Activitatile didactice extrascolare Cap. I Prezentarea principalelor activitati extrascolare Activitatile turistice extrascolare sunt activitati didactice polivalente , care pot fi proiectate si organizate de cadrele didactice sub forma de calatorii pe anumite distante si in anumite spatii , cu o durata limitata. De asemenea , excursiile sunt o forma de activitate didactica extrascolara , prilej cu care se fac aplicatii in orizontul local sau pe itinerarii complexe.

In timpul unei activitati turistice extrascolare elevul indeplineste rolul de turist , pentru ca se deplaseaza in afara domiciliului sau , in scopul recreerii pe plan spiritual , pentru cunoasterea unor fapte noi si a refacerii psiho-fizice , iar cadrul didactic are rol de ghid , pentru ca el conduce si indruma elevii pe parcursul activitatii. Criteriul care diferentiaza activitatile turistice scolare in tipuri distincte este forma lor de organizare. In functie de acestea , se disting:

Plimbarea , adica deplasarea pe jos a elevilor , in parcuri , gradini botanice sau zoologice , in paduri apropiate , in orase pentru a se recreea , a lua aer , pentru a vedea , a descoperi si a cunoaste , pentru 1-2 ore. Distantele recomandate pentru plimbari se stabilesc in functie de perioada zilei in care se realizeaza , varsta , mediu , gradul de antrenament , etc . Acestea se pot efectua in toate anotimpurile , indiferent de temperatura si conditii atmosferice , cu recomandarea de a se adopta un echipament corespunzator anotimpului. Vizita , reprezinta o varianta de plimbare finalizata cu atingerea unui obiectiv dinainte stabilit , avand diferite scopuri instructiv-educative. Astfel de scopuri pot fi : vizita la gradina zoologica , la un muzeu , la un obiectiv turistic apropiat , la un obiectiv istoric , vizite profesionale la diferite institutii. Vizitele , in functie de obiectiv si distanta pana la aceasta , se pot organiza : pe jos , cu mijloacele de transport sau mixt. Pentru reusita in bune conditii a vizitei , cadrele didactice trebuie sa se preocupe de realizarea a doua categorii de activitati:a) Informarea personala privind : caracteristicile obiectivului ce urmeaza a fi vizitat; a posibilitatilor de transport; programul de acces; stabilirea scopului vizitei etc;

b) Activitati organizatorice si de informare , transmise elevilor , privind:

- anuntarea zilei si orelor in care se va realiza vizita , aspect ce se va aduce la cunostinta conducerii scolii , a elevilor si daca este posibil si a parintilor;

- efectuarea unei scurte expuneri cu caracter informative care sa satisfaca curiozitatea si sa trezeasca interesul elevilor; - stabilirea locului de adunare si a duratei vizitei; - recomandari privind echiparea elevilor , comportamentul pe parcursul deplasarii si atentionarea lor asupra aspectelor prioritare ale obiectului vizitat;

- comunicarea costurilor , privind transportul si intrarea la obiectiv. Drumetia este o activitate turistica realizata , de regula , in zilele libere , in aria localitatii de domiciliu sau in cele apropiate , care se desfasoara doar pe parcursul unei parti din zi sau a unei zile intregi , in functie de ceea ce poate oferi zona in care se desfasoara aceasta activitate. Aceasta forma turistica se poate desfasura atat in timpul anului scolar , cat si in perioada cand elevii se afla in actiuni colective , cum ar fi taberele si concursurile scolare de o mai lunga durata. Principalele scopuri ale unei asemenea actiuni sunt : recreerea in mediul natural , dezvoltarea capacitatii de rezistenta a organismului , folosirea factorilor naturali pentru calirea organismului , formarea unor reprezentari emotionale privind frumusetile natural ale unei zone geografice , realizarea unei activitati informationale privind caracteristicile unor obiective (pesteri , vestigii istorice , baraje de rauri , fauna si flora zonei , muzee etc. ). Drumetia se realizeaza prin mersul pe jos , intr-un echipament adecvat parcursului , abordand o viteza de deplasare corespunzatoare suprafetelor pe care se deplaseaza (asphalt , nisip , teren accidentat , pe teren plan sau pante , pe poteci de munte etc. ).

Durata drumetiei va avea in vedere ca aceasta sa se incadreze in partea de lumina naturala a zilei , iar daca are o durata mai lunga de 3-4 ore , sa existe preocuparea ca participantii sa detina alimente adecvate si apa potabila. Pe parcursul deplasarii se vor stabili lideri de grup , plasati in fata coloanei care imprima un anumit ritm de deplasare , in asa fel incat sa nu se destrame grupul si sa decida , dupa caz , oprirea deplasarii pentru o pauza de 15-20 minute. In timpul pauzelor de odihna , stabilite la aproximativ 40 minute de mers (in functie de varsta , sex si gradul de pregatire fizica a elevilor) , se recomanda ca elevii (transpirati) , sa nu se culce pe iarba , sa nu bea multa apa , sa se stearga cu un prosop de transpiratie si sa nu foloseasca alimente greu digerabile. In situatii neprevazute , cum ar fi surprinderea grupului de ploaie , se recomanda adapostirea temporara a elevilor pe cat posibil in spatii adecvate , dar nu sub arbori sau instalatii de inalta tensiune , care pot favoriza fenomenul de traznet. Daca acest lucru nu este posibil , atunci actiunea de inaintare pe traseul stabilit trebuie intrerupta , procedandu-se la intoarcerea spre locul de domiciliu , unde odata ajunsi se vor lua masurile corespunzatoare de combatere a racelii (dusuri calde , frectii , masaje adecvate , repaus la pat , incalzirea spatiului de locuit).

Excursia reprezinta o forma de turism atractiva realizabila pe parcursul anului scolar , pentru realizarea careia se antreneaza importante mijloace organizatorice , materiale si financiare , in concordanta cu durata si dificultatea fiecarei actiuni. Durata medie a unei excursii poate fi de 1-3 zile in tara si de 7-10 zile in cele cu caracter international , cu un mijloc de transport avand ca scop recreerea , vizitarea , informarea , studierea.

Dupa scopul propus , excursiile pot fi :

a) preliminare , organizate inaintea predarii unui capitol sau teme , cu scopul de a-i pregati pe elevi pentru intelegerea si asimilarea cunostintelor ce se vor preda;

b) de comunicare de noi cunostinte;

c) finale , organizate dupa incheierea predarii unui capitol sau a unei teme , in scopul consolidarii , sistematizarii si fixarii cunostintelor. n funcie de coninutul obiectivelor ce se urmresc:

1. excursii efectuate n natur, de cunoatere a peisajului geografic

2. excursii de cunoatere a anumitor obiective economice i social culturale

n timpul excursiei pot fi folosite toate metodele de nvmnt, ns observaia, comparaia, nvarea prin descoperire, problematizarea, demonstraia i interdisciplinaritatea se situeaz n prim plan.

