Directiva Cadru Apa (2000/60/EC)Plan de Management BazinalProgram de masuri

ConsultareaConsultarea sisi informareainformarea publiculuipubliculuiin in luarealuarea deciziilordeciziilor privindprivind managementulmanagementul apelorapelor

din din bazinulbazinul hidrografichidrografic CrisuriCrisuri

Oradea, 13 noiembrie 2008

Directiva Cadru Apa 2000/60 (DCA)

Stabileste cadrul de actiune in domeniul politicii apei pentru tarile Uniunii Europene

Directiva Cadru a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea Apelor nr. 107/1996, completata si modificata prin Legea nr. 310/2004 si Legea nr. 112/2006.

Planul de Management reprezinta principalul instrument de implementare a DC 2000/60/EC si a celorlalte Directive europene in domeniul apei;

Obiective:asigurarea acelorasi conditii de viata din punct de vedere al resurselor de apa pentru toti cetatenii Europei;prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa de suprafata si subterane;atingerea “starii bune” a apelor pana in anul 2015;reducerea poluarii cu substante prioritare si stoparea emisiilor de substante periculoase;participarea activa a tuturor factorilor de decizie, inclusiv a organizatiilor non-guvernamentale si a comunitatilor locale, în activitãtile de management al apei.

Art. 14: “Statele membre trebuie sa incurajeze toate partile interesate inimplementarea Directivei si in elaborarea Planurilor de Management Bazinale”.

Aplicarea Strategiei Comune de Implementare (CIS) si a metodologiilor agreate de Comisia Internationala pentru Fluviul Dunarea (ICPDR).

Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH)

Cap. I Introducere

Cap.II Prezentarea generala a

bazinului hidrografic

Cap.III Caracterizarea apelor de suprafata

Cap.IV Caracterizarea apelor subterane

Cap. V Identificarea si cartarea zonelor

protejate

Cap.VI Analiza economica a utilizarii apelor

Cap.VII Monitoringul integrat al apelor

Cap.VIII Obiectivele de mediu

Cap.IX Programe generale de masuri

Cap. X Programe speciale de masuri

Cap.XI Informarea, consultarea si

participarea activa a publicului

Cap. XII Modul de obtinere a informatiilor

Cap.XIII Concluzii si recomandari

Caracterizarea si analizabazinului hidrografic

draft PMBH

PMBH final

2012

2015

2009

2008

2006

2004

Participareapublicului

(art.14)

Obiective de mediu atinse

Program de masurioperational

Programe de masuri

Program de monitoringProbleme importante de

gospodarire a apelorObiective de calitate a

mediului

Programe de Masuri = Cerinte cheie ale Directivei Cadru Apa

Scop: atingerea obiectivelor de mediu = stare buna a apei

Statele Membre trebuie sa stabileasca (pana in dec.2009) si sa implementeze (pana in dec. 2012) un program de masuri tinand cont de rezultatele analizei de risc (din Raportul PM 2004 ), pentru a atinge obiectivele de mediu;

Tipuri de masuri - 2 categorii:masuri de baza - masuri obligatorii, impuse prin legislatia comunitara privind calitatea apei;masuri suplimentare - masuri identificate si necesar a fi implementate in plus fata de masurile de baza, in cazul in care este necesar;

Prioritizarea masurilor - Analiza cost-eficienta;

Consultarea partilor interesate - transparenta in pregatireaprogramului de masuri.

Cooperare intre gospodarii de apa si partile implicate responsabile de aplicarea masurilor !

