1. Noţiunea şi constituirea legislaţiei contravenţionale

a) Descrieţi etapele constituirii şi definiţi legislaţia contravenţională .

In vederea aprecierii corecte a sistemului de izvoare ale dreptului contravenţional, optăm pentru utilizarea în această ramură a ştiinţei juridice a termenului de „legislaţiecontravenţională", care provine de la termenul „lege", considerat în teoria generală adreptului ca „act juridico-normativ al organului legislativ ce are forţă juridică supremă,aprobat într-o ordine specială şi orientat spre reglementarea celor mai importante relaţiisociale.In ceea ce priveşte dreptul contravenţional sintagma „legislaţie contravenţională", înviziunea noastră, ar putea fi utilizată în sens larg, avînd următoarea definiţie:legislaţiacontravenţională reprezintă sistemul de acte juridice adoptate sau emise de către diferiţi subiecţi ai dreptului contravenţional, care contribuie la apariţia, modificarea sau stingerearaporturilor juridice concrete în domeniul combaterii contravenţionalităţii.

b)Determinaţi scopurile legislaţiei contravenţionale .

Prezentul cod este lege a Republicii Moldova care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile şi dispoziţiile generale şi speciale în materie contravenţională, determină faptele ce constituie contravenţii şi prevede procesul contravenţional şi sancţiunilecontravenţionale. Pornind de la scopul reglementării juridice a procesului de administrare îndomeniul combaterii contravenţionalităţii, după părerea noastră, legislaţia contravenţionalădin Republica Moldova ar putea fi împărţită în două categorii de norme juridice:1)norme juridice care stabilesc faptele ce constituie contravenţii, răspunderea contravenţională şimodalitatea aplicării ei; 2) norme juridice ce alcătuiesc cadrul juridic al activităţii de prevenire şi curmare a contravenţiilor.în acest caz noţiunea „legislaţie contravenţională" ar include: 1) Codul contravenţional alRepublicii Moldova, care reprezintă unicul act normativ ce stabileşte răspundereacontravenţională şi procedura contravenţională; 2) alte legi şi acte normative sublegislative,adoptate de organele abilitate, care formează cadrul juridic al activităţii de prevenire şicurmare a contravenţiilor.

c) Evaluaţi rolul legislaţiei contravenţionale în sistemul de drept.

Actele legislative ocupă un loc primordial în sistemul izvoarelor dreptului contravenţional.în literatura de specialitate se utilizează două noţiuni:„legea contravenţională" şi„legislaţia contravenţională".Aceeaşi situaţie se atestă şi în actele legislative: în Codul cu privire la contravenţiile administrative din 1985 era utilizată sintagma ..legislaţia cu privirela contravenţiile administrative", în Codul contravenţional actual se foloseşte sintagma„legea contravenţională".Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, cuvîntul „lege" denumeşte o categoriefilosofică ce exprimă raporturi esenţiale, necesare, generale, relativ stabile şi repetabile în şiîntre obiectele şi fenomenele realităţii sau între stadiile succesive ale unui anumit proces.O altă interpretare ar fi că Legea este o normă cu caracter obligatoriu, stabilită şi apărată de puterea de stat. Aceeaşi sursă prevede că„legislaţie" înseamnă totalitatea legilor unei ţărisau ale unui domeniu juridic. Bazîndu-ne pe denumirea şi conţinutul normei juridicemenţionate, am putea concluziona că respectivul Cod este unicul izvor al dreptului contravenţional, poziţie care nu poate fi acceptată din punctul de vedere al ştiinţei dreptuluicontravenţional.

1

2.Actiunea legislatiei contraventionale

a) Identificaţi direcţiile de acţiune ale legislaţiei contravenţionale.Aplicarea legislatiei presupune activitatea organizatorica realizata in forma speciala de organelle publice competente p-u implimentarea normelor de drept privind privind cazuri sociale concrete.Aplicarea legii contr-le demareaza o data cu intrarea ei in vigoare ,d-ce din acest moment ea este obligatorie si in ceea ce priveste pe destinatarii care s-au confromat, eficienta este relativa.Aplicare legii contr-le este respectata de catre toti subiectii dr-ui contr-al a normelor j-ce ,fi prin conformare,fie prin constrigere statala.Elementele ce constituie continutul de aplicare a legii contr-l:Spatiul, timpul si persoanele.

b) Determinaţi corelaţia dintre direcţiile de acţiune ale legislaţiei contravenţionale.

Aplicarea legislatiei contr-le in timp - presupune ansamblu de norme j-ce contr-le prin care se reglementeaza aplicarea legii contr-le in raport cu timpulul savirsirii contraventiei si cu momentul tragerii la raspunderii contraventioanele a presoanei vinovate.Actiunea legii contr-le in timp este determinata de 2 momente:Intrarea in vigoare a legii;Iesirea din vigoare a legii.Conform art.76 const. legea intra in vigoare la data publicarii ei sau la data expres prevazuta in textul legii.Iesire din vigoare a legii este data in care inceteaza aplicarea ei. Conform art.487 din Legea cu priv. la actele legislative prevede ca ,,Actiunea actului legislative inceteaza daca:-Este abrogate;-Este declarant nul prin hotarire definitiva judecatoreasca;-A ajuns la termen;-S-a consumat;-A devenit caduc

a)Abrogarea legii poate fi expresa si tacita ,totala sau partial.-Directa- ea apare in cazul in care noul act normative nominalizeaza exres actul normative sau dispozitiile din acest act care se aborga;-Indirecta- cind noul act normative se limiteaza la mentiunea ca dispozitiile anterioare fara a le nominalize concretâ,direct;-Tacita- cind noul act nu abroga in mod expres actul mormative sau unele dispozitii,dar contine textul lui,dispozitii incompatibile cu prevederile altei legi si in acest caz este valabil principiul-legea noua abroga legea veche;c)Intrarea actiunii legii contr-le se realizeaza prin ajungere la termen.Legile temporare sunt emise p-u o anumita situatie provizorii( stare exceptionala).Legea cu termen se elaboreaza in cazurile in care se poate prevedea cu exactitate timpul necesar aplicarii acestei legi.;d)Actul normtaiv devine caduc in cazul in care legea nu mai poate fi aplicata d-ce au disparut relatiile soc-le reglement. de aceasta lege.

Un principiu fundamental al aplicarii legii in timp este neretroactivitatea legii si principiu aplicarii immediate a legii noi.O exceptie al pr. neretroactivit. o constituie extraactivitatea legii,care consta in extinderea actiunii unei legi fie inaintea mementului intrarii in vigoarea ,fie ulterior,dupa iesirea ei din vigoare (retroactivitatea si ultraactivitatea).Retroactiv.- presupune aplicarea legii contr-le noi la situatiile anterioare intrarii ei in vigoare(Hotarirea Cur. Const-le nr.32 din 29.11.98, Hot.C.Cnr26 din 30.05.2002) –in baza caruia legea cont-la poate avea efect retroactiv in urmatoarele cazuri:-cind atenuiaza sau anuleaza rasp. Contr-la comisa ;-cind legea noua prevede retroactivitatea sa;-in cazul legii interpretative care exlplica sensul unor legi anterioare producind efecte de la data intrarii in vig. a legilor pe care le interpreteaza si cu care formeaza un tot intreg.Ultraactivitatea –presupune ca in cazul in care legea noua prevede o sanctiun mai aspra decit legea veche ,sub actiunea careia se gasea contravenientul la momentul savirsirii ei, aceasta contr-tie se va sanctiona conform legii vechi.Aplicarea legislatie in spatiu- consta in traducerea in viata a normelor contr-le in raport cu locul comiterii contr-le.Limitele actiunii legii contr-le in spatiu sunt ghidate de 3 principii:Pr. Teritorialitatii;Pr. Personalitatii; Pr. Universalitatii..Pr. Teritoarialitatii determina activitatea de traducere in viata a prescriptiilor normale normelor contr-le in raport cu locul comiterii faptei anti-soc-le(aceasta inseamna ca legea contr-le se aplica in exclusivitate p-u toate contr-le pe teritoriu tarii neavind relevanta calitatea persoanei.Pr. Personalitatii

2

presupune ca legea contr-la se aplica in cazul in care cetateanul R.M. sau apatridul domiciliat in R.M.comite contr-ie peste hotarele ei.Pr.universalitatii –legea se aplica p-u contr-ii savirsite in afara teritoriului tarii de catre cetatean sau apatrid care domiciliaza in R.M. daca fapta este prevayuta ca si contr-tie de legea unde a fost savirsita.

c) Apreciaţi importanţa limitelor de acţiune ale legislaţiei contravenţionale

Limitele de actiune a legislatiei contraventionale sunt stabilite si au o importanta foarte mare in legatura cu determinarea daca fapta respectiva cade sau nu sub incidenta legii contraventionale.Astfel doar cu ajutorul limitelor de actiune a legii contraventionale se poate de determinat cu precizie cercul de persoane asupta carora aceasta se rasfringe,sub incidenta carei legi contraventionale cade o anumita fapta contraventionale precum si limitele teritoriale in interiorul carora legea contraventionala are putere juridica.

3.Notiunea si caracteristica dr-ui contr-al

a) Definiţi dreptul contravenţional şi identificaţi trăsăturile lui caracteristice.

Dreptul contr-al reprez. un ansamblu de norme de j-ce strict determinate de legislatia contr-la care oglindeste institutiile j-ce de baza cum ar fi:contraventia,contraventionalitatea, sanctiunea contraventionala,raspindirea contraventionala si procedura de contraventionala,si care are drept scop protesti j-ca a unui grup determinat de valori soc-le ,solutionarea raporturilor j-ce aparute in procesul activitatii privind combaterea contr-la.Trasaturi:Norme juridice;protejarea valorilor contr-le;solutioneaza raporturile j-ce aparute in procesul activitatii privind combaterea activitatii privin combaterea contr-la;oglindeste institutiile ca contraventia,contraventionalitatea, sanctiunea contraventionala,raspindirea contraventionala si procedura de contraventionala;normele sunt inscrise in legislatia contraventionala,care cuprinde reglementari generale,speciale si procedurale.;Caracter autonom.Autonomia dr-ui contr-al este justificata de obiectul sau specifice de reglementare.Aceasta ramura reglementeaya doar acelea relatii care apar intr subiectele dr- ui contr-al.-Inegalitatea partilor in relatiile contr-le;-Apartenenta la dreptul pulic;-Caracterul extrajudiciar de aplicare a sanctiunilor;-Caracterul dinamic

[[[Ţinind seama de obiectul şi scopul reglementărilor juridice de apărare a relaţiilor şivalorilor sociale, a intereselor legitime ale persoanelor fiziceşi juridice care se înscriu însfera normelor contravenţionale şi bazîndu-ne pe metoda reglementativ-juridică, constatămcă dreptul contravenţional se poate defini ca un ansamblu de norme juridice strict determinate de legislaţia contravenţională, care oglindeşte instituţiile juridice de bază,cum ar fi contravenţia, contravenţionalitatea, sancţiunea contravenţională, răspundereacontravenţională şi procedura contravenţională, şi care are drept scop protecţia juridică aunor valori sociale determinate, soluţionarea raporturilor juridice apărute în procesul activităţii de combatere a contravenţionalităţii.Punem în evidenţă următoareletrăsături ale dreptului contravenţional:-Caracterul autonom.Autonomia dreptului contravenţional este justificată de obiectulsău specific de reglementare. Această ramură a dreptului reglementează numai acelerelaţii sociale care apar între subiecţii dreptului contravenţional în legătură cu:necesitatea respectării normei contravenţionale (prevenirea de contravenţii);comiterea faptei contravenţionale (curmarea faptei ilicite); înfăptuirea jurisdicţiei contravenţionale (aplicarea sancţiunilor contravenţionale şi a altor măsuri dereeducare a persoanelor vinovate de comiterea contravenţiilor).- Inegalitatea părţilor în relaţiile contravenţionale.Această trăsătură a dreptuluicontravenţional este condiţionată de unul dintre principiile acestei ramuri a dreptului:„prescriere unilaterală de voinţă a subiectului administrării în domeniul combateriicontravenţionalităţii".- Apartenenţa Ia dreptul public.Această trăsătură a dreptului contravenţional se află înstrînsă legătură cu cea cercetată anterior. Prin reglementările sale, dreptulcontravenţional aparţine dreptului public, deoarece în toate

3

raporturile juridice dedrept contravenţional statul este subiectul dominant.-Caracterul extrajudiciar de aplicare a sancţiunilor contravenţionale deosebeşteesenţial dreptul contravenţional de alte ramuri ale dreptului (penal, civil etc). întreagaactivitate de aplicare a sancţiunilor contravenţionale de către organele abilitate(executive sau judecătoreşti) şi de constrîngere statală faţă de persoanele care aucomis fapte contravenţionale are caracter extrajudiciar şi se manifestă prin jurisdicţiacontravenţională.- Caracterul dynamic este o trăsătură importantă a dreptului contravenţional, deoarecenormele juridice contravenţionale suportă deseori modificări, în funcţie deschimbările intervenite în evoluţia societăţii. Nici una dintre ramurile dreptului nueste supusă unor modificări atît de dinamice ale cadrului normativ.]]]

b) Determinaţi obiectul şi procedeele de reglementare a dreptului contravenţional

Obiectul dr-lui contr-al reprezinta relatii soc-le conditionate de aparitia raporturilor j-ce dintre diferiti subiecti ai dr-lui contr-al privind desfasurarea activitatii de prevenire a abaterilor contr-le,constatarea faptelor contr-le si curmarea lor, aplicarea sanctiunilor si executarea deciziilor privind aplicarea santiunilor contr-le.Natura specifica a relatiilor soc-le reglementate de dr.contr-al a atras metoda speciala de reglementare a acestora, si anume metoda autoritara ,portivit careia ,una dintre partile acestor relatii este statul- acesta ocupind o pozitie speciala , o pozitie de o autoritate,de putere,de comanda. Alta parte a acestor relatii este persoana ,care este obligata sa respecte prevederile legilor contr-le sau sa suporte actiunea masurilor de contringere satatala in cazul nerespectarii(incalcarii) acestor prevederi.Metoda influentei reglementativ-j-ce a subiectului administrarii asupra aclor administrati (obiectul administrarii) se manifesta prin doua forme de baza: convingere si contringere.Constringerea ca metoda de reglementare ,poate fisubdivizata in trei grupe de masuri care corespund sarcinilor de baza ale organelor de dr. in combaterea contraventionalitatii(prevenirea de contraventii;curmarea(reprimarea) faptelor contr-le;stabilirea vinovatiei persoanelor ce au comis fapte contr-le si aplicare fata de acestea a sanctiunilor contr-le):Masurilor de prevenire;Masurile de curmare(reprimare);Sanctiunile contr-le.

[[[Relaţiile sociale reglementate de dreptul contravenţional pot fi divizate în următoarelegrupuri de relaţii tip (relaţii omogene): -relaţiile sociale care iau naştere, se modifică şi se sting ca urmare a activităţii de prevenirea contravenţionalităţii (influenţa asupra cauzelor şi a condiţiilor comiterii contravenţiilor);-relaţiile sociale determinate de constatarea faptei contravenţionale şi cercetarea cazului;relaţiile sociale determinate de examinarea cazului contravenţional şi emiterea decizieirespective;- relaţiile sociale apărute între participanţii la procedura contravenţională privind atacareadeciziei emise şi revizuirea cazului;-relaţiile sociale condiţionate de procedura executării deciziei privind aplicarea sancţiuniicontravenţionale.Din cele menţionate mai sus conchidem că obiectul dreptului contravenţional îl constituierelaţiile sociale care se stabilesc intre subiecţii dreptului contravenţional din momentul încare legea contravenţională de prevenire obţine forţă juridică, parcurgînd etapeleconstatării faptei contravenţionale, aplicării sancţiunilor contravenţionale şipînă laexecutarea pedepsei contravenţionale.Deci, obiect al dreptului contravenţional sînt relaţiile sociale condiţionate de apariţiaraporturilor juridice între diferiţi subiecţi ai dreptului contravenţional privind desfăşurarea activităţii de prevenire a abaterilor contravenţionale, constatarea faptelor contravenţionale şi curmarea lor, aplicarea măsurilor de constrîngere statală şi executareadeciziilor de aplicare a sancţiunilor contravenţionale.relaţiile sociale reglementate de dreptul contravenţional se divizează în:relaţii sociale deconformare şi relaţii sociale de conflict™.Relaţiile de conformare între stat şi persoană iau naştere din momentul intrării în vigoare alegii contravenţionale, care are în calitate de conţinut dreptul statului de a prescrie persoaneio anumită conduită (a obliga la ceva, a interzice, a împuternici, a recomanda etc.) şi,totodată, obligaţia persoanei de a se subordona prescripţiilor normative. Relaţiile sociale de conflict apar atunci cînd persoana comite o faptă contravenţională. Inmomentul săvîrşirii faptei contravenţionale, apare temeiul juridic de aplicare a măsurilor decurmare faţă de persoana care a comis-o, iar în momentul stabilirii că această faptă estecomisă cu vinovăţie, apare temeiul juridic de aplicare a sancţiunii contravenţionale.]]]

4

c) Apreciaţi locul dreptului contravenţional în sistemul dreptului.