Scopul leciei - excursie:

a.) informativ

Aprofundarea cunotinelor de geografie fizic asupra unor regiuni ale rii care cuprind majoritatea formelor de relief Sintetizarea cunotinelor de geografie uman n strns legtur cu specificul cadrului natural Dezvoltarea orizontului de cunoatere prin mbinarea cunotinelor de istorie, literatur, religie, sculptur etc. cu specificul cadrului natural i cu regiunile strbtute b.) educativ

Cultivarea sentimentului de mndrie patriotic prin declanarea de emoii, aprecieri asupra frumuseilor fizice, economice, religioase ale teritoriului rii i mpletirea cu elemente de istorie a trecutului i prezentului poporului romn Dezvoltarea capacitilor de comportament, de integrare n grupul turitilor, de cooperare ntre indivizi Formarea deprinderilor de observare, de sesizare a aspectelor ecologice, de poluare a mediului i cultivare a unei educaii ecologice . Obiective operaionale:

a.) cognitive:

S indice poziia itinerarului excursiei n cadrul rii, desprinznd conexiunile dintre mediul geografic i om S analizeze aspecte fizico-geografice, etnografice i folclorice de pe parcursul excursiei S comunice fondul general al cunotinelor privind semnificaiile, particularitile i importana principalelor monumente istorice, de cultur vizitate S recunoasc procesele i elementele geografice S coreleze resursele i obiectivele economice din regiune cu specificul cadrului natural S valorifice intra i interdisciplinar coninutul informaiilor dobndite b.) afectiv-atitudinale:

S aprecieze morala cretin romneasc, frumuseile florei i faunei zonei vizitate S rememoreze la faa locului istoria rii n strns legtur cu cadrul natural c.) psihomotorii:

S contribuie la dezvoltarea simului de orientare geografic S citeasc i s interpreteze harta S i dezvolte capacitatea de educaie ecologic Expeditia scolara este o calatorie cu durata mai lunga (de obicei 10-14 zile), facuta de un grup organizat , cu scopuri stiintifice , de cercetare sau de a face o activitate social-utila : stabilirea unor trasee montane si marcarea lor , refacerea unor marcaje in munti , culegerea unor plante medicinale , participarea la lucrarile unui santier arheologic , sub indrumarea unor specialisti , etc. Dupa obiectivele cercetate , in functie de nivelul de cunostinte si deprinderile practice ale elevilor , expeditiile se grupeaza in mai multe tipuri:

a) expeditia geologica , prin care se urmareste cercetarea stiintifica a unui fenomen geologic : un vulcan , o pestera , un zacamant , o mina , o apa subterana , un torent , structura unei vai , structura solului dintr-o microregiune etc;

b) expeditia geografica , prin care se urmareste cunoasterea stiintifica a unor forme de relief : munte , deal , podis , campie , lunca sau a repartitiei ecologice a unor plante sau animale; se poate realiza si cercetarea unei asezari urbane sau rurale , vizitarea unor intreprinderi si alte obiective industriale , agricole , etc.;c) expeditia de stiintele naturii , prin care se urmareste cercetarea stiintifica a unor fenomene biologice ca , de ex. : conditiile de dezvoltare a unei specii de plante intr-o regiune oarecare , aria de raspandire a unei plante , conditiile de adaptare , mediul in care se dezvolta un anumit animal (capra neagra , ursul brun . rasul , cocosul de mesteacan) , etc.;d) expeditia cu tematica istorica , prin care se urmareste cercetarea unui obiectiv cu caracter istoric : o cetate , un drum vechi , un monument , o inscriptie , etc.;e) expeditia etnografic-folclorica , prin care se urmareste cunoasterea si documentarea asupra unor obiceiuri si datini , a cantecelor populare , strigaturilor , a unor indeletniciri stravechi , etc. Tabara scolara este un spatiu amenajat pentru cazarea , relaxarea si instruirea elevilor. Activitatile din taberele scolare sunt conduse de profesorii insotitori (un profesor la 10 elevi) , carora li se asigura gratuitate , de un director , precum si de persoane special pregatite , denumite animatori de vacant ce vor indeplini anumite atributii.Cap. II Pregatirea unei excursii In pregatirea unei excursii este necesar respectarea anumitor reguli. O excursie va incepe intotdeauna cu stabilirea itinerarului. Problema aceasta este , cu siguranta , mai importanta si mai dificila decat pare la prima vedere. Mai ales pentru excursiile scurte de 1-2 zile aparent simple itinerarul trebuie sa fie intocmit cu deosebita grija , astfel incat deplasarea sa fie cat mai interesanta , dar sa nu degenereze intr-o cursa continua de la un obiectiv la altul.

Alcatuirea itinerarului se face in functie de mai multi factori : tema , varsta excursionistilor , pregatirea lor fizica , anotimp , timpul disponibil , mijlocul de transport , modalitati de aprovizionare si cazare , cantitatea bagajelor necesare , posibilitati materiale , etc. In primul rand , trebuie avuta in vedere atractivitatea excursiei (frumusetea peisajului , surpriza intalnirii unor obiective interesante , animale sau plante rare , comori ale muzeelor , pregatirea unor bucate noi , specific tipului de excursie sau bucatariei localnicilor de ex. , preparatele culinare pescaresti din delta) . Este indicat ca itinerarul sa cuprinda cel putin doua-trei astfel de puncte de atractie . Chiar in timpul calatoriei cu mijloacele de transport in comun , cand aceasta dureaza mai mult de doua ore si trece prin locuri mai putin interesante sau se petrece dupa ce s-a lasat noaptea este bine sa se prevada organizarea unor jocuri , mici concursuri atractive , auditii muzicale , etc. Anotimpul este cel care conditioneaza , in primul rand, multe din elementele de baza ale excursiei . Astfel , nu se va pleca in expeditie iarna la mare sau in Delta , nici pe itinerarii montane lungi . In schimb , acest anotimp este prielnic pentru excursii cu teme citadine : literare , muzeale , la monumente istorice , la obiective industriale , etc . Desigur , si muntele este deosebit de frumos si atractiv iarna , prielnic pentru iubitorii de schi si sanius sau pentru alte jocuri de gheata si zapada dar numai in preajma cabanelor , pe drumuri bine cunoscute si circulate , in etape scurte si parcurse pe lumina buna si timp favorabil . In timpul primaverii , desi mai persista unele din conditiile de iarna (in special la munte) si apare pericolul inundatiilor , durata luminoasa a zilei este in crestere ca si temperatura , ceea ce permite organizarea de excursii in zone subalpine si chiar alpine , luand totusi masuri de prevedere . Vor fi evitate zonele cu pericol de avalanse sau de inundatii. Vara este anotimpul cel mai prielnic excursiilor in orice zona , de lunga durata , pe teme variate si complexe , bogate posibilitati de joc si agrement , cu folosirea intensa a innoptarii in cort , coliba , hamac si a posibilitatii de a pregati lesne mancarea cu mijloace proprii. Tema sau obiectivul de baza urmarit , stabilit de acasa , constituie alt criteriu important de alegere a unui itinerar. Astfel , un traseu va fi stabilit pentru a intalni , sa zicem , unele specii botanice si faunistice specific zonei geografice a Muntilor Neamtului si alt drum daca este preferata tema unei excursii cu caracter literar pe urmele lui Hogas , prin Muntii Neamtului . Daca tema aleasa are ca scop cunoasterea de ansamblu a zonei montane, de exemplu masivul Fagaras , itinerarul de vara va fi stabilit tinand seama de timpul disponibil , experienta drumetilor , posibilitati de hrana si de adapostire pentru noapte . Desigur , intr-un masiv muntos pot fi stabilite multe trasee diferite , dar tinand seama intotdeauna de amplasarea cabanelor din zona .

Foarte util este sa fie cunoscute si drumurile forestiere care pot deschide turistilor acces spre multe obiective interesante : chei , rezervatii , pesteri , monumente ale naturii , etc .

