va stabili privarea de dreptul special de a conduce vehicul pe termen de la 6 luni la 1 an. 1.3Apreciati gradul de perfectiune a legislatiei privind sanctiunile contraventionale aplicabile si ca complimentare asigurarea aplicarii adecvate contra pericolului social al faptei svrite,nu depinde atit de nr sanctiunilor contrav cit de calitatea i coninutul lor si respectarea strict a procedurii contravenionale. Numrul mare de sanciuni contravenionale poate avea att efect pozitiv, ct i negativ. Pozitiv ar fi faptul ca permite asigurarea mai ampl a individualizrii rspunderii, luarea n consideraie a tuturor circumstanelor de svrire a contraveniei, iar efectul negativ se include n msura n care cei care aplic sanciunile abuzeaz de diversitatea lor. Ce tine de gradul de perfectiune sar putea de evidentiat faptul ca exista totusi unele lacune in stabilirea sanctiunilor contraventionale aplicabile si ca complementare in privinta aplicarii expulzarii ca sanctiune contrav aceasta fiind prevazuta la sfirsitul capitolului Sanctiuni contraventionale dar nefiind mentionata in art 32 unde are loc enumerarea acestora.... 2.Constatarea faptei contraventionale 2.1 Constatarea faptei contravenionale:-activitatea desfurat de agentul constaor, de colectare i administrare a probebelor privind existena contraveniei, de ncheierea a procesului-vernbal cu privire la contravenie de aplicare a sanciunii contravenionale sau de trimitere dup caz a dosarului n instana de judecat sau n alt organ spre soluionare. *faza a procedurii ce are sarcini proprii determinate, realizate prin activitatea participantilor la procedura, ce se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazului Caracterizare conform definitiei legale :Aceasta reprezinta activitatea desfasurata de agentul constatator care este sesizat prin plingere sau denunt in cazul de savirsire a unei fapte ilicite sau in urma depistarii unei astfel de cauze in urma controlului conform atributiilor de serviciu. Agentul urmeaza sa colecteze si administreze probe privind existenta contraventiei in termen de 3 zile de la sesizare. Urmeaza pornirea procesului contrav in baza plingerii prealabile a victimei, iar la sf procesului se incheie proces verbal cu privire la contrav, la aplicarea sanct corespunzatoare, iar in caz de necesitate urmeaza a fi trimis cazul in instanta de judecata sau in alt organ de solutionare. 2.2.Etapele: Etapele sunt: 1.sesizarea agentului constator privind svrirea unei fapte ilicite 2 analiza informaiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale periculoase- in baza plingerii sau denuntului inaintat agentului constatator 3.nceperea procedurii contravenionale- se fce numai in baza plingerii prealabile a victimei 4.cercetarea propriu-zis a cazului, adic colectarea i studierea probelor privind caracterul faptei antisociale comise, personalitatea fptuitorului- agentul constatator dupa primirea plingerii sau denuntului in termen de 3 zile trebuie sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile prevazute de cod 5.Documentarea procesual a rezltatelor cercetrii efectuate- analiza informatiei detinute in privinta cazului si stabilirea sanctiunii respective 6.ncetarea procedurii contravenionale sau, dup caz, ntocmirea procesului verbal cu privire la contravenii 7. emiterea deciziei privind aplicarea pedepsei contravenionale n ordinea stabilit prin lege i n limitele competenei agentului constator concret 8. aducerea deciziei aplicate la cunotina persoanelor interesate i explicarea dreptului i ordinii de contestaie a deciziei 9)punerea n executare a deciziei privind aplicarea sanciunii contravenionale. 10)determinarea cauzelor i condiiilor care au favorizat svrirea contraveniei i luarea de msuri pentru eliminarea lor. 2.3 evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind constatarea faptei contrav Cu trecerea timpuului, se modfica si tendintele societatii impreuna cu relatiile care apar sau se modifica in cadrul racesteia, iata motivul pentru care e necesara si perfectarea continua a legislatiei care guveerneaza aceste relatii. In privinta gradului de perfectiune pot afirma ca nu toate fazele de constatare a procesului sunt evidentiate in mod expres in cod, desi acestea reies din continutul celor menionate..... TEST 8: 1.Ordinea aplicarii si efectele sanctiunii contraventionale asupra prejudiciilor si a altor obligatii

1.1Ordinea aplicarii sanct contrav presupune anumite criterii de indiv a sanct inclusiv aplicarea sanct in cazul pluralit de contrv, sau concurs de contrav, precum si respectarea termenelor de stabilire si executare a sanct contrav.Conform art 41 CK RM sanc contrav se aplica in functie de caracterul si gradul prejud al contrav, de persoana contravenientului, de circumstan atenuante sau agravante. Art 41 alin 2 stabileste ca persoanei a carei vinovatie a fost dovedita treb sa i se aplica o sanct echitabila, in limitele si in conformitatge cu CK.regula generala de aplicare a sanctiunii e prevazuta la art 44 alin (1)daca una si aceeasi pers sav mai multe contrav, se aplica sanct pentru fiecare contrav in parte. Daca persoana e declarata vinovata de catre instante de jud de savirsirea a 2 sau mai multe contrav, se aplica sanctiune pt fiecare contraventie in parte stabilinduse definitiv sanctiunea pentru concurs de contraventii prin absorbtia sanctiunii mai usoare de sanctiunea mai grava ori prin cumulul sanctiunilor aplcate in limitele stabilite de articolul ce prevede sanctiunea mai grava. 