Locul şi rolul fiecărei ramuri în sistemul de drept sînt determinate, în mare măsură, detrăsăturile caracteristice ale acestei ramuri. Trăsăturile, la rîndul lor, se desprind dinspecificul relaţiilor sociale reglementate. Convieţuirea oamenilor în societate nu este posibilă fără o anumită ordine de conduită. Iară reguli de comportare cărora trebuie să seconformeze fiecare individ aparte şi toţi împreună. Ordinea creează coeziunea dintreindivizi şi armonia socială dă naştere, susţine şi dezvoltă societatea'.Această ordine de conduită poate fi conştientizată prin noţiunile de ordine socială şi ordinede drept.Apărarea valorilor sociale împotriva faptelor periculoase întotdeauna şi peste tot în lume aconstituit o condiţie de existenţă a societăţii. Ordinea de drept este condiţionată de structuradreptului, care reprezintă un ansamblu de norme juridice grupate în anumite ramuri,subramuri .şi instituţii juridice. Ramura dreptului reprezintă un element independent al sistemului de drept ce reglementează, cu ajutorul unui mecanism juridic specific şi al unei metode specifice, relaţii sociale omogene din punct de vedere calitativ;. Subramura dreptului constituie un element relativ independent al unei ramuri concrete a dreptului. Instituţia juridică este fenomenul social reglementat şi studiat de o ramură concretă a dreptului. <a reprezintă un anumit grup de relaţii sociale tip 5relaţii omogene%.&a urmare a analizei literaturii de specialitate putem constata că trăsăturile de bază ale unei ramuri a sistemului de drept sînt relaţiile sociale omogene reglementate mecanismul juridic specific' metoda reglcmentativă specifică obiectul reglementării strict determinat.!otrivit specialiştilor in domeniu, dreptul contravenţional corespunde acestor caracteristici şi poale fi considerat ramură de sine stătătoare a sistemului de drept.

4.Izvoarele dr-ui contr-al

a)Izvorul de drept reprezinata forma de exteriorizare a normelor j-ce contr-le.Dupa sursele de prevenire forma de exteriorizare a lor sunt izvoare in sens material si formal.In sens material sunt realitati extrajudiciare care determina legiuitorului sa editeze norme j-ce(legi si acte normative) sau creaza ele insele norme de conduita obligatorie(obiceiul sau cutuma).Izvoarele materiale ale dr-ui mai sunt numite surse materiale ale dr-ui,izvoarele reale reale ale dr-ui sau surse substantiale ale dr-ui.Sursele materiale sunt realitati soc-le, economice,culturale ,ideologice sau politice sale sociatatii.Izvoarele formale sunt actele normative in care se exprima vointa sociala,devenita vointa destat cu privire la ormele j-ce privind combaterea contraventionalitatii.

b)Caracterizați izvoarele dreptului contravențional

1. Tratatele şi convenţiile internaţionale, în măsura în care acestea sînt ratificate de Republica Moldova şi prevăd norme cu caracter contravenţional (penal). 2. Constituţia Republicii Moldova, ca izvorul fundamental intern al dreptului contravenţional. Fiind Lege supremă, ea consacră cele mai importante valori sociale ale statului nostru, cum ar fi: suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială, universalitatea, egalitatea, ordinea de drept etc. 3.Hotărîrile Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea actelor normative din domeniul combaterii contravenţionalităţii. 4. Codul contravenţional al Republicii Moldova (Legea contravenţională), ca izvorul formal de bază al dreptului contravenţional. Spre deosebire de Codul penal al Republicii Moldova (Legea penală), el conţine atît norme juridice materiale, cît şi norme juridice procesuale. Acest izvor stabileşte faptele ce constituie contravenţii şi procedura de aplicare a pedepselor contravenţionale. 5. Alte legi organice şi ordinare care se referă la mecanismul de combatere a contravenţionalităţii (de exemplu, potrivit Legii privind administraţia publică locală, una dintre atribuţiile principale ale consiliilor locale este asi-gurarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, executarea legislaţiei etc.).1

16* Legea Republicii Moldova cu privire la administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006 (Monitorul Oficial a! RM nr. 32-35 /116 din 09.03.2007).

5

6. Ordonanţele Guvernului privind domeniul combaterii fenomenului contravenţional. 7.Decretele Preşedintelui Republicii Moldova privind administrarea procesului de combatere a contravenţionalităţii şi hotărîrile Guvernului cu caracter normativ în acest domeniu. 8.Actele administrative cu caracter normativ în domeniu ale organelor administrării publice centrale de ramură. 9.Actele administrative de acelaşi conţinut, elaborate de organele administrării publice locale.c) Decideti asupra stiintei juridice si practicii judecatoresti interne si internationale in aspectul calitatii de izvoare a dr contraventional.

5. Dr contrav ca stiinta si disciplina didactica

a) Definiti si determinati obiectul de cerecetare .studiu) al stiintei si disciplinei dreptului contraventional. Sbiectul dreptului contravenţional îl constituie relaţiile sociale care se stabilesc între subiecţii dreptului contravenţional din momentul în care legea contravenţională de prevenire obţine forţă juridică, parcurgînd etapele constatări faptei contravenţionale, aplicării sancţiunilor contravenţionale şi pînă la e/ecutarea pedepsei contravenţionale.eci, obiect al dreptului contravenţional sînt relaţiile sociale condiţionate de apariţia raporturilor juridice între diferiţi subiecţi ai dreptului contravenţional privind desfăşurarea activităţii de prevenire a abaterilor contravenţionale, constatarea faptelor contravenţionale şi curmarea lor, aplicarea măsurilor de constrîngere statală şi e/ecutarea deciziilor de aplicare a sancţiunilor contravenţionale.

b) Determinati corelatia dintre dr contraventional stiinta si disciplina dreptului contraventional

ca disciplină,dreptul contravenţional urmează să selecteze o parte din ştiinţa juridică relevată în sursele de specialitate (manuale, monogra si, prelegeri, articole etc.) asigurind, astfel, minimul necesar de cunoştinţe teoretice în conformitate cu sarcinile pregătirii cadrelor juridice. ca disciplină , dreptul contravenţional cercetează normele de drept care constituie însuşi dreptul contravenţional ca ramură de drept. )astfel, disciplina în cauză oferă celor ce aplică normele contravenţionale cunoştinţe necesare privind soluţionarea cazurilor contravenţionale, asigură înţelegerea justă şi aplicarea uniformă, în strictă concordanţă cu voinţa legiuitorului, a normelor dreptului contravenţional, precum şi modul în care aceste norme sunt aplicate de organele competente în varietatea cazurilor concrete oferite de realitate. ?istemul disciplinei nominalizate este, în fond, determinat de legislaţia contravenţională, dar, totodată, pe l0ngă e/punerea problemelor teoretice conţinute în normele juridice contravenţionale, include şi alte c6estiuni indisolubil legate reciproc, cum ar fi principiile şi izvoarele dreptului contravenţional, raportul juridic contravenţional etc. 2 asemenea cercetare contribuie, alături de ştiinţa dreptului contravenţional, la promovarea unor idei moderne şi progresiste privind statornicia şi perfecţio- narea principiilor, normelor şi a instituţiilor, a tuturor celorlalte raporturi contravenţionale, pentru a le asigura o efcienţă sporită în combaterea acestui fenomen în cone/iunea sa cu celelalte fenomene criminale atestate în cadrul societăţii.

c) Apreciati importanta stiintei dr contraventional

6

6.Notiunea si caracteristica raspunderii contr-le

a) Definiti si caracterizati raspunderea contraventionala.

Raspunderea contr-la reprezinta un complex de dr. si obligatii conexe care conform legii se nasc ca urmare a savirsirii unei faqpte ilicite si care constituie cadrul jjuridic de realiyare a contringerii de stat prin aplicarea sanct-lor j-ce.Rasp. Contr-la intervine ca rezultat al unei fapte ilicite si deriva din sanciuneape care legislatorul o prevede in continutul normei j-ce.Ea constituie un raport j-ic de constringere nascut ca urmare a savirsirii faptei ilicite,care are urmatoarele trasaturi:-unul dintre subiecte este intotdeauna statul iar celalalt pers. care a comis o fapta ilicita;-in continutul rap. J-ic de contringere intra asemenea dr. si obligatii correlative cum ar fi:*obligatiile statului de a aplica numai sanctiunile prevazute de lege; *dr. persoanei de a i se aplica numai acea sanctiune p-u fapta comisa si nu alta;*aplicarea sanct. se realizeaza in numele stattului si are drept scop restabilirea ordinii de drept inculcate prin fapta ilicita, cit si intarirea legalitatii.

b) Comparati si delimitati raspunderea contraventional de alte forme de raspundere juridica.

Rasp. Contr. Poate fi delimitate de alte forme de raspundere j-ca,cum ar fi rasp. Discipl.,materiala,civila si penala,dupa urmatoarele criteria:Temeiul rasp-ii;Caracteristica subiectilor rasp-ii;Caracterul sanctiunilor.

Spre deosebire de r. disciplinara,care are ca temei abaterea disciplinara (incalcarea disciplinii de munca ,iar subiectul al rasp. Este persoana fizica angajat sau funcionar public),rasp. Contr-la are ca temei comiterea contr-ei si subiect al rasp. poate fi persoana fizica ,care nu se afla in raporturi de subordonare ierarhica,precum si persoana juridica.Sanctiunile disciplinare poarta mai mult un character moral,iar sanctiunile contr-le au un caracter pecuniar.In cazul rasp. materiale ca temei al rasp. serveste prejudicial material in legatura cu raporturile de muca, iar subiectul poate fi atit angajatorul,cit si angajatul ,iar rasp. contr-la vizeaza diferite persoane fizice sau juridice care comit contraventii in diferite in diferite domenii ale vietii soc-le.Daca sanctiunea in cazul rasp.materiale se reduce la repararea prejudiciului material direct,si doar ca exceptie si a prejudiciului moral,atunci sactiunile contra-le au un character complex(pecuniare,privative de anumite..)Rasp.civila are ca temei ,de regula,delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente raporturilor civile si-sau cauzarea de prejudicii, cercul de subiecti fiind dintre cel mai larg(perasoane fizice sau j-ce si autoritatile publice),comparative cu subiectii rasp.contr-le care au character mai restrins.Ca si in cazul rasp.materiale,la rasp.civila sanctiunile constau in repararea prejudiciului material,precum si a prejudiciului moral in cazul persoanei fizice,pe cind sanctiunile cpntr-le sunt complexe,formind un sistem ce permite reciproca.Rasp.penala ca cea mai severa for a de rasp.j-ca are ca temei comiterea infractiunii ,care are carater mai social periculos ,comparative cu contraventia.Subiectii rasp.penale sunt aproximativ similaricu cei ai rasp.contr-le,exceptind virsta persoanei fizice pasibile de raspundere si faptul ca de la rasp.contr-la sunt excepate nu doar autoritaliepublice, dar si institutii publice.In cazul pedepselor penale,spre deosebire de sanctiunile contr-le ,predomina cele privative de libertate.Rasp. Contr-la se deosebeste essential de raspunderea disciplinara,care se aplica in mod extrajudiciar .P-u rasp. Disciplinare e characteristic faptul ca ea e atestata in cadrul relatiilor de subordonare a persoanei ce comite delictul disciplinar raportat la persoana cu functii de raspundere care, dispunind de putere disciplinara ,aplica masura disciplinara corespunzatoare.

c) c) Apreciati gradul de corespundere a opiniilor din doctrina cu prevederile legislatiei privind raspunderea contraventionala.

In ceea ce priveste formele rasp.j-ce aplicabile in dr.adm. exista 3 grupe de savant care au pareri opuse:primul grup,printre care Mircea Preda,Virginia Bedinos considera ca rasp.j-ca are urmatoare forme:-rasp.administrativ-disciplinara;-rasp.amd-contr-al;-rasp adm-patrimoniala.Al doilea grup de sanvanti(anatolie Iorgovan,Corneliu Manda) considera ca in dr.adm-iv exista 2 forme de rasp.:-rasp.adm-va;-rasp. contr-la.Al treilea grup de savant recunosc existent rasp.j-ce alaturi de rasp.adm-va-penala

7

7.Principiile si scopurile rasp.contr-lea) identificati scopurile raspunderii contraventionale și criteriile de clasificare …

Scopurile rasp.contr-le :-constatarea contr-ei ;-examinarea si solutionarea cauzei ccontr-le;-apararea dr-or si libertatilor legitime ale persoanei,sau;-apararea proprietatii, sau; -apararea ordinii publice, sau ;-apararea altor valori ocrotite de lege(cad dr.politice,protectia mediului,securitatea industriala etc.)Clasificarea:Reprezentantii doctrine de dr.administrativ Ion Creanga propune urmatoarele categorii de principia: -pr legalitatii; -operativitatea ;-egalitatea persoanelor ;-aflarea adevarului obiectiv ;-contradictorialitatea ;-garantia dr-ui la aparare ;-folosirea limbii materne ;-pr publicitatii..Un alt autor autohton Sergiu Furdui propune o alta clasificare a pr raps.contr-le :-pr umanismului ;-pr raps.personale ;-pr unicitatii raps. ;-pr individualizarii rasp. ;-pr prescriptibilitatii raps.

b)

Realizind o sinteza a pr mentionate de mai sus si a celor prevazute de CC,autorul V. Gutuleac propune urmat.categ.de pr. Valabile p-u rasp,contr-la:+pr rasp personale ;+pr individualizarii rasp contr-le si a pedepsei aplicate ;+pr interdictii dublei sanctionari(potrivit acestui pr,pers.care a savirsit o contr-ie I se poate aplica doar o singura sanctiune contr-la ,cu exceptia :poate constitui cazul cind are loc cumularea a doua sanctiuni din diferite ramuri de drept(rasp.contr-la si rasp.civila));+pr contr-ia este unicul temei al rasp. contr-le, in cazul dat trebuie sa fie prezente toate elementele rasp.j-ce contr-le.Numai contr-ia poate servi ca temei al rasp.contr-le si al aplicarii sanct.contr-le .In cadrul acestei raport j-ic contr-al trebuie elementele valabile ale unui raport juridic:subiectul,obiectul si continutul( dr statului de aplica sanctiune si obligatia contraveneintului de a o executa).Fapta ilicita ,care constituie izvorul rasp.contr-le este contia si trebuie sa indeplineasca toate elementele constitutive ale contraventiei :=obiectul contr-ei (val.si relatiile soc-le ocrotite de normele dr-ui contr-al);=latura ob-va (modalitatile atentarii asupra valorilor ocrotite,care se exprima prin actiuni sau inactiuni;=subiectul(pers.care a comis contr-ia);=latura sub-va(atitudinea psihica a faptuitorului fata de actiunile comise si consecintele survenite.L.sub-va presupune existena vinovatiei persoanei in savirsirea unei actiuni ilicite. Ca forma ale vinovatiei apare intentia sau imprudenta.In unele cazuri,desi a fost comisa contr-ia,rasp.poate sa nu survina.Este vba despre cauzele care inlatura caracterul contr-al;:-starea de iresponsabilitate;-legitima aparare;-starea de extrema necessitate;-constringerea fizica sau psihica;-riscul intemeiat;-cazul fortuitCazurile cind nu survine rasp.contr-la: -renuntarea benevola la savirsirea contr-iei ;-contr-ie neinsemnate,tentative;-impacarea victimii cu faptuitorul;-prescriptia rasp.contr-le ;-amnista

+pr inevitabilitatii aplicarii rasp.contr-le.Acest pr cunoaste citeva exceptii:-recunoasterea benevola la savirsirea contr-ei; -impacarea victemei cu faptuitorul ;-prescriptia rasp.contr-le ;-amnistia;;;+pr opurtunitatii si utilitatii aplicarii santiunii contr-le.Acest dr apartine statului.Statul poate renunta la aplicarea sanctiunii si folosinduse de acest dr., el poate elabora un act de iertare sau de excludere a unor fapte inafara ilicitului contr-al.Pr utilitatii presupune selectarea sanctiunii celei mai adecvate ,reiesind din gravitatea faptei.Pers.imputernicita sa examineze cauza contr-la poate in anumite cazuri si in modul stabilit de lege sa inlature rasp.contr-la,in zaul contr-ei neinsemnate,ogranul imputernicit sa resolve cazul,poate inlatura rasp.contr-la limitindu-se la adresarea unei observatii verbale faptuitorului; +pr publicitatii ;+pr caracterul extra-judiciar al examinarii cauzei contr-le.Examinarea cauzelor contr-le are loc de catre organelle abilitate pe cale extrajudiciara,chiar si acele contr-ii care sunt examinate de catre instant de judecata.In opinia majoritatii savantilor din domeniu, aceasta procedura nu are character judiciar,ci unul extrajudiciar. ; +pr legalitatii .In cazul constatarii unei contr-ii si pina la executarea sanct.contr-le trebuie respectate procedurile CoduluiC. Principalele reguli sunt urmatoarele:*masurile de constringere statala(prevenirea,curmarea sau sancitonarea contr-ei)pot fi aplicate doar de organelle abilitate in limitele competentei lor;* masura de constr.aplicata pers., trebuie de prevazuta de legis.penala;*orice masura de constr.aplicata este necesar a fi intemeiata,drept temei de savirsire fapta anti soc-la savirsita;*aplicarea masurii de constr.trebuie sa faca cu prevenirea persoanei fata de care urmeaza a fi aplicata;*in cazul aplicarii masurilor de constr.trebuie respectate limitele sanct-lor;*trebuie asigurate dr.si

8

interesele legitime ale pers. fata de care se aplica sanct.;*prejudicial,de pe urma aplicarii masurilor de contringere,de pe urma aplicarii masurilor de constr., trebuie sa fie mai mic decfit cel prognozat,de pe urma stoparii faptei anti-soc-le

c)Formulati principsile raspundersi contraventionale care necesita mecanisme mai eficiente de realizare

8.Notiunea si semnele contraventiei

A)Definiti si caracterizati contraventia.