Se va avea grija la stabilirea itinerarului , ca grupul de excursionisti chiar daca este alcatuit doar din 3-4 persoane sa fie cat mai omogen ca varsta , posibilitati fizice si preocupari . Hartile turistice si materialul documentar vor ajuta enorm la alegerea traseelor si la intocmirea programelor potrivit dorintelor , intereselor si posibilitatilor noastre . Mijlocul de transport determina in mod hotarator stabilirea unui itinerar. Pentru calatorii la distante mai mari se recomandafolosirea mijloacelor de transport in comun , in primul rand trenul , apoi autocarele/microbuzele si vapoarele . Acestea asigura deplasari suficient de rapide , economice si permit transportarea lesnicioasa a intregului echipament necesar (inclusiv corturi , saltele , schiuri etc.) . Prin folosirea combinata a acestor mijloace de transport se poate realiza apropierea de orice obiectiv touristic din tara , urmand ca sectiunile cele mai interesante din traseu sa fie parcurse cu piciorul. In sfarsit , nici un itinerar nu poate fi definitivat mai inainte de a folosi cat mai atent

Documentarea Documentarea , ca si itinerarul , trebuie pregatita de acasa , urmand ca pe traseu sa fie completate , din surse locale : agentii si birouri de turism , muzee , discutii cu cetatenii intalniti , etc.

Documentarea are doua directii principale :a) cea referitoare la itinerar (alegerea celui mai interesant traseu , mijloace de transport , locuri de popas , cazare si surse de alimentare). Informatiile necesare se culeg din harti , planurile oraselor , ghiduri turistice , internet , precum si din mersul trenurilor , microbuzelor , vapoarelor . Cu ajutorul acestora se stabileste traseul general al excursiei, punctele de intrerupere si de continuare a calatoriei , timpul de stationare la locurile de innoptare;

b) cea referitoare la obiectivele care pot fi vizitate si la materialul informativ pe care il pot furniza . Se stabilesc astfel unele amanunte si trasee locale ale itinerarului , cat si o mai deplina cunoastere si intelegere a obiectivelor ce urmeaza a le intalni in teren . In acest scop , pot fi folosite atat ghiduri turistice , cat si publicatii referitoare la monumentele naturii , de arta si istorie-arheologie , de muzee si case memoriale , la unele manifestari cu caracter folcloric , etc . De asemenea , pot fi vizionate diapozitive si filme documentare. In mod suplimentar (mai ales pentru excursiile si expeditiile scolare pe o tema literara) este recomandabil sa se faca apel si la surse de documentare literara , citind scrieri in versuri si proza referitoare la regiunile si localitatile cuprinse in itinerar .

Documentarea inceputa acasa continua pe traseu . In primul rand se culeg informatii de la localnici , ce pot fi uneori inedite si extrem de interesante.

Echipament si materiale

Inaintea oricarei calatorii , turistii , trebuie sa se pregateasca si sa alcatuiasca atat un echipament individual , cat si unul necesar intregului colectiv. De regula , in pregatirea bagajelor se constata doua tendinte diametral opuse : unii se incarca inutil cu tot ce le cade in mana zicand ca-i mai bine sa prisoseasca decat sa lipseasca , iar altii o pornesc lejer spunandu-si ca se vor descurca la fata locului . Toate acestea pot fi evitate daca se opereaza in mod ordonat , dinaintea plecarii . Se va intocmi o lista inventar de echipament individual , dupa titlul excursiei , anotimp , scop , mijlocul de transport si particularitatile fizico-geografice ale regiunii unde se face deplasarea si o a doua lista a materialelor colective . Prioritate va avea cea de-a doua lista , dupa care urmeaza intocmirea inventarului personal . Se procedeaza la impartirea rationala a aprovizionarii cu materiale , echipament si alimente . Se stabileste cine si ce adduce pentru echipamentul colectiv : cort , toporisca , galeata din material plastic (cu capac) , oala si cratita din aluminiu , un aparat pentru incalzit mancarea (aragaz de voiaj) si combustibilul necesar , briceag universal , franghie , lantern , trusa de cusut , trusa medicala , aparate pentru inregistrari audio vizuale , caiet , pix , harta , ghid turistic , un joc (sah , rummy) , eventual echipamente de cercetare (ciocan geologic , cutii ,pungi , coli de hartie pentru ierbare , etc.) , materiale de pescuit si , - in sfarsit ce alimente , in ce cantitati si in ce ambalaj (vor fi evitate cele din sticla). Bagajele trebuie sa fie facute , controlate dupa inventar si depozitate intr-un singur loc , cu 12 -24 ore inaintea plecarii . Astfel exista mai multa garantie ca nu se uita nimic esential.

IMPORTANT : din bagajele individuale nu trebuie sa lipseasca a) o trusa sanitara (fie si improvizata intr-o punga de material plastic) ; b) obiectele necesare toaletei zilnice , inclusiv pentru spalatul dintilor ; c) hartie igienica sau servetele ; d) material pentru intretinerea sau reparatia echipamentului (ata ,ace , nasturi , gaici , ace de siguranta , sireturi pentru incaltaminte) ; e) lanterna si baterii de rezerva ; f) ochelari de soare (chiar si iarna). Pentru intregul grup este recomandabil sa fie luate : a) harta turistica a regiunii in care se face deplasarea ; b) instrumente de orientare in teren (busola , altimetru , termometru , binoclu , barometru); c) un ceas desteptator de tip voiaj ; d) un termometru medicinal ; e) o mica oglinda ; f) crema de protectie contra razelor solare ; g) un ghem de sfoara ; h) cateva pungi de material plastic si din hartie ; i) dopuri si capsule pentru sticle ; j) folii din material plastic.Cap. III Tipuri de turism1. Turismul montan: Muntele poate fi strabatut in toate anotimpurile , dar , toamna , este de preferat organizarea excursiilor montane pentru stabilitatea conditiilor meteorologice . Vara ofera avantajul unor zile lungi indicate pentru parcurgerea unor trasee care depasesc 5-6 ore de mers pana la punctul de innoptare . Si imbracamintea este mai usoara in acest anotimp . Iarna se merge cu atentie , pe drumuri scurte si numai dupa ce au fost consultati ghizii locali in privinta conditiilor specifice . Excursiile se fac numai in grupuri si se evita cazarea in corturi daca majoritatea turistilor nu poseda o experienta verificata. Echipamentul va fi stabilit in functie de dificultatea traseului , durata excursiei si in parte de varsta excursionistilor . Nu se va porni pe munte in haine de plimbare pe strada , ci intotdeauna , se va folosi un echipament adecvat , care sa apere corpul de intemperii si pericole , mentinandu-i sanatatea si rezistenta la efort . Acest echipament trebuie sa fie usor si rezistent , calduros si comod . Va fi evitata imbracamintea stramta (in special pantalonii) care stanjeneste miscarile , provoaca rosaturi , oboseste muschii si nu pastreaza caldura corpului . Vor fi preferate obiectele de imbracaminte din lana si bumbac . Puloverele si camasile din materiale sintetice nu sunt indicate . Ele sunt mai putin calduroase si nu absorb transpiratia . Aceleasi incoveniente le prezinta si hanoracul tesut din fire sintetice , in plus , el se sfasaie cu usurinta daca este agatat . Numai contra apei de ploaie este folositoare o pelerina impermeabila lucrata din folie de material plastic , nu din tesatura (cum sunt fasurile) prin care apa patrunde usor. Bagajul va fi pastrat in rucsac , nu in sacosa de mana si in nici un caz , in geamantan ! Astfel se va face un effort mai mic si , avantaj major , mainile vor fi libere. RECOMANDARI SUPLIMENTARE :