1.2 importanta termenelor de aplicare a sanctiunii (prescriptia) la aplicarea raspunderi contrav trebuie sa fie respectate termenele de stabilire si executare a sanctiunii. Spre deosebire de alte tipuri de raspundere, aceasta se caracteriz prin operativitate de aplicare iar autoritatea ce stabileste raspunderea trebuie s a tina cont de termenele aplicarii. Termenul general de prescriptie privind executarea sanctiunii contraventionale e de un an, dar un poate fi aplicata mai tirziu de 3 luni de la comiterea contraventiei, sau de la savirsirea ultimei actiuni sau incatiuni in caz de contraventie continua importanta se stab prin faptul ca depasirea termenului de prescriptie inlatura aplicarea sant contrav, deci in acest caz, procedura contrav nu poate incepe, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata. 1.3 apreciati efectele sanctiunii contraventionale asupra prejudiciilor si altor obligatii Efectele asupra prejudiciilor cauzte precum si asupra oblig ce un au fost indeplinite reprezinta o problema aparte in ce priveste raspunderea contrav. conform art 45 din cod, se specifica ca daca prin contraventie a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciata e in drept sasi valorifice pretentiile in procedura civila.aceasta poate revendica prejudiciul prin adresarea unei cereri de chemare in judecata contra persoanei ce a comis contraventia si a cauzt prejudiciul in conformit cu prevederile CPC RM.autoritatea ce solutioneza causa poate sa dispuna repararea prejudiciului cauzat prin contraventie in cazul in care nu exista divergente asupra intinderii lui. Un alt efect stabilit de cod ar fi ca sanctiunea contrav nu absolva contravenientul de executarea obligatiilor pt a carei neindeplinire a fost aplicata. 2.Circumstanele care nltur procesul contravenional 2.1Definii i enumerai circumstanele care nltur procesul contravenionalart 442 Procesul contraventional pornit nceteaz. a)nu exist faptul contraveniei b) fapta nu mai e considerata contraventie *art 20 starea de iresponsabilitate a persoanei ce a comis fapta *art 21+22- comiterea faptei in stare de legitima aparare sau extrema necesitate*constringerea fizica si/ sau psihica *cazul fortuit c)persoana presupus a fi fptuitor a decedat d)Pentru acelai fapt i privitor la aceeai persoan exist o decizie /hotrre definitiv e)pentru acelai fapt este pornit urmrirea penal2.2 caracterizati si determinati deosebirile dintre circumstantele care nltur procesul contravenional ncetarea procesului contravenional determin repunerea n drepturi a persoanei n a crei privin a fost pornit.. a)nu exist faptul contraveniei stabileste ca fapta antisociala comisa nu e protejata de norma materiala a Dr Contrav, sau fapta nu se incadreaza in norma jur contrav, deci nu apare raportul juridic si nu poate fi inceput procesul. b) alin 3 art 3 -daca se stab printro lege noua ca fapta nu mai e considerata contraventie, aceasta nu urmeaza a mai fi sanctionata *art 4 alin 3 daca contravenientul e reprezentant diplomatic ai statelor straine sau face parte din alta categ de pers ce conform tratatelor internat la care RM e parte nu cad sub incidenta legisl contrav a RM Urmeaza cazurile cind se inlatura caracterul contraventional al faptei deci si procesul contrav.

*art 20- se constatata starea de iresponsabilitate a persoanei ce a comis fapta-adica nusi dadea seama de actiunile sale sau sa conduca actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice, a unei tulburari temporare a activitatii psihice, debilitatii mintale sau unei alte stari patologice *art 21+22- comiterea faptei in stare de legitima aparare sau extrema necesitate- in aceste cazuri lipseste in actiunile faptuitorului latura subiectiva a contraventiei- fapt ce inlatura procesul contrav *constringerea fizica si/ sau psihica *cazul fortuit al carui rezultat nu putea fi prevazut c)persoana presupus a fi fptuitor a decedat- stabilit prin adeverinta de deces, cu excepia cazului de reabilitare a acesteia d)Pentru acelai fapt i privitor la aceeai persoan exist o decizie /hotrre definitiv e)pentru acelai fapt este pornit urmrirea penal-presupune neadmiterea sanctionarii duble pt una si aceeasi fapta contrav deosebirile dintre aceste cirucumstante se manifesta prin faptul ca fie acestea pot fi determinate si efectuate la initiava contravenientului precum: renuntare benevola la savirsirea, fie ca nu au depins de vointa acestuia si sau realizat in cazuri neasteptate precum cazul fortuit, decesul, fie a fost determinata de careva modificari sau prevederi in legislatie: fapta nu mai e considerata contraventie sau impotriva persoanei a fost pornit proces penal.... 2.3apreciati importanta circumstantelor ce inlatura procesul contraventional In dependenta de prezenta sau lipsa circumstantei se va stabili daca persoana urmeaza a fi trasa la raspndere sau nu Reprezinta un mod de aparare a persoanelor care din diferite motive a savirsit contraventia, deoarece doar prezenta circumstantei stabileste incetarea procesului initiat sau neinitierea acestui proces. *se determina daca urmeaza a fi aplicata sanctiunea sau se va stabili clasarea cauzei * in caz ca nu va fi stabilita una din aceste circumstante procesul va continu Testul nr 9. Subiectul I: Caracteristica generala a partii speciale drept material a Codului contraventional. 1.1 Definiti si caracterizati partea speciala drept material a Codului contraventional.