Contraventie administrativa se considera fapta 5actiunea tau inactiunea% ilicita ce atenteaza la pestonalitate, la drepturile si interesele legitime ale persoanelor fizice si juridice, la proprietate, la orinduirea de stat si la ordinea publica, precum si alte fapte ilicite pentru care legitlatia prevede raspunderea adminittrativa".)ceasta definitie era evident litigioasa, deoarece nu lua in contiderare unul dintre elementele de baza ale contraventiei -vinovatia. Noua lege contraventionala indeparteaza acest neajuns, stipulind&onstituie contraventie fapta - actiunea sau inactiunea - ilicita, cu un grad de pericol social mai redus decis infractiunea, savFrsita cu vinovatie, care atenteaza la valorile sociale ocrotite de lege, este prevazuta de prezentul cod si este pasibila de sanctiune contraventionala".Definitsile citate anterior ne permit sa constatam ca elementele sau trataturile ce caracterizeaza contraventia se refera la caracterul ansitocial al faptei; caracterul ei ilicit; culpabilitatea faptei (vinovatia); prevederea de catre legitlatie a raspundersi pentru fapta data. in mod logic, in lipsa a cel putin unuia dintre aceste elemente fapta nu poate fi calificata drept contraventie.9inem sa mentionam ca in definitsile propuse de stsinta dreptului contraventional contraventia nu si-a gatit elementele definitorsi proprsi si specifice, apelindu-se la similitudini si comparatsi cu definitia infractiunsi.

b)determinati si caracterizati semnele contraventie.

-Caracterul antisocial al faptei contraventionale constituie temeiul realal raspundersi contraventionale. 9otusi, aceasta este o fapta social periculoasacu un pericol mai redus decit infractiunea.!rin fapta contraventionala se intelege manifestarea e/terioara a comporta-mentului unei persoane sub forma de actiune sau inactiune social periculoasa. Actiunea este o comportare activa prin care se incalca norma pro6ibitiva ce interzice o anumita activitate. e e/emplu, consumul de substante narcotice sau pti6otrope fara pretcriptia medicului.Inactiunea consta intr-o comportare pasiva, prin care nu se indeplineste o obligatie impusa de legea contraventionala. Astfel, neluarea de masuri pentru inlaturarea incalcarsi legislatiei, indicate in raportul autoritatsi abilitate sa lic6ideze cauzele care au condus la astfel de incalcari, constituie contraventie;2- Ilicitul este o alta trstatura importanta caracterittica contraventiei. Intru-cit faptele contraventionale produc o dezorganizare a sistemului de raporturisociale, ele au un caracter daunator si sint interzise prin acte juridice.!entru ca fapta 5actiunea sau inactiunea% social periculoasa sa constituie o contraventie, ea trebuie sa fie prevazuta de legea contraventionala (norma materiala a &odului contraventional); - alta trasatura caracterstica a contraventiei este culpabilitatea simpla constatare a prevedersi faptei social periculoase in legea contraventionala nueste suficienta pentru calificarea acesteia drept contraventie. 2 atemenea cali-ficare poate fi data numai in masura in care fapta a fost savFrsita cu vinovatie.Atit actiunea, cit si inactiunea social periculoase prevazute in lege trebuie sareprezinte o manifestare psi6ica conisienta si volitiva a persoanei. Faptuitorul poate fi supus raspundersi contraventionale numai pentru fapte savFrsite cuvinovatie;-contraventia fara pedeapsa nu are sent juridic contraventional. in parteaspeciala a && al # sanctiunile tuturor normelor juridice materiale contin li8mitele pedeptei contraventionale pasibile de aplicare numai prin stabilirea pedepselor pentru savFrsirea contraventsilor legea contraventionala isi reali-zeaza sarcinile prevazute in art. $ din && al # - de a ocroti personalitatea, drepturile si interetele legitime ale persoanelor fizice si juridice, proprietatea, orinduirea de stat si ordinea publica, precum si de a depista, preveni si curma contraventsile, de a lic6ida contecintele lor, de a contribui la educarea cetatenilor in spiritul respectarsi intocmai a legilor.

9

c)decideti asupra caracterului pre,udiciabil al contraventiei In raport cu alte fapte ilegale

9.Notiunea si componenta ,juridica a contraventiei

a)Definiți contravenția și componența ei juridică

C onsti tuie contraventie fapta - actiunea sau inactiunea - ilicita, cu un grad de pericol social mai redus decis infractiunea, savоrsita cu vinovatie, care atenteaza la valorile sociale ocrotite de lege, este prevazuta de prezentul cod si este pasibila de sanctiune contraventionala".2

Obiectul contraventiei constituie valorile si relatsile sociale ocrotite de legea contraventionala, care sint vatamate sau lezate prin comiterea unei fapte concrete

Latura obiectiva indica continutul si modalitatea atentarsi subiectului asupra obiectului. Ea reprezinta actiunea sau inactiunea ilicita producatoare de consecinte socialmente periculoase sau care ameninta anumite valori, relatsi sociale, bunuri ori interete legitime si care este contiderata ca ilicita in legea contraventionala.

Latura subiectiva - ca element al continutului conttitutiv al contraventiei - te refera la atitudinea ptihica a faptuitorului fata de fapta tavоrsita si contecintele ei.203 Elementul principal al laftirsi subiective este vinovatia si formele ei. In cazul unor contraventsi, pentru completarea latursi subiective, in textele de incriminare a acettora sint prevazute si alte conditsi referitoare la tcop si la motiv.Persoana fizica ca subiect al contraventieiContraventia, fsind o activitate ilicita, este atribuita unei pertoane care a incalcat obligatia de conformare. Cu exceptia minorilor tub 16 ani si a irespontabililor permanenti, toti membrsi tocietatsi sint tutceptibili de a tavоrsi contraventsi, avind calitatea de subiecti activi ai contraventiei. Pe de alta parte, toti subiectsi de drept contraventional sint titulari de valori tociale care pot fi vatamate prin contraventsi, attfel aceitia devenind subiecti pativi. Asadar, fie activi, fie pativi, toti subiectsi de drept contraventional pot fi antrenati in tavоrsirea unei contraventsi.

Persoana juridica ca subiect al contraventiei---in conceptia Codului cu privire la contraventsile adminittrative din 1985, pertoana juridica nu putea fi subiect al contraventiei (eventual si al ratpundersi contraventionale). Actuala lege contraventionala a mert pe calea recomandata de Contiliul Europei - de a recunoaite in legitlatia contraventionala (si in cea penala) pertoana juridica drept subiect al ratpundersi contraventionale. Attfel, reglementind particularitatile ratpundersi contraventionale a pertoanei juridice ca subiect al contraventiei, Codul contraventional al Republicsi Moldova (art. 17) ttipuleaza:

„(I) Este patibila de ratpundere contraventionala pertoana juridica, cu exceptia autoritatilor publice si inttitutsilor publice, in cazurile prevazute de prezentul cod, pentru contraventsile tavоrsite in numele tau ori in interetul tau de catre organele tale ori de reprezentantsi acettora daca aceasta coretpunde uneia dintre urmatoarele conditsi:a) este vinovata de neindeplinirea tau de indeplinirea necoretpunzatoare a ditpozitsilor legsi ce ttabiletc indatoriri tau interdictsi pentru detfaiurarea unei anumite activitati;este vinovata de detfaiurarea unei activitati ce nu coretpunde actelor tale conttitutive ori tcopurilor declarate

b) Generalizati si stabiliti corelatia dintre elementele componentei juridice a contraventiei

Trataturile etentiale ale contraventiei, cercetate оn paragraful anterior, indica criteriile generale de diferentiere a acetteia de alte forme de ilicit juridic (infractiuni tau abateri), dar ele nu pot tervi la particularizarea faptelor ilicite, la cunoaiterea trataturilor ii elementelor ce compun contraventia.19'De aceea ette necetar ca fapta contraventionala ta fie analizata ii tub raportul continutului, prin care te оntelege totalitatea elementelor ttabilite prin normele de drept contraventional, de a caror exittenta depinde calificarea juridica a faptei ilicite оn calitate de contraventie. Fapta contraventionala ette un fenomen al realitatii оnconjuratoare, iar contimrtul ei оl conttituie conttructia logica ii notiunea juridica a acettei fapte, care exprima оntuiirile ii caracterit ticile etentiale ale acettui fenomen real ca raport antitocial.

2

10

Continutul contraventiei ette prevazut in norma incriminatoare ii poate fi definit ca totalitatea de conditii ttipulate de lege pentru caracterizarea unei fapte de drept contraventional.3

Deci, prin continutul faptei contraventionale te оntelege antamblul de elemente ii trataturi caracterittice ii definite оn оntaii norma de drept, care ttabileite tanctiunea tau o alta norma la care te face trimitere pentru a conttata ii tanctiona fapta contraventionala.

In itiinta dreptului te face dittinctie оntre continutul juridic, care cuprinde conditia privind exittenta faptei tanctionate de lege tau care оi determina gravitatea, ii continutul conttitutiv, ce cuprinde totalitatea conditiilor necetare pentru exittenta contraventiei ii pe care le оndeplineite faptuitorul.19- Contimrtul, fiind dat оntotdeauna оn norma incriminatoare, nu poate lipti din con-tinutal juridic al contraventiei.

Analizоnd definitia contraventiei, dittingem, ca ii оn cazul infractiunii, anumite atpecte obiective ii tubiective care te concretizeaza prin prezenta a patru elemente conttitutive: obiectul ii latura obiectiva, tubiectul ii latura tubiectiva. Ele trebuie ta exitte cumulativ la fiecare contraventie, lipta oricareia dintre ele conducind la inexittenta faptei ilicite ii, implicit, la impotibilitatea tragerii la ratpundere a faptuitorului.

c)

10.Cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea contraventionala

a) Identificati cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si rs contraventionala

Se considera cauze care inlatura caracterul contraventional al faptei si raspunderea contraventionala acela care desi in aparenta intrunesc trasaturile ale contraventiei, legislatia din considerente de importanta sau siguranta sociala nu le considera in calitate de fapte contraventionale si acestea nu sunt pasibile de raspundere contraventionala starea de iresponsabilitate,legitima aparare, starea de e/trema necesitate, constringerea, riscul intemeiat, cazul fortuit.

B)Determinati specificul cauzelor care inlatura caracterul contraventional al faptei si rs contraventionala

Starea de iresponsabilitate se considera si este eliberata de raspundere contrav.persoana care savirseste o fapta fie aflinduse in imposibilitate de a constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice din cauza unei tulburarisau din cauza altei stari psihice patologice. Deaesemenea nu este pasibila de rasp.contrav.pers.care a comis fapta respectiva in stare responsabile insa pina la pronuntarea hotaririi de sanctionare sa imbolnavit de o boala psihica fiind lipsita de posibilitatea de a dirija actiunile sale.

Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare daca comite o fapta in scopul de a respinge un atac direct,imediat, material si real care este indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes public.

In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata, sanatatea sa sau viata, sanatatea altei persoane ori un bun pretios al su ori al unei alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat altfel.

Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de C.Contraventional savirsita in rezultatul unei constringeri fizica carei pers.nu ia putut rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera vontrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si care nu putea fi inlaturata in alt mod.

Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul unor scopuri socialmente utile.

3

11

Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi prevazuta.

c) Decideti asupra deosebirii dintre cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei si alte temeiuri care exclud sau influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale.

Cauzele care inflenteaza la aplicarea rasp.contrav sun: circumstantele atenuante, agravante.

Atenuante: prevenirea a consecintelor prejudiciabile sau repararea benvola a prejudiciului; contributia la descoperirea contraventiei; savirsirea contrav.din motive de imprejurari personale sau familiale; sav.contrav.de catre un minor o femeie gravida sau de catre o persoana care are la intretinere un copil pina la 8 ani; actiuni ilegale ale victimei care au provocat contraventia.

Agravante: continuarea comportarii ilicite; savirsirea contrav.de catre o persoana anterior sanctionate contrav.ale carei antecdente nu au fost stinse; instigarea sau atragerea minorilor la savirsirea contrav.; savirsirea contrav.de un grup de persoane; in stare de ebrietate; fata de un minor, femeie ori o persoana care se afla in imposibilitate de a se apara.

11.Cauzele care inlatura rasp.contr-laa)Cauzele care inlatura raspundere contr-la sunt acelea imprejurari datorita caruia faptuitorul nu este tras la rasp-re

b)Prescriptia aplicata sanctiunii contr-le.Ea exclude rasp.contr-la datorita nerealizarii acestei in termenile stabilite de lege. Prescriptia aplicarii sanctiunii contr-le este o cauza ce stinge raportul j-c contr-al de conflict,de-ce acesta nu a fost rezolvat intr-o perioada de timp rezonabila si care este prevazuta de legea contr-la.In linii generale,legea contr-la prevde ca sanctiunea contr-la poate fi aplicata nu mai tirziu de 3 luni de la comiterea contr-ei, iar in cazul contr-ei continuie- nu mai tirziu de 3 luni de la descoperirea ei.In cazul contr-lor din domeniul impozitelor ,taxelor,premelor de asigurare si disciplinei financiare,sanctiunea se aplica nu mai tirziu de un an de la data comiterii contr-ei.In cazul refuzului de a porni urmarea penala sau in cazul clasarii urmaririi penale ,daca in actiunile sau in incatiunile persoanei exista indici ai controv-ei,sanctiunea contr-la poate fi aplicata nu mai tirziu de 3 luni de la adoptarea hotaririi cu privire la refuzul de a intent urmarirea penala sau clasarea cazului.

Prescriptia executarii deciziilor cu privire la aplicarea sanctiunilor contr-le inseamna ca nu poate fi executata decizia cu privire la aplicarea sanctiunii contr-le,daca ea nu a fost pusa in executare in decurs de3 luni din ziua pronuntarii ei. Aceasta decizie se extinde si asupra persoanei care a comis o contr-ie si careia timp de3 luni i-a fost adusa la cunostinta hotarirea privind aplicarea sanctiunii contr-le,prin urmare ,persoana nu poate fi trasa la rasp-re contr-la.

Pericolul redus al faptei contr-le .Legea contr-la prevede ca,in cazul in care contr-ia este neinsemnata,organul imputernicit sa resolve cazul poate sa-l absolveasca pe faptuitor de raspundere conre-la si se limiteze la o observatie verbal.Conform legii mentionate,se considera neinsemnata contr-ia care, in virtutea caracterului sau,atrage dupa sine in calitate de sanctiuni aplicarea e unui avertisment sau a unei amenzi in marime de la 2 unitati conventioanele.

Impacarea partii vatamate cu persoana care a comis contr-le.Daca partile s-au impacat si procedura contr-la devine irevocabila, atunciactiunea contr-la si cea civila se sting din oficiu cu clasarea procedurii.

12

Emiterea unui act de amnistie , daca el suprima aplicarea sanctiunii adm-ve.In caz de emitere de catre Parlament a unui asemenea act,procedura contr-la inceteaza, iar faptuitorul este eliberat de rasp.contr-la

Abrogarea contr-la cu rasp.adm-va-disciplinara se efectuiaza in cazul si in modul stability de legea contr-la,care se aplica fata de militari si supusii serviciului militar,chemati la concentrare,precum si fata de persoanelor de efectivul de soldati si dinpersonalul si din persoanelor de comanda al Organelor Afacerilor Interne.

Decedarea persoanei fata de care s-a inceput procedura contr-la.Decesul contravenientului este una din cauze care determina stingerea raportului de represiune contr-la.Moartea faptuitorului face imposibila aplicarea sanctiunui contr-le d-ce,spre deosebire de alte forme de rasp-re j-ca,rasp.contr-la este personala si nu se transmite pe cale de succesiune,Din p.v.d al dr-ui procesual,moarte faptuitorului este cauza de stingere a actiunii contrl,dar actiunea civila va fi solutionata.

c)Alte cauze care influnteaza:starea de iresponsabilitate,legitima aparare,stare de extrema necesitate,constringerea fizica sau psihica,riscul intemeina,cazul fortuit.

Starea de iresponsabilitate se considera si este eliberata de raspundere contrav.persoana care savirseste o fapta fie aflinduse in imposibilitate de a constientiza sau dirija actiunile sale din cauza unei boli psihice cronice din cauza unei tulburarisau din cauza altei stari psihice patologice. Deaesemenea nu este pasibila de rasp.contrav.pers.care a comis fapta respectiva in stare responsabile insa pina la pronuntarea hotaririi de sanctionare sa imbolnavit de o boala psihica fiind lipsita de posibilitatea de a dirija actiunile sale.

