DREPT CIVIL_examen Final

duminică, 1 iulie 2012 Pagina 1

DREPT CIVIL_EXAMEN LICENTA_Cunostinte fundamentale de specialitate_IULIE 2012

MULTIPLE CHOICE 1. Care din urmãtoarele afirmatii sunt adevarate în materia cauzei false a actului juridic civil? a. daca exista eroare asupra motivului determinant (scopului mediat) b. daca lipseste scopul imediat intr-un act juridic nenumit c. in cazul lipsei discernamantului ANS A 2. Care din urmãtoarele constituie vicii de consimtãmânt? a. eroarea indiferenta; b. dolul secundar (incident); c. violenta. ANS C 3. Care din urmãtoarele afirmatii sunt corecte cu privire la violentã - viciu de consimtãmânt? a. atunci cand amenintarea nu este justa; b. cand provine numai de la o persoana cu care s-a contractat; c. cand este indiferenta. ANS A 4. În ce constã scopul imediat? a. in prefigurarea mentala a contraprestatiei, in contractele sinalagmatice; b. in prefigurarea remiterii lucrului in actele reale; c. in motivul determinant al incheierii unui act juridic civil ANS C 5. Care din urmãtoarele prezumtii sunt corecte cu privire la minorul cu vârsta între 14 si 18 ani? R: Actele incheiate de minorul cu varsta intre 14-18 ani, adica cu capacitate de exercitiu restransa, singur, fara incuviintarea ocrotitorului legal pot fi anulate pentru leziune. 6. Ce reprezintã dolul incident (dolus incidens)? a. acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane, cu ajutorul unor mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un anumit act juridic, pe care nu l-ar fi incheiat sau l-ar fi incheiat, insa cu alte conditii b. acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-i insufle o temere care o determina sa incheie un act juridic, pe care nu l-ar fi incheiat c. acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare intre doua prestatii ANS A 7. Ce presupune capacitatea, ca element al actului juridic civil? a.o stare de fapt, spre deosebire de discernamant, care este o stare de drept b.o parte a capacitatii civile de folosinta


c.o cerinta a valabilitatii consimtamantului ANS B 8. Care din urmãtoarele sunt conditii ale obiectului actului juridic civil? a. un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta dreptului subiectiv civil si a obligatiei corelative b. acea obligatie de a da, a face sau a nu face, impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu gratuit c. acel element al actului juridic civil care consta in obiectivul urmarit la incheierea unui asemenea act ANS A 9. Care din urmãtoarele afirmatii cu privire la obiectul actului juridic civil sunt adevãrate? R: Prin obiect al actului juridic civil se intelege conduita partilor, respectiv actiunile ori inactiunile la care sunt indreptatite ori de care sunt tinute partile. Obiectul actului juridic civil se identifica cu obiectul raportului juridic civil ce izvoraste din actul respectiv. 10. Care din urmãtoarele sunt conditii generale de validitate ale obiectului actului juridic civil? R: Obiectul actului juridic civil: trebuie sa existe, sa fie in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie licit si moral. 11. Care din urmãtoarele sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic unilateral?Care din urmãtoarele sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic bilateral? a. revocarea ofertei inainte de a ajunge la destinatar; b. revocarea marturisirii pentru eroare de drept; c. incetarea depozitului la cererea deponentului. ANS A 12. Care din urmatoarele sunt exceptii aparente de la principiul relativitarii actului juridic civil? R: Avanzii-cauza, promisiunea pentru altul, simulatia, reprezentarea. 13. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevazute de art. 984 din Codul civil? R: Oricat de generali ar fi termenii intrebuintati, efectele actului juridic trebuie sa fie numai acelea care pot fi presupuse ca partile le-au voit. 14. Care din urmãtoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt servanda? R: Restrangerea fortei obligatorii- mandatul care inceteaza in cazul mortii sau punerii sub interdictie judecatoreasca a mandatarului, in cazul pieirii bunului ce fomeaza obiectul contractului, cum este locatiunea; extinderea fortei obligatorii- prelungirea(prorogarea) contractelor de inchiriere. 15. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevazute de art. 982 din Codul civil? R: Clauzele unui act juridic se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia intelesul din intregul act. 16. Care din urmatoarele sunt exceptii de la principiul obligativitatii efectelor actului juridic - pacta sunt servanda?


R: Incetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului. 17. Care din urmãtoarele categorii nu au calitatea de avânzi-cauzã? R: Reprezentantii conventionali ai partilor, toti cei care ulterior incheierii actului juridic, au contractat cu partile acestuia, tertii. 18. Care sunt conditiile reprezentãrii, ca exceptie aparentã de la relativitatea actului juridic civil? R: Reprezentarea presupune intrunirea cumulativa a trei conditii: imputernicirea de a reprezenta, intentia de a reprezenta, vointa valabila a reprezentantului. 19. Care din urmatoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor juridice unilaterale? R: Testamentul, legatul, revocarea renuntarii la mostenire, promisiunea publicade recompensa, marturisirea poate fi revocata pentru eroare de fapt, 20. Care din urmãtoarele variante este corespunzãtoare formei cerute "ad validitatem" a actului juridic civil? a. permite ca unele clauze ale actului juridic sa imbrace si alta forma pentru a fi valabile b.este un element constitutiv a carui nerespectare atrage sanctiunea nulitatii absolute c.este compatibila si cu manifestarea tacita de vointa ANS B 21. Care din urmãtoarele variante este corespunzãtoare formei cerute "ad validitatem" a actului juridic civil? R: Intregul cuprins al actului juridic civil trebuie sa imbrace forma solemna, actele juridice aflate in raport de interdependenta cu un act solemn, trebuie sa imbrace obligatoriu forma solemna;actul juridic ce determina ineficienta unui act juridic solemn trebuie sa imbrace forma solemna. 22. Care din urmãtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"? R: Donatia, testamentul, revocarea expresa a unui legat, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventor, renuntarea expresa la succesiune, ipoteca. 23. În ce constã sanctiunea nerespectãrii formei cerute "ad probationem"? a) nevalabilitatea actului juridic negotium iuris; b) inopozabilitatea actului juridic civil; c) imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de probă. ANS C . 24. Care din urmãtoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem? a) ipoteca convenŃională; b) tranzacŃia; c) contractul de asigurare. ANS A, B 25. Ce atrage nerespectarea formei actului juridic civil cerute Ad probationem? a) nulitatea relativă a actului juridic civil; b) imposibilitatea dovedirii actului juridic civil cu alt mijloc de probă;


c) imposibilitatea cunoaşterii de către terŃi a existenŃei şi valabilităŃii actului juridic civil. ANS B 26. Care din urmãtoarele pot fi cosecinte ale nerespectãrii formei cerutã pentru opozabilitatea actului juridic civil fatã de terti? R: Inopozabilitatea. 27. Care principiu guverneaza forma actului juridic civil? R: Consensualismului. 28. În care din urmãtoarele situatii este necesara forma ceruta pentru opozabilitatea fatã de terti? R: Publicitatea imobiliara prin sistemul cartilor funciare, publicitatea constituirii gajului, notificarea cesiunii de creanta, inregistrarea in materia inventiilor. 29. Când este necesara forma cerutã pentru opozabilitate fatã de terti? R: In cazul actelor juridice care constituie sau transmit drepturi reale care fiind drepturi absolute sunt opozabile erga omnes iar pentru a fi opozabile fata de terti si actele juridice ce au ca obiect drepturile reale, este necesara luarea masurii de publicitate. 30. Care din urmãtoarele enunturi sunt corecte în cazul termenului în favoarea debitorului? R: Termenul este presupus intotdeauna ca s-a stipulat in favoarea debitorului, daca nu rezulta din stipulatie sau din circumstante ca este primit si in favoarea creditorului. 31. Care sunt efectele în cazul în care în contract s-a prevazut o conditie imposibila? R: Conditia imposibila, ilicita si imorala, desfiinteaza actul juridic numai atunci cand este suspensiva; cand conditia este rezolutorie, actul juridic se socoteste neafectat de aceasta si deci, este valabil. 32. Ce este conditia negativa? R: Inseamna nerealizarea unui eveniment viitor si incert. 33. Care din urmãtoare acte juridice civile nu pot exista decât ca acte afectate de termen? R: Contractul de asigurare, contractul de imprumut. 34. Ce reprezinta conditia pur potestativa? R: Acea conditie a carei realizare depinde excusiv de vointa uneia din parti. 35. Care din urmãtoarele afirmatii au valoare de adevãr, raportate la conceptul de termen suspensiv? R: Termenul suspensiv are ca efect intarzierea inceputului exercitarii dreptului subiectiv civil si a indeplinirii obligatiei civile corelative. Dreptul subiectiv si obligatia civila corelativa au insa o existenta certa. 36. Care este caracterul efectelor conditiei? R: Conditia afecteaza insasi existenta actului juridic si isi produce efectele retroactiv(ex tunc).


