DIAGNOSTICUL ECONOMICO-FINANCIAR AL  

S.C. PRODPAN  S.A. CALARASI

1. PREZENTAREA GENERALA A S.C. PRODPAN S.A. CALARASI

Societatea Comerciala PRODPAN S.A. Calarasi a luat fiinta in acord cu prevederile

Legii nr.15/1990 (legea societatilor comerciale). In baza Ordonantei de Guvern nr.54/1994,

Intreprinderea de Morarit si Panificatie Calarasi s-a reorganizat, ea transformandu-se in societate

pe actiuni, persoana juridica romana, privatizata prin metoda MEBO.

Societatea functioneaza in baza Sentintei Civile nr.7/1994 a Tribunalului Judetean

Calarasi, inregistrata in Registrul special al persoanelor juridice (sub numarul J 31/1991) si a

statului societatii. Transmiterea proprietatii actiunilor s-a facut pe baza Contractului de vanzare -

cumparare de actiuni, nr.548 din 10.08.1994 cu F.P.S. Bucuresti in valoare de 624.632.000 lei si

cu F.P.P. IV  Muntenia in valoare de 275.414.000 lei.

Societatea are 252 actionari si un capital social de 918.000.000 lei impartit in 3672 de

actiunii cu o valoare nominala de 250.000 lei/actiune.

Capitalul social al S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este impartit astfel :

- 403.894.000 lei contributia actionarilor la formarea capitalului societatii, aport de lei si

certificate

- 514.106.000 lei credite de la F.P.S. platite in rate in termen de 10 ani (pana in anul

2005).

Situatia rambursarii ratelor catre F.P.S. Bucuresti si a dobanzilor aferente

creditelor -  tabelul nr.1 -

AnCredite la

FPS BucurestiContributia actionarilor

Dinamica formei de proprietate  (%)

De stat Privata2006 514.106.000 403.894.000 56 442007 224.934.000 693.066.000 24,50 75,502008 221.392.064 696.607.936 24,12 75,882009 101.023.751 816.976.249 11 892010 94.623.751 823.376.249 10,31 89,692011 77.662.800 840.337.200 8,46 91,54

1

Prezentarea generala a subunitatilor :

Atelierul nr.1 - situat in str. Rocada, nr.4 , telefon 042 / 313.870, amplasat in zona

industriala a orasului si este o sectie de fabricare a painii

Atelierul nr.2 - situat pe str. Independentei, telefon 042 / 314.398,  sectie de fabricare a

painii.

Sectia "Covrigi" - amplasata tot in zona industriala a orasului Calarasi, sectie de

fabricare a covrigilor simpli si a covrigilor cu adaos de materiale

Sectia "Specialitati" - str. Bucuresti , nr.313, telefon 042 / 313.126, sectie de fabricare a

painii si a specialitatilor de panificatie

Unitatea "Moara" - str. Bucuresti, nr.315, telefon 042 / 313.126 , unitate de macinare a

graului in scopul obtinerii fainii tip 650 si a taratei

Brutaria     Lehliu - situata in str. Baragan , nr.2 , telefon 042 / 640.211, sectie de

fabricare a painii.

Obiect de activitate :

Societatea are ca obiect de activitate producerea de paine, produse zaharoase si

grau macinat, practicand comert prin reteaua proprie de desfacere (in forme clasice, en detail) dar

aprovizioneaza si firmele care au obiect de activitate comercializarea produselor de panificatie

(comert cu ridicata, en gross). Intreprinderea isi deruleaza activitatea pe piata interna fiind o

firma cu arie de activitate judeteana.

Activitatea S.C. PRODPAN S.A. Calarasi

Activitatea este segmentata in urmatoarele domenii de activitate principale legate intre

ele :

- activitatea de productie ce asigura industrializarea materiei prime in produse finite,

conform comenzilor zilnice si conform programului de productie pentru produsele cu termen de

garantie - activitatea de aprovizionare - desfacere cu  materie prima si tehnico-materiala.