Legitima aparare.Se considera ca o persoana se afla in stare de legitima aparare daca comite o fapta in scopul de a respinge un atac direct,imediat, material si real care este indreptat impotriva sa, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes public.

In cazul starii de extrema necesitate pers.savirseste actiuni pentru a salva viata, sanatatea sa sau viata, sanatatea altei persoane ori un bun pretios al su ori al unei alte pers.ori alte interese publice de la un pericol grav care nu poate fi inlaturat altfel.

Constringerea fizica si/sau psihica nu se considera contrav.fapta prevazuta de C.Contraventional savirsita in rezultatul unei constringeri fizica carei pers.nu ia putut rezista si care nu a putut fi inlaturata in alt mod. Nu se considera vontrav.fapta savirsita in rezultatul unei constringeri psihice amenintarea cu un pericol pentru sine sau pt alta persoana si care nu putea fi inlaturata in alt mod.

Riscul intemeiat. Conform acestea nu constituie contrav.fapta prevazuta de C.C. care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege in rezultatul riscului imediat savirsit in scopul unor scopuri socialmente utile.

Cazul fortuit. Nu se conidera contrav.fapta prevazuta de C.C. al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care putea fi prevazuta.

12.Cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contraventionale

a)Conform CCA ,cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contrav,adica care au efec asupramarimii sanctiunii contraventioanale sunt: circumstantele atenuante si circumstantele agravante.Astfel,urmeaza sale mentionam pe fiecare in parte(mai jos)

b)Conform Art 42 CCA La aplicarea sancţiunii contravenţionale faţă de persoana a cărei vinovăţie estedovedită se consideră circumstanţe atenuante:a) prevenirea consecinţelor prejudiciabile sau repararea benevolă a prejudiciului;b) contribuţia la descoperirea contravenţiei;c) săvîrşirea contravenţiei într-un concurs de

13

împrejurări personale sau familiale;d) săvîrşirea contravenţiei de către un minor, o femeie gravidă sau o persoană care întreţine copil cu vîrsta depînă la 8 ani;e) acţiunile ilegale sau imorale ale victimei care au provocat contravenţia.Conform art 43,La aplicarea sancţiunii contravenţionale faţă de persoana a cărei vinovăţie este dovedită seconsideră circumstanţe agravante:a) continuarea comportării ilicite, contrar somaţiei de a se pune capăt unei astfel de comportări;b) săvîrşirea contravenţiei de către o persoană anterior sancţionată contravenţional sau condamnată ale căreiantecedente nu au fost stinse;c) instigarea sau atragerea minorilor la săvîrşirea contravenţiei;d) săvîrşirea contravenţiei de către un grup de persoane;e) săvîrşirea contravenţiei profitîndu-se de condiţiile unor calamităţi naturale sau ale altor stări excepţionale;f) săvîrşirea contravenţiei în stare de ebrietate produsă de alcool sau de alte substanţe. Instanţa de judecatăeste în drept, în funcţie de caracterul contravenţiei, să nu considere această circumstanţă ca agravantă;g) săvîrşirea contravenţiei faţă de un minor, de o femeie, de o persoană în etate sau faţă de o persoană care seaflă în imposibilitatea de a se apăra.Circumstantele agravante poarta un caracter exhaustiv.

c)Deosebirea dintre cauzele care inlatura raspunderea contraventionala si cele care exclud sau influenteazala aplicarea raspunderii contraventionale,deriva insaşi din conditia deja mentionata,adica putem spune ca uneleinatura caracterul contraventional a l faptei,pe cind altele inlatura raspunderea contrav precum si influenteaza laaplicarea raspunderii contrav.O alta deosebire ar fi ca inlaturarea raspunderii contrav,nu duce la inlaturarea caracterului contraventionalal faptei,ci doar inlatura aplicarea sau executarea sanctiunii,pe cind cauzele care inlatura caracterulcontraventional al faptei,sunt acele cauze,prin intermediul carora,fapta contraventionala nu mai este consideratacontraventie.Daca e sa ne referim la cauzele care influenteaza la aplicarea raspunderii contravetnionale,acestea,princalitatea lor au menirea,ori de a inaspri sanctiunea contrav,ori de a o usura,luind in consideratie anumite criteria

13.Delimitarea rasp contr de alte forme de rasp juridica

A.Rasp. Contr. Poate fi delimitate de alte forme de raspundere j-ca,cum ar fi rasp. Discipl.,materiala,civila si penala,dupa urmatoarele criteria:

1. Temeiul rasp-ii2. Caracteristica subiectilor rasp-ii3. Caracterul sanctiunilor.

Spre deosebire de r. disciplinara,care are ca temei abaterea disciplinara (incalcarea disciplinii de munca ,iar subiectul al rasp. Este persoana fizica angajat sau funcionar public),rasp. Contr-la are ca temei comiterea contr-ei si subiect al rasp. poate fi persoana fizica ,care nu se afla in raporturi de subordonare ierarhica,precum si persoana juridica.Sanctiunile disciplinare poarta mai mult un character moral,iar sanctiunile contr-le au un caracter pecuniar. In cazul rasp. materiale ca temei al rasp. serveste prejudicial material in legatura cu raporturile de muca, iar subiectul poate fi atit angajatorul,cit si angajatul ,iar rasp. contr-la vizeaza diferite persoane fizice sau juridice care comit contraventii in diferite in diferite domenii ale vietii soc-le. Daca sanctiunea in cazul rasp.materiale se reduce la repararea prejudiciului material direct,si doar ca exceptie si a prejudiciului moral,atunci sactiunile contra-le au un character complex(pecuniare,privative de anumite..) Rasp.civila are ca temei ,de regula,delictul civil rezultat din neexecutarea obligatiilor aferente raporturilor civile si-sau cauzarea de prejudicii, cercul de subiecti fiind dintre cel mai larg(perasoane fizice sau j-ce si autoritatile publice),comparative cu subiectii rasp.contr-le care au character mai restrins.Ca si in cazul rasp.materiale,la rasp.civila sanctiunile constau in repararea prejudiciului material,precum si a prejudiciului moral in cazul persoanei fizice,pe cind sanctiunile cpntr-le sunt complexe,formind un sistem ce permite reciproca. Rasp.penala ca cea mai severa for a de rasp.j-ca are ca temei comiterea infractiunii ,care are carater mai social periculos ,comparative cu contraventia.Subiectii rasp.penale sunt aproximativ similaricu cei ai rasp.contr-

14

le,exceptind virsta persoanei fizice pasibile de raspundere si faptul ca de la rasp.contr-la sunt excepate nu doar autoritaliepublice, dar si institutii publice.In cazul pedepselor penale,spre deosebire de sanctiunile contr-le ,predomina cele privative de libertate.

Rasp. Contr-la se deosebeste essential de raspunderea disciplinara,care se aplica in mod extrajudiciar .P-u rasp. Disciplinare e characteristic faptul ca ea e atestata in cadrul relatiilor de subordonare a persoanei ce comite delictul disciplinar raportat la persoana cu functii de raspundere care, dispunind de putere disciplinara ,aplica masura disciplinara corespunzatoare. c)In ceea ce priveste formele rasp.j-ce aplicabile in dr.adm. exista 3 grupe de savant care au pareri opuse: primul grup,printre care Mircea Preda,Virginia Bedinos considera ca rasp.j-ca are urmatoare forme:

-rasp.administrativ-disciplinara

-rasp.amd-contr-al

-rasp adm-patrimoniala

Al doilea grup de sanvanti(anatolie Iorgovan,Corneliu Manda) considera ca in dr.adm-iv exista 2 forme de rasp.: -rasp.adm-va -rasp. contr-la. Al treilea grup de savant recunosc existent rasp.j-ce alaturi de rasp.adm-va-penala

18 Ordinea aplicarii si efectele sanctiunii contraventionale asupra prejudiciilor si a altor obligatii

a Ordinea aplicarii sanct contrav presupune anumite criterii de indiv a sanct inclusiv aplicarea sanct in cazul pluralit de contrv, precum si respect termenelor de stabil a sanctiu contrav.&onform art ;$ &c # sanc contrav se aplica in functie de carac si gradul prejud al contrav, de caracteristica pers si de circumstan atenuante sau agravante.persoana a carei vinov a fost dovedita treb sa si se aplica o sanct ec6itabila. &ind una si aceiasi pers sav mai multe contrav, se aplica sanct pentru fiecare contrav in parte.In cazul in care cauza este e/am de aceiasi inst de j in privinta pers ce a sav ( sau mai mult contrav, in final se stabil sanct pt concurs de contrav, fie prin absorb sanc mai usoare de cea mai grava, fie prin cumul, total sau partial,iinsa in limitele art care prevede sanct mai grava.In acest caz, la sanc princ se poate adauga si una din sanct complementare, prevaz de art privind rasp pentru oricare din contrav savirsite.

b Sanc contrav nu poate fi aplicata mai tirziu de 1 luni de la comiterea contrav, sau de la data savirsirii ultimii act sau inactiuni in cazul contrav continue.9ermenele de aplicare a contrav se suspenda pe perioad inc6eierii e/amnarii in fond a cauzei pina la pronuntarea def a 6ot inst de j, dar nu poate depasi un an de la comiterea contrav. epasirea term de prescriptie inlatura aplicarea sant contrav.In acest caz, proced contrav nu poate incepe, iar cea inceputa urmeaza a fi incetata.

19 Caracteristica principala a partii speciale drept material a codului contraventional

a Partea speciala a dr contrav studiaza normele contrav speciale, care consacra o anumita categorie de fapte antisociale cu un pericol social mai redus ca fiind contraventii si stabileste sanct contrav aplicate in cazurile si in ordinea stabilita de partea generala si de proc contrav ale &c #.!artea speciala are o importanta deoseb deoarece cuprinde comp.concrete de contrav, in temeiul carora se aplica rasp contrav.Normele partii speciale dr

15

material al && contrav # intrunesc toate elementele unei norme de drept5ipot, dispo,sanctiune%,dinamismul partii speciale, determinat de evolutia societ5ele treb sa fie in concordanta cu transform din viata sociala%.2biectul partii speciale il constit tipurile concrete de contrav si sanct aplicate pers ce le-au comis.<a este grupata in 11Cart,si $ capitole.

b .Partea generala cuprinde n-principii, precum si prevederi generale ref la legisl contrav, contrav, rasp contrav etc.!.speciala se refera la comp.concrete de contraventie din dif domenii ale vietii sociale.7ormele j din p.speciala si p.generale sunt dirijate de aceleasi principii5legalit, egalit, umanismul etc%. &aracterul unitar al acestor ( parti se manifesta prin faptul ca nj din p. gen. se aplica concomitent nj ale p.speciale, in temeiul si in corespundere cu regulile stabilite in normele p.generale.

c Prin concurenta normelor se intelege savirsirea unei fapte prejudiciabile cuprinse in intregime de dispoz. a ( sau mai multe norme.&c m nu contine o prev e/presa ref la concurenta dif norme ale &c. aca sa luam ca e/emplul pentru comparatie prevederile art $$-$$+ din &! #, atunci putem vedea cum se solutioneaza concurenta n.penale, care va servi ca un e/emplu elocvent si pentru concurenta n.contraventionale. In cazul conc dintre n.generala si n.speciala, prioritate are n.speciala. In cazul concurentei dintre ( n special, sit se rezolva astfel a.daca e/ista concurenta intre ( comp de infrac. cu circim.atenuante si alta cu circumst.agravante, atunci infr.se califica in baza comp.de infrac.atenuante.b.daca e/ista conc.intre ( comp.cu circum.agravante, infr.se va califica in baz n.care prevede o pedeapsa mai aspra.c.In cazul conc dintre ( norme, in care una cuprinde in intregime fapta prejud,iar cealalta numai parte, infr.se va califica in baza normei care va cuprinde in intregime fapta prejudiciabila. upa cum am mentionat, &c nu contine prevederi ref la concurenta n contrav, si unele din ele ar putea fi luat din dr.penal. conform art.$,,,;$, preved. &c treb sa fie previzibile si se interzice intrepret.defavorabila la apl.rasp contrav. )ut.care aplica sanc contrav nu ar trebui sa fie justificate in depasirea limitei ma/ime a marimii sanct prev contrav.

20.Sistemul contraventiilor partii speciale drept material al Codului Contraventional a). Dispozitiile contraventionale ce prevad rasp.contr pentru anumite contraventii sint cuprinse in partea speciala intr-o anumita ordine care are denumirea de ,,Sistemul partii special a Codului Contr,,Sistemul partii special reprezinta clasificarea in anumite categorii a faptelor antisocial recunoscute de legislatie drept contraventii Criteriul principal e clasificare este Obiectul atentarii adica acele valori ocrotite de normele dr contr.Componentele de contr din partea speciala sint aranjate intr-o anumita ordine ce formeaza capitole in dep de obiectul generic . In cadrul fiecarui capitol sint incluse diverse contraventii care au un obiect nemijlocit Includerea componentelor intr-un capitol sau altul servesc drept indiciu pentru a stabili gr de pericol social al faptei antisocial. !artea specială a dreptului contravenional conine norme juridice care reprezintă mijloacele concrete prin care se efectuează această activitate. 7ormele contraveniilor pării special sunt prevăzute atît în codul contravenional, cît în alte acte normative. acă normele contravenionale generale alcătuiesc partea generală a legislaiei cu privire la contravenii, normele contravenionale special alcătuiesc partea specială a legislaiei respective.Drept parte a dreptului contravenional care cuprinde ansamblul normelor de drept ce stabilesc contravenii, precum sanciunile aplicabile persoanelor vinovate de comiterea faptelor respective.Particulariti caracteristice prii respective a dreptului contravenional:Partea special a dreptului contravenional prevede comconene de contravenii în particular, în tipicitate lor;Articolele din partea special a dreptului contravenional calific anumite fapte drept contravenii i sunt redactate în mod necesar într-un stil mai detaliat, pentru a putea stopa normativ multitudinea de modaliti sub care se poate prezenta fiecare tip individual de contravenie Normele prii special este inseparabil de aplicarea normelor prii generale, deoarece aceste dou pri ale dreptului contravenional se afl într-o legtur indestructibil în cadrul întregului;Partea special este cea mai veche parte a dreptului contravenional, care consacr principia i reguli generale cu privire la aspectele commune ale contravenionalirilor, ca urmare a procesului de generaliare, abstractiare sistematizare a dreptului contravenional.Drepul contravenional repreint clasificarea în anumite categorii i grupe a tuturor contraveniilor prevute de legislaia în vigoare. !l reprezint ordinea unirii dispoziiilor "uridico-contravenionale ce cuprind

16

componene concrete de contravenii, clasificate în capitol, în funcie de obiectul atentrii, adic de valorile sociale ocrotite de dreptul contravenional

b)Partea special a #.#ontravenional se divizeaz astfel: $se enumer capitolele prii speciale%-&'(. )iecare capitol însumeaz un numr de articole care reglementeaz fapte antisocial îndreptate împotriva unei anumite valori ocrotite de legea contravenional. Articolele pot dipune de aliniate în funcie de variantele de contravenionalizare. *istemul partii special a dreptului contravenional are un caracter variabil, deoarece pe msura dezvoltrii statului, perfecionrii relaiilor sociale, se modific i importana valorilor sociale, crete rolul lor, se schimb sau nu se cizeleaz metodele i mi"loacele de aprare a valorilor respective etc. *tudierea prii special a dreptului contravenional este util i pentru îmbuntirea permanent a reglementrilor contravenionale în viitor, astfel ca normele contravenionale s corespund cît mai e+act cerinelor de prevenire i combatere a fenomenului contravenional. Contrav din pspeciala sunt grupate in capitole si anumit ob.generice , adica rel.sociale dintr-un anumit domeniu contrav ce atentea+a la drpolitice.cap29 articole)&uprinde $ sau mai multe comp.de contraventie cu urm ob.generice rel.sociale privind dr.politice5impiedicarea e/ercitarii dr.electoral, afisarea neautorizata a inf.electorale%, rel.sociale din dr.muncii,rel.sociale privind alte dr.constit.2ontrav ce atentea+a la sanatatea populatiei sanat pers si starea sanitaro8epidemiologica.cap313 articole)!ontrav ce atentea+a la drereale.cap713 articole%-relatii aferente privind dr.aferente fondului funciar, sivil sau subst.utile5tainuirea inf.despre fondul funciar,incalcarea regulilor decontructie%,rel.sociale priv dr.propr.intelectuale,rel.sociale priv unele dr.patrimoniale,inclusiv prot secretului comercial-sustragerea in prop mici din avutului proprietarului.;.ontrav din dom prot mediului.cap9 -;articole)8relsociale privind prot fondului acvatic funciar forestier protectia regnului animal protectia mediului.&ontrav din domeniul constr.energeticii, gospod.comunale, locuintelor si amenajarii teritoriului5cap.$C,(;articole% =.&ontrav in dom agricol si sanitaro-veterinar5capt.$$,$;art%rel.sociale din domeniul agricol,rel.sociale din dom.regulilor sanitar-veterniare%..&ontrav ce atenteaza la regimul detransporturi5cap.$(,1$articole%rel.sociale din domeniul trasportului feroviar,naval,aerian,rutier,transport magistral%.+.&ontrav in dom.circulatiei rutiere5cap.$1,$+articole%.*.&ontrav in dom.comunicatiilor electronice, postale si te6n.infomationale5cap.$;,$article%$C.contrav.ce afecteaza activ.de intreprinzator, fiscalitatea, activitatea vamala si val.imobiliare.$$.&ontrav ce afecteaza activ.auto.publice.$(.&ontrav ce aenteaza la regimul de frontiera de stat si regimul de sedere pe teritoriul #.$1.&ontrav ce atenteaza la modul de administrare in domeniul supraveg6erii pietii.&ontrav ce atenteaza la ordinea publica si securitatea publica.&2ntrav in domeniul evidentei militare.(C.1 @ruparea contrav partii speciale dr.material al &c # serveste drept indiciu al gradului si al caracterului pericolului social al faptei savirsite. )ceasta structurare, precum si ordinea lor sunt conditionate de caracterul si de sistemul relatiilor sociale ce sint aparate de legislatia contrav.>iecare capitol este constituit cu luarea in consideratie a caracterului obiectelor impotriva carora este indreptat nemijlocit atentatul contraventional.

