Directiva Cadru Apa (2000/60/EC)Plan de Management BazinalProgram de masuri

ConsultareaConsultarea sisi informareainformarea publiculuipubliculuiin in luarealuarea deciziilordeciziilor privindprivind managementulmanagementul apelorapelor

din din bazinulbazinul hidrografichidrografic CrisuriCrisuri

Oradea, 28 octombrie 2008

Directiva Cadru Apa 2000/60 (DCA)

Stabileste cadrul de actiune in domeniul politicii apei pentru tarile Uniunii Europene

Directiva Cadru a fost transpusa in legislatia nationala prin Legea Apelor nr. 107/1996, completata si modificata prin Legea nr. 310/2004 si Legea nr. 112/2006.

Planul de Management reprezinta principalul instrument de implementare a DC 2000/60/EC si a celorlalte Directive europene in domeniul apei;

Obiective:asigurarea acelorasi conditii de viata din punct de vedere al resurselor de apa pentru toti cetatenii Europei;prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de apa de suprafata si subterane;atingerea “starii bune” a apelor pana in anul 2015;reducerea poluarii cu substante prioritare si stoparea emisiilor de substante periculoase;participarea activa a tuturor factorilor de decizie, inclusiv a organizatiilor non-guvernamentale si a comunitatilor locale, în activitãtile de management al apei.

Art. 14: “Statele membre trebuie sa incurajeze toate partile interesate inimplementarea Directivei si in elaborarea Planurilor de Management Bazinale”.

Aplicarea Strategiei Comune de Implementare (CIS) si a metodologiilor agreate de Comisia Internationala pentru Fluviul Dunarea (ICPDR).

Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH)

Cap. I Introducere

Cap.II Prezentarea generala a

bazinului hidrografic

Cap.III Caracterizarea apelor de suprafata

Cap.IV Caracterizarea apelor subterane

Cap. V Identificarea si cartarea zonelor

protejate

Cap.VI Analiza economica a utilizarii apelor

Cap.VII Monitoringul integrat al apelor

Cap.VIII Obiectivele de mediu

Cap.IX Programe generale de masuri

Cap. X Programe speciale de masuri

Cap.XI Informarea, consultarea si

participarea activa a publicului

Cap. XII Modul de obtinere a informatiilor

Cap.XIII Concluzii si recomandari

Caracterizarea si analizabazinului hidrografic

draft PMBH

PMBH final

2012

2015

2009

2008

2006

2004

Participareapublicului

(art.14)

Obiective de mediu atinse

Program de masurioperational

Programe de masuri

Program de monitoringProbleme importante de

gospodarire a apelorObiective de calitate a

mediului

Autoritatea competenta: Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile(art.3 DCA) Administratia Nationala Apele Romane

Programe de Masuri = Cerinte cheie ale Directivei Cadru Apa

Scop: atingerea obiectivelor de mediu = stare buna a apei

Statele Membre trebuie sa stabileasca (pana in dec.2009) si sa implementeze (pana in dec. 2012) un program de masuri tinand cont de rezultatele analizei de risc (din Raportul PM 2004 ), pentru a atinge obiectivele de mediu;

Tipuri de masuri - 2 categorii:masuri de baza - masuri obligatorii, impuse prin legislatia comunitara privind calitatea apei;masuri suplimentare - masuri identificate si necesar a fi implementate in plus fata de masurile de baza, in cazul in care este necesar;

Prioritizarea masurilor - Analiza cost-eficienta;

Consultarea partilor interesate - transparenta in pregatireaprogramului de masuri.

Cooperare intre gospodarii de apa si partile implicate responsabile de aplicarea masurilor !

1. Poluarea apelor cauzata de comunitatile umane

2. Poluarea apelor cauzata de activitatile agricole

3. Poluarea apelor cauzata de activitatile economice

4. Alterari hidromorfologice ale cursurilor de apa

Probleme in managementul apelor Program de masuri

1. Program masuri pentru reducerea poluarii apelor cauzata de comunitatile umane

2. Program masuri pentru reducerea poluarii apelor cauzata de activitatile agricole

3. Program masuri pentru reducerea poluarii apelor cauzata de activitatile economice

4. Program masuri pentru imbunatatirea starii apelor prin reducerea presiunilor hidromorfologice

290 CORPURI DE APA:290 CORPURI DE APA:

171 171 regimregim permanentpermanent

119 119 regimregim nepermanentnepermanent

Identificarea si delimitarea corpurilor de apa, conform prevederilor din Directiva Cadru privind Apa (criterii Anexa II)

Punctul de plecare in elaborarea programelor de masuri :Analiza riscurilor (Raport 2004 al PMBH)

Sinteza problemelor principale

85%

15%

12%

88%

1. Poluarea apelor cauzata de comunitatile umane

1.a). Rata redusa a populatiei racordate la sisteme de colectare si epurarea a apelor uzate

Populatie totala: 883 mii locuitoriRacordata la retele de canalizare – 29 %Racordata la statii de epurare – 27,5 %

883 mii loc.