37. Care sunt actiunile pe care creditorul le poate exercita înainte de împlinirea termenului suspensiv? R: Creditorul ia masuri de conservare a dreptului sau; nu poate intenta actiunea pauliana si actiunea oblica. 38. Ce fel de acte pot fi afectate de sarcinã? R: Actele cu titlu gratuit. 39. Cum poate fi stabilitã sarcina? R: In favoarea dispunatorului, in favoarea gratificatului, in favoarea unui tert. 40. În care din urmatoarele situatii intervine nulitatea absoluta? R.Frauda legii. 41. În ce situatii devine incidenta nulitatea relativa? R: Lipsa consimtamantului, cand acesta se datoreaza lipsei de discernamant, consimtamant viciat prin eroare, dol, violenta sau leziune; nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu. 42. Care sunt categoriile de persoane care pot invoca nulitatea relativa? R: Persoana ocrotita prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic, reprezentantul legal, institutiile sau organul de stat chemate prin lege sa ocroteasca persoana respectiva, succesorii chirografari ai partii ocrotite pe calea actiunii oblice, autoritatea tutelara. 43. Care din urmatoarele afirmatii privind confirmarea expresa a nulitatii relative sunt corecte? R; Sa provina de la cel indreptatit sa invoce nulitatea relativa si sa fie facut in cunostinta de cauza; Viciul cauza de nulitate relativa sa fi incetat in momentul confirmarii cand trebuie sa fie intrunite toate celelalte conditii de validitate; Confirmarea expresa sa cuprinda obiectul, cauza si natura obligatiei si sa faca mentiune despre motivul actiunii in anulare si despre intentia de a repara viciul. 44. În care din urmatoarele situatii poate interveni nulitatea totala? R: Cand se desfiinteaza actul juridic in intregime. 45. Care din urmatoarele sunt diferente între nulitate si inopozabilitate? R: Nulitatea presupune un act juridic valabil, inopozabilitatea presupune un act juridic incheiat cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la conditiile de validitate; La nulitate efectele privesc atat partile cat si tertii; la inopozabilitate efectele actului juridic se produc fata de parti dar drepturile si obligatiile nascute din actul respectiv nu pot fi opuse tertilor; Cauzele de nulitate exista in momentul incheierii actului juridic, inopozabilitatea presupune neiindeplinirea unor formalitati ulterioare incheierii actului juridic; Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare; inopozabilitatea poate fi inlaturata, in materie de reprezentare, prin ratificare. 46. În care din urmãtoarele cazuri intervine nulitatea relativã? R; Nesocotirea normelor privind capacitatea de exercitiu cand actul este incheiat de persoana lipsita de capacitate de exercitiu; Lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil; Viciile de consimtamant; Lipsa cauzei; Nerespectarea dreptului de preemptiune in cazurile prevazute expres de lege.


47. Care din urmatoarele sunt diferente între nulitatea relativa si nulitatea absoluta? R: Nulitatea relativa poate fi invocata de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic; nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes; Nulitatea relativa este prescriptibila pe cale de actiune iar nulitatea absoluta este imprescriptibila; Nulitatea relativa poate fi confirmata, nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare. 48. Care din urmãtoarele sunt diferente între nulitate si caducitate? R: Caducitatea presupune un act juridic valabil incheiat; Produce efecte numai pentru viitor; Presupune o cauza ulterioara incheierii actului juridic Imprejurarea ce determina caducitatea este straina de vointa autorului actului juridic. 49. Care este regimul juridic al nulitãtii absolute ? a. opereaza de drept, in principiu b. este exprres prevazuta de lege c. este aparenta ANS A 50. Care sunt persoanele cu capacitate civila de exercitiu restrânsa? a. barbatul minor de 15 ani pus sub interdictie b. femeia de 16 ani casatorita c. minorii intre 14 si 18 ani RASPUNS:C 51. Care sunt persoanele fara capacitate de exercitiu ? a. minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani b. minorul cu vârstă între 14 şi 18 ani; c. persoanele decazute din drepturile parintesti

RASPUNS:A 52. De când este recunoscuta capacitatea de folosinta anticipata?

a. naştere b. concepŃie, daca se naste viu c. conceptie, dar subzista numai daca se naste viabil

Raspuns B

53. Ce are în continut capacitatea de folosinta anticipata ?

a. drepturi si obligatii b. numai drepturi c. drepturi dar si unele obligatii in conditii exceptionale

RASPUNS:B


54. Care este structura capacitatii civile a persoanei juridice? a. capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu b. capacitate civila specializata c. capacitate de folosinta limitata RASPUNS:A 55. Ce reprezinta "legalitatea" ca si caracter juridic al capacitatii de folosinta a persoanei ? a. legea ii stabileste inceputul, incetarea si continutul b. nu i se pot aduce ingradiri decat in cazurile stabilite prin lege c. poate avea numai acele drepturi si obligatii stabilite prin lege RASPUNS:A 56. Care este sanctiunea pentru încãlcarea regulilor privitoare la capacitatea de exercitiu a persoanei ?

a. inopozabilitatea, daca actul este valabil incheiat, dar nu se respecta o conditie de opozabilitate fata de terti

b. opozabilitatea, daca nu se respecta o conditie de opozabilitate fata de partile actului c. nu exista nicio sanctiune legala in acest caz.

RASPUNS:A 57. Care sunt conditiile pentru declararea judecãtoreascã a mortii neprecedatã de declararea judecãtoreascã a disparitiei? A. persoana sa fi disparut intr-o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se presupuna decesul B. sa existe o hotarare declarativa de disparitie, definitiva si irevocabila C. de la data ultimelor stiri din care rezulta ca persoana dispaiuta era in viata sa fi trecut 4 ani a. B b. A c. C RASPUNS:B 58. Ce caracter are hotãrârea declarativã de moarte? A. are caracter constitutiv de drepturi B. are caracter declarativ de drepturi C. produce efecte numai pentru viitor a. B b. A c. C RASPUNS:B 59. Când se poate cere anularea hotãrârii declarative de moarte? A. oricand, daca se demonstreaza ca cel declarat mort este in viata B. nu poate interveni si atunci cand pentru cel declarat mort exista act de deces C. se poate cere oricand, in termenul de prescriptie, actiunea in anulare a hotararii declarative de moarte fiind prescriptibila


a. C b. B c. A RASPUNS:C 60. Care sunt incapacitãtile cu caracter de protective? A. incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile sale prin donatie sau testament B.incapacitatea tutorelui de a primi legate de la minorul de 16 ani aflat sub tutele sa c. decaderea din drepturile parintesti a. C b. A c. B RASPUNS:C 61. În ce situatii înceteazã capacitatea civilã de exercitiu restrânsã A. prin deces B. la implinirea varstei de 21 ani C. in cazul in care minorul cu varsta intre 14 si 21 ani este pus sub interdictie judecatoreasca a. B b. C c. A RASPUNS:C 62. Cum trebuie sã fie încuviintarea ocrotitorului legal ce se cere pentru încheierea actelor juridice civile de cãtre minorul cu vârsta intre 14-18 ani A. prealabila B. individuala, daca este vorba de garantarea obligatiei unui tert C. generala a. C b. B c. A RASPUNS:C 63. Cum poate minorul, care a împlinit vârsta de 15 ani sã încheie acte juridice de dispozitie A. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal B. numai prin reprezentant C. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare a. A b. B c. C RASPUNS:C


64. Care este situatia majorului pus sub interdictie judecatoreasca A. nu are capacitate de folosinta B. nu are capacitate de exercitiu C. are o capacitate de exercitiu restransa a. A b. B c. C RASPUNS:B 65. Ce acte poate încheia minorul cu vârsta între 14-18 ani personal si singur a. orice acte de administrare b. acte de dispozitie c. acte de conservare RASPUNS:C 66. Ce acte poate încheia minorul cu capacitate de exercitiu restrânsã personal, dar numai cu o dublã încuviintare:

a. contractul de depozit la CEC b. acte de instrainare a unor bunuri cu anumite exceptii c. acceptarea unei succesiuni

ANS: B 67. Ce acte îi sunt interzise minorului cu vârsta între 14-18 ani

a. ipoteca b. donatiile c. tranzactiile

RASPUNS:B 68. Când înceteazã capacitatea de exercitiu restrânsã

a. in momentul incetarii capacitatii de folosinta b. cand minorul indeplineste 18 ani c. ambele

ANS: C 69. Care este sanctiunea nerespectãrii regulilor capacitãtii de exercitiu a. nulitatea absoluta a actului incheiat b. nulitatea relativa a actului incheiat c. caducitatea actului incheiat RASPUNS:B 70. Care sunt efectele hotãrârii judecãtoresti de declarare a mortii A. incetarea capacitatii de folosinta B. desfacerea casatoriei C. incetarea oricaror drepturi a. C


b. B c. A RASPUNS:C 71. Cât timp trebuie afisatã hotãrârea declarativã de disparitie, la usa instantei si primãriei ultimului domiciliu al celui disparut a. 15 zile b. 30 zile c. 20 zile RASPUNS:B 72. Cât timp trebuie sã fi trecut, de la data afisãrii extrasului de pe hotãrarea prin care s-a declarat disparitia, pentru a fi declaratã judecãtoreste moartea unei persoane a. o luna b. 4 ani c. 6 luni RASPUNS:C 73. Cât timp trebuie sã fi trecut de la data ultimelor stiri din care rezultã cã persoana disparutã era în viatã pentru a fi declaratã judecãtoreste moartea acesteia precedatã de declararea judecãtoreascã a disparitiei a. 1 an b. 6 luni c. 4 ani RASPUNS:C 74. Cui se comunicã hotãrârea declarativã de moarte, dupã rãmânerea definitivã, pentru a fi inscrisã

a. serviciului de stare civila pentru a fi inscrisa in registrul actelor de stare civila b. primariei unde isi avea ultimul domiciliu c. presedintelui instantei