1. Poluarea apelor cauzata de comunitatile umane

2. Poluarea apelor cauzata de activitatile agricole

3. Poluarea apelor cauzata de activitatile economice

4. Probleme legate de modificari hidromorfologice ale cursurilor de apa

Probleme in managementul apelor Program de masuri

1. Program masuri pentru reducerea poluarii apelor cauzata de comunitatile umane

2. Program masuri pentru reducerea poluarii apelor cauzata de activitatile agricole

3. Program masuri pentru reducerea poluarii apelor cauzata de activitatile economice

4. Program masuri pentru imbunatatirea starii apelor prin reducerea presiunilor hidromorfologice

Sinteza problemelor principale

85%

15%

12%

88%

1. Poluarea apelor cauzata de comunitatile umane

1.a). Rata redusa a populatiei racordate la sisteme de colectare si epurarea a apelor uzate

Populatie totala: 883 mii locuitoriRacordata la retele de canalizare – 29 %Racordata la statii de epurare – 27,5 %

883 mii loc.

URBAN RURAL

40 % 60 %

Canalizare

Statii de epurare

Alimentare cu apa in sistem centralizat

69%

31%

1%

99%

1.b.) Functionareanecorespunzatoare a statiilor de epurare.

Statiile de epurare din 10 aglomerari umane cu peste 10 000 locuitori echivalenti nu functioneaza corespunzator.

Aceste statii de epurare sunt: Brad, Ineu, Santana, Stei, Beius, Salonta, Huedin, Alesd, Oradea, Marghita.

Localitati cu peste 10000 le fara statie de epurare: Valea lui Mihai si Sacuieni

73%

1%22%4%

insuficient epuratneepuratnu necesita epuraresuficient epurat

Prin derogare de la dispoziţiile Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor urbane reziduale, Romaniei i se acorda o perioada de tranzitie de 12 ani, respectiv pana la 31 decembrie 2018, referitor la colectarea si epurarea apelor urbane reziduale, fiind stabilitanecesitatea atingerii anumitor obiective intermediare.

OBIECTIVE INTERMEDIARE:

Colectarea apelor uzate urbane (art.3) trebuie realizata in aglomerările urbane cu un numar de echivalent-locuitor mai mare de 10 000, pana la 31 decembrie 2013;Epurarea apelor uzate urbane (art.4 si 5) trebuie realizată în aglomerările urbane cu un numar echivalent-locuitor mai mare de 10 000, pana la 31 decembrie 2015;

România este obligată să asigure extinderea treptată a sistemelor de colectare prevăzutela articolul 3 în conformitate cu următoarele niveluri minime generale de echivalentlocuitori:– 61%, la 31 decembrie 2010;– 69%, la 31 decembrie 2013;– 80%, la 31 decembrie 2015.

România este obligată să asigure extinderea treptată a tratării apelor reziduale prevăzutela articolele 4 şi 5 alineatul (2) în conformitate cu următoarele niveluri minime generalede echivalent-locuitor:– 51%, la 31 decembrie 2010;– 61%, la 31 decembrie 2013;– 77%, la 31 decembrie 2015.

Masurile tranzitorii cuprinse in capitolul “Mediu”-subcapitolul “CalitateaApei” din Tratatul de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana,

semnat la 25 aprilie 2005

Obiective intermediare in implementarea D91/271/EEC, privind epurarea apelor uzate urbane, prevazute in Tratatul de aderare al Romaniei la

Uniunea Europeana

39

6169

80

100

36

51

61

77

100

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2007 2010 2013 2015 2018

ColectareEpurare

Obiective intermediare in implementarea D91/271/EEC, privind epurarea apelor uzate urbane, prevazute in Tratatul de aderare al Romaniei la

Uniunea Europeana

Situatia din spatiulhidrografic Crisuri

Prioritare sunt realizarea masurilor de baza,in aglomerarile urbane cu peste 10000 l.e.

Report ID ID of agglomeration

Name of agglomeration

Longitude of

agglomeration

Latitude of

agglomeration

Agglomeration status

Generated load (p.e.)