a) Pentru a preveni eventuala udare si a gasi usor obiectele de care aveti nevoie , ambalati-le in pungi din material plastic , pe categorii : lenjerie , imbracaminte groasa , imbracaminte pe timp de ploaie , batiste si ciorapi , imbracaminte pentru plaja , obiecte de toaleta , trusa medicala , trusa pentru reparatii vestimentare , vesela si tacamuri , etc.;

b) Evitati imbracamintea care se inchide cu fermoare , caci se pot deteriora si sunt dificil de reparat;

c) Pantalonii vor fi confectionati din stofa groasa , rezistenta , croiti dupa modelul celor pentru schiori (spre a putea fi introdusi cu capetele in bocanci) , dar fara a fi stramti pe corp;

d) Puloverul de turist va fi mai lung decat cel obisnuit . Hanoracul va avea buzunare in care se pot pastra la indemana : briceagul , lanterna , harta , busola , unele alimente (zahar , glucoza , ciocolata , biscuiti);

e) Pe munte se poarta doua perechi de ciorapi odata : mai intai ciorapii de lana si peste ei cei de bumbac . Ciorapii de lana vor fi pe masura , fara carpituri in relief . Inainte de a incalta ciorapii e bine sa tamponati talpile si pielea dintre degete cu pudra de talc . Astfel , veti evita transpiratia excesiva , rosaturile , degeraturile si veti pastra o buna circulatie a sangelui . Ciorapii vor fi purtati bine intinsi si rasfranti peste bocanc , pentru a permite aerisirea picioarelor . Schimbati zilnic ciorapii ! dupa ce faceti o baie calda la picioare . Pentru a preveni transpiratia excesiva , turnati in apa de clatit doua linguri de formol la 7 - 8 litri de apa calduta . Tineti picioarele in aceasta baie 8 10 minute . Nu stergeti picioarele ude , ci tamponati-le usor cu prosopul.f) Incaltamintea are rolul de a proteja picioarele de traumatisme si de frig . Ea trebuie sa fie comoda si deja purtata 6 7 zile in mersul obisnuit prin oras . Nu plecati niciodata la munte (ca si in oricare alta excursie) cu bocanci noi ! Daca sunt prea largi , bocancii vor produce rosaturi ; cei prea stramti jeneaza la mers , incetinesc circulatia sangelui , fac bataturi sau basici dureroase , iar iarna permit aparitia degeraturilor . Nu mergeti cu bocanci cu clame pentru schiori , care par mai rezistenti ; desi impermeabili , sunt incomozi si foarte obositori . Vara , preferati ghete sau , pe drumuri mai usoare , ghete de baschet , nu tenisi . Pentru protectia pielii si talpii bocancilor sau ghetelor , vara , acestea se ung cu unsoare speciala , lichida si se expun la soare . Operatia se repeta de 2 3 ori . Iarna vor fi ceruiti si lustruiti cu crema de ghete obisnuita . Daca s-au udat , lasati-i sa se usuce la temperatura camerei ; nu langa surse de caldura , fiindca se scorojesc. Alimentatia turistului la munte trebuie sa fie variata , bogata in calorii si vitamine , fara un consum mare , cantitativ . Se va manca bine dimineata si seara , iar la pranz mai usor , cam un sfert din ratia zilnica totala . Foarte indicate sunt compoturile diferite , ambalate in cutii de metal . Zeama lor poate fi dublata cu apa chiar rece la care se mai adauga putin zahar sau glucoza si zeama unei lamai sau portocale . Se va consuma mancare calda cel putin la o masa pe zi . Dimineata se va bea un ceai cald , bine indulcit si cu lamiae , sau o cafea ori cacao slabe , dar indulcite . La urcus mai indelungat (peste doua ore) se vor face scurte popasuri si se vor consuma : glucoza , zahar , ciocolata , bomboane , napolitane , citrice , mere care combat setea si satisfac nevoia organismului de vitamine si saruri minerale . Se va bea , de preferinta , apa minerala . Nu carati la drum prea multe alimente ; in nici un caz mezeluri ! Completati-va aprovizionarea cu alimente de la cabane , magazinele muncitorilor forestieri , stane . Un adaos util si delicios il constituie fructele padurii : fragi ,mure , zmeura , afine , catina , macese , alone bogate in vitamina C . In zonele de deal se pot consuma cirese (amare) , mere si pere (padurete) , iar uneori chiar nuci . In timpul popasurilor scurte evitati sa beti apa ; e suficient sa va clatiti gura si daca acolo unde aveti posibilitatea - va spalati pe fata , pe maini si pe picioare . Daca sunteti incalzit si transpirat , dup ace ati depus un effort , nu beti apa rece de izvor sau din termos . Abia dupa un popas de un sfert de ora , beti incet un pahar de apa , chiar mai putin , daca mai aveti de mers . Daca apa gasita pe traseu intr-o sursa naturala vi se pare impurificata , sterilizati-o cu un dezinfectant , chiar daca acesta ii modifica putin gustul . Astfel , puteti folosi o pastila de hipermanganat de potasiu la doi litri de apa sau cinci picaturi de tinctura de iod . Si mai bine este daca aveti posibilitatea sa o fierbeti in clocot timp de 15 20 minute. Pe munte , apa minerala poate fi inlocuita cu apa potabila obisnuita in care se adauga 3 5 grame sare la litru . ATENTIE :

a) nu faceti baie in apele reci ale lacurilor si raurilor de munte , fie chiar vara ;

b) nu va avantati la inot in apa lacurilor de munte ; pot surveni accidente mortale ca urmare a socului pe care-l resimte organismul din cauza diferentelor bruste si mari de temperatura ;

c) daca pe traseu va surprind norii sau ceata si va invaluie , asteptati pana cand trec , sau continuati-va drumul cu multa prudenta , numai pe poteci marcate ;d) ultimul coechipier va ramane langa semnul vechi de marcaj , pana cand aude semnalul celui din fata ca a fost descoperit un nou semn ;

e) pe timp de ploaie cu descarcari electrice nu va continuati drumul , dar nici nu va adapostiti sub arbori sau clai cu fan , ci in scobiturile de sub stanci sau asezati cat mai aproape de pamant , acoperiti cu pelerine impermeabile sau cu folii din material plastic . Nu ramaneti in picioare , ci stati asezati ghemuit , ca broasca . Nu folositi umbrele cu parti metalice . Abandonati toate obiectele metalice pe care le purtati , la distanta de cel putin 100 metri ;f) pentru a evita intalnirile cu animale salbatice , in timpul mersului , e bine sa discutati cu voce tare , spre a va face simtita prezenta . Aceasta nu inseamna insa exces de zgomote si o comportare necivilizata fata de natura , prin strigate , vociferari , casetofoane sau aparate radio date la maxim , etc . La mersul prin zone impadurite sau cu tufisuri se va purta un mic ciomag cu care se va lovi in copaci sau tufe . In acest fel , animalele prevenite , inclusiv viperele , fug . O primejdie poate fi intalnirea cu o ursoaica cu pui . In acest caz , cautati sa ramaneti nemiscati , calmi , pentru ca animalul sa nu se infurie . De obicei , ursul e pasnic si pleaca singur imediat ce adulmeca omul . Evitati sa hraniti ursii ! Uneori , intalnirile relativ apropiate (5 10 metri) se petrec prin zone cu multa vegetatie , in special tufe de zmeura sau mure . Daca animalele sunt zarite la vreme vor fi evitate , cu calm . Daca nu , grupul va ramane unit ; nimeni nu paraseste grupul luand-o la fuga ! Strigati tare si amenintati cu batul sau toporisca . Ramaneti impreuna si daca totusi sunteti atacati , asezati-va spate in spate si aparati-va cu ciomegele , toporisca , cutitul , tevile cortului , pietre . Noaptea , cea mai buna arma de aparare este focul , care inspaimanta toate animalele ;g) avalansele se produc mai ales la inclinari ale pantelor de peste 18 . Se va evita strabaterea crestelor la scurt timp dupa ce a nins mult , fiindca s-au asezat mase mari de zapada afanata , nestabila . Pericolul e mult mai mare primavara . Daca trebuie sa treceti totusi prin zone unde banuiti ca este pericol de avalansa (mai ales in pante de forma concave) , nu mergeti in grup , ci pastrand o distanta de aproximativ 100 metri intre persoane . Astfel , in caz de accident , cei ramasi in afara zapezii vor putea sa-i salveze pe cei blocati . Iarna evitati circulatia pe creste , unde zapada se aduna depasind stanca si formand o treapta care ramane suspendata in aer . Este indicat sa se sondeze terenul cu batul de schi (sau un bat oarecare) , chiar la fiecare pas , in zonele suspecte ;