ANS: A 75. Ce este capacitatea de folosintã a. capacitatea de a avea drepturi si obligatii b. capacitatea de a se folosi de drepturile pe care le are persoana fizica c. capacitatea pe care o dobandeste persoana fizica la 18 ani. RASPUNS:A 76. Ce este capacitatea de exercitiu

a. capacitatea persoanei de a nu isi exercita drepturile savarsind acte juridice b. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a nu isi asuma obligatii savarsind

acte juridice c. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii savarsind acte

juridice RASPUNS:C


77. De când produce efecte hotãrârea declarativã de moarte

a. este un act constitutiv b. produce efecte si retroactiv c. produce efecte numai pentru viitor

ANS: B 78. Care sunt premisele capacitãtii de exercitiu a persoanei fizice

a. capacitatea de folosinta, discernamantul necesar b. consimtamantul partilor c. maturitatea pshica

ANS: A 79. Ce conditii trebuie sã fie îndeplinite pentru a fi vorba de comorienti

a. sa fie vorba de cel putin doua persoane, sa fi murit in aceeasi imprejurare, sa nu se poata stabili ca una a supravietuit alteia

b. persoanele care nu au incetat din viata in aceeasi imprejurare c. persoanele care au incetat din viata in imprejurari similare

ANS: A 80. De câte feluri este capacitatea de exercitiu a persoanei fizice?

a. lipsa capacitatii de exercitiu, capacitatea de exercitiu restransa, capacitate de exercitiu deplina

b. lipsa capacitatii de exercitiu, capacitatea de exercitiu deplina c. capacitatea de exercitiu restransa, lipsa capacitatii de exercitiu

ANS: A 81. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice inceteaza:

a. atunci cand inceteaza si capacitatea de folosinta b. prin desfacerea casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani c. daca nu a fost pus sub interdictie

ANS: A + prin moarte (la fel cu a), prin punerea sub interdictie judecatoreasca, prin anularea casatoriei, inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani, prin anularea casatoriei putative, daca femeia a fost de buna-credinta la incheierea acesteia si daca anularea a avut loc inainte ca aceasta sa fi implinit varsta de 18 ani 82. Incapacitatile reglementate de Codul civil sunt urmatoarele: a. incapacitatea persoanei care a implinit 18 ani b. incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de averea sa prin

testament c. incapacitatea concubinilor de a vinde unul celuilalt RASPUNS:B 83. Prin expresia “comorienti” se desemneaza: a. persoanele care au incetat din viata in aceeasi imprejurare b. persoanele care nu au incetat din viata in aceesi imprejurare


c. persoanele care au incetat din viata in imprejurari similare RASPUNS:A 84. Cum poate fi capacitatea de exercitiu a persoanei fizice a. lipsa capacitatii de exercitiu b.lipsa capacitatii civila de folosinta, dar exista capacitate de exercitiu restrraspunsa c. capacitate de exercitiu deplina, dar fara capacitate de folosinta (cazul celui pus sub interdictie) a. a b. c c. b RASPUNS:A 85. Care sunt caracterele capacitãtii de folosintã a persoanei fizice a. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea, b. legalitatea, oficialitatea, contradictorialitatea, intangibilitatea, egalitatea, universalitatea c. inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, universalitatea, oficialitatea, egalitatea, universalitatea RASPUNS:A 86. Care sunt, de regulã, efectele hotãrârii declarative de moarte a. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi efecte juridice ca si

moartea fizic constatata b. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii nu produce aceleasi efecte juridice ca si

moartea fizic constatata c. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produc efecte numai pentru viitor RASPUNS:A 87. În ce situatii, persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu, au nevoie de încuviintarea Pãrintilor a. pentru bunurile sale, minorul nu are nevoie de incuviintarea parintilor, pentru a face

acte juridice b. in ceea ce priveste administrarea bunurilor c. numai in ceea ce priveste actele de conservare RASPUNS: B 88. Care sunt îngrãdirile capacitãtii de folosintã a persoanei fizice cu caracter de pedeapsã Civilã a.pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi si decaderea din drepturile parintesti b.decaderea din drepturile parintesti si pedepsele civile in materie succesorala c.pedepsele civile in materie succesorala si interdictia de a instraina sau a greva bunurile minorului a. a b. c c. b RASPUNS:C


89. Care din urmatoarele caractere apartin capacitatii de folosinta: a.contradictorialitatea b.confidentialitatea c.legalitatea a. a b. b c. c RASPUNS:C 90. De când începe capacitatea de folosintã a. incepe de la nasterea persoanei; b. incepe de la conceptie, in toate cazurile; c. incepe de la varsta de 18 ani; RASPUNS:A 91. Ce fel de capacitate are copilul conceput dar nenãscut a. are capacitate de exercitiu, restrraspunsa; b. are capacitate de folosinta, daca se naste viu c. are capacitate de folosinta restrraspunsa; RASPUNS:B 92. Ce presupune prezumtia “timpului legal al conceptiunii”? a. intervalul de 121 zile, cuprins intre a 300 si a 180 zi inaintea nasterii b. este o prezimtie relativa c. nu exista o astfel de prezumtie RASPUNS:A 93. Ce fel de îngrãdire a capacitãþii de folosintã este incapacitatea persoanei sub 18 ani de a disune de averea sa prin testament a. ingradire cu caracter de pedeapsa b. ingradire cu caracter de protectie c. nu exista o astfel de incapacitate RASPUNS: B 94. Când înceteazã capacitatea de folosinþã a. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin hotarare judecatoreasca; b. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin act al autoritatii tutelare; c. inceteaza la data mortii persoanei; RASPUNS: C 95. Cine poate dispune declararea judecatoreasca a mortii persoanei fizice a. se face prin act al autoritatii tutelare, in urma cercetarilor efectuate de catre

procuror; b. instanta de judecata, prin hotarare c. organele de cercetare penala


RASPUNS: B 96. Când moartea a fost declaratã prin hotãrâre judecãtoreascã, care este data mortii persoanei a. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii, in

toate cazurile; b. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea judecatoreasca a mortii, daca

nu exista indicii indestulatoare; c. este data pronuntarii hotararii declarative de moarte; RASPUNS: B 97. Ce se întelege prin inalienabilitatea capacitãtii de folosintã a persoanei fizice a. poate fi donata, dar nu poate fi vanduta b. nu poate fi instainata in tot sau in parte c. nu este un caracter juridic al capacitatii de folosinta RASPUNS: B 98. Când începe capacitatea de exercitiu restrânsã

a. la împlinirea vârstei de 14 ani; b. la nastere; c. din momentul conceptiei;

RASPUNS: A 99. Ce fel de îngrãdire a capacitãtii de folosintã este “decãderea din drepturile pãrintesti”

a. cu caracter de protectie b. pedeapsa complementara c. cu caracter de pedeapsa civila

RASPUNS: C 100. Ce acte încheie minorul între 14 si 18 ani numai cu încuviintarea prelabilã a ocrotitorului legal a. acte de administrare; b. donatii; c. acte de dipozitie; RASPUNS: A 101. Ce acte poate sã încheie singur tutorele minorului sub 14 ani, fãrã încuviintarea autoritãtii tutelare a. orice acte de instarinare a bunurilor minorului b. acte de conservare c. gajarea bunurilor minorului, in orice situatie RASPUNS:B 102. De când este recunoscuta capacitatea de folosinta anticipata? a. naştere b. concepŃie, daca se naste viu c. conceptie, dar subzista numai daca se naste viabil


RASPUNS: B 103. Ce are în continut capacitatea de folosinta anticipata ? a. drepturi si obligatii b. numai drepturi c. drepturi dar si unele obligatii in conditii exceptionale RASPUNS: B 104. Care sunt subiectele dreptului de proprietate privata? R: Poate avea ca subiecte persoane fizice, persoane juridice, statul si unitatile administrative-teritoriale. 105. Ce bunuri fac parte din domeniul public al unitatilor administrativ teritoriale? R: Bunuri din domeniul public de interes local. 106. Ce bunuri fac parte din domeniul public? a. numai bunurile de uz sau interes public b. bunurile ce sunt destinate uzului sau interesului public c. bunurile mobile si imobile aflate în circuitul civil ANS: B 107. Prin ce se caracterizeaza dreptul de proprietate publica? a. apartine numai statului b. este inalienabil, imprescriptibil si insesizabil c. se exercita numai prin intermediul unor subiecte de drept administrativ ANS: B 108. Cum se clasifica proprietatea în functie de titular? a. proprietate publica si proprietate privata b. proprietate comuna pe cote - parti c. proprietate anulabila şi proprietate rezolubila ANS: A 109. Ce reprezinta folosinta ca atribut al dreptului de proprietate? a. facultatea de a stăpâni bunul; b. posibilitatea de a vinde fructele; c. posibilitatea de a utiliza bunul in interes propriu, dobândind si dreptul de proprietate asupra veniturilor si fructelor produse de bun; d. posibilitatea de a constitui un uzufruct ANS C 110. Ce reprezinta posesia ca atribut al dreptului de proprietate? R: Dreptul de a folosi bunul denumit si usus este posibilitatea ce-i permite proprietarului sa-l stapaneasca efectiv si nemijlocit. 111. Ce reprezinta dispozitia ca atribut al dreptului de proprietate?