21 Esenta si principiile procesului administrative In stiina dreptului administrative este întîlnită noiunea de process administrativ sau procedură. !rocesul administrativ poate fi definit în sens larg I în sens restrîns. Gn sens larg, prin proces administrativ se înelege activitatea de realizare a normelor materiale de dr.administrativ H activitatea de aplicare a dr. I de stabilirea a normei de dr.necesare acestei activităii statale. Gn sens restrîns procesul administrativ este o activitate de ocrotire a normelor de drept, săvîrită în principal de

17

autorităile administrative. !rocesul administrativ în sens larg nu posedă o bază juridică necesară pentru a fi posibil de al aplicat. )cestă noiune cuprinde totalitatea actelor săvîrite de autoritatea administrativă pentru realizarea funciei lor H în esenă este activitatea administraiei în cadrul statului.3aza normativă este incompletă H nu e/istă nite norme unice care ar prevedea săvîrirea consecutivă a unor aa aciuni cum ar fi pregătirea actelor admin, e/ercitarea unor aciuni cu caracter de dispoziie etc.!rocesul administrativ în sens restrîns este mai aplicabil în aspect juridic deoarece este supus într-un volum mai mare reglement.juridic. )ceastă noiune procesului administrativ mai este denumită i jurisdicia admin. &are înseamnă o funcie de activitate a subiecilor împuternicii reglementat de anumite norme de drept care are ca scop e/aminarea i soluionarea unor litigii admin.cu caracter individual. in legisl.în vigoare pot fi evideniate următ.forme ale procesului admin.în sens restrîns sau jurisdiciei admin.&(Proces contravenional aplicabil în cazul contrav;Proced.discipl. aplicabil în cazul abaterilor disciplinare comise de diferite categ.de f.publice;(Proced.material aplicabil în cazul cauzrii unei pre".autorit.publice de ctre f.public sau viceversa;'(Proced.în cazul petiiilor i de contecios admin.prevzut de legea cu privire la petiionarea din &,/0,&' 1ege Conteciosului Administrativ din &/././//. Aceste prevederi fiind completate cu aspecte de proced.civil;%(Procedura de coordonare care este în cazul e+istenei unor divergene dinrte diferite autorit.admin;ordinea desfăurării procesului contravenional este strict determinată în lege. </ referitor la procesul respectiv sunt prev.în mod e/6austiv c6iar i circumst.caree/clud sau înlătură procesul menionat. &onform art.;;$ din &odul contravenional procesul contravenional pornit încetează în următoarele cazuri&(Nu e+ist faptul contraveniei;(Fapta printr-o lege nou nu mai este considerat contraven.inclusiv în cazul cînd sanciunea este stabil doar nu a fost e+ecutat;Fapta este comis de un reprezentant diplomatic al statului strain sau alt persoan care n conform cu tratatul 2nternaional la care 34 este parte sau în conform cu legile rm, nu cade sub incidena "urisdiciei contravenionale;Fapta este comis în stare de iresponsabilitate;Fapta a fost comis în condiiile legitimii aparari;Fapta a fost comis în stare de extrema necesitate;Fapta a fost comis în rezultatul constrîngerii fizice i sau psihice;Fapta a fost comis în condiiile riscului întemeiat;Fapta a fost comis în condiiile cazului fortuit;Persoana a renunat binevol la svîrirea contraveniei;A fost comis o contravenie neînsemnat sau o tentativ de contrav;A avt loc împcarea victimei cu fptuitorul;A e+pirat prescripia rspunderii contravenionale;(Amnistia;&%(Persoana presupus a fi fptuitor a decedat, cu excepia cazului de reabilitare;Pentru acelai fapt si privitor la aceeai persoan exist o hot.definitiv; Pentru acelai fapt este pornit urmrirea penal.Cirmustanele menionate imopun încetarea procesului contravenional i ca consecină impun repunerea în drepturi a persoanelor în a cărei privină a fost pornit proces contravenional. de asemenea spre deosebire de alte forme ale jurisdiciei administrative, procesul contravenional poate fi e/aminat reieind din structura sa care include o totalitate de etape i faze procesuale. >iecar etapă are o importană procesuală a sa, consfinită în normele procedurale I asigură continuitate necesară pentru atingerea scopurilor procesului contravenional.

b)Principiile.Procesul contr.in sens restrins are un sir de principia care p[ot fi evientiatereiesind din prevederile legislatiei in vigoare.In calitate de principia ale procesului contr.pot fi mentionate:-principiul legalitatii;-principiul competentei-nu toate aut.puterii de stat sunt imputernicite cu autoritate jurisdictional adm-tiva cid oar acele aut.prevazute expres de lege;-pr.ocrotirii intereselor pers.si societatii-in cadrul procesului adm.,pe prim plan trebuie puse interesele legitime ale pers.si societatii,interesele statale trebuie sa fie in deplina concordant cu interesele societatii;-pr.egalitatii procesuale-partile sunt egale in fata legii cit si in fata aut.care solutioneaza cazul;-pr.atingerii adevarului-analiza minutioasa si la timp pentru a stabili o rasp echitabila;-pr.accesibilitatii-orice pers.trebuie sa dispuna de posibilitati de a participa la toate etapele examinarii cazului respective;-pr.operativitatii-stabilirea unor termene restrinse pu efectuarea tuturor act.procedurale inclusive pu executarea deciziei adoptate;-pr.raspunderii in limitele competentei-persoane care conduce procesul este responsabil de eficienta si corectitudinea desfasurarii procesului

22.Caracteristica jurisdictiei admn.si a litigiului juridic admn.

18

A) Caracteristica ,jurisdictiei administrative si a litigiului ,juridic administrative.Pornind de la caracteristica process.admin se poate de menionat că această activitate este diferită de activitatea de efectuare a atrib.Puterii e/ecutive care poartă un caracter pozitiv, adică nu are un caracter litigious.Jurisdicia adm.ar însemna activitatea aut.admin.în legătură, cu aparitia unui litigiu într-un anumit domeniu al vieii sociale.Obiectul jurisdiciei adm.reprezintă litigiile juridice adm.concrete. Litigiul jurid.admin.apare de regulă, în legătură cu e/istena unui raport juridic adm.în cadrul căruia anumite dr.sau oblig.sunt încălcate.J

b)Jurisdictia adm.are urmat.trasaturi caract.”-are un obiect specific,si anume litigiul jur.adm.concret;-jurisdictia adm.reprezinta o apreciere juridical a comportamentului partilor litigiului aparut;-o posibilitate si necessitate de applicare a masurilor de raspu.juridica fata de partea vinovata in litigiul juridic adm.Jurisdictia adm.este o active.procesuala a aut..adm.imputernicite efectuata pe cale extrajudiciara in scopul examinarii si solutionarii unor litigii aparute in procesul de exercitare si examinare,in scopul analizei jurisdictiei comportarii participantilor si a aplicarii masurilor de rasp.juridica.Conform art.144 Const.jurisdictia se infaptuieste in numele legii numai de instantele judecatoresti.Formele de infaptuire a justitiei ar fi judecarea de catre instantele judiciare a tuturor cauzelor privind raspunderea jur.civile,adm,penale,precum si orice alte cause pentru care legea nu stabileste o alta competent.

23.Notiunea si scopul procesului contr.

Reiesind din prevederile art 374 C.Contr,procesul contr.este considerat modalitatea de activitate desfasurata de aut competent cu participarea partilor si a altor pers titular de dr. si obl.conform normelor CContr. Care regl.procedura contr.Legislatia contr-la utilizeaza atit notiunea de process contr,cit si cea de procedura contr.

b)Procesul contr. reprezinta niste etape care se deruleaza consecutive pentru atingerea scopurilor procesului contr.Acesta are urmat.scopuri:-constatarea contravenientului;-examinarea si solutionarea cauzei contr-le;-constatarea cauzei si conduitei ce au contribuit la savirsirea contr-tiei;-respectarea principiilor generale de dr.contr.care sunt bazate pe normele dr.contr.si ale tratatelor internat.cu privire la dr si libertatile fundam ale omului la care RM este parte;

c)Procesul contr.are ca sarcina generala asigurarea proceselor echitabile a raspunderii contr.precum si sarcini preventive de luminare a cauzelor unor conduit ce contribuie la comiterea contr.Procesul contr.se caracterizeaza prin faptul ca procedura contr-la trebuie sa fie cit mai putin costisitoare.Cheltuielile aferente procesului contr-al se suporta de contr-nient sau e stat in modul prevazut de legislatie.Victima,martorii,expertii,traducatorul, aparatorul au drept la repararea prejudiciului sau a cheltuielilor suportate in procesul contr.care se face conform procedurii civile cu exceptia cazurilor cind nu exista divergente intre parti referitor la prejudicierea cheltuielir.

19

24.Principiile procesului contr.

a) Principiile procesului contr.sunt reglementate expres in CContr.insa unele din ele reiese din continutul normelor de procedura contr.precum si altor norme al codului contr.Principiile procesului contr au deosebita importanta fiind si niste prevedderi de baza care stau la temelia procesului contr.

b)Principiile:-prezumtia nevinovatiei-persoana acuzata de savir unei contr se considera nevinovata pina cind vinovatia acesteia nu este dovedita,in cadrul procesului contr nici o pers nu poate fi oblig sasi dovedeasca vinovatia,concluzia despre vinovatia persoanei nu pot fi intemeiate pe presupuneri,toate dubiile in probarea invinuirii,care nu pot fi inlaturate se interpreteaza in favoarea persoanei in a carei privinta a fost pornit procesul contr.;-prin.inviolabilitatii persoanei-376 CContr.,pers pasibila de raspund contr poate fi supusa masurilor de constringere numai in cazurile exceptionale prevazute de lege,in aceste cazuri persoana trebuie sa fie tratata cu respect al demnitatii umane;-princ libertatii de marturisire impotriva sa-nici o persoana nu poate fi silita sa merturiseasca impotriva sa sau impotriva rudelor sale apropiate,inclusive sotului,sotiei precum si sasi recunoasca vinovatia;-dr.la aparare-aut competent sa solutioneze cauza este oblig sa asigure participantilor la process exercitarea deplina a drepturilor lor procesuale,inclusive a dr. de a fi asistate de un aparator,astefel la pornirea procesului contr.,aut este obligate sa aduca la cunostinta persoana pasibila de raspundere contr-la a dreptului ei de a fi asistat de un aparator;-pr limbii de desfasurare a procesului contr-al;-dreptul de a nu fi urmarit sau sanctionat de mai multe ori;-principiului accesului liber la justitie-art 382;

20

25.Caracteristia generala a autoritailor competente sa solutinoneze cauzele contr-le

a)Cauzele contr-le sint examinate printr-o acivitate a auoritatilor imputernicite sa examineze cauzele contr-le.Una din partile competente este in mod obligatoriu un reprezentant al statului care este imputerncite sa constate sau sa examineze cauzele contr-le.Reprezentatii statului care solutioneaza contr-tii care au statut de subiect oficial (este o autoritate care impune un anumit comportament prin forta de contringere).Prin ,,competenta,, a autoritatii ce examineaza cauzele contr-le ,intelegem totalitatea dr.si oblig.cu caract.material si teritoarial care presupune dr.de a aplica rasp.contr-la.Conform comp.materiale ,autorit.competente sa solutioneze cauzele contr-le sint:

1. Inst,de judecata2. Procurorul3. Comisia adm-va4. Agentul constat.

Autorit competente sa solut. Cauzle contr-le ,conform pr.teritorialitatii,stabilesc repartizarea cauzelor contr-le intre org.compet. de acelasi grad determina competenta intr-un anumit teritoriu.Autorit.compitente pot fi divizate in 2 grupe:-autorit. Extrajudiciare(procurorul,comisia adm-va, agentul constat.)-autorit. Judiciare(inst.de judecata)

b) Procurorul eaxamineaza categorii de contr-ii:

Contr-ii care afecteaza activitatea autorit.publice Contr-ii ce afecteaza dr. constitutionale Contr-ii ce afecteaza modul de amd-re

Procuratura reprez.interesele generale ale societatii ,apara ordinea de dr.,apara dr.si libert. Cetatenilor,conduce si exercita urmarirea penala si reprez.invinuirea in inst.de judecata.In cazul refuzului inceperii urmaririi penale ,incetarii urmaririi penale din cauza ca fapta constituie o contr-ie ,precum si in cazul eliberarii de rasp-re penala a persoanei, cu atragerea la rasp-rea contr-la,procurorul dispune pornirea procesului contr-al si-ori examineaza cauza ,in limitele competentei sale ,ori expediaza materialele accumulate,conform competentei,altor organe spre examinare.Prin ordonanta motivata,procurorul poate aplica orice sanctiune contr-la ,cu exceptia sanctiunii,a carei aplicare este de competenta inst.de judecata.Procurorul este in drept:

Sa porneasca procesul contr-al Sa aplice,in cazurile prevazute de lege,sanctiunea contr-la Sa solicite aplicarea de catre inst de judecata a unei sanc.contr-le Sa participle la examin.cauzei in inst.de jud.atunci cind procesul contr-al a fost prinit de el Sa verifice legalitatea actiunilor agentului constatator Sa atace deciziaagentului constatator,sau a inst.de judecat etc.

In termen de 15 zile,procurorul este in dr. sa atace decizia agentului const-or,emisa in cazul contr-al.Comisiile adm-ve examineaza contr-le.Comisia adm-va ,de pe linga autorit,publice locale,se formeaza de catre consiliul local(satesc),orasanesc sau municipal,in component presedintelui,vice-presedintelui,secretariului responsabil a 4-7 membre.Obligatiile membrilor comisiei adm-ve se stabilesc prin regulament.Sedinta comisiei adm-ve este deliberative,daca la ea participa simpla majoritate a membrilor ei.Deciziile comisiei se adopta cu majoritatea simpla de voturi din nr.membrilor Comisiei Adm-ve prezenti la sedinta.

21

26.Instanta de judecata

Justitia in cazurile contr se infaptuieste de catre inst de jud.conform competentei dat princ c contr,art 394.Cauza contr este examinata de un complet format dintr-un singur judecator care se pronunta asupra fondului cauzei printr-o decizie.In cazul recursului,cazul este examinat de un complet format din 3 judecatori.Cauza contravenientului se judeca ca regula in sedinta publica.Insa poate fi examinata si in sedinta inchisa daca aceasta cere legea.Conform art 395 C Contr inst de jud examineaza urmat cause contr:-toate cazurile cu privire la contr,cu exceptia cazurilor care conform c.contr sunt atribuite la competent altor organe;-exceptii cazurile contr in privinta minorilor;-cauzele contr expres prevazut pentru inst de jud;-cauzele contr in care agentul const sau procurorul propun aplicarea sanct contr.,ca:privarea de drept de a desfasura o anumita active;privarea de dr de a detine anumite funct;privarea de dr special;munca neremunerata in folosul societ;arestul contr. Inst de jud conform prevederilor C Contr.este competent sa aplice masuri de siguranta si amenda judiciara.Procuratura este atribuita la aut-le judiciare.Competenta procurorului fiind examinarea xauzelor contr.Procuratura reprezinta interesele generale ale societatii,apara ordinea de drept,drepturile si libertatile cetatenilor,conduce si exercita urmarirea penala.Este discutabila necesitatea ca procurorul sa examineze in acelasi timp cauzele contr. Procurorul poate aplica orice sanct contr printro ordonanta,cu exceptia sanc a caror aplicare tine de inst de jud

28.Agentul constatator

a)In calitate de agenti constatatori conform C Contr pot fi:-organele afacerilor interne care sint in drept sa examineze cauzele contr sis a aplice sanct in limitele cometentei sefului de directive si adjunctii lui,comisarul de politie si adjunctii lui ,sefii sectiei de politie ,sefii sectoarelor de politie, sefii posturilor de politie,etc.;-centrul pentru combatere a crimelor economice si coruptiei sunt in drept sa examineze cause contr-le sis a aplice sanct directorul,vicedirectorul,sefii organelor teritoriale si adjunctii lor;-serviciul vamal-sunt in drept sa examineze cause contr:sefii birourilor si posturilor vamale si adjunctii lor;-comisiea nationala a pietii financiare:presedintele si vicepresedintii comisiei financiare;-inspectia muncii sint in drept sa contate contr sis a incheie procese verbale inspectorul general de stat al muncii si adjunctii lui,sefii inspectoratelor teritoriale de munca si adjunctii lor,inspectorii de munca;-serviciul graniceri;-serviciul de stat de arhiva;-agentia medicamentului;etc.

b)Cauza contr se solutioneaza de agentul constatator in a carui raza a fost savorsita contr.Acesta poate aplica sanct prevazute in partea speciala a cartii 2 in limitele competentei si numai in exercitiul functiunii.El poate constata contr.ale caror constatare solutionare si sanctionare sint atribuite competentei unor alte organe.In astfel de cazuri agentul va remite organelor respective procesele verbale de constatare a contr.