h) porniti la drum dimineata numai daca ati dormit cel putin opt ore ; culcati-va seara devreme si treziti-va , vara , la ora 5 6 dimineata . Zilele cu vant puternic sunt periculoase pentru ascensiuni ; asteptati pana cand vremea se linisteste ;i) daca urcati in grup , mai ales cu mai mult de 4 excursionisti , nu va imprastiati unul de altul . Inaintati in formatie mereu aceeasi , pentru a se putea verifica usor daca un coechipier lipseste ;

j) la coborari pe pante repezi fara poteca ori pe terenuri surpate se merge in zig zag . Se va pastra o distanta mai mare intre coechipieri si se va avea grija a nu se pravali pietre de pe drum peste cei din fata , nu se va sprijini mana sau piciorul pe pietre , varfuri de stanca sau radacini de plante decat dup ace le-a fost verificata soliditatea ;

k) daca cineva trebuie sa coboare intr-o prapastie (pentru a recupera un obiect pierdut sau a culege un esantion de roca , ori o planta , pentru a fotografia sau a filma) , se va lega cu un nod dublu de franghie in jurul pieptului , iar capatul franghiei va fi bine fixat de un arbore solid aflat cat mai aproape de marginea denivelarii .2. Excursia pe ape :

Una dintre cele mai antrenante , instructive si atractive forme de turism este excursia cu diferite ambarcatiuni pe apa : lacuri , raurile interioare , Dunare . Oglinzile lacurilor ofera prilejul primelor antrenamente si a unor expeditii de durata mai scurta , lipsite de unele primejdii (ex. de lacuri : L. Snagov , L. Izvorul Muntelui , lacurile Deltei) .

De la linistitele lacuri se va trece la cursurile unor rauri de campie si numai dupa aceasta , cand s-au format stabil deprinderile si s-a acumulat suficienta experienta , se poate organiza o calatorie pe ape de munte sau pe Dunare .

Pregatirea grupului va incepe cu un examen medical obligatoriu. Cei cu tulburari cardiovasculare (chiar de minima importanta cum ar fi tahicardia) sau gastrointestinale , reumaticii , etc. nu pot fi admisi ca membri ai unui grup care face o calatorie pe apa mai lunga de 2 3 ore . Fiecare membru al echipajului trebuie sa stie sa inoate bine . Pentru antrenamente trebuie rezervate cel putin 12 14 zile inaintea plecarii in expeditie . Se va incepe cu un program obisnuit de pregatire fizica generala , constand in gimnastica , alergari , jocuri dinamice si continuate cu exercitii de inot si canotaj . Va fi urmarita rezistenta la efort fizic si la inot , perfectionarea tehnica a vaslasilor si coordonarea miscarii acestora , dezvoltarea simtului de echilibru . Toate acestea se dobandesc prin antrenamentul zilnic , care va incepe cu un program divers de doua ore si va continua pana la atingerea unui timp de lucru de opt ore . Grupul navigatorilor , chiar daca nu depaseste trei membri , va avea un capitan care va stabili (cu asentimentul tuturor) programul de antrenamente , sarcinile speciale ale fiecaruia , traseul , echipamentul , programul de cercetari , activitatile zilnice , etc.RECOMANDARI :

Pentru a evita unele situatii neplacute , pierderi materiale si primejdii , este bine sa fie avute in vedere atat in cursul etapei pregatitoare , cat si , mai ales , in timpul calatoriei cele ce urmeaza:a) indiferent de tipul ambarcatiei , toate bagajele vor fi ambalate pe grupuri de obiecte (imbracaminte , alimente , medicamente , aparate , etc.) care vor fi puse separate in cate un sac din material plastic , bine legat la gura ; sacii cu materiale importante (aparat de fotografiat , filmat , radio , binoclu etc.) vor fi prevazuti cu flotoare din material plastic expandat (poros) capabile ca in caz de cadere sa le mentina la suprafata apei ;b) actele si banii se pastreaza asupra persoanelor intr-un portivizit introdus in punga din material plastic ; c) trusa medicala este necesara la drum . Ea va cuprinde si substante pentru prevenirea si tratamentul muscaturilor de insecte ;

d) in bagaje vor fi incluse : doua lantern , chibrituri , bricheta , tablete de spirt solid , un mic aparat de radio si baterii de rezerva ;

e) barca va fi dotata cu doua cutii goale de conserva pentru evacuarea apei care se poate infiltra eventual in interiorul ambarcatiunii ;

f) toate bagajele se leaga de ambarcatie cu sfori groase sau guta (din material plastic) ;

g) la drum vor fi luate si cele necesare pentru dormit , prevazand posibilitatea de a innopta in aer liber , in lunci si la marginea padurilor . Hamacurile impletite sau din panza de cort , ori improvizate din paturi sunt cele mai indicate ; eventual un cort usor . Noaptea , se iau in tabara toate bagajele , care se leaga de crengile unor arbori (spre a le feri de furnici) . Ambarcatiunea se trage bine la mal , se leaga cu un lant de fier si se incuie cu un lacat ; tabara se instaleaza intotdeauna pe lumina , catre apusul soarelui ;h) daca se navigheaza cu plute mici , cu barci sau caiace , intr-un grup care depaseste numarul de trei persoane , este bine ca echipajul sa fie distribuit in cel putin doua ambarcatiuni care sa circule la mica distanta una de alta . Cel care are mai multa experienta in navigatie va merge in ambarcatiunea din fata si va cauta continuu firul apei , fasia mai rapida a curentului sau portiunile lipsite de obstacole si primejdii ;i) la cataracte , diguri si alte obstacole , se va trage la mal , ambarcatiunea va fi golita si transportata peste zona nenavigabila , dupa care vor fi aduse si reinstalate bagajele ;

j) in lunile fierbinti de vara navigatia se face dimineata , intre orele 6 -11 si dupa amiaza , intre 15 18 . In rastimp , se face popas la umbra si se aranjeaza un program de cerectare , masa , jocuri , lecturi ;k) in timpul zilei se poarta pe cap sapca sau palarie alba , iar pe corp un maieu de bumbac ;l) nu se navigheaza niciodata noaptea sau pe timp de ceata ori ploaie! Vaslind ritmic , fara sprinturi , in sensul curentului apei , pot fi parcursi zilnic aproximativ 30 km in opt ore ;Alimentatia

Navigatia cu vasle sau padele duce la un mare consum de calorii , ceea ce face necesar un regim alimentar mai abundent si variat , bogat in lichide si vitamine proaspete .