R: Dreptul de a dispune de lucru denumit si abusus ce are 2 componente: dispozitia juridica si dispozitia materiala. 112. Cine poate fi titular al dreptului de proprietate privata? R: Persoane fizice, juridice, statul si unitatile administrativ-teritoriale. 113. Cine poate fi titular al dreptului de proprietate publica? a. persoane fizice b. persoane juridice c. statul ANS: C 114. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate? R: Drept inalienabil, imprescriptibil si insesizabil. 115. Ce bunuri pot face obiectul dreptului de proprietate privata? R: Bunuri mobile si imobile aflate in circuitul civil. 116. Ce reprezinta modalitatea juridica a dreptului de proprietate? R: Dreptul de proprietate afectat de modalitati este acel drept asupra unuia sau mai multor bunuri care, fie apartin simultan la 2 sau mai multe persoane, fie ca existenta lui viitoare in patrimoniul titularului actual depinde de un eveniment sau o imprejurare prevazuta de lege sau stabilita prin vointa omului. 117. Când este conditia rezolutorie pendente conditione? R: Cand actul juridic produce efecte ca si cand ar fi pur si simplu astfel incat obligatiile debitorului sunt valabile si exigibile, deci, trebuie sa se execute iar dobanditorul bunului devine proprietar si suporta riscul pieirii bunului. 118. Cum înceteaza coproprietatea obisnuita sau temporara? R: a)In cazul in care toate cotele-parti din dreptul de proprietate sunt dobandite prin acte juridice sau prin uzucapiune de unul dintre copartasi sau de o terta persoana; b)Prin pieirea totala a bunului sau prin expropriere; c)Prin imparteala sau partaj. 119. Care sunt asemanarile între proprietatea comuna pe cote parti si proprietatea în devalmasie R: Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti este dreptul de proprietate al carui obiect este indiviz din punct de vedere material dar divizat sub aspect ideal. Proprietatea comuna in devalmasie este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizata prin faptul ca titularii sai nu sunt posesorii exclusivi ai unei fractiuni materiale(la fel ca si la proprietatea comuna pe cote-parti), dar difera de aceasta prin faptul ca titularii sai nu au determinata cota-parte ideala din dreptul de proprietate, bunul apartine tuturor coproprietarilor. 120. Prin ce se caracterizeaza proprietatea comuna pe cote-parti ca modalitate juridica a dreptului de proprietate?


a. fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate asupra bunului nedivizat din punct de vedere material

b. oricare dintre titulari are un drept exclusiv cu privire la o fractiune materiala din bun c. fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de proprietate asupra

bunului divizat din punct de vedere material ANS: A 121. Care este izvorul proprietatii comune pe cote-parti obisnuite sau temporare? a. dintr-un contract translativ de proprietate având mai multi dobânditori b. printr-o hotarâre judecatoreasca declarativa pronuntata într-o actiune având ca obiect

partajul de bunuri c. printr-un testament ANS: A 122. Prin ce se caracterizeaza proprietatea anulabila? R: Prin dobandirea dreptului de proprietate in temeiul unui act juridic translativ de proprietate afectat de o cauza de nulitate relativa. 123. Ce este proprietatea comuna în devalmasie? a. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai au

determinata cota – parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri fractionate în materialitatea lor

b. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai au determinata cota – parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate în materialitatea lor

c. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul ca titularii sai nu au determinata cota – parte ideala din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefractionate în materialitatea lor, bunurile apartinând deopotriva tuturor coproprietarilor.

ANS: C 124. Prin ce se caracterizeaza proprietatea devalmasa? R: Titularii administreaza, folosesc si dispun impreuna de bunurile comune; daca unul dintre ei exercita atributele dreptului de proprietate asupra bunurilor comune, se presupune ca actioneaza atat in nume propriu cat si ca reprezentant al celuilalt sot. 125. Care sunt obligatiile coproprietarilor? a. sa nu înstrăineze cota lor parte din drept fără acordul celorlalŃi; b. sa contribuie, proporŃional cu cota parte a fiecăruia, la acoperirea cheltuielilor efectuate pentru întreŃinerea curenta a bunului proprietate comuna; c. sa nu culeagă singur fructele bunului proprietate comuna ANS B 126. Care sunt modurile de încetare a dreptului de proprietate comuna pe cote parti obisnuita sau temporara


R: In cazul in care toate cotele-parti din dreptul de proprietate sunt dobandite prin acte juridice sau prin uzucapiune, de unul dintre copartasi sau de o terta persoana. 127. Cum înceteaza coproprietatea obisnuita sau temporara? R: a)Prin pieirea totala a bunului sau prin expropriere; b)Prin imparteala sau partaj. 128. Ce fel de actiune este actiunea în revendicare? a.este o acŃiune posesorie b.este o acŃiune personală şi petitorie c.este o acŃiune reală şi petitorie d.este o acŃiune reală ANS C 129. Ce este actiunea în revendicare? a. acŃiunea reală, petitorie, prin care reclamantul solicită instanŃei de judecată să-I recunoască

dreptul de proprietate asupra unui bun determinat şi să-l oblige pe pârât la restituirea posesiei bunului

b. acŃiunea reală prin care se apără posesia bunului c. acŃiunea petitorie prin care reclamantul contestă că pârâtul are un drept real, dezmembrământ

al dreptului de proprietate cu privire la bunul pe care-l posedă ANS: A 130. Care este obiectul material al actiunii în revendicare? a. bunuri imobile individual determinate b. bunuri mobile aflate în posesia nelegitima a pârâtului c. bunuri imobile sau bunuri mobile individual determinate, aflate în posesia nelegitima

a pârâtului ANS: C 131. În ce consta proba dreptului de proprietate în actiunea în revendicare? R: Reclamantul trebuie sa dovedeasca ca este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.Paratul posesor are o situatie pasiva deoarece in favoarea lui opereaza o prezumtie relativa de proprietate dedusa din faptul posesiei. 132. Cum poate reclamantul sa dovedeasca titlul sau în materia actiunii în revendicare imobiliara? a. certificatul de moştenitor eliberat de notarul public competent; b. certificatul de sarcini fiscale care atesta plata la zi a impozitelor aferente bunului revendicat; c. un act translativ, constitutiv sau declarativ de drepturi care poate fi opus cu succes paratului; ANS C 133. Cum se face proba dreptului de proprietate în cadrul unei actiuni în revendicare imobiliara? R: Practica judiciara a elaborat o serie de reguli care se aplica pentru solutionarea diferitelor ipoteze. Ipoteze: ambele parti prezinta titluri scrise privind dreptul de proprietate; numai o parte


detine titlul privind proprietatea bunului revendicat; niciuna din parti nu poate invoca un titlu si nici dobandirea bunului imobil prin prescriptia achizitiva ori prin ocupatiune. 134. Ce sunt cheltuielile necesare? a. acea categorie de cheltuieli care constau în sumele de bani sau munca depusă pentru

conservarea bunului b. acea categorie de cheltuieli care constau în sumele de bani sau munca depusă pentru

sporirea valorii bunului c. acea categorie de cheltuieli care constau în ameliorările aduse bunului ANS: A 135. Ce sunt cheltuielile utile? R: Reprezinta suma de bani sau munca depusa pentru sporirea valorii lucrului. 136. Ce solutie poate adopta instanta de judecata în cazul actiunii în revendicare imobiliara? R: Cand ambele titluri, ale reclamantuluii si paratului emana de la acelasi autor, instanta va examina daca partile au indeplinit sau nu formalitatile de publicitate imobiliara si daca s-a efectuat publicitatea, va avea castig de cauza partea care a transcris actul in cartea funciara sau cea care a transcris mai intai. 137. În ce caz se poate intenta o actiune în revendicare mobiliara? R: a)Revendicarea bunului mobil de la un posesor de rea-credinta(hot,gasitor); b)Revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la tertul dobanditor de buna-credinta; c)Revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la tertul de buna-credinta, care l-a dobandit in anumite conditii. 138. Ce efecte produce admiterea actiunii în revendicare imobiliara? R: a)Restituirea lucrului revendicat; b)Restituirea fructelor; c)Restituirea cheltuielilor necesare si utile effectuate de posesorul parat cu lucrul pe care trebuie sa-l restituie. 139. Ce cheltuieli este îndreptatit pârâtul posesor sa pretinda de la adevaratul proprietar? R: a)Cheltuieli necesare; b)Cheltuieli utile; c)Cheltuieli voluptuarii. 140. Care sunt limitele obligatiei de restituire a fructelor produse de un bun de catre pârâtul posesor? R: a) Restituirea fructelor produse de un bun in cazul in care posesorul a fost de buna credinta(retine fructele percepute pana la introducerea actiunii in revendicare de adevaratul proprietar); b)Restituirea fructelor produse de un bun cand posesorul a fost de rea-credinta(va fi obligat sa restituie fructele ori valoarea lor daca le-a consumat). 141. Cum se calculeaza termenul uzucapiunii? R: a)Uzucapiunea de 30 ani sau lunga pentru implinire careia este suficienta o posesie obisnuita de 30 ani, neintrerupta, utila si neviciata;