Partea speciala drept material parte a dreptului contraventional care cuprinde ansamblul normelor de drept ce stabilesc contraventii, precum si sanctiunile aplicabile persoanelor vinovate de comiterea faptelor respective. Partea speciala a Dr.Contrav, are o deosebita importanta deoarece cuprinde componentele concrete de contraventii in baza carora se aplica raspunderea contraventionala. Normele partii speciale reprezinta un exemplu de norme de drept clasice deoarece contin toate elementele unei norme: ipoteza, dispozitia si sanctiunea. Normele partii speciale sunt grupate in peste 340 de articole si 15 capitole. 1.2 Determinati corelatia dintre prevederile partii speciale ai ale partii generale. Partea generala include in sine normele, principii precum si prevederi generale despre legislatia contraventionala,contraventie, raspundere contraventionala. Partea speciala se refera la componente concrete de contraventii din diferite domenii de vieti sociale. Intre partea speciala si partea generala exista o unitate organica, acestea fiind parti componente ale aceleiasi ramuri de drept- Dr.contrav. Aplicarea articolelor partii speciale este de neconceput fara aplicarea concomitenta a articolelor partii generale.Nu se poate solutiona corect cazul contraventional in baza normei speciale, fara a cunoaste articolele partii generale privind firma de vinovatie, cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei. 1.3 Apreciati legislatia in aspectul concurentei diferitor norme ale CC. Prin concurenta normelor se intelege savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse in intregime de dispozitie, a 2 sau mai multe norme. Cc Rm nu contine o prevedere expresa referitor la concurenta diferitor norme ale Cc. Daca sa luam ca exemplul pentru comparatie prevederile art 115-118 din CP RM, atunci putem vedea cum se solutioneaza concurenta normei.penale, care va servi ca un exemplu elocvent si pentru concurenta normei contraventionale. In cazul concurentei dintre norma generala si norma speciala, prioritate are norma speciala. In cazul concurentei dintre 2 norme speciale, situatia se rezolva astfel: a)daca exista concurenta intre 2 componente de infractiune cu circumstante atenuante si alta cu circumstante agravante, atunci infractiunea se califica in baza componentei de infractiune atenuante. b)daca exista concurenta intre 2 componente cu circumstante agravante, infractiunea se va califica in baza normei care prevede o pedeapsa mai aspra. c)In cazul concurentei dintre 2 norme, in care una cuprinde in intregime fapta prejudiciabila,iar cealalta numai partea infractionala se va califica in baza normei care va cuprinde in intregime fapta prejudiciabila. Dupa cum am mentionat, Cc nu contine prevederi referitoare la concurenta normei contraventionale, si unele din ele ar putea fi luate din dr.penal. conform art.1,5,7,41, prevederile Cc treb sa fie previzibile si se interzice intrepretarea defavorabila la aplicarea raspunderii contraventionale.