Apa va fi luata totdeauna din surse de pe uscat si pastrata in bidoane , invelite in carpe ude . Proviziile de apa se improspateaza ori de cate ori se iveste ocazia , dar cel putin odata la 12 ore . Pentru orice eventualitate se iau si 2 3 litri de apa minerala .

Data fiind expunerea indelungata a ambarcatiei la soare , vor fi alese numai alimente rezistente la alterare : oua fierte , branzeturi topite sau de tip cascaval , carne conservata in cutii de metal , legume si zarzavaturi proaspete , fructe crude , sare , paine , biscuiti (in pachete mici ambalate) , zahar , miere , ceai si cafea solubile , ciocolata , lapte praf si amestec de lapte praf cu cafea si zahar , bomboane , nuci si alune indulcite ; lamai , portocale , mere sau sucurile acestora , imbuteliate , suc de rosii . Painea se pastreaza separat intr-o punga din polietilena , dar impreuna cu cateva mere sau castraveti spalati ori cu un cartof curatat de coaja , care vor contribui la mentinerea ei proaspata si pufoasa .

Barca nu va fi supraincarcata ; alimentele se iau numai pentru doua zile si apoi , se face periodic , reaprovizionarea pe parcurs .

Dimineata si seara se bea cate un ceai fierbinte din flori de tei si amestecate cu menta si musetel sau cu sunatoare si flori de salcam , bine indulcit si cu lamaie . Seara nu se bea cafea sau ceai cu cofeina , fiindca favorizeaza insomnia .

In timpul navigatiei pot fi consumate sandvisuri , fructe , dulciuri , ceai sau cafea slabe (calde , din termos) , siropuri de fructe cu apa minerala si suc de citrice . Nu se va consuma absolut deloc bauturi alcoolice .ATENTIE : Inaintea plecarii in cursa , trebuie avut in vedere posibilitatea ivirii unor accidente si luate masuri de prevenire si combatere . Printre eventualele pericole , cele mai frecvente pot fi : insolatia , rasturnarea ambarcatiunii , ciocnirea , etc. Pentru fiecare participant la excursia pe apa , trebuie sa existe in ambarcatiune cate un colac sau o centura de salvare . Acestea vor fi pastrate la indemana , degajate de bagaje si nelegate . In cadrul antrenamentelor , fiecare coechipier trebuie sa exerseze de cateva ori folosirea rapida a mijlocului de salvare atat din barca , cat si din apa .

Conducatorul expeditiei va trebui in mod obligatoriu sa simuleze la antrenamente ciocnirea si rasturnarea ambarcatiei , caderea accidentala a unui om la apa si masurile de salvare , printre care si respiratia artificiala . Apele curgatoare navigabile Pentru excursii de scurta durata este buna orice apa cu adancime constanta de cel putin 70 cm , cu un curs uniform lipsit de vartejuri si caderi fara multe obstacole si nu prea repede . Pentru expeditii mai lungi se prefera rauri navigabile , care trec prin locuri pitoresti si au un debit suficient de apa , mai ales vara , lipsite de obstacole numeroase si grele . Desigur , se poate naviga numai pe o portiune a raului , care ofera conditii prielnice .

Principalele rauri interioare navigabile , partial , sunt : Siretul , Muresul , Bega , Jiul , Oltul , dar si Dunarea (de la Drobeta Turnu Severin si pana la mare) . 3. Marea Neagra si Delta Dunarii Excursiile si expeditiile la mare si in Delta Dunarii se intreprind mai ales in timpul vacantei de vara , dar si in lunile mai sau septembrie cand specificul florei si faunei din Delta ofera o larga paleta de informatii si impresii calatorului venit din afara acestei zone de un pitoresc deosebit . Pentru a cunoaste eficient aceste locuri , ele trebuiesc parcurse neaparat cu piciorul si cu barca , iar innoptarea sa se faca la corturi . Nu cu autocarul si nu numai in statiunile cuprinse intre Navodari si Mangalia trebuie sa fie organizate excursiile , dar si in sate , in muntii Dobrogei (care au o infatisare unica in tara noastra) sau in preajma asezarilor de pescari din Delta . Bogatia vegetatiei si a faunei de nepretuit interes , frumusetea deosebita a peisajelor , permit turistului alegerea unui itinerar interesant , care-l conduce de la Mangalia pana la Sfantu Gheorghe . Aceasta este posibila mai ales vara , cand exista numeroase si variate mijloace de transport . Dar o excursie frumoasa si mai linistita in Delta si la mare este posibila inca din luna mai . Amatorii de raritati pentru colectii din natura , amatorii de fotografie si film nu vor ramane dezamagiti nici in luna septembrie , nici in prima jumatate a lunii octombrie . Turistii care doresc sa afle o plaja buna cu nisipfin si o portiune de mare cu apa curata , pot sa mearga la Sfantu Gheorghe plecand din Tulcea cu vaporul clasic sau cursa rapida . Cazarea se face in sat, masa este asigurata in special din bucate pescaresti este multa liniste si sunt multe locuri minunate pentru excursii cu barca , de exemplu , pe canale , trecand pe langa vechiul far . Cu privire la echipament , se recomanda a se purta in timpul zilei , pe cap , o palarie sau o sapca din panza subtire si sa preferati pantaloni scurti , sorturi , costum de baie . Alimentatia va fi usoara , mai ales in timpul primei primei jumatati a zilei : cateva sandvisuri cu branzeturi , legume , oua fierte , masline , fructe si sucuri de fructe , lamaie consumate in portii mici si in mai multe reprize . Evitati complet grasimile (inclusiv untul si margarina) , mezelurile , conservele de carne . Beti multa apa minerala , ceaiuri si cacao slaba, eventual cafea solubila , fara cofeina . Dimineata si seara poate fi bauta o ceasca de lapte cald , preparat din lapte praf adus de acasa . Inainte de a pleca la mare este bine sa va pregatiti , sa va antrenati mergand la strand , piscina , rauri , lacuri , de cel putin 5 6 ori , pentru a va deprinde organismul cu bai de aer si apa . Daca nu sunteti bronzat deloc , incepeti cu expuneri scurte la soare de cate 5-6 minute pe fata , spate si partile laterale . Dupa aceasta stati cel putin 40 de minute la umbra si beti multe lichide . Mariti zilnic durata expunerii cu cate 5 7 minute , alternand solarizarea cu umbra si racoarea . Dup ace iesiti din apa marii , stergeti-va cu prosopul , fiindca picaturile de apa ramase pe piele focalizeaza razele solare si ca urmare apar arsuri lenticulare . Intrati in apa numai dupa ce ati stat la soare .