b)Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani sau scurta pentru indeplinirea careia este nevoie ca posesia sa se intemeieze pe justul titlu, sa fie de buna-credinta si sa fie neintrerupta de la 10 la 20 de ani, dupa distinctiile cuprinse de lege. 142. Care sunt conditiile în care opereaza jonctiunea posesiilor? R: a)Se pot uni doar doua sau mai multe posesii utile; b)Persoana care invoca jonctiunea posesiilor, posesorul actual, trebuie sa fie un successor in drepturi al posesorului precedent. 143. Ce poate constitui titlu în materia uzucapiunii de la 10 al 20 de ani? R: a)Actele translative de proprietate incheiate cu o persoana care nu are calitatea de proprietar; b)Hotararile judecatoresti care tin loc de contract de vanzare-cumparare; c)Tranzactia incheiata pentru a stinge litigiul; d)Titlul anulabil, cu mentiunea ca nu poate fi opuspersoanei indreptatite sa invoce nulitatea relativa. 144. Ce conditii presupune uzucapiunea de 30 de ani? a. posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani b. posesorul să fie de bună – credinŃă c. posesia să fie dobândită în baza unui just titlu ANS: A 145. Cine poate fi autor în materia jonctiunii posesiilor? a. detenŃia precară este unită cu posesia b. cel ce invocă joncŃiunea este un succesor în drepturi al autorului c. transmiterea posesiei de la posesorul anterior la cel actual are loc în temeiul unui act juridic

lovit de nulitate absolută ANS: B 146. Cum opereaza renuntarea la efectele uzucapiunii? R: Renuntarea nu produce efecte erga omnes ci doar in raporturile dintre posesor si adevaratul proprietar; creditorii uzucapantului pot invoca uzucapiunea pe calea actiunii oblice chiar daca beneficiarul a renuntat la ea. 147. De la ce data este uzucapantul considerat proprietar? R: Din momentul cand a intrat in posesia bunului. 148. Ce reprezinta cauza de întrerupere naturala a cursului prescriptiei achizitive? R: Sistematizarea teritoriului si a localitatilor urbane si rurale; dobandirea terenurilor cuprinse in perimetrul construibil al localitatilor urbane si rurale se face prin mostenire legala. 149. Ce reprezinta justul titlu ca o conditie speciala a uzucapiunii de la 10 la 20 de ani? R: Reprezinta un act juridic translativ de proprietate, adica o operatiune juridica care are ca scop transferul proprietatii dar care, datorita unor imprejurari ce tin de actul respectiv, stramuta doar posesia bunului, nu si proprietatea. 150. Ce constituie conditie a uzucapiunii de la 10 la 20 de ani?


R: Posesia sa se intemeieze pe just titlu, sa fie de buna-credinta si sa se execute neintrerupt de la 10 la 20 de ani. 151. Cum se produce efectul uzucapiunii? R: Se produce retroactiv; uzucapiunea se poate invoca pe cale de actiune sau pe cale de exceptie. 152. Care sunt conditiile posesiei pentru a opera uzucapiunea de 10 pâna la 20 de ani? R: Posesia sa se intemeieze pe just titlu, sa fie de buna-credinta si sa se execute neintrerupt de la 10 la 20 de ani. 153. Ce conditie trebuie sa îndeplineasca posesorul în cazul uzucapiunii de 10 pâna la 20 de ani spre deosebire de uzucapiunea de 30 de ani? R: Sa poata invoca in favoarea lor si un just titlu pe baza caruia au intrat cu buna-credinta in stapanirea imobilului. 154. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice? a. exceptia de neexecutare, rezoluŃiunea şi riscul contractului b. nulitatea c. Inopozabilitatea

ANS A 155. Care sunt conditiile necesare pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului? a. obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract b. partile sa fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile

reciproce c. debitorul sa fi fost pus in intarziere prin mijloacele prevazute de lege

ANS A 156. Ce este rezolutiunea contractului? a. are ca efect principal desfiinŃarea retroactivă a contractului; b. este un efect specific tuturor contractelor sinalagmatice; c. intervine ori de câte ori există o neexecutare a obligaŃiei asumate de una din părŃile contractante. d. nu produce efecte fata de terŃi. ANS A 157. Caror contracte li se aplica rezolutiunea? a. tuturor contractelor b. contractelor sinalagmatice cu executare uno ictu c. contractelor sinalagmatice cu executare succesiva ANS B 158. Care sunt conditiile cerute pentru admisibilitatea actiunii in rezolutiune? a. neexecutarea obligatiei sa se datoreze cazului fortuit b. neexecutarea obligatiei sa fie imputabila debitorului acesteia


c. debitorul obligatiei neexecutate sa nu fi fost pus in intarziere ANS B

159. Ce efecte produce rezolutiunea contractului? a. intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect repunerea lor in situatia anterioara, partile

fiind tinute sa-si restituie prestatiile efectuate in temeiul contractului desfiintat b. intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect nulitatea contractului c. desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea partilor sau tertilor de catre

dobanditorul bunului ce a format obiectul contractului desfiintat, pentru viitor ANS A

160. Prin ce se deosebeste rezilierea contractului de rezolutiunea contractului? a. nu presupune un contract sinalagmatic valabil incheiat b. are ca efect doar incetarea contractului pentru viitor c. daca este admisa de instanta de judecata, partile isi vor restitui prestatiile efectuate in

baza contractului ANS B

161. Caror contracte li se aplica rezilierea? a. tuturor contractelor b. numai contractelor unilaterale c. contractelor sinalagmatice cu executare succesiva

ANS C 162. Cine suporta riscul contractului în contracte translative de proprietate? a. partea care avea calitatea de proprietar al lucrului in momentul pierii

fortuite b. dobanditorul lucrului c. ambele parti

ANS A 163. Prin ce se deosebeste rezolutiunea contractului de exceptia de neexecutare a contractului? a. a fost sesizată instanŃa; b. cocontractantul a fost pus în întârziere; c. raportul contractual presupune o executare simultană a obligaŃiilor celor două părŃi sau, cel puŃin obligaŃia părŃii căreia i se opune excepŃia să fie exigibilă la data invocării excepŃiei. d. presupune ca neexecutarea să fie totală, nu şi parŃială, chiar dacă ar fi importantă. ANS C RezoluŃiunea: a. are ca efect principal desfiinŃarea retroactivă a contractului; b. este un efect specific tuturor contractelor sinalagmatice; c. intervine ori de câte ori există o neexecutare a obligaŃiei asumate de una din părŃile contractante. d. nu produce efecte fata de terŃi. ANS A 164. Ce este pactul comisoriu?


R: clauză contractuală expresă prin care părŃile prevăd rezoluŃiunea contractului pentru nexecutarea obligaŃilor uneia din ele. 165. Care sunt conditiile gestiunii de afaceri? a. de exercitiu a partilor b. obiectul, utilitatea si atitudinea partilor fata de actele de gestiune c. obiectul gestiunii sa constea numai in incheierea de acte material ANS B 166. Ce constituie conditie a gestiunii de afaceri? a. trebuie sa fie utila gerantului b. utilitatea gestiunii este apreciata in raport de momentul savarsirii operatiunii c. ANS A

167. Cum se face proba în materia gestiunii de afaceri?

a. numai dupa regulile aplicabile in materia probei actelor juridice b. in acelasi fel, indiferent daca obiectul gestiunii este un act material sau un

act juridic c. actele materiale se pot dovedi cu orice mijloc de proba ANS C 168. Care sunt obligatiile gerantului? a. de a garanta pentru evictiune fata de gerat b. de a raspunde fata de gerat pentru viciile ascunse ale lucrului c. de a da socoteala geratului pentru gestiunea savarsita ANS C

Care sunt obligatiile gerantului ? a. sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul sau mostenitorii sai vor

putea sa o preia b. sa actioneze ca un mandatar al geratului c. nu are nicio obligatie pozitiva

ANS A 169. Care sunt conditiile platii nedatorate? a. accipiensul de rea-credinta care a instrainat bunul trebuie sa restituie pretul primit b. debitorul care si-a executat obligatia dupa implinirea termenului de prescriptie extinctive

poate cere restituirea c. solvensul este tinut sa restituie atat accipiensului de buna – credinta, cat si celui de rea-

credinta, cheltuielile necesare si utile efectuate ANS C


Care sunt conditiile generale ale platii lucrului nedatorat ? a. sa nu existe o plata b. plata sa fie datorata c. plata sa fie facuta din eroare ANS C 170. De la ce data curge termenul de prescriptie al actiunii în restituirea platii nedatorate?

R: din momentul in care solvensul a cunoscut sau trebuia să cunoascăfaptul că plata era nedatorată(ter. Pres.3ani) 171. Care sunt obligatiile accipiensului de buna credinta?

a. sa restituie lucrul, dar are dreptul sa pastreze fructele, ca orice posesor de buna - credinta

b. sa restituie atat lucrul cat si fructele acestuia c. sa restituie valoarea lucrului, daca a instrainat lucrul, daca pretul este mai mic decat

valoarea lucrului ANS A

172. Ce se naste prin efectuarea unei plati nedatorate? R: se naşte un raport juridic în temeiul căruia solvensul devine creditorul unei obligaŃii de restituire pentru ceea ce a plătit 173. În ce cazuri nu exista obligatia de restituire a platii nedatorate?

a. in cazul obligatiilor civile perfecte achitate de buna voie de catre debitor b. in cazul obligatiilor civile imperfecte achitate de buna voie de debitor c. in toate cazurile exista obligatia de restituire a platii nedatorate ANS B 174. Care sunt obligatiile solvensului?