Population 2005

% of generated load collected in

a collecting system

(estimate)

% of generated load collected, but

discharged without treatment (estimate)

% of population connected to

combined sewage network

% of population connected to

separated sewage network

REP_ID AG_ID AG_NAME AG_LONG AG_LAT AG_STATUS AG_LOAD AG_PR_CO AG_PR_COUN AG_PR_COCO AG_PR_COSERO_UWWTD_01 RO_AG_26564 Oradea 21.94 47.09 ACT (active) 250,000 205,901 96.00 7.00 10 90RO_UWWTD_01 RO_AG_26975 Salonta 21.66 46.82 ACT (active) 23,496 18,457 56.00 13.00 100 0RO_UWWTD_01 RO_AG_26877 Marghita 22.33 47.34 ACT (active) 22,479 17,375 43.00 7.00 100 0RO_UWWTD_01 RO_AG_26804 Beius 22.36 46.67 ACT (active) 14,295 11,313 85.00 4.00 100 0RO_UWWTD_01 RO_AG_26699 Alesd 22.40 47.06 ACT (active) 13,540 10,688 82.00 0.00 100 0RO_UWWTD_01 RO_AG_32027 Valea lui Mihai 22.15 47.52 ACT (active) 12,905 10,623 5.00 5.00 100 0RO_UWWTD_01 RO_AG_30915 Sacuieni 22.06 47.37 ACT (active) 11,700 11,703 4.00 4.00 100 0RO_UWWTD_01 RO_AG_26840 Stei 22.46 46.54 ACT (active) 11,229 8,826 95.00 0.00 80 20RO_UWWTD_01 RO_AG_12091 Santana 21.51 46.36 ACT (active) 13,100 13,209 15.00 0.00 100 0RO_UWWTD_01 RO_AG_9538 Ineu 21.86 46.39 ACT (active) 10,715 9,880 47.00 0.00 100 0RO_UWWTD_01 RO_AG_87291 Brad 22.76 46.11 ACT (active) 19,782 16,414 57.00 0.00 100 0RO_UWWTD_01 RO_AG_136642 Tasnad 22.59 47.47 ACT (active) 11,580 9,681 60.00 0.00 100 0

Populatie echivalenta totala in AGL>10000 l.e – 414820 l.ePopulatie echivalenta racordata la canalizare AGL>10000 – 323000 l.e. Populatie echivalenta racordata la statii de epurare AGL>10000 – 299270 l.e.

Situatia privind racordarea la sisteme de canalizare si epurare in aglomerarile cu peste 10000 l.e.

78%

72%

100%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

1

Canalizare

Epurare

Conditii impuse apelor uzate epurate, la evacuarea in receptorinaturali (HG352/2005 pt. modificarea HG188/2002)

Art. 51Având în vedere aşezarea geografică a României în cadrul bazinului Dunării şi al Mării Negre şi luând în considerare necesitatea protejării mediului în aceste zone, România declară întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. Această decizie înseamnă că pentru toate aglomerările umane cu un număr mai mare de 10.000 locuitori echivalenţi trebuie să se asigure infrastructura necesară în domeniul epurării apelor uzate, care să permită epurarea avansată a apelor uzate urbane.

Tabelul 1

Tabelul 2

Indicatori/ Parametri de calitate Concentraţie (mg/l)

Procentulminim de reducere1)

Metoda de determinare de referinţă

Fosfor total 2 mg/l (10.000-100.000 l.e.)1 mg/l (peste 100.000 l.e.)

80% spectrofotometrie prinabsorbţie moleculară

Azot total2) 15 mg/l (10.000-100.000 l.e.)10 mg/l (peste 100.000 l.e.)

70%-80% spectrofotometrie prinabsorbţie moleculară

Indicatori/ Parametri de calitate Concentatie (mg/l) Procent de reducere,

fata de influent

CBO5 25 70-90

CCOCr 125 75

Materii in suspensie 35 (peste>10000)60 (2000 - 10000)

90 (peste>10000)70 (2000 - 10000)

1.c) Managementul deseurilor.• Dezvoltarea zonelor urbane necesită o

mai mare atenţie şi din punct de vedere al colectării deşeurilor menajereprin construirea unor depozite de gunoiecologice şi eliminarea depozităriinecontrolate a deşeurilor, întalnitădeseori pe malurile râurilor şi a lacurilor.