Timpul cel mai bun de plaja este cuprins intre orele 9 11 si 16 17 . Nu faceti plaja intre orele 13 15 , deoarece curba de intensitate maxima a radiatiei solare este atinsa la ora 14 perioada favorabila insolatiilor . Nu inotati la scurt timp dupa ce ati mancat abundent si nu intrati brusc in apa prea rece ; pot surveni carcei . RECOMANDARI :

- cand inotati deprindeti-va sa plutiti pe spate ca o pluta , chiar fara a face miscari laterale , corpul va fi sustinut de maini printr-o miscare a palmelor in cerc , ca niste zbaturi . Este o pozitie de mare folos in caz de carcel , dezorientare sau pur si simplu pentru a va recreea ;

- invatati sa inotati expirand in apa si inspirand in aer . Altfel veti putea inota si pe sub valuri , fara a va irosi fortele pentru a lua valurile in piept ;

- inotati intre valuri ; astfel acestea va vor ajuta impingand corpul in directia in care va indreptati ; - nu plecati niciodata singur in largul marii la o distanta mai mare de 200 m de tarm ! Se pot ivi pe neasteptate moment de dezorientare sau de oboseala brusca ori un carcel . Cand sunt cel putin doi inotatori , panica este evitata si ajutorul asigurat ;

- in tot timpul inotului trebuie sa aveti ca punct de reper tarmul . Intoarcerea din larg la tarm nu se face perpendicular la linia acestuia , ci oblic . Valurile marii spargandu-se , formeaza contracurenti exteriori si interiori ; ca urmare , cand te apropii de tarm perpendicular pe linia lui ai de luptat cu doua forte : contracurentii de la suprafata si cei din interiorul apei . Daca te apropii insa oblic de linia tarmului , curentii se preling pe langa corp si-ti lasa posibilitatea de a inota in conditii normale , fara eforturi suplimentare ; - ascultati intotdeauna de sfaturile si indicatiile salvamarilor .Cap. IV Norme de securitate referitoare la deplasarile in timpul excursiilor pe drumuri publice 1. Privitor la circulatia pietonilor Pietonii circula numai pe trotuare , iar in lipsa acestora , pe potecile laterale drumurilor publice . Daca nu exista trotuare sau poteci , pietonii vor circula , unul dupa altul , numai pe partea stanga a drumului public , cat mai aproape de marginea acestuia si , daca este posibil , in afara partii carosabile . Pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul Drum obligatoriu pentru pietoni , acestia vor circula numai pe portiunile astfel semnalizate . Pietonilor le este interzis sa circule pe sectoarele de drum semnalizate cu indicatorul Accesul interzis pietonilor si sa foloseasca partea carosabila a drumurilor publice pentru jocuri , plimbari ori stationari in grup .

Pietonii vor traversa drumurile publice numai la semnalul de culoarea verde al semaforului , prin locurile semnalizate cu indicatoare sau marcaje , prin pasajele denivelate ori , in lipsa acestora , pe la coltul strazilor .

Pentru a traversa drumurile publice , pietonii sunt obligati :a) sa se asigure ca pot trece fara a periclita siguranta lor , ori a circulatiei , tinand seama de distanta si de viteza vehiculelor care circula pe drumul public ;b) sa traverseze perpendicular pe axa drumului ; odata angajati in traversare , sa mearga in pas vioi , sa nu intarzie sau sa se opreasca , fara motiv intemeiat , pe partea carosabila . Pietonilor le este interzis sa se angajeze in traversare prin fata sau prin spatele tramvaiului , autobuzului , troleibuzului sau a oricarui autovehicul oprit sau stationat . Cand se deplaseaza in coloana de excursie pe drumuri publice , cadrele didactice se vor aseza unul in fruntea si altul in incheierea coloanei de elevi . Aceeasi masura de prevedere va fi luata si la mersul pe potecile montane si , in general , oriunde pot surveni pericole . Nu va fi permisa elevilor iesirea din coloana sau ramanerea in urma .

2. Circulatia calatorilor cu mijloace de transport in comun Calatorii sunt obligati sa astepte in statie , pe trotuar sau pe locul de

refugiu , sosirea autovehicolelor destinate transportului in comun de

persoane.

Calatorilor le este interzis :

a) sa urce , sa coboare ori sa deschida usile autovehiculului in timpul mersului acestuia ;

b) sa calatoreasca pe scari sau pe partile exterioare caroseriei autovehiculelor , ori stand in picioare in caroseria autocamioanelor, sau in remorcile tractoarelor ;

c) sa distraga , prin discutii , in timpul calatoriei atentia conducatorului de autovehicul .

3. Reguli cu privire la circulatia biciclistilor Biciclistilor le este interzis :

a) sa circule pe trotuare ;

b) sa se tina cu mana de alte vehicule in mers sau sa circule in spatele acestora la mica distanta ;

c) sa circule fara a avea mainile pe ghidon si picioarele pe pedale;d) sa circule cate doi sau mai multi in acelasi rand , in afara competitiilor sportive organizate ;

e) sa transporte alte persoane pe bicicletele prevazute cu un singur loc , cu exceptia copiilor pana la 7 ani , daca bicicleta este prevazuta in fata cu un suport special ; f) sa circule pe drumurile publice nationale , daca in directia in care se deplaseaza , exista drumuri sau poteci laterale care pot fi folosite de biciclete ;

g) sa transporte obiecte voluminoase sau grele , care stanjenesc conducerea bicicletei sau circulatia celorlalte vehicule ;h) sa invete sa conduca bicicleta pe drumurile publice ;

i) sa circule pe sectoarele de drum unde intalnesc indicatorul Accesul interzis bicicletelor .

Reguli de comportare in timpul excursiilor Cand porniti la drum luati numai atatea bagaje cat sunteti siguri ca le

puteti transporta singuri , fara a fi nevoie ca pe traseu sa faceti apel la

altcineva care sa va poarte rucsacul sau macar o parte dintre obiecte .

Nu lasati tovarasii de drum sa va astepte . Punctualitatea trebuie sa fie calitate indispensabila oricui , nu numai in drumetie . Un tren pierdut sau ratacirea de colectiv din cauza unei intarzieri de cateva minute poate rata

programul intregii excursii . Cautati sa ajungeti la punctul de intalnire cu cateva minute mai devreme decat ora stabilita .

In calatorie cautati sa nu iesiti cu nimic din comun : adoptati o

tinuta decenta , corespunzatoare sexului si varstei . Grija fata de felul cum

va imbracati este o dovada de respect fata de voi si , mai ales , fata de

altii .

In mijlocul de transport fiti politicosi cu cei din jur . Daca aveti cunoscuti printre persoanele din compartiment , salutati-i . Raspunsul la salut este , pentru un om politicos , obligatoriu . Primul saluta barbatul cel mai tanar . Daca dati mana cu cei cunoscuti , evitati sa le intindeti o mana moale . Persoanele in varsta ofera mana celor mai tineri si niciodata invers . Se intinde totdeauna mana dreapta . Daca o situatie exceptionala va oblige sa dati mana stanga (dreapta , de exemplu , e ocupata cu bagaje) , sunteti obligat sa va cereti scuze . Nu retineti si nu strangeti voiniceste mana care vi s-a oferit . Cand dati mana cuiva scoateti manusa .

Cautati sa va aranjati bagajele si sa ocupati locul in compartiment sau autocar , fara a-i deranja pe ceilalti din jur .

Nu va antrenati in discutii zgomotoase si nesfarsite cu colegii de grup sau calatorii din compartiment . Susotelile , comentariile , chiar strecurate la ureche , nu sunt politicoase , deranjeaza pe ceilalti calatori . Cereti permisiunea colegilor de compartiment de a utiliza aparatul de radio , casetofonul , mplayer-ul .

Evitati un du-te-vino continuu pe usa compartimentului . Nu uitati ca pe fereastra mai doresc sa priveasca si altii , asa ca nu o ocupati in intregime rezemandu-va cu coatele . Admirati peisajul fara exclamatii stridente .