Subiectul II: Notiunea si caracteristica generala a fazelor procesului contraventional. 2.1 Definiti si determinati fazele procesului contraventional. Fazele procesului contraventional-acea parte a procedurii contravenionale care pe lng sarcinile comune ale procedurii are i sarcinile sale proprii bine determinate, realizndu-se prin activitatea participanilor concrei la procedura contravenional, care se finalizeaz cu emiterea unei variante de decizie intermediar. Procedura contraventionala, in forma tipica, este structurata in 4 faze: 1) Constatarea cazului contraventional; 2) Examinarea si sanctionarea cazului contraventional; 3) Revizuirea hotaririi si 4) Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. 2.2 Determinati importanta si caracterizati fazele obligatorii si facultative ale procesului contraventional. In prima faza se efectueaza investigatii pt ca sa descopere si sa constate cazul contrav,sa identifice autorul si sa administreze probele in vederea trimiterii materialelor privind cazul contrav spre examinare organului imputernicit in acest scop. In a doua faza se solutioneaza cazul contraventional, se verific ncadrarea juridic a faptei comise circumstanele atenuante i agravente ale cauzei, se emite decizia asupra cazului care se aduce la cunotina prilor procedurii. A treia faza este facultativa si are loc numai in cazul contestarii deciziei cazului contrav, intrunind: atacarea deciziei, examinarea in recusrs a cazului contrav (controlul legalitatii si temeiniciei deciziei atacate), adoptarea si pronuntarea deciziei asupra cazului contraventional si aducerea deciziei respective la cunostinta generala. A patra faza presupune punerea in executare a deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale si executarea nemijlocita a acesteia. Ea are loc numai in cazul defnitivarii deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. Importanta procesului contraventional este incontestabila atita timp cit intreaga activitate privind tragerea la raspundere pt comiterea contraventiilor graviteaza in jurul ei . 2.3 Apreciati tendintele legislatiei privind fazele procesului contraventional. unul din scopurile principale ale elaborrii legislatiei privind fazele procesului contraventional si a codului contravenional ar fi concentrarea reglementrilor din diversele acte legislative i normative, pentru a facilita cunoaterea faptelor care constituie nclcri, fr necesitatea apelrii la zeci de legi i sute de acte normative, instruciuni, explicaii . Sistemul de drept al Moldovei i experiena n domeniu nu cunoate asemenea practic, dar, dac sanciunea pentru nclcare nu se indic aparte n legile care prescriu reguli,( 1) constatarea contravetiei 2) examinarea si sanctionarea 3)revizuirea Hotaririi 4)executarea Hotaririi) normele respective ar putea fi preluate ct mai compact dar i complet posibil n cuprinsul Codului. Examinarea acestei abordri necesit resurse importante i activitate de elaborare suplimentar, ns efectul de pe urma implementrii ar rsplti plenar eforturile. n acest fel, legislaia noastr s-ar apropia de cea comunitar, care promoveaz tendina detalierii i concentrrii majoritii aspectelor reglementrii din domeniul delictual. n acelai timp, lansarea unor dezbateri publice specializate la tem sau promovarea unei propuneri legislative care ar aborda problema la general i conceptual se prezum a fi mecanisme primare importante, eficiente pentru depirea problemelor abordate i determinarea noilor solutii si tendinte. Testul nr 10. Subiectul I: Sistemul contraventiilor partii speciale drept material a Codului Contraventional. 1.1 Descrieti sistemul contraventiilor partii speciale drept material a Codului Contraventional. Normele contraveniilor prii special sunt prevzute att n Codul Contravenional, ct i n alte acte normative. Dac normele contravenionale generale alctuiesc partea general a legislaiei cu privire la contravenii, normele contravenionale special alctuiesc partea special a legislaiei respective. Articolele din partea special a dreptului contravenional calific anumite fapte drept contravenii i sunt redactate n mod necesar ntr-un stil mai detaliat, pentru a putea stopa normativ multitudinea de modaliti sub care se poate prezenta fiecare tip individual de contravenie. Contraventiile partii speciale drept material al Codului contraventional sunt grupate reesind din importanta pt personae si societate in capitole. 2.2 Clasificati contraventiile partii speciale drept material a codului contraventional. Contraventiile partii speciale drept material sunt grupate in capitole: Contraventii ce atenteaza la d-le politice de munca si alte d-ri constitutionale ale persoanei fizice. EX: impiedicarea exercitarii dr.electoral;afisajul electoral neutorizat. EX: incalcarea legislatiei privind incalcarea dreptului muncii, incalcarea termenilor de plata a salariilor. Contraventii ce atenteaza la sanatatea populatiei, sanatatea persoanei si starea sanitar-epidimiologica EX: eschivarea bolnavului de tuberculoza de la tratament, practicarea ilegala a activitatii medicale si farmateutice. EX:aducerea minorului la stare de ebrietate. EX: angajarea in intreprinderile sectorului alimentar a personalului fara examem medical sau fara intruirea igienica sau calificarea necesara in materie de igiena, cultivarea ilegala a plantelor ce contin substante narcotice sa alte substante psihotrope.