22

29.Caracteristica participantilor la procesul contr.

Persoana in a carei privinta a fost pornit procesul contr are dreptul :la aparare;sa cunoasca fapta imputata;sa fie asigurata in cel mult 3 ore de la retinere cu un aparator;sa anunte in cazul retinerii prin aut competent sa solute cauza contr doua pers la alegerea sa despre faptul si locul retinerii;sa primeasca informatii scrise si explicarea dr. sale expuse in prezentul art inclusive a dr de a tacea si de a nu marturisi impotriva sa,impotriva rudelor sale apropiate,etc precum si de a nusi recunoaste vinovatie;sa fie audiata in prezenta aparatorului daca accepta sau cere sa fie audiata;sa aiba intrevederi cu aparatorul in conditii confidential;sa prezinte probe;sa formulize cereri;sa contesteze decizii asupra cauzei;sa faca obiectii impotriva agentului constatator sis a ceara consemnarea obiectelor sale in procesul verbal.

Persoana in a carei privinta a fost pornit procesul contr este obligat:sa se prezinte la citarea aut competent sa solut cauza contr;sa accepte la cererea aut competente examinarea si perchezitia sa corporala;sa accepta neconditionat testarea alcoolscopica,examinul medical,dactiloscopia,prelevarea de singe si de secretii ale corpului pentru analiza;sa fie supus expertizei judiciare la cererea agentului constatator ssau a inst.,sa respecte ordinea in sedinta de jud sis a nu paraseasca sala de sedinte fara invoirea data de presedintele sedintei;

b)Agentul constatator care este reprezentatul aut publice care solutioneaza in limitele cometentei sale,cauza contr in modul prevazut de prezentul cod.Procurorul este in drept sa porneasca procesul contr.,sa aplice in cazurile prevazute de lege,sa solicite aplicarea de catre inst de jud a unei sanc contr,sa participle la examinarea cauzei in inst de jud atunci cind procesul contr a fost pornit de el.Victima-pers fiz sau jur careia prin contr iau fost cauzate prejudicii morale,fizice,sau material.Victima are dreptul la inregistrarea cererii sale in modul stability;la solutionarea cererii de catre agentul constatator,la informare privitor la decizia adoptata,sa prezinte doc alte mijloace de proba in vederea confirmarii pretentiilor sale;sa-si retraga cererea in cazurile prevazute de lege,etc.Martorul-are dr:sa stie in legatura cu ce cauza este citat,sa inainteze cereri.Specialistul-presoana neinteresata de rezultatele cauzei contr avind cunostinte special numita sa efectuieze investigatii in cazurile prevazute de prezentul cond si sa prezinte raport in baza lor.Interpretul sau traducatorul-pres care poate traduce dintro alta limba,poate interpreta semnele celor muti ori surzi,cunoaste terminologia juridical si nu este interesata de rezultatele cauzei contr,si accepta sa participle in aceasta calitate.Aparatoruul-pers admisa in profesia de avocet,avind dr sa participle la procesul contr. prentu a asigura asistenta juridical sau a reprezenta parte ape care o asista in baza de contract sau din oficiu.

30.Probele

a)Probele sun elemente de fapt dobindite in modul stability de prezentul cod,care servesc la constatarea existentei sau inexistentei contr-tiei,la identificarea faptuitorului,la vinovatie si la cunoasterea altor circumstante pentru justa solutionare a cauzei.Mijloacele de constatare a probelor sunt:procesul verbal cu privire la contraventie,procesul verbal de ridicare a obiectelor si doc,procesul verbal de perchezitie,explicatiile persoanei

23

in a carei privinta a pornit procesul contr.Depozitiile victimelor ale martorilor,inscrisurile,inregistrarile audio sau video,fotografiile,corpurile delicate,obiectele si doc ridicate ,constatarile tehnico-stiintifice si medico-legale,raporturi de expertiza.

b)Dat fiind faptul ca sunt admisibile,probele pertinente,concludente si utile,sunt administrate in conformitate cu c contr.Cele mai raspindite mijloace de proba sunt:-cercetarea la fata locului;-ridicarea obiectelor si doc;-efectuarea perchezitiei;=perchezitia corporala;-procesele verbale cu privire la perchezitie;-copurile delicate,etc.Cercetarea la fata locului se efectuiaza in scopul descoperirii urmelor contr.,corpurilor delicate si pentru a stabili circumstantele contr-tiei,ori alte circumstante care au importanta pentru justa solutionare a cauzei,agetul constatator efectuiaza cercetarea la fata locului,a obiectelor. Ridicarea obiectelor si doc.-au importanta pentru cauza si daca se cunoaste locul si pers la care se afla,lucratorul organului afacerilor interne efectuiaza in temeiul unuor ordonante ridicarea lor.Perchezitia-se efectuiaza daca in din probele accumulate ca intr-o anumita incapere la domiciliu ori in alt loc sau la o anumita persoana se pot afla instrumente ce au servit la savirsirea contr.,obiecte sau alte valori dobindite din cotr,precum si obiecte sau doc care pot avea importanta pentru cauza. Procesele verbale cu privire la perchezitie-agentul constatator la fata locului inctocmeste un process verbal care anexeaza dupa caz lista obiectelor si doc ridicate.In procesul verbat cu privire la perchezitie sau la ridicarea obiectelor si doc se consemneaza ca celor prezenti li sau explicat drepturile si obligatiile prevazut de C Contr si se inscriu declaratiile facute de aceste persoane.

c)O proba poate fi pusa la baza hotaririi cu privire la contr-tii daca intruneste conditiile de admisibilitate concludente si utilitati.Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contr-la care consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contr care presupune colectarea si verificarea probelor in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre aut-le competente sa constate cazul contraventiei din oficiu sau la cererea altor participant la procedura.Orice informative poate fi considerate drept proba daca sunt respectate urmatoarele comditii:ea contine data privind comiterea sau necomiterea contr.;vinovatia faptuitorului;alte date care pot contribui la solutionarea.Aceasta informative este modul stability de lege si de sursele prevazute de lege.

31.Notiunea si categoriile masurilor procesuale de contringere

a)Desfasurarea normal a activitatii procesuale este imposibila fara aplicarea masurilor procesuale de constringere.Una sin sarcinile de baza ale procesului contr-al este aplicarea legitima si corecta a sanc din cadrul incalcarii dispozitiei normelormateriale a cod.contr.Masurile de constringere conform C Contr sunt retinerea,aducerea silita,inlaturarea de la conducerea vehicolului,examenul medial pentru constatarea starii de ebrietate produsa de alcool sau de alte substante,retinerea vehicolului.

b)Cele mai raspindite masuri de constringere sunt:aducerea silita-conducerea fortata in fata instantei de jud a martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare;inlaturarea de conducere a vehicolului-perso poate fi inlaturata de la conducere daca se afla in stare de ebrietate,nu are doc care confirma dr de a conduce sau de a folosi vehicolul;retinerea vehicolului-vehicolul al carui conducator a fost inlaturat de la conducere,este retinut si daca nu poate fi predate proprietarului,posesorului sau reprezentantului sau,vehicolul este adus la statia de parcare speciala sau pe teritoriul organului de politie.Acestea fiind aplicate de catre pers competente,cum ar fi:ministerul afacerilor interne,serviciul granicer,etc.

32.Notiunea si caracteristica generala a fazelor procesului contr.

a)Fazele procesului contr.-acea parte a procedurii contr. care pe linga sarcinile commune ale procedurii are si sarcinile sale proprii bine determinate,realizindu-se prin activitatea participantilor concreti la procedura

24

contr,care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara.Colectarea si administrarea a probleor privind existent contr de incheiere a procesului verbal cu privire la contraventie.Aplicarea sanctiunii contr.sau de trimitere a dosarului in inst de jud sau in alt organ spre solutionare.Dupa care urmeaza:cercetarea cazului contraventional,examinarea cazului contrav;revizuirea cazului contravene ,executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contrav.

b)importanta si fazele obligatorii si facultative ale procesului contr.La prima faza,se constata fapta contraventionala,se colecteaza si se administreaza probele privind caracterul faptei antisocial comise si personalitatea faptuitorului.La a doua faza,se analizeaza documentele procesuale prezentate,se verifica incadrarea juridical a faptei comise,circumstantele atenuante si agravante ale cauzei,se emite decizia asupra cazului,care se adduce la cunostinta partilor procedurii. La a treia faza,delicventul,partea vatamata sau reprezentantii legali ai lor,precum si procurorul sunt in drept sa atace decizia cu privire la cazul contraventional.In caz de atac,executarea deciziei se suspendeaza si se efectuiaza revizuirea cazului de catre instant de judecata. La a parta faza,se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.

Cele facultative:

1.Cercetarea cazului contraventional:-constatarea faptei antisocial comise;-inceperea procedurii contraventionale;-colectarea si administrarea probelor,analiza juridical a faptei comise;-documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului;-expedierea procesului-verbal cu privire la contraventie si a materialelor anexate la el conform competentei.

2.Examinarea cazului si emiterea deciziei asupra lui:-pregatirea pentru examinarea cazului;-examinarea cazului contraventional;-emiterea deciziei asupra cazului;-anuntarea deciziei asupra cazului si punerea ei in executare.

3.Revizuirea cauzului contraventional:-atacarea deciziei asupra cazului;-examinarea plingerii sau a protestului;-adoptarea si pronuntarea deciziei in recurs asupra cazului contraventional;-punerea in executare a deciziei definitive cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale.

4.Executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale:-verificarea procedurii de punere a deciziei emise in executare;-executarea propriu zisa a deciziei.

33.Circumstantele care inlatura procesul contr.

a)Procesul contr pornit inceteaza:-nu exista fapta contraventiei;-se constata vvreunul din temeiurile prevazute din CContr;-persoana presupusa a fi faptuitor a decedat cu exceptia cazului de reabilitare a acesteia;-pentru acelasi fapt si privitor la aceiasi persoana exista o decizie sau o hotarire definitive;-prenu acelasi fapt este pornita urmarirea penala;

b)Incetarea procesului contr determina repunderea in drepturi a persoaneo in a carei privinta a fost pornita.

34.Constatarea faptei contr-le

a).Temeiul juridic de pornire a procedurii contr-le il constituie fapta contr-la comisa.

Constatarea faptei contr-activitatea desfasurata de agentul constattor,de colectare si administrare a probelor privind existent contr,de incheiere a procesului verbal cu privire la contr-tie de aplicare a sanct contr sau de trimitere dupa caz a dosarului in instant de judecata sau in alt organ spre solutionare.

25

b)Etapele sunt:-sesizarea agentului constatator privind savirsirea unei fapte ilicite;-analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisocial periculoase;-inceperea procedurii contr.;-cercetarea propriu zisa a cazului,adica colectarea si studierea probelor privind caracterul faptei antisocial comise;,personalitatea faptuitorului;-documentarea procesuala a rezultatelor cercetarilor effectuate;-inceperea procedurii contr sau dupa caz,intocmirea procesului verbal cu privire la contr;-emiterea deciziei privind aplicarea pedepsei contr.in ordinea stabilita prin lege si in limitele competentei agentului constatator concret;-aducerea deciziei aplicate la cunostinta presoanelor interesant si explicarea dreptului si ordinii de contestatie a deciziei;-punerea in executare a deciziei privind aplicarea sanctiunii contr;-determinarea cauzelor si conditiilor care au favorizat savirsirea contr si luarea de masuri pentru eliminarea lor.

35.Examinarea cauzei contr-le si pronuntarea hotaririi

a).Examinarea cauzei contr-le ca faza a procesului contr-nal este prevazuta conform C.Contr.preoritar pentru judecarea cauzei contr-le in instant,desi nu este clara procedura de examinare a cauzei in cazul organelor extrajudiciare imputernicite sa examineze aceste cause.Astfel cauza contr-la,se judeca de inst.de judecata in sedinta publica,oral,nemijlocit si in contradictoriu.

b)Prima etapa a fazei respective este pregatirea cauzei pentru judecare.Conform art 453,C.Contr.,in termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contr-le in instant,judecatorul verifica competent si:-dispune remiterea dupa competent a dosarului cu privire la contr-tie;-fixeaza data examinarii pcauzei contr-le;-dispune citarea partilor si a altor participant la sedinta;-intreprinde alte actiuni pentru buna ei desfasurare.Cauza contr-la se judeca in tremens de 30 zile de la data intrarii dosarului in instant.In cazul retinerii persoanei,judecarea se face de urgent.Prezenta agentului constatator,la sedinta de judecare a cauzei contr-le,este obligatory.Neprezentarea acestuia,fara motive intemeiate si fara instiintarea instantei,duce la incetarea procesului contr-al.Neprezentarea in sedinta a victimei sau a faptuitorului,legal citate,fara motive intemeiate,nu impiedica judecarea cauzei contr-le,insa participarea faptuitorului retinut este obligatory,aducerea lui fiind asigurata de politie.Urmatoarea etapa este examinarea cauzei in sedinta de judecata sau cercetarea judecatoreasca.Judecatorul conduce sedinta de judecare a cauzei contr-la,asigura ordinea si solemnitatea sedintei.In cazul cercetarii judecatoresti,se cerceteaza mai intii probele prezentate de partea acuzarii.La cererea partilor,instant poate modifica ordinea de cercetare a probelor.Dupa cercetarea probelor,intanta solutioneaza cererile si demersurile formulate si dispune efectuarea dupa caz a unor actiuni procesuale suplimentare.Conform art 459,desfasurarea sedintei de judecare a cauzei contr-le se consemneaza in process verbal.Urmatoarea etapa este solutionarea problemelor ce urmeaza a fi solutionate la adoptarea hotaririi privind contr-tia.Instanta de judecata hotaraste asupra cauzei contr-le in camera de deliberare,pronuntindu-se prin hotarire,asupra aspectelor faptic si juridic,al cauzei.Hotarirea de judecata trebuie sa fie legala.intemeiata si motivate si trebuie sa constea din partea introductive,descriptive si dispozitiv. Hotarirea se semneaza de judecator si se pronunta in sedinta publica imediat dupa deliberare.In cel mul 3 zile de la pronuntarea hotaririi,copia ei se remite partilor,care nu au fost prezente la sedinta.

c)

36.Calea ordinara de atac.Recursul.

a).Recurs-Cale de atac prin care se cere unei instanțe superioare să verifice legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești nedefinitive, în vederea anulării sau modificării ei.Hotarirea judecat.contr-la,poate fi atacata cu recurs de catre urmat.participanti la procesul contr-nal:-Contravenientul;-agentul constatator;-victima;-procuror. Recursul poate fi eclarat in numale partilor(contravenient sau victima) si de catre aparator,iar in numele contravenientului arestat,de catre sot,sotie.

26

b)Recursul impotriva hotaririi judecatorescti contr-le se declara in termen de 15 zile,art 468.El se depune in inst.de jud.,a carei hotarire este atacata.Persoana detinuta in detentie,poate depune recurs si la adm-tia locului de detinere,care este obligat sa expedieze imediat inst.de jud.in cel putin 3 zile de la data expirarii termenului de declarare a recursului inst.de recurs.Recursul declarat cu omiterea termenului mentionat,dar nu mai tirziu de 15 zile de la inceputul executarii sanct.sau perceperii despagubirii material,se considera depus in termen,daca instant a constatat ca intirzierea a fost determinate din motive determinate,sau de neinformarea despre adoptarea hotaririi a participantilor la process,care nu a fost present la judecarea cauzei,nici la pronuntarea hotaririi asupra ei.Recursul impotriva hotaririi judecatoresti suspenda executarea ei cu exceptia sanctunii arestului contra.Instanta de recurs,judeca recursul in limitele temeiurilor pentru recurs avind dreptul in afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurrent,sa examineze si alte temeiuri fara a agrava situatia contravenientului. Astfel,solutionind cauza instant de recurs nu poate crea o situatie mai grava persoanei,in a carei favoare a fost declarat recursul.Recursul se judeca de un complet din 3 judecatori ai Curtii de Apel,cu citarea partilor.Presedintele completului de judecata conduce sedinta de judecare a recursului,asigura ordinea si solemnitatea in sedinta.Procurorul si partile au dr.la replica referitor la problemele aparute in dezbateri. Contravenientul are dr la ultimul cuvint.Instanta de recurs este obligate sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs,la fel aceasta hotaraste asupra cauzei contr-le in camera de deliberare.In decizia instantei de recurs se va indica:-data si locul pronuntarii;-denumirea instantei care a emis hotarirea;-numele si prenumele recurentului;-numele si prenumele persoanei sanctionate;-numele si prenumele victimei;-dispozitivul hotaririi atacate;-fondul recursului;-mentiunea ca decizia este irevocabila.Decizia semnata de membrii completului de judecata se pronunta in sedinta.Decizia instantei de recurs se pronunta integral sau doar dispozitivul urmind a fi redactata in cel putin 3 zile.In scopul asigurarii legalitatii si disciplinei,instant de recurs poate pronunta si o inchiere interlocutory.

c)Conform art 467 C.Contr.hotaririle judecatoresti contr-le pot fi atacate cu recurs pentru a se repara erorile de drept in urmatoarele temeiuri:-nu au fost respectate dispozitiile privind competent dupa materie sau dupa calitatea persoanei;-sedinta de judecata nu a fost publica;-cauza a fost judecata fara citarea legala a unei din parti sau care legal citita a fost in imposibilitate de a se prezenta sau de a instiinta instant despre imposibilitatea de a se prezenta;-nu au fost intrunite elementele constitutive ale contr-tiei;-sau aplicat sanctiuni in alte limite decit cele prevazute de lege;-exista o cauza de inlaturare a raspunderii contr-le ori aplicarea sanctiunii a fost inlaturata de o noua lege sau anulata de un act de amnistie;-faptei savorsite I sad at o incadrare juridical gresit;-a intervenit o lege mai favorabila contraventientului;-curtea constitutional a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicate;=instant de judecata internat.prin hotarire in o alta cauza a constatat o incalcare la nivel national a drepturilor si libertatilor omului care poate fi reparata si in cauza respective.