R: solvens este obligat să restituie accipiensului toate cheltuielile făcute cu conservarea lucrului sau cele care au dus la sporirea valorii sale 175. Ce este îmbogatirea fara justa cauza? R: fapt juridic licit prin care patrimoniul unei persoane este mărit pe seama patrimoniului altei persoane, fară ca pentru aceasta să existe un temei juridic. 176. Care sunt conditiile materiale ale intentarii actiunii în cazul îmbogatirii fara justa cauza?

a. sa se produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabile b. sa se produca marirea unui patrimoniu, indiferent de valoarea dobandita


c. micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea numai in diminuarea unor elemente active ANS A 177. Care sunt conditiile juridice ale ale intentarii actiunii în cazul îmbogatirii fara justa cauza? a. sa existe un temei legal pentru marirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane b. sa existe si un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite c. sa existe o legatura intre marirea si diminuarea unui patrimoniu, in sensul ca ambele operatiuni sa fie efectul unei cauze unice ANS C

Care sunt conditiile juridice cerute pentru intentarea actiunii in restituire in cazul imbogatirii fara justa cauza ? a. imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei personae sa se faca in baza unei dispozitii legale, un contract sau o hotarare judecatoreasca b. sa existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite c. sa nu existe un temei legal al imbogatirii unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei persoane ANS C 178. Care sunt conditiile cerute pentru angajarea raspunderii civile delictuale? R: existenta unui prejudiciu,unei fapte ilicite,unui raport de cauzalitate,vinovăŃiei(neglijenta,imprudenŃa,intenŃia cu care acŃionat)persoanei şi nu în ultimul rănd a capacităŃii delictuale a celui care a săvărşit fapta ilicită. 179. Cum se clasifica prejudiciul? R: patrimonial şi nepatrimonial(moral) 180. Ce aspecte sunt avute în vedere la repararea prejudiciului? a. se repara numai prejudiciul previzibil b. se repara atat paguba efectiva cat si castigul nerealizat c.repararea prejudiciului se poate realiza numai prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata despagubirilor ANS B

181. Care sunt modalitatile de reparare a prejudiciului? a. numai prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata despagubirilor b. printr-o intelegere a partilor, dar numai daca aceasta se incheie in forma autentica c. prin conventia partilor, incheiata in mod valabil, prin care acestea stabilesc intinderea despagubirilor si modalitatea de plata ANS C 182. Care sunt trasaturile caracteristice faptei ilicite? R: fapta are caracter obiectiv sau existenta materiala,constand intr-o conduit ori o manifestare


umana exteriorizata,fapta ilicita este rezultatul unei atitudini psihice ;fapta este contrara ordinei sociale si reprobata de societate . 183. Ce se întâmpla în cazul în care victima unei fapte ilicite are asigurare de persoane? R: 184. Ce conditie se cere pentru existenta capacitatii delictuale? R: să aibă discernămăntul faptelor sale(factor intelictiv). 185. Ce conditii se cer îndeplinite pentru angajarea ANSunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori? a. revine, in cazul copilului adoptat, atat adoptatorilor cat si parintilor firesti ai copilului b. nu poate fi angajata daca ulterior savarsirii faptei prejudiciabile copilul a devenit major c. se angajeaza indiferent daca minorul a actionat sau nu cu discernamant ANS C 186. Care este domeniul de aplicare al raspunderii parintilor pentru fapta copiilor lor minori?

a. raspunderea se aplica numai parintilor daca filiatia este din casatorie b. raspunderea se aplica numai parintilor daca filiatia este din casatorie sau din afara casatoriei c. raspunderea se aplica parintilor indiferent daca filiatia este din casatorie, din afara casatoriei sau ca efect al adoptiei copilului minor ANS C 187. În ce cazuri este angajata raspunderea parintilor pentru fapta copiilor lor minori? a. pentru copilul minor b. pentru minorul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu prin casatorie c. pentru copilul major lipsit de discernamant ca efect al alienatiei ori debilitatii mintale, fara deosebire daca este sau nu pus sub interdictie ANS A Raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori: a. revine in cazul copilului adoptat, atat adoptatorilor cat si parintilor firesti ai copilului b. nu poate fi angajata daca ulterior savarsirii faptei prejudiciabile copilul a devenit major c. se angajeaza indiferent daca minorul a actionat sau nu cu discernamant ANS: C 188. Ce prejudiciu se repara în materia raspunderii civile delictuale? a. se repara numai paguba efectiva, nu si castigul nerealizat b. se repara atat prejudiciul previzibil, cat si prejudiciul imprevizibil c. este obligatorie recurgerea la calea procedurii judiciare ANS B 189. Care sunt conditiile raspunderii comitentului pentru fapta prepusului? a. raportul de prepusenie trebuie sa existe la data intentarii actiunii in despagubire de catre victima prejudiciului b. savarsirea faptei ilicite de catre prepus trebuie sa se produca in functiile ce i-au fost incredintate de comitent


c. vinovatia prepusului se prezuma ANS B 190. Care sunt cazurile în care parintii nu raspund pentru fapta copiilor lor minori? R: caz fortuit ,de forta majora ,fapta unui tert. 191. Care sunt conditiile speciale ale raspunderii comitentului pentru fapta prepusului? R: comitentul are dreptul sa ceara prepusului sau restituirea in intregime a despagubirilor avansate victimei 192. Cine trebuie sa faca dovada îndeplinirii conditiilor raspunderii comitentului pentru fapta prepusului? R: victima prejudiciului 193. Care este semnificatia notiunii de paza în materia raspunderii pentru prejudicial produs de animale? R: Paza juridică rezultă din dreptul persoanei de a folosi animalul, care implică prerogativa de comandă, control şi de direcŃie al animalului. De regulă, paza juridică aparŃine proprietarului, pază care poate fi transmisă în situaŃia în care proprietarul i-a încredinŃat folosinŃa animalului unei alte persoane. Paza juridică reprezintă posibilitatea exercitării prerogativelor de comandă, direcŃie şi supraveghere a animalului. 194. Cum se justifica actiunea în regres a comitentului? R:e foarte avantajoasă pentru comitent, acesta evitând un proces ulterior, problemele rezolvându-se în cadrul unui singur proces judiciar, iar hotărârea judecătorească, definitivă şi irevocabilă, va fi opozabilă şi prepusului, ceea ce uşurează acŃiunea în regres a comitentului atunci când acesta efectuează plata despăgubirilor. 195. Cine raspunde în materia raspunderii reglementate de art. 1001 Cod Civil? R: răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animalele aflate în paza juridică a unei persoane (art. 1001, C. civ.); 196. Ce constituie cauza exoneratoare de raspundere în materia raspunderii institutite de art. 1000 lin 1 Cod Civil? a. cazul fortuit nu exonereaza de raspundere b. raspunderea apartine, in toate cazurile, numai proprietarului lucrului c. culpa concurenta a unui tert exonerează total de raspundere

ANS A 197. În materia raspunderii civile delictuale ce consecinte are lipsa discernamântului? R: se prezumă, până la proba contrară, în cazul minorilor în vârstă de până la 14 ani, atrage răspunderea pentru fapta altuia, a părintilor pentru faptele copiilor minori, a comitentilor pentru faptele preputilor lor, a institutorilor si mestesugarilor pentru faptele elevilor si ucenicilor lor. 198. Care sunt conditiile cerute pentru angajarea raspunderii civile delictuale pentru ruina


edificiului? R:„victima prejudiciului va trebui să probeze existenŃa şi întinderea prejudiciului şi legătura cauzală directă dintre ruina edificiului şi prejudiciul înregistrat. După probarea acestor condiŃii generale, victima prejudiciului va trebui să probeze existenŃa alternativă a două condiŃii speciale:

a. ruina edificiului s-a datorat lipsei de întreŃinere a acestuia; b. sau faptul că ruina edificiului s-a datorat unor vicii de construcŃie.”

199. Ce se intelege prin edificiu în sensul raspunderii civile delictuale? R: bunul imobil a cărui ruină cauzează prejudicii 200. Pentru ce fel de lucruri este angajata raspunderea civila delictuala, în temeiul art. 1000 alin.1 Cod Civil? R: răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucrurile aflate în paza sa juridică (art. 1000, alin. 1, C. civ.) 201. Care este persoana chemata sa raspunda pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general? R: persoana în a cărei pază juridică se află lucrul cauzator de prejudicii 202. Care este corelatia dintre raspunderea parintilor si raspunderea comitentului în cazul prepusului minor? R: Pentru minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani se prezumă absolut că nu are responsabilitate penală. Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani este prezumat relativ că nu are discernământul faptelor sale. 203. Care este semnificația discernamântului în materia raspunderii R:„discernământul reprezintă o stare de fapt, acesta din urmă putând exista izolat chiar şi la o persoană incapabilă după cum o persoană pe deplin capabilă se poate găsi trecător într-o situaŃie în care nu are discernământ.” 204. Cand mostenirea este legalã? a. cand are loc în temeiul legii b. când are loc în temeiul vointei testatorului c. cand a fost redactat un testament olograf ANS A 205. Care sunt conditiile pentru declararea judecãtoreascã a mortii precedatã de declararea judecãtoreascã a disparitiei ? 206. Cand mostestenirea este testamentarã? a. când transmiterea patrimoniului defunctului are loc în temeiul vointei testatorului b. numai când a fost redactat un testament autentic c. când existã mostenitori rezervatari ANS A 207. In ce conditii mostenirea legalã si cea testamentarã pot coexista?