1.d) Dezvoltarea zonelor urbane. • Captările de apă pentru potabilizare sunt reglementate prin lege, privitor la

calitatea apei şi la protecţia sursei de apă. • HG 930/2005 prevede instituirea a 3 zone de protectie: regim sever, de

restrictie si protectie hidrogeologica• In bh Crisuri exista 18 captari de suprafata si 126 captari din resurse

subterane, supuse presiunii poluarii difuze. • Lipsa zonelor de protectie constituie un pericol de contaminare a resursei de

apa subterane.

Referitor la calitatea apei destinate consumului uman, Romaniei i se acorda o perioada de tranzitie de 9 ani, respectiv pana la 31 decembrie 2015, fiind stabilitaatingerea anumitor obiective intermediare:Prin derogare de la dispoziţiile articolelor 5 alineatul (2) şi 8, precum şi ale anexei I părţile B şi C la Directiva 98/83/CE, valorile stabilite pentru următorii parametri nu se aplică în întregime pe teritoriul României în condiţiile stabilite mai jos:

pana la 31 decembrie 2010 :pentru oxidabilitate în aglomerările urbane cu mai puţin de 10 000 de locuitori;pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerările urbane cuprinzând între 10 000 şi

100 000 de locuitori;pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier şi mangan în aglomerările

urbane cu peste 100 000 de locuitori;

pana la 31 decembrie 2015:pentru amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan în

aglomerările urbane cuprinzând între 10 000 şi 100 000 de locuitori.pentru amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide în

aglomerările urbane cu mai puţin de 10 000 de locuitori;

Prezenta derogare nu se aplică apei potabile utilizate pentru prelucrarea alimentelor

Masurile tranzitorii cuprinse in capitolul “Mediu”-subcapitolul “CalitateaApei” din Tratatul de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana,

semnat la 25 aprilie 2005

2.a) Poluarea apelor de suprafaţă şisubterane cu nitraţi.

2.b) Creşterea animalelor, gestionareagunoiului de grajd.

2.c) Utilizarea pesticidelor

Îngrăşămintele chimice, apele provenite de la fermele de animale şi dejecţiile zootehnice, gospodărite defectuos produc poluarea cu nitraţi (azotaţi) şi cu fosfor a râurilor, lacurilorşi a apele subterane.

Un numar de 11 comune au fost declaratevulnerabile la poluarea cu nitraţi proveniţi din agricultură: Oradea, Tinca, Salacea, Soimi(BH), Bocsig, Ghioroc, Macea, Zarand(AR), Tasnad, Moftin (SM), totalizand o suprafata afectata de 47202 ha.In toate aceste zone este obligatorie aplicareaCodului de Bune Practici Agricole, si a Programelor de masuri , care inseamna investitii in platforme de colectare a gunoiului de grajd si o gestionarea a acestuia functie de anumiterestrictii.

2. Poluarea apelor cauzata de activitatile agricole

Surse difuze de poluare - Densitatea animalelor domestice

137786 UVM 32303 UVM

56994 UVM 11585 UVM

132505 UVM371173 UVM0.35 UVM/ha

Ingrasamintele chimice utilizate in agricultura – 2 kg P/ha, respectiv 7.1 kg N/ha; aceste valori sunt mult mai mici decat media in bazinul Dunarii de 5.9 kg P/ha respectiv31.4 kg N/ha .Pesticidele utilizate in agricultura reprezinta 0.61 kg/ha, mai mic fata de 1.39 kg/ha –media calculata pentru 7 state din bazinul Dunarii.