37.Calea extraordinara de atac.Revizuirea.

a) Revizuirea este Cale de atac pentru desființarea unei hotărâri judecătorești definitive, pe baza unor probe descoperite după judecarea pricinii.Revizuirea,caracteristici:-cale extraordinara,de atac;-se instituie in baza unei probe;-se foloseste pentru a desfiinta o hotarire judecatoreasca definitive.

27

b)Etapele:procedura de revizuire se dechide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de jud.,conform competentei teritoriale sau a cererii contravenientului,adresate instantei care a judecat cauza.Daca exista o procedura pornita,in cauza data,in fata unei instante internat.,proceura de revizuire se deschide la cererea procurorului general sau a agentilor sai.Cererea de revizuire se face in scris cu invocarea motivului revizuirii si datelor doveditoare.In procedura de revizuire,instant sesizata poate dispune suspendarea hotaririi neexecutate.procurorul general si adjunctii lui pot inainta cererea de revizuire a deciziei sau hotaririi emise in cauza contr-la daca se constata ca in actiunile contravenientului sunt prezente elementele constitutive ale infr.pevazute de CP.Cererea de revizuire se depunde in inst.a carei decizie sau hotarire a ramas definitive.Cererea de revizuire se examineaza in conformitate cu normele procedural privind judecarea cauzei contr-le in instante.Dupa examinarea cererii de revizuire,inst.de revizuire adopta una din urmat.hotaririi: 1)respinge cererea de revizuire daca este:-tardiva;-inadmisibila;-neintemeiata;2)admite cererea casind hotarirea atacata si pronunta o noua hotarire.Instanta depunde dupa caz,repunerea in dr-ri,restituirea amenzii platite si a bunurilor,precum si a cheltuielilor judiciare pe care pers.in a carei favoare sa admis revizuirea,nu era obligate sa le suporte,includerea la cerere,in vechimea neintrerupta in munca a duratei sanctiunii arestului contr-nal. Hotaririle emise in procedura de revizuire,cu exceptia celor emise de curtile de apel,pot fi atacate cu recurs,de pers ce pot depune recurs care se judeca in ordinea procedurii de recurs.

C)Conform art.475 C.Contr.,procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni,din momentul aparitiei unuia din urmat.temeiuri:-instanta de judecata internat.prin hotarire a constatat o incalcare a drepturilor si libertatilor omului care poate fi reparata la o noua judecare;-curtea constitutional a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicata in cauza respectiva;-legea noua inlatura caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in cazui privinta nu a fost executata integral sanct.contr-la;-exista o procedura pornita,in cauza data in fata unei instante contr-le;-prin hotarire efinitiva sa contatat ca agentul constatator ,procurorul sau judecatorul a comis in cursul constatarii si judecarii acestei cause abuzuri ce constituie infractiuni.

38.Notiunea si caracteristica generala a executarii hotaririi cu privire la sanct.contr-la.

a.) A parta faza a procesului contr. este executarea deciziei cu privire la aplicarea sanct.contraventionale.In aceasta faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiuni contr. Procedura

28

contraventionala se finalizeaza ca process atunci cind:se claseaza cazul contraventional sau se executa decizia cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. Clasarea cazului contraventional se efectuiaza atunci cind se stabileste vre-o imprejurare ce exclude procedura contraventionala,prevazute in art.234CCA.Clasarea poate avea loc la orice faza a procedurii contraventionale. Deciziile cu privire la aplicarea sanctiunilor contraventionale sint aduse la indeplinire de organele imputernicite in acest sens,in modul prevazut de legislatia in vigoare.In cazul pronuntarii citorva decizii cu privire la aplicarea sanctiunilor contraventionale pentru una si aceeasi persoana,fiecare decizie se adduce la indeplinire in mod independent. Codul cu privire la contraventiile administrative al RM,stabileste modul de executare a fiecarei sanctiuni prevazute in art.23.

b)Etapele de eexecutare a deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale:

-verificarea procedurii de punere a deciziei emise in executare; -executarea propriu-zisa a deciziei; -finalizarea fazei de executare a deciziei emise si a procedurii contraventionale,la general.

Prima etapa a acestei faze este trimiterea spre executatre a hotaririi judecatoresti care sa pune in sarcina instantei care a judecat cauza in prima instanta.In termen de 10 zile de la data raminerii definitive a hotaririi ju.Presedintele instantei trimite dispozitia de executare a hotaririi impreuna cu o copie de pe hotarirea definitiva.In cazul in care hotarirea a fost judecata cu recurs,la copia de pe hotarire se anexeaza copia de pe decizia instantei de recurs.Autoritatile care pun in executare hotarirea comunica in maximum 5 zile despre punerea in executare a hotaririi.Administratia locului de detinere va notifica instanta care a trimis hotarirea despre locul in care contravenientul executa sanctiunea.Problemele legate de executarea sanctiunii contr-le,se solutioneaza in demersul contravenientului,de catre aut-tea competent sa asigure executarea sanct.contr-le sau,la demersul contravenientului,ori al aut. Competente sa asigure executarea sanct.contr-le,de catre inst.de jud.Probleme legate de executarea sanct.contr-le,adresate inst.de jud,se solutioneaza in conformitate cu normele procedural privind judecarea cauzai contr-le de catre inst.de jud,din raza de activitate a aut.competenta sa asigure executarea sanct.contr-le.

c)

29

40.Notiunea si caracteristica executarii hotaririlor cu privire la sanctiunile contr.aplicabile si ca complimentare.

1 .Notiunea si caracteristica executarii hotaririlor cu privire la sanctiunile aplicabile si cacomplimentare Executarea hotaririi cu privire la aplicarea sanctiunii contrav constituie ultima faza a proceduriicontraventionale,faza in care se realizeaza sanctiunile contraventionale,aplícate si totodata se constataeficacitatea procesului contraventional jurisdictional.Procedura executarii sanctiunilor contraventionale reprezinta un complex de activitati speciale care un sintdecit forme si metode de realizare a deciziei,cu privire la aplicarea sanctiunii contrav.

2.Privarea de dreptul dea detine anumite functii .sau dea desfasura anumita activitate.Executarea acestor sanctiuni se asigura de catre oficiul de executare pe a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi aredomiciliul contravenientului,fie sediul pers jur. Contraveniente.Oficiul de executare trimite hotarirea jut organuluiabilitat cu dreptul dea dispune eliberareae contravenientului din functie sau deai interzice exercitarea uneiactivitate,care este obligat in 3 zile pu pers fiz si 10 zile pentru persoana juridica,sa adopte actul de eliberare dinfunctie sau de interzicere a desfasurarii unei activitati,si impreuna cu hotarirea jud sa o trimita oficiului deexecutare.

Privarea de dreptul special .consta in interzicerea pers dea conduce vehicule si de a detine arma siportarma.In cazul dat ares loc confiscarea obiectului care a constituit instrumentul comiterii contraventiei.Poate ficonfiscat doar obiectul ce se afla in proprietate privata.

O alta sanctiune.complimentara este aplicarea punctelor de penalizare care se aplica conducatorilor devehicule vinovate de savirsirea unei contraventii.Punctele de penalizare se aplica odata cu sanctiuneaprincipala,de ex amenda.Modul de evidenta a punctelor de penalizare si modul de asigurare a accesului titularuluide permis de conducere la informatia despre punctele de penalizare se stabileste de guvern.Punctele depenalizare se anuleaza dupa expirarea 6 luni dupa aplicarea lor,sau la data privarii dea conduce vehicule prinhotarire judecatoreasca.

Expulzarea-se aplica drept sanctiune contraventionala fata de cetatenii straini sau fata de apatrizi pentrucomiterea unor contrav ce incalca ordinea publica sau orinduirea de stat.Expulzarea se executa de catre organeleafacerilor interne.Instanta de judecata expediaza hotarirea privind expulzarea cetateanului strain sau apatridului laorganul afacerilor interne in a carui raza a fost retinuta ori domiciliaza pers vinovata.

.3.Scopul distinct al sanctiunii contraventionale este integrarea sociala a celor ce sunt in conflict culegea,precum ca si faptul ca la stabilirea sanctiunii contraventionale,trebuie sa se tina cont de caracterulprejudiciabil al faptei si caracteristicile pe care le prezinta personalitatea faptuitorului.Astfel tinind cont de cele sus mentionate,putem afirma ca legislatia privind executarea hotaririlor judecatoresti cu privire la sanctiunile contaventionale aplicabile si ca complimentare,are un grad destul deavansat,deoarece,conducindune de prevederile legislatiei,observam ca executarea sanctiunilor contraventionaleare loc prin mijloace destul de satisfacatoare,care nicidecum nu au ca scop indimidareasau pricinuirea carorvaprejudicii contravenientului.Dupa cum am observa la executarea hotaririi judecatoresti se ia in consiuderatie spre exemplu,starea incare se afla persoana contravenientului,ma refer la privarea de dreptul dea conduce vehicule,care,conform CCAnu poate fi aplicata persoanei cu dizabilitati care foloseste vehicului ca unic mijloc de transport,cu anumite exceptii.O particularitate negativa a legislatie in acest sens ar fi faptul ca punctele de penalizare expira in termende 6 luni,de la data aplicarii lor.Astfel contravenientul poate fi intro oarecare masura incurajat de savirsirea unor contraventii in sens ca nu va avea prea mult de suferit,stiind ca aceste puncte spre exemplu,a caror numar maximstabilit de guvern ar putea duce la ridicarea permisului de conducere,urmeaza sa expire dupa anumita perioada.

30

32.Notiunea si caracteristica generala a fazelor procesului contraventional

a) Faza procesului contraventional ar putea fi difinita o parte independent a procesului , care are propriile sarcini si particularitati alaturi de sarcinile generale ale procesului contraventional.

Analizind prevederile Codului Contraventional, ar putea fi evedentiate urmatoarele faze ale procesului contraventional:

1. Constatarea fapte contraventionale .2. Examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea hotaririi.3. Exercitarea cailor de atac in cauza contraventionala.4. Executarea hotaririi cu privire la sanctiunea contraventionala.

Fazele respective pot fi clasificate in urmatoarele doua categorii :

-Faze obligatorii -care permanent au loc , cum ar fi constatarea faptei contraventionale , executarea hotaririi cu privire la sanciunea contraventionala.

-Faze facultative –derularea carora depinde de anumite circumstante ale derularii , cum ar fi examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea hotaririi ,exercitarea caii de atac in cauza contraventionala : recurs sau revizuirea.

Fazele pot fi examinate si prin prisma propriilor etape . Astfel, procesul contraventional poate fi privit dupa cum urmeaza :

1. Constatarea faptei contraventionale: 1.1. Intentarea cazului.1.2. Colectarea si administrarea probelor ,aplicarea masurilor procesuale de constringere.1.3. Intocmirea procesuala a rezultatelor invistigatiei, inclusiv incheierea procesului- verbal cu privire la

contraventie sau incetarea procesului.1.4. Trimiterea ,dupa caz , a dosarului in instnta de judecata (inclusive in urma contestatiei ) sau in alt organ

spre solutionare dupa competenta.2. Examinarea cauzei contraventionale si pronuntarea hotaririi:

2.1. Pregatirea cauzei pentru examinare.2.2. Cercetarea cauzei ,analiza materialelor si circumstantelor.2.3. Rezolvarea problemelor ce urmeaza a fi rezolvate pina la adoptarea hotaririi.2.4. Adoptarea hotaririi.2.5. Aducerea la cunostina a hotaririi.

3. Exercitarea cailor de atac in cauza contraventionala: 3.1. Calea ordinara de atac.Recursul :

3.1.1. Depunerea recursului.3.1.2. Examinarea recursului.3.1.3. Pronuntarea deciziei instantei de recurs.

3.2. Calea extraordinara de atac. Revizuirea: 3.2.1. Depunerea cererii de revizuire.

31

3.2.2. Revizuirea deciziilor si a hotaririlor in cauzele contraventionale.3.2.3. Pronuntarea hotaririi de catre instant de revizuire.

4. Executarea hotaririi cu privire la sanctiunea contraventionala: 4.1. Trimiterea spre executare a hotaririi judecatoresti.4.2. Executarea de fapt a sanctiunii contraventionale.4.3. Finalizarea executarii sanctiunii contraventioanele.4

Este necesar de mentionat ca Codul contraventional prevede o procedura simplificata in caul amenzii ,atunci cind agentul constator constata fapta contraventionala si intocmeste procesul-verbal cu privire la contraventie ,iar contravenientul poate achita doar jumatate din marimea amenzii stabilite ,daca o achita in cel mult 72 ore de la stabilirea ei.

Un aspect nedezvoltat si chiar incert din Codul contraventional este lipsa procedurii de examinarea a cauzei contraventionale in cazul organelor extrajudiciare imputernicite sa examineze asemenea cauze. Pina la solutionarea de catre legislator a aspectelor mentionate procedura ar putea fi preluata partea judecarii cauzei contraventionale.

b)1. Constatarea fapt contr-le

Aceasta este faza initiala a procesului contr-al reprezentind acitivitatea agentului const-or de colectare si de administrare a probelor privind existent contr-ei,incheierea procesului-verbal cu privire la contr-ie si aplicarea sanctiunii contr-le sau de trimitere,dupa caz,a dosarului in instant de judecata sau in alt organ spre solutionarea conform competentei.

Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu cind se afla ca a fost savirsita o fapta ilicita sau cind o astfel de fapta a fost depistata in urma controlului conform atributiilor de serviciu prevazute de lege.

Imediat sau in cel mult 3 zile de la data sesizarii, agentul const-or este obligat sa verifice sesizarea si se intreprina masurile prevazute de CC.In cazul injuriei sau anumite contr-ii ce atenteaza la drepturile reale.procesul contr-al se porneste numai in baza plingerii prealabile a victimei.

2. Examinarea cauzei contr-le si pronuntarea hotaririi

Ezam.cauzei contr-le,este prevazuta de CC prioritar p-u judecarea cauzei contr-le.Aceasta se judeca de inst,de judecata in sedinta publica,oral,nemijloci si in contradictoriu.

3. Exercitarea cailor de atac in cauza contr-la

Aceasta cuprinde: calea ordinara de atac(recursul) si extraordinara( revizuirea)Recursul .Hotarirea jud-sca contr-la poate fi atacata cu recurs de catre urmatorii participanti la procesul contr-al:

a. Cintravenientulb. Agentul constatatorc. Victim

4

32

d. Procurorul

Procurorul poate fi declarant poate fi declarat in numele partilor si de catre aparator,iar in numele contravenientului arestat,de catre sot/sotie.

Recursul impotriva hotaririi judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile.Recursul se depune in instant de judecata a carei hotariri este atacata.Persoana detinuta in detentie paote depune recurs si la administratia locului de detinere, care este obligat sa-l expedieze imediat instantei de judecata a carei hotarire este atacata.Recursul primit ,impreuna cu dosarul cauzei,se expediaza,in cel mult 3 zile de la data expirarii termenului de declarare a recursului,instantei de recurs.

Recursul declarant cu omiterea termenului menionat,dar nu mai tirziu de 15zile de la inceputul executarii sanctiunii sau perceperii despagurbirii material, se considera depus in termen daca in instanta de judecata a constatat ca intirzierea a fost determinate de motive intemeiate sau de neinformare despre adoptarea hotaririi a participantului la proces, care nu a fost present la judecarea cauzei, nici la pronuntarea hotaririi asupra ei. Pina la solutionarea repunerii in termen, instant paote suspenda executarea hotaririi

Revizuirea.Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni din momentul aparitiei unuia dintre urmatoarele temeiuri:

i. Instanta de judecata,prin hotarire, a constatat o incalcare a dr.. si libert.. omului care poate fi reparata la o noua judecare

ii. Curte Constitutionala a declarat neconstitutionala precederea legii aplicata in cauza repsectivaiii. Legea noua inlatura caracterul contr-al al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui

privinta nu a fost executata integral sanctiunea contr-laiv. Exista oprocedura pornita in cauza data in fata unei instante internatioanelv. Prin hotarirea definitive s-a constatat ca agentul const-or, procurorul sau judecatorul a comis ,in cursul

constatarii si judecarii acestei cauze, abuzuri ce constituie infractiuni.