Intr-un vehicul aglomerat nu ezitati nici o clipa sa oferiti locul vostru unei persoane mai in varsta , cu copil in brate sau unei femei .

La cabana respectati linistea celorlalti turisti . Tipetele , strigatele , comportarea zgomotoasa nu sunt facute pentru jocurile de cabana . Radeti cu decenta . Cand se rade nu se astupa gura cu mana . Daca sositi seara tarziu la cabana , instalati-va cu cat mai putin zgomot . Veti aprecia aceasta dovada de politete fata de ceilalti , cand si altii va vor trata la fel . Usile se inchid si se deschid incet , cu mana , si nu se trantesc . Nu alergati pe holuri . Peste tot pastrati curatenia . Inainte de a intra in cabana , stergeti bine incaltamintea , scuturati-va picioarele de apa sau de zapada , daca este cazul .

Grija fata de bunurile obstesti este o indatorire cetateneasca . Nu le deteriorati . Respectati si pastrati cu grija inventarul cabanei . Dimineata , inainte de a pleca , faceti patul in care ati dormit pentru a-l lasa asa cum l-ati gasit . Cand sunteti in drumetie , mergeti in ordine , liniste si cu decenta . Pe sosele si drumuri publice se impune cunoasterea si respectarea cu strictete a regulilor de circulatie . Fiecare participant va ramane in campul visual al celorlalti .

Ajutati-va ori de cate ori este nevoie tovarasii de drum , excursionisti din alte grupuri si straduiti-va sa nu le faceti greutati de nici un fel . Fiti atent la ceea ce se intampla in jur si interveniti cand puteti fi de folos . Aveti incredere in colectivul si conducatorul excursiei ; sprijiniti-l de fiecare data cand are nevoie .

Marcajele si tablitele indicatoare , semne atat de pretioase mai ales in drumetia de munte , nu trebuie stricate sau imbogatite cu inscriptii , mesaje , desene , etc . Nu va distrati niciodata schimbandu-le directia ; poate fi un fapt cu consecinte grave pentru cei ce vin dupa voi . Locul unde ati poposit si ati mancat sa nu iasa cu nimic in evident din cadrul inconjurator firesc , dupa ce l-ai parasit . Nu faceti focul in padure in nici o imprejurare !

Nu poluati in nici un fel natura . Nu aruncati la intamplare ambalaje , borcane , hartii , peturi , cutii de conserve , etc. Depuneti toate resturile intr-o groapa pe care o astupati cu pamant , nisip sau pietre .

Nu va scrieti numele pe scoarta copacilor , stanci , stalpi indicatori , peretii pesterilor sau alt loc vizibil . Amintiti-va de cuvintele lui Calistrat Hogas : Toti cati trecusera pe aici , calatori , poate , ca si mine , isi zgariasera numele lor in scoarta neteda a fagilor . Cu drept sau fara drept , gaseam vinovati , in gandul meu , pe toti acesti zgarietori de copaci , care avusesera desertaciunea vrednica de ras de a-si eterniza numele in pustiu ; si cu atat mai mult ii gaseam vinovati , cu cat mi se parea mie ca urma omului in aceste locuri rapea ceva din maretia singuratatii si se amesteca jignitor in sublimul intregului . Cand vizitati o pestera , chiar nepazita , nu rupeti stalactite sau stalagmite! Prin locurile pe unde treceti puteti intalni pasari si animale rare ori specii de plante unice care va bucura privirea si va trezesc emotii placute , de neuitat . Admirati-le cu discretie , eventual fotografiati-le , dar nu le faceti nici un rau . De pilda , pelicanii din Delta Dunarii sunt ultimii descendenti din starpirea marilor zburatoare de balta . Ei si-au facut in rezervatiile din Delta singurul mediu optim de regenerare de pe intreg continentul european . Capra neagra , podoaba de rara frumusete si agilitate a inaltimilor si a crestelor inexpugnabile , da muntilor nostril un semn de noblete si-i asaza sub pecetea peisajelor inedite . Nu rupeti , ci ocrotiti cu respect toate acele plante rare care sunt in paza legii si a omeniei . Dintre acestea , mentionam : garofita Pietrii Craiului (Dianthus callizonus) , floarea de colt (Leontopodium alpinum) , sangele voinicului (Nigritella nigra si N. rubra) , usturoiul cheilor (Allium obliquum) , etc . Cap. V Activitati ce trebuiesc realizate de profesorul organizator al unei excursii stabilirea traseului excursiei si a principalelor obiective turistice ce urmeaza sa fie vizitate ; realizarea unei activitati de informare detaliate privind modalitatile de deplasare (cu transportul in comun si/sau pe jos) ; cunoasterea caracteristicilor terenului din zona care urmeaza sa fie parcursa ; stabilirea modalitatilor de cazare si servire a mesei ; posibilitatile de aprovizionare cu alimente si apa , pe parcursul excursiei ; posibilitatile de recreere a elevilor si formele de educatie care vor fi abordate; procurarea unor ghiduri turistice , harta , busola , care vor fi utilizate pe parcursul excursiei ; stabilirea etapelor excursiei ; stabilirea costurilor excursiei , cine le suporta , ce obligatii revin participantilor ; documentele de confirmare a serviciilor turistice (cazare , transport ) ; popularizarea excursiei si aducerea la cunostinta elevilor a caracteristicilor traseului si a activitatilor ce vor fi organizate ; realizarea inscrierilor , respectand o serie de cerinte , cum ar fi : varsta apropiata , starea de sanatate optima , comportamentul disciplinat , etc. In activitatea de pregatire a excursiei se vor organiza intalniri de lucru cu elevii in care se vor rezolva urmatoarele probleme : formularea cerintelor privind : echiparea specifica traseului care urmeaza sa fie parcurs , formarea rucsacului , aprovizionarea cu alimente , apa , lanterne , medicamente , etc. ;

prezentarea avizului medical ;

stabilirea comandamentului excursiei , cu responsabilitati precise ;

formularea cerintelor de ordin comportamental .

Cap. VI Planul unei excursiiPlanul unei excursii cuprinde trei etape :

I. Organizarea excursiei , cu doua faze :

1. In prima faza se fixeaza tema , itinerarul de parcurs , obiectivele, documentatia bibliografica , aplicatiile practice , posibilitatile de cazare , costul , mijlocul de transport .

2. In cea de-a doua faza sunt pregatiti elevii : li se incredinteaza sarcini , se recomanda echipamentul necesar , li se dau sfaturi , se fixeaza reguli ;

II. Desfasurarea excursiei pe itinerarul stabilit . Pe parcursul derularii activitatii , elevii isi vor nota anumite informatii si observatii care urmeaza sa fie utilizate intr-un material ce va fi prelucrat in cabinetul de geografie sau sala de clasa . Conducatorul stiintific , care este cadrul didactic organizator , va allege momentul psihologic ideal pentru interventiile sale .III. Evaluarea . Intorsi la scoala , elevii vor prezenta materialele realizate sau adunate de ei ,vor face informari insotite de fotografii , vor realiza un panou sau vor elabora referate ce pot fi folosite in cadrul lectiilor sau cu prilejul altor actiuni . Colectivul de profesori propunatori :

Prof. PLACINTA GABRIELA , Scoala Manolache Costache Epureanu , Barlad Prof. IFTEME CORNELIU , Scoala Manolache Costache Epureanu , Barlad

Prof. TAMASANU CONSTANTIN , Scoala Manolache Costache Epureanu , Barlad