R: când defunctul a dispus, prin testament, numai de o parte a moştenirii lăsat 208. Care este data deschiderea succesiunii? a. data mortii b. data pronuntãrii hotararii judecãtoresti declarative de moarte c. data deschiderii procedurii succesorale notariale ANS A 209. Care este data deschiderii succesiunii? a. este data rãmînerii definitive a hotarãrii declarative de moarte b. este data pronuntarii hotarãrii declarative de moarte c. prezintã importantã pentru a determina sfera persoanelor chemate la mostenire ANS A 210. Care este locul deschiderii succesiunii? a. ultimul domiciliu ales al defunctului b. acolo unde defunctul îsi avea locuinta principalã c. situat în circumscriptia notarului public cel dintai sesizat ANS B 211. Care este locul deschiderii succesiunii? a. ultimul domiciliu al defunctului b. în circuscriptia notarului public cel dintâi sesizat c. la resedinta defunctului, dar numai dacã era proprietatea acestuia ANS A 212. Prin ce se face dovada ultimului domiciliu al defunctului? a. prin declaratie notariala b. prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte c. prin certificatul de nastere ANS B 213. Pentru a putea mosteni o persoana trebuie sa aiba a. nedemnitatea succesorala b. vocatie succesorala c. doar capacitate de a mosteni ANS B 214. Capacitatea succesorala reprezinta a. aptitudinea unui subiect de a avea drepturi si obligatii civile b. aptitudinea unei persoane de a fi subiect de drepturi si obligatii succesorale c. nici unul dintre raspunsurile acestea ANS B 215. Au capacitate succesorala a. persoanele juridice b. comorientii


c. ambele variante ANS A 216. Au capacitate succesorala a. comorientii b. codecedatii c. diparutii ANS A 217. Cine nu are capacitate succesorala? a. copilul conceput care la nastere nu a supravietuit 24 de ore b. persoana juridica c. sotul care a decedat in aceeasi timp, dar nu si imprejurare cu sotia sa ANS C 218. Cine are capacitate succesorala? a. copilul conceput nascut viu dar neviabil b. copilul conceput dar nascut mort c. copilul conceput si nascut viu doar daca a supravituit 24 de ore ANS A 219. La ce se refera nedemnitatea ? Nedemnitatea priveste a. atat mostenirea legala cat si mostenirea testamentara b. doar mostenirea testamentara c. doar mostenirea legala ANS: A Nedemnitatea de drept priveste a. persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenire b. persoana care, cu rea credinta, a ascuns, a alterat, a falsificat testamentul defunctului c. nici una din cele doua variante ANS: A R: decăderea din dreptul de a moşteni a succesibililor vinovaŃi de săvârşirea unor fapte grave faŃă de defunct, sau fată de memoria acestuia, deci excluderea lor de la moştenire 220. Impotriva cui se poate declara nedemnitatea judiciara? a. persoanei care a falsificat testamentul celui pe care il mosteneste b. persoana care prin dol sau violenta l-a impiedicat pe cel care lasa mostenire sa revoce un testament c. ambele variante ANS C 221. Cine poate invoca nedemnitatea succesorala? a. de creditori b. de mostenitorii legali subsecventi c. ambele variante


ANS C 222. Ce este mostenirea legala? a. este sinonima cu devolutiunea legala b. nu poate coexista cu mostenirea testamentara c. poate exista si in cazul in care s-a intocmit un testament care cuprinde o exheredare ANS C 223. Cum se poate transmite mostenirea? a. pe calea mostenirii legale b. pe calea mostenirii testamentare in limitata a 2/3 din activul mostenirii c. pe calea mostenirii legale si testamentare, in egala masura, dar numai daca testamentul a fost incheiata in forma autentica ANS: A R: în temeiul legii, catre persoanele, in ordinea şi cotele determinate de lege. 224. Cum opereazã nedemnitatea? a. in rem b. de drept c. in fapt ANS B 225. Care sunt efectele nedemnitatii succesorale? a. nedemnul va fi inlaturat de la mostenirea legala b. nedemnul va fi inlaturat de la mostenirea testamentara c. nedemnul va fi inlaturat atat de la mostenirea legala cat si de la cea testamentara ANS C 226. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs cu descendentii defunctului, în conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil? a. ¼ din mostenire b. ½ din mostenire c. ¾ din mostenire ANS A 227. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs cu numai cu ascendentii privilegiati ai defunctului, în conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil? a. ½ din mostenire b. ¾ din mostenire c. ¼ din mostenire ANS A 228. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs cu numai cu colateralii privilegiati ai defunctului, în conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil ? a. ½ din mostenire b. ¼ din mostenire c. ¾ din mostenire ANS B


229. Care este cota succesorala a sotului supravietuitor, atunci când vine în concurs cu atât cu ascendentii ordinari, cât si cu colateralii ordinari ai defunctului, în conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil ? a. ¾ din mostenire b. ½ din mostenire c. ¼ din mostenire ANS A 230. Cine poate solicita restrângerea dreptului de abitatie al sotului supravietuitor ? a. mostenitori, dacă locuinta nu este necesară în întregime sotului supravietuitor b. reprezentantul autoritătii publice locale, pentru motive de ordine publică c. notarul public care dezbate procedura succesorală, pentru facilitarea partajului ANS A 231. Pe cine nu inlatura de la mostenire descendentii? R: soŃul supravieŃuitor al defunctului 232. Cum se imparte mostenirea intre descendenti atunci când vin la mostenire prin reprezentare? a. pe tulpină b. în mod egal c. proportional cu cota care li s-ar fi cuvenit dacă ar fi venit la mostenire în nume ANS A 233. In ce situatii este valabil testamentul olograf ? a. este scris, semnat si datat de mâna testatorului b. este tehnoredactat, semnat si datat de mâna testatorului c. este scris si semnat de tutorele testatorului ANS A 234. Ce fel de act este testamentul? a. bilateral, impersonal si irevocabil b. unilateral, personal si revocabil c. multilateral, personal si solemn ANS B 235. Testamentul prin care 2 sau mai multe persoane dispun una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui tert este? a. nul absolut b. nul relativ c. revocabil ANS A 236. Cum se numeste dispozitia testamentara prin care testatorul înlatura de la mostenire pe unul sau mai multi dintre mostenitori legali ? a. nedemnitate b. interpunere de persoane c. dezmostenire ANS C


237. Care este întinderea rezervei succesorale, pentru fiecare mostenitor rezervatar este? a. ¼ din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, dacă defunctul nu ar fi făcut liberalităti sau nu l-ar fi dezmostenit b. ½ din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, dacă defunctul nu ar fi făcut liberalităti sau nu l-ar fi dezmostenit c. ¾ din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, dacă defunctul nu ar fi făcut liberalităti sau nu l-ar fi dezmostenit ANS B 238. Ce este cotitatea disponibila? a. partea de care defunctul poate dispune în mod liber prin acte de liberalitate b. partea de care defunctul nu poate dispune în mod liber prin acte de liberalitate, fiind destinată mostenitorilor legali c. partea de care defunctul poate dispune prin acte de liberalitate Ón cuantum de Ω restul de Ω fiind destinat„ mostenitorilor legali ANS A 239. Cine poate cere reductiunea liberalitatilor? a. mostenitorii rezervatari b. creditorii negarantati c. persoanele care au vocatie succesorală ANS A 240. Care este regula dupa care se reduc legatele? a. legatele se reduc toate deodată si proportional, afară numai dacă testatorul nu a dispus altfel b. legatele se reduc în ordinea inversă a constituirii lor, începând cu cele mai noi c. legatele se reduc în ordinea valorii acestora, începând cu cele mai mari ANS A 241. Care sunt conditiile pentru a beneficia de o mostenire legala? a. sa aiba vocatie succesorala legala b. sa fie dezmostenita c. ambele condiíi ANS: A 242. Care sunt conditiile pentru a beneficia de o mostenire legala? a. sa nu aiba vocatie succesorala legala b. sa fie nu fie exheredata c. ambele condiíi ANS: A 243. Care sunt rudele defunctului chemate la mostenire in temeiul legii? a. trebuie sa fie exclusiv din casatorie b. pot fi si ca urmare a adoptiei cu efecte restranse c. pot fi si stranepotii de frate ANS: C