- Contraventii ce atenteaza la dr reale. EX: tainuirea informatiei despre fondul funciar disponibil, incalcarea regulilor de constructie pe suprafete cu zacaminte utile. - Contraventii in domeniul protectiei mediului. EX: incalcarea regimului de protectie a apelor; taierea ilegala vatamarea arborilor si arbustilor. - Contraventii in domeniul industriei,constructiilor,energeticii,gospodariei comunale,locuintelor si amenajarii teritoriului. EX:incalcarea regulilor si si instructiunilor cu privire la efectuarea in conditii de securitate a lucrarilor; incalcarea legislatiei si documentelor normative in constructii; deconectarea neautorizata a energiei electrice; incalcarea legislatiei cu privire la locuinte; conectarea neautorizata a sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare. - Contraventii in domeniul agricol si sanitar veterinar.EX provocarea de daune plantatiilor sau recoltei de culturi agricole; incalcarea regulilor si normelor sanitar veterinare. - Contraventii ce atenteaza la regimul din transporturi. EX:incalcarea regulilor de securitate in transportul feroviar. - Contraventii in domeniul circulatiei rutiere. EX: incalcarea regulilor de exploatare a vehiculelor; nerespectarea indicatiilor de semnalizare rutiera si de acordare a prioritatii de trecere ai altor reguli de circulatie rutiera. - Contraventii in domeniul comunicatiilor electronice, comunicatiilor postale, si al tehnologiei informatiei. EX:utilizarea fara licenta si fara permis-tehnic a canalelor a frecventelor radio.; - Contraventii ce afecteaza activitatea de intreprinzator ,fiscalitatea,activitatea vamala si valorile mobiliare. EX:desfacerea ilegala a activitatii de intreprinzator; incalcarea regulilor vamale;incalcarea regulilor de exploatare a masinilor de casa si control; manipularea pe piata a valorilor mobiliare. - Contraventii ce afecteaza activitatea autoritatilor publice. EX:abuzul de putere sau abuzul de serviciu; - Contraventii ce atenteaza la regimul frontierilor de stat si regimul de sedere pe teritoriul RM. EX: incalcarea regulilor frontierii de stat si aregulilor de trecere a frontierilor de stat ; incalcarea regulilor de sedere in RM. - Contraventii ce atenteaza la modul de administrare.EX: samavolnicia, nesubordonarea cu rea vointa dispozitiei sau cererii legitime a colaborarii organelor de ocrotire a normelor de drept. - Contraventii in domeniul supravegherii pietei, metrologiei,standardizarii si protectieii consumatorilor.EX: incalcarea regulilor de acreditare; incalcarea cerintelor prescrise sau declarate privind producerea, depozitarea,plasarea pe piata si comercializarea produsului. - Contraventii ce atenteaza la ordinea publica si la securitatea publica.EX: huliganismul nu prea grav, tulburarea linistei orele 22:00 07:00; incalcarea modului de comercializarea sau de instrainare a armelor si a munitiilor aferente. - Contraventii in domeniului evidentei militare.EX:neindeplinirea indatoriilor privind evidenta militara; eschivarea de la incorporare in serviciul civil. 1.3 Estimati importanta gruparii contraventiilor partii speciale drept material a CC. Gruparea contrav partii speciale dr.material al Cc RM serveste drept indiciu al gradului si al caracterului pericolului social al faptei savirsite. Aceasta structurare, precum si ordinea lor sunt conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor sociale ce sint aparate de legislatia contrav.Fiecare capitol este constituit cu luarea in consideratie a caracterului obiectelor impotriva carora este indreptat nemijlocit atentatul contraventional.

Subiectul II: Notiunea si categoriile masurilor procesuale de constringere. 2.1 Definiti si caracterizati masurile procesuale de constringere. Desfurarea normal a activitii procesuale este imposibil fr aplicarea msurilor procesuale de constrngere. Una din sarcinile de baz ale procesului contravenional este aplicarea legitim i corect a sanciunii din cadrul nclcrii dispoziiei, normei materiale a codului contravenional. Msurile de constrngere conform codului contravenional sunt reinerea, aducerea silit, nlturarea de conducerea vehiculului, examenul medical pentru constatarea strii de ebrietate produs de alcool sau de alte substane, reinerea vehiculului. Reinerea- const n limitarea de scurt durat a libertii a persoanei fizice. Aducerea silit- conducerea forat n faa instanei de judecat a martorului sau a victimei care se eschiveaz de la prezentare.

nlturarea de conducerea vehiculului-persoan poate fi nlturat de la conducere daca se afl n stare de ebrietate, nu are documentul care confirm dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul. reinerea vehiculului-vehiculul al crui conductor a fost nlturat de la conducere este reinut i, dac nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor, este adus la staia de parcare special sau pe teritoriul organului de poliie.

2.2 Determinati si caracterizati cele mai raspindite masuri procesulale de contringere. Aducerea silit- conducerea forat n faa instanei de judecat a martorului sau a victimei care se eschiveaz de la prezentare. nlturarea de conducerea vehiculului-persoan poate fi nlturat de la conducere daca se afl n stare de ebrietate, nu are documentul care confirm dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul. reinerea vehiculului-vehiculul al crui conductor a fost nlturat de la conducere este reinut i, dac nu poate fi predat proprietarului, posesorului sau reprezentantului lor, este adus la staia de parcare special sau pe teritoriul organului de poliie. Acestea fiind aplicate de ctre persoanele competente adic din cadrul organelor cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Grnicieri, grnicieri.