Aprovizionarea cu materie prima ocupa un loc important in activitatea unitatii, aceasta detinand

o pondere mare in cheltuielile materiale. Aprovizioanrea tehnico-materiala asigura materialele,

ambalajele, energia, combustibilii necesari desfasurarii activitatii. Activitatea de desfacere

2

asigura vanzarea produselor societatii, circulatia ambalajelor, incasarea banilor pentru marfurile

vandute. - activitatea de intretinere asigura intretinerea curenta, reparatiile curente

capitale, reviziile utilajelor, investitiilor si utilitatea necesara bunei desfasurari a activitatii de

productie - activitatea de transport este desfasurata cu parcul auto propriu avand in

dotare 8 mijloace de transport si se refera la transportul materiei prime, a  produselor,

ambalajelor si a materialelor - activitatea financiar-contabila asigura efectuarea de plati,

incasarea si urmarirea debitelor restante evidenta financiar-contabila a activitatii unitatii

- activitatea de personal - salarizare - administratie asigura recrutarea personalului, evidenta lui si

salarizarea

- activitatea oficiului juridic asigura respectarea legislatiei in relatiile cu tertii cat si in relatiile

interne intre personal si sindicat

- activitatea oficiului de calcul asigura prelucrarea automata a datelor rezultate din activitatea

societatii, pune la dispozitia conducerii executive datele necesare luarii deciziilor, rapid si corect,

proiecteaza, elaboreaza sisteme informatice pentru acoperirea tuturor activitatilor.

Criteriile de apreciere generala  a dimensiunii unei intreprinderi pot fi considerate :

capitalul social, cifra de afaceri, profit, numarul de muncitori, productia obtinuta, productivitatea

muncii.

Din acest punct de vedere S.C. PRODPAN S.A. prezinta urmatoarele date (analizate pe

ultimii trei ani de activitate)

Capitalul social : 918.000.000 lei , valoarea acestuia nu a fost modificata pe parcusul

celor trei ani analizati.

Evolutia principalilor indicatori la S.C. PRODPAN S.A. Calarasi - tabelul nr.2 -

Nr. Crt.

Specificare U.M. 2009 2010 2011

1. Cifra de afaceri mii lei 17.982.591 14.360.589 16.732.7892. Profitul net al societatii mii lei 1.115.834 258.469 252.8773. Numar de salariati pers. 229 209 187

4. Productia obtinutato.(echivalent

faina)13.204 8.133 8.093

5. Productivitatea muncii mii lei/pers. 78.526,6 68.710,95 89.480,15

3

Pentru o caracterizare generala a activitatii societatii este interesant a incadra volumul

activitatii S.C. PRODPAN S.A. in volumul cererii de produse din cereale (in echivalent faina)

din judetul Calarasi in perioada analizata, determinand astfel cota de piata a intreprinderii

Evolutia pietei de produse din cereale in echivalent faina in judetul Calarasi - tabelul nr.3 -

Nr.crt Specificare U.M. 2009 2010 2011

1 Populatia totala a judetului Calarasi loc. 334.164 332.884 332.309

2.Consumul mediu anual pe locuitor de

produse din cereale (in echivalent faina)kg. 160,6 169,8 168,8

3.Volumul pietei produse din cereale in

judet (in echivalent faina)to. 53.667 56.257 56.098

4. Productia realizata (in echivalent faina) to. 13.204 8..133 8.093

5. Cota de piata % 24,6 14,5 14,4

In Romania consumul mediu lunar de paine si produse din grau este de peste   8 kg. /

persoana in echivalent faina si se situeaza peste limita statelor din Europa (6 kg. pe persoana in

echivalent faina).

Consumul anual de produse din cereale (in echivalent faina) din judetul Calarasi a

evoluat astfel : 2009 - 53.666,7 to. ; 2010 - 56.257,4 to. iar in 2011 - 56.097,8 to. Acest consum

anual pe judetul Calarasi (cererea anuala judeteana) reprezinta si oferta de produse de panificatie

(exprimata in echivalent faina ) din judetul Calarasi deoarece painea si produsele de panificatie

au un grad de perisabilitate ridicat, stocurile nefiind posibile decat la grupa graului macinat dar

cantitatea este nesemnificativa.

Se poate calcula cota de piata a S.C. PRODPAN S.A. in judetul Calarasi. Cota de piata

este un indicator relativ al volumului desfacerilor realizate pe o piata externa intreprinderii, intr-o

perioada determinata. Este calculata ca o pondere de acoperire a necesarului pietei judetului

Calarasi  (in ceea ce priveste consumul de produse din cereale in echivalent faina ) de catre

societatea analizata.

Cota de piata ofera o imagine asupra nivelului maxim pina la care societatea poate ridica

volumul productiei realizate (atunci cand societastea are o cota de piata de 100 % - situatie de

monopol).