Surse difuze de poluare - Utilizarea igrasamintelor si a pesticidelor

3.a). Poluarea chimică rezultă din deversarea în ape a diverşilor compuşi şideşeuri provenite din industrie, care conţinsubstante periculoase: zinc, plumb, fier, mangan, reziduuri petroliere, etc.

3.b) Mineritul este o activitate istorică în bhCrişuri,fiind exploatate zăcămintele metalifere, de bauxită, cărbune, caolin, iar urmele poluăriiistorice sunt prezente în foarte multe cursuride apă. Închiderea şi ecologizarea minelorsunt greu de realizat şi nu elimină completsursele de poluare, rămân ca surse de poluare- apele de mină .

3. Poluarea apelor cauzata de activitatile economice

Din analiza de risc rezulta ca in bazinul hidrograficexista 7 surse industriale semnificative de poluare a apelor: Minvest Fil. Bradmin

Brad, Baita SA Stei, Scandic Distilleries SA Sudrigiu, Sinteza A Oradea, Petrom SP Suplacu de Barcau, Petrolsub SA Suplacu de Barcau, Impregnat Traverse din lemn SA Suceava – Punct de lucru Tileagd

4. a). Dispariţia zonelor umede şi a luncilor inundabile

4.b). Intreruperea conectivitatii de-a lungul cursului de apa

4.c) Gestionarea riscului la inundatiiIn ultimii 50 de ani, o mare parte din zonele umede situate de-a lungul raurilor si-au schimbat destinatia prin realizarea unor indiguiri si a altor lucrari hidrotehnice (praguri de fund, baraje)Aceste zone si-au pierdut rolul de atenuare a viiturilor si de habitat pentrufauna si flora specifica.

Spatiul hidrografic Crisuri are un grad insemnat de amenajare a albiilor:

Crisul Alb 34% Crisul Negru 37%Crisul Repede 48%Barcau 44%.

4. Probleme legate de apararea de inundatii

Lucrarile hidrotehnice sunt esentiale in protejarea locuitorilor şi a bunurilor lor, darapărarea împotriva inundaţiilor prin lucrări de indiguire şi regularizare are şi efecte negative, nu numai beneficii.

Construirea de diguri are ca efecte negative: dispariţia zonelor inundabile din lunca râurilor, modificările albiilor, modificarea curgerii, micşorarea zonelor de reproducere a peştilorşi a locurilor de cuibărit pentru păsări, ceea ceduce la reducerea diversităţii speciilor, dispariţia unor specii sensibile şi reducereasemnificativă a capacităţii de autoepurare a apelor.

Zonele umede au rol important în atenuareaviiturilor, în autoepurarea apelor sau înalimentarea pânzei freatice,in menţinereadiversităţii speciilor; ele reprezinta refugiipentru numeroase specii de animale care gasesc numai in astfel de locuri conditiioptime de supravietuire.

Activitati finalizate in anul 2007:Identificarea masurilor pentru alterarile hidromorfologice (conectivitate longitudinala si laterala)Identificarea masurilor de baza pentru aglomerarile umaneIdentificarea masurilor de baza pentru activitatile economiceindustrialeIdentificarea masurilor de baza pentru activitati agricole

Activitati de realizat pentru anul 2008:Dezbaterea cu stakeholderii a masurilor pentru sursele de poluareStabilirea programului de masuriElaborarea draftului planului de management

Activitati de realizat pentru anul 2009:Publicarea draftului planului de managementDezbatere publica a Planului de ManagementElaborarea finala a Planului de Management

Implementarea Directivei Cadru privind Apa in perioada 2007-2009

ing. Angela Gabriela Petrescu,sef birou PMBDirectia Apelor Crisuri-OradeaE-mail: gabi.petrescu@dac.rowater.rohttp:// www.apecrisuri.ro

“Apa nu este un bun comercialoarecare, ci un patrimoniu care

trebuie protejat, aparat si tratatca atare !”

Directiva Cadru privind Apa(Directiva 2000/60/EC)