URBAN RURAL

40 % 60 %

Canalizare

Statii de epurare

Alimentare cu apa in sistem centralizat

69%

31%

1%

99%

1.b.) Functionareanecorespunzatoare a statiilor de epurare.

Statiile de epurare din 10 aglomerari umane cu peste 10 000 locuitori echivalenti nu functioneaza corespunzator.

Aceste statii de epurare sunt: Brad, Ineu, Santana, Stei, Beius, Salonta, Huedin, Alesd, Oradea, Marghita.

73%

1%22%4%

insuficient epuratneepuratnu necesita epuraresuficient epurat

1.c) Managementul deseurilor.• Dezvoltarea zonelor urbane necesită o

mai mare atenţie şi din punct de vedere al colectării deşeurilor menajereprin construirea unor depozite de gunoiecologice şi eliminarea depozităriinecontrolate a deşeurilor, întalnitădeseori pe malurile râurilor şi a lacurilor.

1.d) Dezvoltarea zonelor urbane. • Captările de apă pentru potabilizare sunt reglementate prin lege, privitor la

calitatea apei şi la protecţia sursei de apă. • Legea prevede instituirea a 3 zone de protectie: regim sever, de

restrictie si protectie hidrogeologica• In bh Crisuri exista 11 captari de suprafata si 111 captari din resurse

subterane, supuse presiunii poluarii difuze. • Lipsa zonelor de protectie constituie un pericol de contaminare a resursei de

apa subterane.

2.a) Poluarea apelor de suprafaţă şisubterane cu nitraţi.

2.b) Creşterea animalelor, gestionareagunoiului de grajd.

2.c) Utilizarea pesticidelor

Îngrăşămintele chimice, apele provenite de la fermele de animale şi dejecţiile zootehnice, gospodărite defectuos produc poluarea cu nitraţi (azotaţi) şi cu fosfor a râurilor, lacurilorşi a apele subterane.

Un numar de 11 comune au fost declaratevulnerabile la poluarea cu nitraţi proveniţi din agricultură: Oradea, Tinca, Salacea, Soimi(BH), Bocsig, Ghioroc, Macea, Zarand(AR), Tasnad, Moftin (SM), totalizand o suprafata afectata de 47202 ha.In toate aceste zone este obligatorie aplicareaCodului de Bune Practici Agricole, si a Programelor de masuri , care inseamna investitii in platforme de colectare a gunoiului de grajd si o gestionarea a acestuia functie de anumiterestrictii.

2. Poluarea apelor cauzata de activitatile agricole

Surse difuze de poluare - Densitatea animalelor domestice

137786 UVM 32303 UVM

56994 UVM 11585 UVM

132505 UVM371173 UVM0.35 UVM/ha

Ingrasamintele chimice utilizate in agricultura – 2 kg P/ha, respectiv 7.1 kg N/ha; aceste valori sunt mult mai mici decat media in bazinul Dunarii de 5.9 kg P/ha respectiv31.4 kg N/ha .Pesticidele utilizate in agricultura reprezinta 0.61 kg/ha, mai mic fata de 1.39 kg/ha –media calculata pentru 7 state din bazinul Dunarii.

Surse difuze de poluare - Utilizarea igrasamintelor si a pesticidelor

3.a). Poluarea chimică rezultă din deversarea în ape a diverşilor compuşi şideşeuri provenite din industrie, care conţinsubstante periculoase: zinc, plumb, fier, mangan, reziduuri petroliere, etc.

3.b) Mineritul este o activitate istorică în bhCrişuri,fiind exploatate zăcămintele metalifere, de bauxită, cărbune, caolin, iar urmele poluăriiistorice sunt prezente în foarte multe cursuride apă. Închiderea şi ecologizarea minelorsunt greu de realizat şi nu elimină completsursele de poluare, rămân ca surse de poluare- apele de mină .