2.3 Evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind masurile procesuale de contringere. Sergiu o spus ca sa nu depasim maxim 2 pagini la un test sorry :D

Test nr. 11 Subiectul I: Cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea contravenional 1.1 Identificai cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea contravenional Se consider cauze care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea contravenional, acele fapte care dei n aparen ntrunesc trasturile contraveniei, legislatorul din considerente de importan sau siguran social nu le consider fapte contravenionale i respectiv ele nu sunt pasibile de raspundere contravenional. n calitate de asemenea cauze apar: starea de iresponsabilitate, legitima aparare, starea de extrem necesitate, constringerea fizic i/sau psihic, riscul intemeiat, cazul fortuit. 1.2 Determinai specificul cauzelor care nltur caracterul contravenional al faptei i rspunderea contravenional Se consider stare de iresponsabilitate i se elibereaz de rspundere contravenional situaia cnd persoana svrete fapta ilegal aflndu-se n imposibilitate de a contientiza sau dirija aciunile sale din cauza unei boli psihice cronice sau din cauza unei tulburri temporare a activitii psihice sau datorit altei stri psihice patologice. De asemenea nu este pasibil de rspundere contravenional persoana care a svrit fapta n stare de responsabilitate, ns pn la pronunarea hotrrii de sancionare, s-a mbolnvit de o boal psihic, fiind lipsit de pasibilitatea dirijrii sau contientizrii aciunilor sale. Se consider legitim aprare, situaia n care persoana svrete o fapt pentru a respinge un atac direct, imediat, material i real ndreptat mpotriva sa, mpotriva unei alte personae sau mpotriva unui interes public. Prin urmare n cazul legitimii aprri pentru a nu crea premise de depire a acesteia este necesar s fie respectate urmtoarele condiii: atacul s fie unul direct; atacul s fie imediat; atacul s fie material i real; atacul trebuie s fie ndreptat asupra unei personae sau asupra ordinei publice. Se consider stare de extrem necessitate, situaia n care o pers. Svrete aciuni pentru a salva viaa, integritatea corporal ori sntatea sa, precum i viaa, integritatea corporal ori sntatea unei alte personae, un bun preios sau alte interese publice de la un pericol grav imminent, care nu poate fi nlturat altfel.

Nu constituie contravenie fapta prevzut de Codul Contravenional care este svrit din cauza unei constrngeri fizice creia persoana nu i-a putut rezista i care nu putea fi nlturat altfel. De asemenea nu constituie contravenie fapta svrit din cauza unei constrngeri psihice exercitat prin ameninare, cu un pericol eminent pentru sine ori pentru alt persoan care nu putea fi nlturat n alt mod. Astfel nu constituie contravenie fapta prevzut de C.contrav. care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege n cazul riscului ntemeiat efectuat n scopul atingerii unor interese socialmente utile. Se consider ntemeiat riscul fr de care scopul socialmente util nu ar fi putut fi atins, iar persoana care a riscat a luat msuri de prevenire a cauzrii de daune intereselor ocrotite de lege. Nu constituie contravenie fapta prevzut de C.contrav. al crei rezultat este consecina unei mprejurri care nu putea fi prevzut. Nu constituie caz fortuit mprejurrile create prin concursul de contravenii. 1.3 Decidei asupra deosebirii dintre cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei i alte temeiuri care exclud sau influeneaz la aplicarea rspunderii contravenionale Prima categorie i anume cauzele care nltur caracterul contravenional al faptei se refer la acele fapte care n aparen ntrunesc trsturile contraveniei, ns legislatorul nu le consider fapte contravenionale, pe cnd cauzele care exclud rspunderea contravenional, spre deosebire de prima categorie, se refer la faptele care conin elementele constitutive ale contraveniei i sunt considerate contravenii, ns legislatorul reieind din pericolul social redus permite excluderea rspunderii. n ambele situaii survine nlturarea rspunderii contravenionale, dar referindu-ne la prima categorie, observm c mai survine i nlturarea caracterului contravenional al faptei. Dintre cauzele care nltur rspunderea contravenional putem specifica: renunarea benevol de la svrirea contraveniei, svrirea unei contravenii nensemnate sau tentativa de contravenie, mpcarea victimei cu fptuitorul, depirea termenelor de prescripie i amnistia. Ceea ce privete a treia categorie i anume cauzele care influeneaz la aplicarea rspunderii putem afirma c ele au efect doar asupra mrimii sanciunii i la aceast categorie trebuie menionate n primul rnd circumstanele agravante i cele atenuante. Acestea din urm nu exclud rspunderea contravenional i nici nu nltur caracterul contravenional al faptei, contribuind doar la aplicarea sanciunii. Subiectul II: Probele 2.1 Definii probele i enumerai mijloacele de constatare a lor Probele snt elemente de fapt dobndite n modul stabilit de Codul contravenional, care servesc la constatarea existenei sau inexistenei contraveniei, la identificare fptuitorului, la constatarea vinoviei i la cunoaterea altor circumstane importante pentru justa lor soluionare a cauzei. Mijloacele de constatare a probelor: procesul verbal cu privire la contravenie, procesul verbal de ridicare a obiectelor i documentelor, procesul verbal de percheziie, explicaiile persoanei n a crei privin a pornit proces contravenional, depoziiile victimei, ale martorilor, nscrisurile, nregistrrile audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiecte i documente ridicate, constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale, raportul de expertiz. 