Procedura de revizuire se deschide in baza cererii procurorului de nivelul instantei de judecata,conform competentei teritoriale,sau a cererii contravenientului adresata instantei care a judecat cauza/contestatia. In cazul existentei unei procedure pronita in cauza data in fata unei instantei international,procedura de revizuire se deschide de Procuroul General sau adjuncilor sai.

4.Executarea hotaririi cu privire la sanctiunea contr-la

Executarea deciziei cu privire la aplicarea sancţiunii administrative constituie ultima fază a procedurii contravenţionale. Specificul acestei faze rezidă în faptul că obiectul său este deosebit în raport cu cel pe care şi-1 propune constatarea, examinarea în fond şi examinarea în recurs a cazului contravenţional. De asemenea, sunt diferite raporturile juridice procedurale de executare faţă de cele care se instituie în cursul fazelor ulterioare.

Codul Contravenţional(CCv) şi legislaţia de executare reglementează modul şi ordinea executării sancţiunilor contravenţionale care, dat fiind că este diferită pentru fiecare categorie de sancţiuni, impune examinarea separată a acestora. Art.32 al CCv prevede: Sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei fizice sînt:

33

a) avertismentul;b) amenda;c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate;d) privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii; e) aplicarea punctelor de penalizare; f) privarea de dreptul special (dreptul de a conduce vehicule, dreptul de a deţine armă şi de portarmă); g) munca neremunerată în folosul comunităţii;h) arestul contravenţional.

Privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, privarea de dreptul de a deţine anumite funcţii şi punctele de penalizare pot fi aplicate şi ca sancţiuni complementare.

Minorii pot fi sancţionaţi complementar doar cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate.

Comform aceluiaşi articol sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanei juridice sînt: a) amenda;

b) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate.5

Pentru persoanele juridice privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate poate fi aplicată şi ca sancţiune complementară.

Persoane fizice:

A. Avertisment. Hotarirea de aplicare a sanctiunii se remite contravenientului , contra semnatura, de catre organul care a doptat hotarirea cu privire la sanctionare. Astfel, excutarea sanctiunii avertismentului se asigura de catre institutia sau organul care a adoptat hotarirea.

B. Executarea sanctiunii amenzii ,aplicata persoanelor fizice sau juridice , se asigura de executorul judecatoresc in a carui competenta teritoriala , stabilita de camera teritoriala a executorilo judecatoresti ,se afla domiciliul sau sediul contravenientului.

Amenda se achita de catre contravenient in mod benevol in termen de 30 zile de la data stabilirii ei. Contravenientul este obligat sa informeze imediat autoritatea respectiva despre achitarea amenzii.

In cazul in care contravenientul nu achita la timpa amenda, instant de judecata ,in decurs a 30 de zile de la raminerea definitive a hotaririi ,trimite executorului judecatoresc documentul de executoriu pentru incasarea silita a amenzii.

Executorul judecatoresc verifica daca amenda a fost achitata si ,in cazul in care nu a fost achitata de catre contravenient ,intenteaza procedura de executare si executa documentul executoriu in conformitate cu prevederile cartii intii a Codului d executare (cum ar fi prin urmariea mijloacelor banesti in numerar ale debitorului ; urmarirea bunului debitorului prin aplicarea sechestrului pe bunuri si prin vinzarea sau administrarea mijloacelor banesti de pe conturile pe bunuri si prin vinzare sau administrarea lor silita ; urmarilea salariului ,pensiei, burseri si altor venituri ale debitorului; urmarirea mijloacelor banesti si bunurilor debitorului care se afla la terti; etc.). Concomitent cu amenda , se vor incasa si cheltuielile de executare.

In cazul in care executares silita nu a fost posibila din cauza lipsei sau insuficientei de bunuri sau din cauza eschivarii cu rea-vointa de la achitarea amenzii, executorul judecatoresc solicita instantei care a judecat cauza

5 Cod Contraventional, nr.218 din 24.10.200834

in fond sa adopte o incheiere in conditiile art.34 din C.C. (cum ar fi inlocuirea cu o alta sanctiune), desi Codul de executare nu prevede expres aceasta.

C. Executarea sanctiunii privative de dreptul de a ocupa anumite functii sa de a exercita o anumita activitate se asigura catre organul de probatiune (agent constator) in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientul.

Instatna de judecata trimite hotarirea privind dreptul de ocupa anumite functii sau de aexercita o anumita activitate si o dispozitie de executare organului de probatiune in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea sau isi are domiciliul contravenientul.

Organul de probatiune trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dreptul de a dispune eliberarea contravenientului din functie sau de a-i interzice sa exercite o anumita activitate.

Organul abilitat adopta ,in termen de 3 zile , acutul de eliberare din functie sau de interzice de a exercita o anumita activitate si il remite ,impreuna cu hotarirea judecatoreasca, organului de probatiune. Organul de probatiune , in termen de de 5 zile, informeaza instant de judecata despre executarea hotaririi ei.

Conform Codului de executare ,indiferent de faptul daca contravenientul ocupa o anumita functie sau exercita o anumita activitate, organul de probatiune tine evidenta lor, efectueaza controlul respectarii de catre contravenienti a interdicitei, stabilite de hotarirea judecatoreasca, de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate, verifica indeplinirea prescriptiilor hotaririi judecatoresti si catre administratia organizatiei in care lucreaza contravenientul , precum si de catre organelle imputernicite sa anuleze autorizatia privind exercitarea unei anumite activitati.

Prescriptiile hotatirii judecatoresti privind privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a axercita o anumita activitate sunt obligatorii pentru administratia organizatiei in care lucreaza contravenientul. Adiministratia in care lucreaza contravenientul este obligata:

1. In cel mult 3 zile de la primirea copiei de pe hotarirea judecatoreasca si a avizului organului de probatiune, sa elibereze contravenientul din funcie sau sa ii interzica sa exercite o anumita activitate sis a expedieze organul de probatiune instiintarea despre indeplinirea prescriptiilor hotaririi;

2. Sa prezinte, la solicitarea organului de probatiune ,documentele ce tin de executarea sanctiunii;3. In caz de concediere a contravenientului pina la executarea definitive a sanctiunii, sa inscrie in

carnetul de muca interdictia stabilita in hotarirea judecatoreasca, durata sicaracterul functiei ce nu poate fi ocupata si/sau ale activitatii ce nu poate fi exercitata;

4. Sa comunice, in termen de 3 zile , organului de probatiune despre modificarea sau incetarea contractului individual de muca cu contravenientul.

D. Desi Codul de executare nu contine referinte cu privire la executarea sanctiunii privind aplicarea punctelor de penalizare, aceasta sanctiune se executa conform Regulamentului privind evidenta contravenientului privind evidenda contraventiilor in domeniul circulatiei rutiere si asigurarea accesului titularului permisului de conducere la informatia despre punctelor de penalizare, aprobat prin Hotarirea Guvernului nr.493 din 14 august 2009. Autoritatile inputernicite sa stabileasca sanctiunea respective expediaza la comisariatul de politie terittoria in termenul stabilit documentele ce testa aplicarea sanctiunii. Documentele menitonate se inregistreaza in canceria de comisariatului de politie territorial in modul

35

stability pentru corespondenta de intrare, se prezinta spre informare si decizie conducatorului acestuia , dupa care se transmit operatorului pentru a fi luate la evidenta.

In cazul in care contraventia in domeniul circulatiei rutiere a fost constatata cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau al mijloacelor tehnice omologate si verificate metrologic , agentul constator, dupa stabilirea identitatii conducatorului de vehicul, poate incheiea procesul-verbal si absenta contravenientului, care de asemenea este pasibil evidentei automatizate.

Titularul permisului de conducere, la cerere, are dreptul sa obtina in termen de 10 zile, personal sau prin reprezetantul legal, la organul territorial al politiei rutiere in raza caruia isi are resedinta, informatii cu privire la numarul de puncte de penalizare ca i-au fost aplicate ,precum si cu privire la cazierul sau contraventional.

E. Sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii se executa in conditiile cap. XXI din Codul de executare, adica similar pedepsei penale respective , ceea ce creaza incertitudini in aplicare. De exemplu, ca si in cazul sanctiunii pprivative de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate , nu este clar care este acel organ de probatiune ce asigura executarea sanctiunii contraventionale . De asemnea, nu sunt definitive mecanismele concrete de executare a sanctiunii respective.

Astfel, instanta de judecata trimite hotarirea privind munca neremunerata in folosul comunitatii si dispozitia de executare organului de probatiune in a carui raza teritoriala isi are domiciliul contravenientul, care, in cel mult 15 zile, asigura executarea sanctiunii.

Munca neremunerata in folosul comunitatii se executa de la 2 la 4 ore pe zi, in afara timpului activitatii de baza sau de studii. Munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi executata , ca exceptie , si in zilele de Duminica , si in zilele de sarbatoresc nelucratoare, desi in acest caz legislatorul ar fi trebuit sa stabileasca anumiti coeficienti. Munca neremunrata in folosul comunitatii nu poate fi executata in timpul noptii sau in conditii vatamatoare ,in locuri periculoase ori care prezinta risc pentru sanatate sau integritatea contravenientilor, adica se organizeaza in conformitate cu prevederile leslatiei privind protectia muncii.6

Acordarea concediului annual la locul de munca de baza al contravenientului nu suspenda executarea pedepsei muncii neremunerate in folosul comunitatii.

In cazul in care, in timpul executarii sanctiunii, contravenientului I s-a stability gradul I sau II de invaliditate fara termen, precum si in cazul graviditatii contraventiei, organul de probatiune adreseaza instantei de judecata competente un demers privind eliberarea de executare ulterioara a pedepsei muncii neremunerate in folosul comunitatii.

Organul de probatiune ( nota aut; ar fi fost bine venit sa fi fost stabilite ca autoritati responsabile organelle de executare in comun cu autoritatile administratiei publice locale) tine evidenta contravenientilor la munca neremunerata in folosul comunitatii, explica modul si conditiile de executare sanctiunii,coordoneaza cu autoritatea administratiei publice locale lista obiectelor cu destinatie sociala la care contravenientii executa sanctiunea, controleaza modul si conditiile de executare a acesteia, tine evidenta sumara a timpului lucrat, exercita alte atributii stabilite de legislatie.

6 Sergiu Cobaneanu, Elena Bobeica, Viorel Rusu ,,Drept Administrativ”36

Autoritatile administratiei publice locale, la rindul lor, determina obiectele cu destinatie sociala la care contravenientii executa sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii. Organul de probatiune,de comun accord cu atoritatile administratiei publice ,determina locul si volumul de munca pentru contravenient , cu ajutorul organizatiilor si asociatilor identifica obiectele la care poate fi folosita munca neremunerata in folosul comunitatii.

La rindul ei, administratia organizatiei in care contravenientul executa sanctiunea muncii neremunerate in folosul comunitatii verifica calitatea lucrului efectuat de catre contravenient , informeaza organul de probatiune despre numarul de ore lucrate sau despre neexecutarea volumului de munca stabilit. In caz de producere a unui accident de munca ,administratia organizatiei, in cel mai scurt timp posibil,dar in nu mai tirziu de 72 ore, va informa despre cele intimplate organul de probatiune.

Contravenientul este obligat sa se prezinte la citare la organule de probatiune , sa respecte modul si conditiilede executarea a sanctiunii, regulamentul de ordine interioara a organizatiei in care este antrenat la munca,sa lucreze constiincios la obiectele la care a fost repartizat, sa execute termenul de prestare a muncii neremunerate in folosul comunitatii, sa informeze oficiul de executare despre schimbarea domiciliului sau despre imposibilitatea temporara de a presta muca.

Daca persoana sancionata cu munca neremunerata in folosul comunitatii nu executa aceasta santiune aceasta sanctiune sau, in timpul executarii, are o conduita necorespunzatoare manifestata prin neindeplinirea obligatiilor care ii revin sau prin indeplinirea lor fectuoasa, organul de probatiune adreseaza instantei de judecata un demers privind inlocuirea muncii neremunerate in colosul comunitatii cu arest contraventional conform art.37 din Codul contraventional.

F. Executarea sanctiunii arestul contraventional se asigura de catre penitenciare (penitenciar de tip semiinchis) conform prevederilor respective ale Codului de executare. Nu se admite aplicarea armei de foc in privinta contraventiilor, cu exceptia cazurilor opunerii rezistntei, participarii la tulburarea de masa,luarii de ostatitici, atacarii altor personae sau savirsirii unor alte actiuni social-periculoase.

G. O problema aparte in reglementare o constituie expulzarea, aceasta reprezentint fie sanctiune complimentara, fie masura de siguranta, iar procedura de executare este indefinite.

Persoane juridice:

A. Amenda se achita in mod benevol de catre persoana juridical in decurs de 30 zile de la data raminerii definitive a hotaririi judecatoresti.7

Dupa expirarea termenului de executare benevola, instanta de judecata trimite titlul executoriu pentru executare silita executoriului judecatoresc in a carui competenta teritoriala, stabilita de camera teritoriala a executoriului judecatoresc, isi are sediul contravenientul.

Executoriu judecatoresc , in termen de 10 zile verifica mijloacele banesti aflate pe conturile pancare ale persoanei juridice si prezinta dispozitia de incaso institutiei financiare pentru virarea sumei amenzii la contul indicat in titlul executoriu.

7 Cod Contraventional, nr.218 din 24.10.2037

Daca, in decurs de 30 zile de la data primirii titlului executoriu de catre institutia financiara, dispozitia de incaso nu se executa din motivul lipsei sau insuficientei mijloacelor banesti , executorul judecatoresc va dispune urmarirea bunurilor pesoanei juridice in conformitate cu prevederile Codului de executare.

Dupa cum am mentionat , executorul judecatoresc informeaza, in termen de 5 zile, instant de judecata despre executarea hotaririi.

B. Privarea dreptului de a exercita o anumita activitate se asigura conform Codului de executare (art.305) de catre organul de probatiune in a carui raza teritoriala isi are sediul contravenientul , prevederile respective fiind necesare a fi racordate la conceptul si principiile raspunderii contraventionale.

Organul de probatiune trimite hotarirea judecatoreasca organului abilitat cu dreptul de a interzice contravenientului o anumita activitate pentru a sista activitatea interzisa , pentru a retrage autorizatia sau licenta si/sau pentru a modifica statutul persoanei juridicesanctionate.

In termen de 10 zile , organul care a eliberat autorizatia sau licenta pentru exercitarea genului de acitvitate interzis retrage autorizatia sau licenta respective. In cazul interzicerii exercitarii unei activitati pentru care nu a fost eliberata autorizatie sau licenta, Camera Inregistrarii de Stat asigura excluderea din statutul persoanei juridice respective agenului de activitate interzis.

Informatia despre retragerea autorizatiei sau licentei ori despre modificarea statutului persoanei juridice se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova de catre organul care le-a efectuat si se remite Ministerul Afacerilor Interne, Centrului catre organul care le-a efectuat si se remite Ministerul Afaceriolo Interne, Centrul de Combatere a Crimelor Economice si Coruptiei, organului fiscal, precum si organului de probatiune caruia, suplimentar, i se remite si hotarirea instantei de judecata.

Organul de probatiune informeaza in termen de 5 zile instant de judecata despre executarea hotaririi.

In ceea ce priveste aminarea executarii sanctiunii contraventionale si liberarea de executare a sanctiunii contraventionale, acestea se efectuiaza conform procedurii de solutioanare a problemelor legate de executarea sanctiunilor contraventionale, adica se are in vedere obligatia contravenientului de a executa sanctiunea contraventionala si dreptul organului de stat de a cere executarea sanctiunii contraventionale.

Stingerea executarii contraventionale se efectueaza in baza urmatoarelor temeiuri (prevazute in art.295 in Codul de executare):

I. Executarii efective si integrale a sanctiunii;II. Decesului contravenientului;

III. Adoptarii unei hotariri de absolvire de raspundere a contravenientului in cursul executarii sau trimiterii spre executare a hotaririi judecatoresti;

IV. Intervenirii unei legi contraventionale noi care exclude caracterul illegal al fapte in cursul executarii sanctiunii sau trimiterii spre executare a hotariri judecatoresti;

V. Intervenirii prescriptii executarii hotaririi privind sanctiunea;VI. In alte imprejurari prevazute de lege.

Stingerea executarii sanctiunii in cazul intervenirii prescriptiei de executare a hotaririi privind sanctionarea se dispune prin incheierea motivata a instantei de judecata, iar in celelalte cazuri prevazute- in modul stabilit de

38

prezentul Cod de executare. Posibilitatea stingerii executarii sanctiunii poate fi examinata si in temeiul cererii contravenientului.

39