3. Poluarea apelor cauzata de activitatile economice

Din analiza de risc rezulta ca in bazinul hidrograficexista 7 surse industriale semnificative de poluare a apelor: Minvest Fil. Bradmin

Brad, Baita SA Stei, Scandic Distilleries SA Sudrigiu, Sinteza A Oradea, Petrom SP Suplacu de Barcau, Petrolsub SA Suplacu de Barcau, Impregnat Traverse din lemn SA Suceava – Punct de lucru Tileagd

4. a). Dispariţia zonelor umede şi a luncilor inundabile

4.b). Intreruperea conectivitatii de-a lungul cursului de apa

4.c) Gestionarea riscului la inundatiiIn ultimii 50 de ani, o mare parte din zonele umede situate de-a lungul raurilor si-au schimbat destinatia prin realizarea unor indiguiri si a altor lucrari hidrotehnice (praguri de fund, baraje)Aceste zone si-au pierdut rolul de atenuare a viiturilor si de habitat pentrufauna si flora specifica.

Spatiul hidrografic Crisuri are un grad insemnat de amenajare a albiilor:

Crisul Alb 34% Crisul Negru 37%Crisul Repede 48%Barcau 44%.

4. Probleme legate de apararea de inundatii

Lucrarile hidrotehnice sunt esentiale in protejarea locuitorilor şi a bunurilor lor, darapărarea împotriva inundaţiilor prin lucrări de indiguire şi regularizare are şi efecte negative, nu numai beneficii.

Construirea de diguri are ca efecte negative: dispariţia zonelor inundabile din lunca râurilor, modificările albiilor, modificarea curgerii, micşorarea zonelor de reproducere a peştilor şia locurilor de cuibărit pentru păsări, ceea ceduce la reducerea diversităţii speciilor, dispariţiaunor specii sensibile şi reducerea semnificativăa capacităţii de autoepurare a apelor.

Zonele umede au rol important în atenuareaviiturilor, în autoepurarea apelor sau înalimentarea pânzei freatice,in menţinereadiversităţii speciilor; ele reprezinta refugiipentru numeroase specii de animale care gasescnumai in astfel de locuri conditii optime de supravietuire.

Cele mai importante presiuni hidromorfologice :

46 acumulari permanente, dintre care 10 cu suprafata >0.5 km2 acestea fiind: Lugasu, Tileagd, Dragan, Lesu, Taut, Mihaileni, Crestur, Fegernic, Rovina, Salacea, la care se va adauga ac. Suplacu de Barcau;

218 de lucrari de barare transversala a cursurilor de apa(praguri de fund);

1165 km cursuri de apa indiguite si 612 km cursuri de apa regularizate;

22 derivatii - debitele sunt tranzitate atat in arealul aceluiasi bazin cat siintre bazine diferite. Derivatia Canalul Colector, cursul de apa din care deriva este Crisul Repede, iar cursul in care deriva este Crisul Negru; aductiunea Vad-Astileu, cursul de apa din care deriva este Crisul Repede, iar in care deriva tot Crisul Repede; derivatia Dragan-Remeti, cursul din care deriva este Dragan, iar cursul in care deriva este Dasor

1 prize de apa care preleva un debit semnificativ de apa (Priza Buteni) si3 restitutii semnificative fata de debitul cursului receptor.

Total 290 corpuri de apa:

Corpuri de apa puternic modificate

corpuri cu regim

permanentcorpuri cu regim

nepermanent

101 43

243

corpuri de apa naturale

CAPM

candidate la CAPM

corpuri artificiale

171 corpuri de apa cu regim permanent:

Test de desemnare finala70 corpuri de apa

Activitati finalizate in anul 2007:Identificarea masurilor pentru alterarile hidromorfologice (conectivitate longitudinala si laterala)Identificarea masurilor de baza pentru aglomerarile umaneIdentificarea masurilor de baza pentru activitatile economiceindustrialeIdentificarea masurilor de baza pentru activitati agricole

Activitati de realizat pentru anul 2008:Dezbaterea cu stakeholderii a masurilor pentru sursele de poluareStabilirea programului de masuriElaborarea draftului planului de management

Activitati de realizat pentru anul 2009:Publicarea draftului planului de managementDezbatere publica a Planului de ManagementElaborarea finala a Planului de Management

Implementarea Directivei Cadru privind Apa in perioada 2007-2009

“Apa nu este un bun comercial oarecare, ci un patrimoniu care trebuie protejat,

aparat si tratat ca atare !”

Directiva Cadru privind Apa

(Directiva 2000/60/EC)