Poluarea fonică

19

Click here to load reader

Transcript of Poluarea fonică

Page 1: Poluarea fonică

Bogătean Izabella-Claudia IPMI-III

Îndrumător ştiinţific: Conf. Univ. Dr. Nicolae Chirilă

Page 2: Poluarea fonică

Conţinutul lucrării şi subiectele abordate

1.Definiţie2.Surse de zgomot3.Efectele zgomotului asupra sănătăţii umane4.Măsurarea zgomotelor5.Studiu de caz- UPM6.Concluzii

Page 3: Poluarea fonică

1.Definiţie Sunetul= vibrație a particulelor unui mediu elastic care

poate fi înregistrată de ureche.(Dex ’98)

Zgomotul= sunet sau amestec de sunete puternice, nearmonioase, care impresionează în mod neplăcut auzul. (Dex ’98)

Poluarea fonică = creşterea intensităţii zgomotului mai ales în marile aglomerări urbane.

Page 4: Poluarea fonică

Proprietăţile fizice ale sunetului

Frecvenţa = numărul de cicluri de vibraţii produse într-o secundă; la om, suprafaţa de audibilitate este între 16 şi 20000 Hz (cicluri /s).

Intensitatea = nivelul de presiune sonoră; se măsoară în Bell(mai frecvent în subunităţile dB); intensitatea maximă tolerabilă este de aproximativ 100 dB.

Timbrul = calitatea care diferenţiază sunetele de aceeaşi frecvenţă şi intensitate(de exemplu două instrumente muzicale diferite).

Page 5: Poluarea fonică

2.Surse de zgomot

Mijloacele de transport

Industria

Oraşele

Page 6: Poluarea fonică

Valori admisibile ale nivelului de zgomot în mediulurban conform STAS 10009-88

Spaţiul considerat Nivelul de zgomot (dB)

Parcuri, zone de recreere şi odihnă, zone de tratament

45

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber

65

Incintă industrială 65

Zone feroviale 70

Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii

75

Parcări auto 90

Stadioane, cinematografe în aer liber

90

Page 7: Poluarea fonică

Nivelul relativ al sunetuluidB Sunet

0 Prag inferior auzului

10 Foşnetul frunzelor

12 Şoaptă

20-50 Conversaţie discretă

50-65 Conversaţie cu voce tare

65-70 Trafic pe o stradă circulată

65-90 Tren

75-80 Fabrică

90 Trafic intens

90-100 Tunet

110-140 Avion cu reacţie la decolare

130 Pragul senzaţiei dureroase

140-190 Decolarea unei rachete spaţiale

Page 8: Poluarea fonică

3.Efectele zgomotului asupra sănătăţii umane

Consecinţe psihice: stress, iritabilitate, scăderea funcţiilor cognitive, astenie, depresie, oboseală;

Consecinţe sociale: tulburări de integrare, incapacitate de a comunica, inadaptabilitate, irascibilitate;

Consecinţe profesionale: scăderea randamentului în muncă, risc mărit de accidente.

Alte efecte ale zgomotului: pierderea auzului, tulburări ale somnului, hipertensiune, tulburări ale glandelor endocrine, accelerarea pulsului şi a ritmului respiraţiei, tulburări de echilibru, diminuarea acuităţii vizuale, scăderea secreţiei gastrice, uşoară hipoglicemie...

Page 9: Poluarea fonică

Durata de expunere maximă la zgomot

Intensitatea sunetului Număr maxim de ore /zi

115 < 1 /4

110 1 /2

105 1

100 2

97 3

95 4

92 6

90 8

Page 10: Poluarea fonică

4.Măsurarea zgomotelorSonometrul: Instrument electronic pentru măsurarea intensității undelor

sonore, de obicei a zgomotelor in dB.(Dex’98)

Sonometrul EXTECH 407750

Page 11: Poluarea fonică

5.Studiu de caz- UPM

Page 12: Poluarea fonică

Harta de zgomot este o reprezentare grafică a distribuirii

nivelului sunetului într-o regiune anume, pentru o perioadă

de timp bine definită.

Realizarea hărților de zgomot este una din metodele moderne de

evaluare a poluării fonice urbane.

Acestea folosesc la elaborarea de planuri de acțiune de protecție

a locuitorilor împotriva expunerii și reducere a nivelurilor de

zgomot.

Sunt create pe bază de date de intrare care sunt apoi procesate cu

ajutorul PC cu software specializat. Aplicațiile software țin cont

de obstacolele din zona respectivă, forma și caracteristicile

acustice ale terenului, condiții meteo și altele.

Page 13: Poluarea fonică

Directivele europene prevăd ca, până la finele anului 2012, toate oraşele din

Uniunea Europeană cu mai mult de 100.000 de locuitori trebuie să dispună

de o hartă de zgomot.

În conformitate cu HG321/2005, în România s-au realizat hărțile de zgomot

pentru următoarele orașe cu peste 250.000 locuitori: Bucureşti, Ploieşti, Cluj, Galaţi, Craiova, Constanţa, Iaşi, Timişoara, Braşov.

Page 14: Poluarea fonică
Page 15: Poluarea fonică

Măsurători ale nivelului de zgomot în jurul Universităţii ”Petru Maior”

Page 16: Poluarea fonică

Rezultate obţinute in urma măsurătorilor

Locaţie Media nivelului de zgomot (dB)

Intersecţia Papiu-UPM 72,33

Inersecţia B.Carpatica-Biserica Sf.Ioan Botezătorul

75,16

Cetatea Medievală 39,96

Curtea UPM 56,13

Atelier MCNC 63,4

Coridor Corpul A-UPM 78,26

Page 17: Poluarea fonică

Niv

el

zgo

mo

t (d

B)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Intersectie 1 Intersectie 2 Cetate Curte UPM Atelier Coridor

Page 18: Poluarea fonică

6.Concluzii În jurul Universităţii nu sunt depăşite limitele maxime

admise de poluare fonică, prin urmare nu trebuiesc luate măsuri de protecţie anti-zgomot.

Valoarea minimă a nivelului de zgomot măsurat a fost de 37,9 dB în Cetatea Medievală, iar maxim 92,6 dB pe coridorul corpului A al UPM. Trebuie menţionat faptul că această valoare maximă a fost înregistrată de sonometru în timpul unei pauze.

În inersecţiile 1 şi 2 valorile maxime obţinute au fost de 78,7 respectiv 86,4 dB la trecerea unui autobus şi a unei ambulanţe.

Page 19: Poluarea fonică

Vă mulţumesc pentru atenţie!