2.2 Determinai i caracterizai cele mai rspndite mijloace de dobndire a probelor Dat fiind faptul c snt admisibile probele pertinente concludente i utlie, administrate n conformitate cu codul contravenional, cele mai rspndite mijloace de prob sunt: cercetarea la faa locului; ridicarea obiectelor i documentelor; efectuarea percheziiei; procesele verbale cu privire la percheziie, la ridicarea obiectelor i documentelor, la cercetarea la faa locului; corpuri delicte. Cercetarea la faa locului - se efectueaz n scopul descoperirii urmelor contraveniei, corpurilor delicte i pentru a stabili circumstanele contraveniei ori alte circumstane, care au importan pentru justa soluionare a cauzei, agentul constatator efectueaza cercetarea animalelor, cadavrelor umane sau de animale); la faa locului(a terenului, ncperilor, obiectelor, documentelor,

Ridicarea obiectelor i documentelor - este necesar ridicarea anumitor obiecte sau documente care ar avea importan pentru cauz i dac se cunoate locul i persona la care se afl, lucrtorul organului afacerilor interne efectueaz, n temeiul unei ordonane ntemeiate, ridicarea lor. Percheziia se efetueaz dac din probele acumulate sau din materialele de investigaie operativ rezult o presupunere rezonabil c ntr-o anumit ncpere, la domiciliu ori n alt loc sau la o anumit persoan se pot afla instrumente ce au servit la svrirea contraveniei, obiecte sau alte valori dobndite din contravenie, precum si obiecte sau documente care pot avea importan pentru cauz. Procesele verbale cu privire la percheziie agentul constator la faa locului ntocmete un proces verbal la care anexeaz dup caz lista obiectelor i documentelor ridicate. Corpurile delicte - se consider obiectele, inclusiv banii, documentele, alte valori, fa de care exist temeiuri a presupune c au servit la svrirea contraveniei, au pstrat asupra lor urmele faptei contravenionale sau au constituit obiectul acestei fapte, sau pot servi ca mijloc de constatare a existenei ori inexistenei elementelor constitutive ale contraveniei. Corpurile delicte se anexeaz la procesul-verbal cu privire la contravenie. 2.3 Evaluai gradul de perfeciune a legislaiei privind probele Consider c legislaia contravenional reglementeaz doar anumite aspecte legate de probe, deoarece procesului contravenional i se aplic n mod corespunztor prevederile Codului de procedur penal cu privire la mijloacele de prob i la procedeele probatorii. De aceea am putea spune c reglementrile din Codul contravenional cu privire la probe sunt deficitare, coninnd doar norme generale, cum ar fi faptul c probele trebuie sa fie pertinente, concludente i utile. Codul contravenional stipuleazo doar cte-va mijloace de dobndire a probelor i conine doar 7 articole ce se refer la probe. Test nr.12 Subiectul I:Noiunea i componena juridic a contraveniei 1.1 Definii i enumerai elementele componenei juridice a contraveniei Componena juridic a contraveniei reprezint o totalitate de elemente fixate n lege, prezena crora poate atrage rspunderea contravenional. Elementele componenei juridice a contraveniei sunt urmtoarele: obiectul contraveniei, latura obiectiv a contraveniei, subiectul contraveniei i latura subiectiv a contraveniei. 1.2 Generalizai i stabilii corelaia dintre elementele componenei juridice a contraveniei Temeiul juridic de tragere la rspundere contravenional a persoanei constituie existena n aciunile sau inaciunile acestuia a tuturor elementelor i semnelor componenei juridice a contraveniei. Absena mcar a unui semn al acestei componene are drept consecin imposibilitatea tragerii persoanei la rspunderea contravenional. Fiecare componen descris n lege constituie un ansamblu de semne caracteristice unei anumite contravenii. Cnd legea stabilete componena unei contravenii, ea nu face prin aceasta altceva dect s descrie acea fapt i s determine acele elemente constitutive ale contraveniei respective. Cu ajutorul tutror acestor elemente i semne se realizeaz ncadrarea faptelor concrete i se realizeaz calificarea lor corect. Aceste semne i elemente sunt indispensabil legate ntre ele, deoarece pentru stabilirea rspunderii contravenionale este necesar s existe un subiect care s aib un comportament ilicit svrit n anumite circumstane, s atenteze la o anumit valoare ocrotit de legea contravenional i s existe vinovia acesteia. Prin urmare, lipsa cel puin a unui semn sau element conduce la imposibilitatea sancionrii persoanei. 1.3 Decidei asupra importanei componenei juridice a contraveniei la stabilirea rspunderii contravenionale Componena juridic a contraveniei are un rol important n realizarea principiului legalitii n domeniul dreptului contravenional, ntruct calificarea faptei drept contravenie nu se poate face dect n conformitate cu legea. Componena juridic a contraveniei reprezint baza juridic pentru calificarea contraveniei i respectiv pentru stabilirea rspunderii contravenionale. Componena juridic a contraveniei constituie temeiul stabilirii de ctre