244. În ce conditii concubinajul creeaza vaocatie succesorala? a. creaza vocatie succesorala legala si testamentara b. creaza doar vocatie succesorata testamentara c. creaza doar vocatie succesorata legala ANS B 245. Cine este chemat, în temeiul legii, la mostenire? a. trebuie sa fie exclusiv din casatorie b. pot fi si ca urmare a adoptiei cu efecte restranse c. pot fi si stranepotii de frate ANS C 246. Care sunt principii devolutiunii legale? a. principiul chemarii la mostenirii a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali b. principiul neproximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa c. principiul egalitatii intre rudele din aceeasi clasa fara a avea acelasi grad chemate la mostenire ANS A 247. Ce fel de mostenitori exista? R: Legali si testamentari 248. Cine face parte din clasa a II-a de mostenitori legali? a. copiii defunctului b. fratii si bunicii defunctului c. părintii defunctului ANS C 249. Care sunt mostenitori sezinari? a. colateralii privilegiati b. descendentii c. colateralii ordinari ANS B 250. Cine poate avea vocatie succesorala a. fratii si surorile bunicilor b. strănepotii fratilor defunctului c. fratii si surorile străbunicilor ANS A 251. Care este valabilitatea clauzei de inalienabilitate in contractul de vanzarecumparare, R: 252. Cum trebuie sa fie pretul? a. sa fie licit b. sa fie prevazut in contract c. sa fie sincer, serios, determinat si determinabil ANS C


253. Când putem vorbi de donatia deghizatã? a. când actul public este un act cu titlu oneros b. când actul public este cu titlu gratuit c. când actul public este o liberalitate ANS: A 254. Care din urmatoarele constituie o donatie indirecta? R: acte juridice incheiate cu intenŃia de a gratifica,dar înfăptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donaŃie 255. Care clauza este incompatibila cu principiul irevocabilitãtii donatiile? R: plata datoriilor viitoare nedeterminate. 256. Care clauza este in acord cu principiul irevocabilitãtii donatiilor? R: reîntoarcerea convenŃională a bunurilor donate pentru cazul în care donatarul ar muri inainte de donator,precum şi in situaŃia în care atât donatarul cât şi descendenŃii acestuia ar deceda înaintea sa. 257. Care sunt obligatiile locatarului ? a. de a-l garanta pe locator contra evicŃiunii b. de a-l apăra pe locator contra uzurpatorilor c. De a suporta cheltuielile necesare pentru menŃinerea lucrului în stare de

funcŃionare ANS: B 258. Cand opereaza tacita relocatiune? a. în cazul contractelor încheiate fără termen b. dacă locatarul rămâne în folosinŃa lucrului după expirarea contractului şi fără ca locatorul să-l împiedice c. în cazul în care locatarul comunică locatorului că doreşte prelungirea contractului ANS: B 259. Ce fel de contracte este contractul de mandate? R: contract cu titlu gratuit sau oneros, sinalagmatic, consensual, intuitu personae 260. Care sunt cauzele speciale de încetare a contractului de mandate? a. decesul uneia dintre părŃile contractului b. punerea sub interdicŃie a uneia din părŃile contractului c. renunŃarea la mandat ANS: B 261. În ce conditii mandatarul rãspunde de obligatiile rezultând din substituirea unei terte persoane? R:va răspunde daca nu a avut un asemenea drept prevăzurt prin contract, precum si in cazul in


care i-a fost acordat un asemenea drept dar a ales o persoană notoriu, incapabilă sau insolvabilă 262. La ce categorii de persoane se refera incapacitatile de a primi donatii? R: minorii si interzisii 263. Care sunt conditiile cerute pentru validitatea darului manual? a. să aibă ca obiect doar bunuri mobile corporale b. tradiŃiunea c. forma autentică ANS: B 264. Care din urmatoarele reprezinta obligatie pentru mandatar? R: acte de conservare şi administrare 265. Ce fel de contract este vanzarea? R: contract consensual 266. Cand se incheie donatia intre absenti: R: atunci când atât oferta cât Ńi acceptarea ofertei de donaŃie imbracă forma autentică. 267. Cum poate fi mandatul? R: oneros sau gratuit,cu reprezentare sau fără reprezentare,general sau special 268. Care sunt obligatiile vânzatorul? R: să predea lucrul vândut 269. Care sunt caracterele juridice ale contractului de donatie? a. consensual b. sinalagmatic ( bilateral) c. solemn ANS: C 270. La ce se refera incapacitatile de a dispune prin donatie. R: minorii şi persoanele puse sub interdicŃie sunt incapabili absolut de a dispune prin donaŃii 271. Care sunt caracterele juridice ale contractul de locatiune? a. cu titlu gratuit b. cu titlu oneros c. real ANS: B 272. Ce fel de drept se transmite prin contractul de locatiune? R: drept de folosinŃă temporală,totală sau parŃială în schimubul unei chirii


273. Cine are calitatea de locator într-un contract de locatiune o poate avea? R: orice persoană fizică sau juridică ce are capacitatea de a face acte de administrare. 274. Care sunt obligatiile mandatarului ? a. este obligat să execute mandatul sub sancŃiunea revocării mandatului în caz de neîndeplinire b. este obligat să execute mandatul sub sancŃiunea plăŃii de daune interese c. este obligat să păstreze pentru sine ceea ce a primit în puterea mandatului ANS: B 275. Care sunt obligatiile mandantului? R: despăgubirea pentru toate cheltuielile făcute de mandatar ,dacă e cu titlu oneros oblgaŃia de plată a renumeraŃiei 276. Cum se stinge contractul de mandate? R: prin revocare 277. Care sunt incapacitati speciale de a vinde si a cumpara? R: vănzarea intre soŃi 278. Cum trebuie sa fie lucrul vândut? R: propietatea vănzatorului. 279. Care sunt caracterele juridice al contractului de donatie? a. consensual b. sinalagmatic ( bilateral) c. solemn ANS: C 280. Care sunt clauzele incompatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor? R: irevocabilitatea de gradul 2-priveşte nu numai efectele contratului,fiind o condiŃie de validitate pentru formarea contractului.(esenŃa contracului). 281. Care sunt clauzele compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiilor? R: termen,condiŃie cauzală sau mixtă,stipulaŃie privind plata datoriilor prezente ale donatorului,reintoarcerea conve nŃională a bunurilor donate 282. Sub ce forma se intalneste simulatia in materia de donatie ? R: donaŃie deghizată 283. Ce sunt donatiile deghizate sunt? R: donaŃii simulate 284. Ce sunt donatiile indirecte sunt?


R: renunŃarea la un drept,remiterea de datorie ,stipulaŃia in favoarea altuia. 285. Care sunt caractere judidice ale contractul de locatiune? a. cu titlu gratuit b. cu titlu oneros c. real ANS: B 286. Care este obiectul contractului de locatiune? R: lucrul inchiriat şi preŃul pe care locatarul îl plăteşte. 287. Care este consecinta nerespectarii de catre locatar a obligatiei de predare a lucrului? R: predarea silită a lucrului şi plata de daune –interese. 288. Care sunt obligatiile locatorului? a. sa efectueze reparatiile necesare mentinerii lucrului in stare de functionare b. sa efectueze reparatiile locative c. sa suporte cheltuielile voluptorii facute de locatar care au asigurat un spor de valoare lucrului inchiriat ANS:A 289. Ce actiune are la indemana locatorul in cazul in care locatarul refuza sa restituie lucrul? R: invoce excepŃia de neexecutare sau să solicite rezilierea contractului pentru neexecutare. 290. Când inceteaza contractul de locatiune? a. în situaŃia desfiinŃării titlului locatorului

dacă a trecut un an de la data desfiinŃării titlului locatorului în situaŃia denunŃării contractului

b. c.

ANS: A 291. La ce se refera simetria formei in ceea ce priveste contractul de mandate? R: 292. Care este obiectul contractului de mandate? R: incheierea de acte juridice,cu excepŃia celor cu caracter strict personal. 293. Ce fel de efecte produce revocarea mandatului? R: numai pe viitor-ex nunc- 294. Ce nu poate forma obiect al contractului de vanzare cumparare ? R:


295. Cine sunt titularii dreptului de preemtiune? a. promitenŃii b. vecinii c. vânzătorul ANS: B 296. Care este obiectul dreptului de preemtiune? a. terenurile agricole situate în intravilan b. terenurile agricole situate în extravilan c. pădurile ANS: B 297. Cine poate cumpara si vinde? a. persoanele cu capacitate deplină de exerciŃiu b. soŃii între ei c. tutorii, bunurile persoanelor aflate sub tutela lor ANS: A 298. În cazul contractului de vânzare cumparare care sunt obligatiile vânzatorului? a. să predea lucrul vândut b. să suporte cheltuielile de ridicare a bunului c. să-l apere pe cumpărător împotriva tulburărilor provocate prin fapta unui terŃ ( tulburare de fapt) ANS: A 299. Pentru ce fapte este angajata obligatia de garantie pentru evictiunea vânzatorului? a. pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu universal ai cumpărătorului b. pentru fapta succesorilor universali sau cu titlu universal ai vânzătorului c. pentru viciile ascunse ale bunului vândut ANS: B 300. Pentru a se antrena garantia vânzatorului pentru viciile lucrului vândut, care sunt conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca viciul? a. să fi existat în momentul încheierii contractului b. să apară după încheierea contractului c. Să fi fost cunoscut de cumpărător ANS: A

DREPT CIVIL_examen Final

Documents

Transcript of DREPT CIVIL_examen Final