instana judectoreasc a tipului i termenului sanciunii contravenionale, de asemenea componena juridic a contraveniei mai constituie i o garanie a drepturilor i libertilor persoanei, contribuind la respectarea legalitii i ordinii de drept n societate. O fapt poate fi calificat drept contravenie doar dac conine elementele componenei juridice a contraveniei i doar n acest caz poate s apar rspunderea contravenional. Observm c componena juridic a contraveniei are o importan major pentru stabilirea rspunderii, constituind temeiul juridic al acesteia, precum i pentru aplicarea corect a sanciunii contravenionale. Subiectul II: Caracteristica participanilor la procesul contravenional 2.1 Identificai drepturile i obligaiile procesuale ale persoanei n a crei privin a fost pornit procesul contravenional Persoana n a crei privin a fost pornit proces contravenional are dreptul: a)la aprare; b) s cunoasc fapta imputat; c) s fie asigurat, n cel mult 3 ore de la reinere, cu un aprtor din oficiu dac este pasibil de sanciunea arestului contravenional; d) s anune, n cazul reinerii, prin autoritatea competent s soluioneze cauza contravenional, dou persoane, la alegerea sa, despre faptul i locul reinerii; e) s primeasc informaie scris i explicarea drepturilor sale expuse n Codul contarvenional, inclusiv a dreptului de a tcea i de a nu mrturisi mpotriva sa, mpotriva rudelor sale apropiate, a soului/soiei, logodnicului/logodnicei, precum i de a nu-i recunoate vinovia; f) s fie audiat n prezena aprtorului dac accept sau cere s fie audiat; g) s aib ntrevederi cu aprtorul n condiii confideniale, fr limitarea numrului i duratei ntrevederilor; h) s ia cunotin de materialele din dosar i s i se elibereze, la cerere, n cel mult 24 de ore, copii de pe procesul-verbal; i) s prezinte probe; j) s formuleze cereri; k) s conteste decizia asupra cauzei; l) s recunoasc total sau parial vinovia n comiterea faptei ce i se imput; m) s cear recuzarea reprezentantului autoritii competent s soluioneze cauza contravenional, expertului, interpretului, traductorului, grefierului; n) s solicite audierea martorilor; o) s fac obiecii mpotriva aciunilor agentului constatator i s cear consemnarea obieciilor sale n procesul-verbal; Persoana n a crei privin a fost pornit proces contravenional este obligat: a) s se prezinte la citarea autoritii competent s soluioneze cauza contravenional; b) s accepte, la cererea autoritii competent s soluioneze cauza contravenional, examinarea i percheziia sa corporal; c) s accepte necondiionat, la cererea autoritii competent s soluioneze cauza contravenional, testarea alcoolscopic, examenul medical, dactiloscopia, prelevarea de snge i de secreii ale corpului pentru analiz; d) s fie supus expertizei judiciare, la cererea agentului constatator competent sau a instanei; e) s se supun dispoziiilor legale ale agentului constatator i ale preedintelui edinei de judecat; f) s respecte ordinea n edina de judecat i s nu prseasc sala de edine fr nvoirea dat de preedintele edinei. 2.2 Determinai categoriile i statutul procesual al altor participani la procesul contravenional n calitate de participant la procesul contravenional pot aprea urmtoarele persoane: 1) Agentul constatator care este reprezentantul autoritii publice care soluioneaz, n limitele competenei sale, cauza contravenional n modul prevzut de Codul contravenional. 2) Procurorul particip la procesul contravenional n limitele competenei stabilite de Codul contravenional. Procurorul este n drept: s porneasc procesul contravenional; s aplice n cazurile prevzute de lege sanciune contravenional; s participe la examinarea cauzei n instan de judecat atunci cnd procesul contravenional a fost pornit de el.

3) Victima - persoana fizic sau persoana juridic creia, prin contravenie, i-au fost cauzate prejudicii morale, fizice sau materiale. Victima are dreptul: la nregistrarea nentrziat a cererii sale n modul stabilit, la soluionarea cererii de ctre agentul constatator, la informare privitor la decizia adoptat; s prezinte documente, alte mijloace de prob n vederea confirmrii preteniilor sale; s-i retrag cererea n cazurile prevzute de lege; s atace decizia autoritii competent s soluioneze cauza contravenional; s fie asistat n procesul contravenional de un aprtor ales; 4) Martorul este persoana citat n aceast calitate de ctre autoritatea competent, care are cunotin despre vre-o fapt sau mprejurare de natur s serveasc aflrii adevrului n procesul contravenional. 5) Specialistul - persoana neinteresat de rezultatele cauzei contravenionale, cu suficiente cunotine i deprinderi speciale pentru a acorda ajutor agentului constatator sau instanei de judecat, chemat s participe la efectuarea aciunilor procesuale. 6) Expertul - persoana neinteresat de rezultatele cauzei contravenionale, avnd cunotine speciale, numit s efectueze investigaii n cazurile prevzute de Codul contravenional i s prezinte raport n baza lor. 7) Interpret sau traductor este persoana care poate traduce din o alt limb, poate interpreta semnele celor mui ori surzi, cunoate terminologia juridic, nu este interesat de rezultatele cauzei contravenionale i accept s participe n aceast calitate. Persoana este desemnat n calitatea de interpret sau de traductor de ctre agentul constatator sau de instana de judecat. 8) Aprtorul - persoana ad