Se observa o cota de piata in continua scadere ceea ce inseamna ca unitatea acopera o tot

mai mica parte din necesarul populatiei din judet (acest lucru se observa si printr-o simpla

4

analiza a productiei fizice totale realizata de societate).

Daca in 2009 societatea cerea 25 % din necesarul de produse de panificatie la nivelul

judetului, in 2010 societatea acopera doar 14 % din necesar, restul fiind acoperite de societatile

de stat sau particulare existente in judet.

Pe viitor trebuie sa se urmareasca posibilitati de recucerire a pietei judetului prin mai

multe cai de actiune : produse de calitate superioara, preturi atractive, etc.

2.  ORGANIZAREA  STRUCTURALA

Organizarea este cea specifica societatii comerciale in conformitate cu Legea nr.15 /

1990.

Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de decizii si control, aceasta

putand fi controlata de Comisia de Cenzori. Adunarea Generala a Actionarilor se intruneste o

data pe an, data la care se stabilesc obiectivele pentru anul urmator si  de asemenea se aproba

bilantul pe anul anterior. In subordinea Adunarii Generale a Actionarilor se afla Consiliul de

Administrare, urmand directorul sau managerul general.

In unitate se disting mai multe categorii de relatii organizatorice :

relatii de autoritate care decurg din pozitia ierarhica precizata prin intermediul

normelor din regulamentul intreprinderii ce confera dreptul de formulare al

deciziilor. Sunt intalnite in unitate relatii de autoritate ierarhice intre director si

subordonati care alcatuiesc birourile din intreprindere sau intre contabil sef si

biroul financiar, analize, preturi, etc. De asemenea, sunt intalnite si relatii de stat

major constituite prin delegarea unei persoane pentru solutionarea diferitelor

probleme

relatii de cooperare - includ toate comunicatiile informale uneori amabile sau de

buna vecinatate datorita carora, in final se realizeaza actiuni complexe. Se

stabilesc intre posturi situate pe acelasi nivel ierarhic, dar in compartimente

diferite (biroul normare, salarizare, personal, invatamint si biroul financiar,

analize preturi, de exemplu) ;

5

relatiile de control sunt exercitate de compartimentele specializate in efectuarea

controlului (control tehnic de calitate, ateliere de productie).

Pentru a asigura functionarea corespunzatoare a activitatii societatii este necesara o

permanenta urmarire a realizarii obiectivelor precum si o evaluare a realizarii obiectivelor si

recompensare a personalului.

S.C. PRODPOAN S.A. ofera pietei un sortiment bogat de paine si de produse de

panificatie, incercand sa raspunda celor mai variate cereri si gusturi.

Sortimentele fabricate se pot grupa in 3 grupe mari de produse : paine, specialitati de panificatie

si produse zaharoase, grau macinat.

Structura de productie pe grupe de produse - tabelul nr. 4 -

Nr.crt.

Specificare Productia realizata (t)Valoarea productiei marfa

(mii lei)2009 2010 2011 2009 2010 2011

1. Paine 5.356 3.320 2.952 11.327.629 7.853.850 9.277.873

2.Specialitati de panificatie si

produse zaharoase230 134 126 1.042.864 821.429 1.042.806

3. Grau macinat 4.379 2.684 3.030 202.830 227.383 905.295

Dupa cum se observa din tabel, principala grupa de produse fabricata de unitate o

reprezinta cea de paine urmata de graul macinat. Productia de paine cunoaste pe intervalul

analizat o scadere  continua, scadere care se explica, atat in cazul painii cat si in cel al produselor

de panificatie si a celor zaharoase, in primul rand prin faptul ca s-a trecut la un consum mai

rational din partea populatiei, dar si prin aparitia unor noi unitati privatizate  cu profil de

panificatie care au venit pe piata cu produse de calitate, unitati care au inceput sa devina un

concurent demn de luat in seama.

3. DIAGNOSTICUL  POTENTIALULUI  TEHNICO-PRODUCTIV

Societatea comerciala PRODPAN S.A. isi desfasoara activitatea in sectorul economic de

morarit, fabricare si comercializare a produselor de panificatie si zaharoase. Pentru fabricarea

acestor produse intreprinderea utilizeaza, ca principal mijloc de productie, cuptorul.

6

Principalele utilaje de productie specifice industriei de panificatie sunt cuptoarele.

Dotarea unitatii cu aceste mijloace de productie, prezentata pe sectii de productie, este

urmatoarea  :

Atelier 1 - unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii painii, acestea constand in 3 linii continui. O linie continua de fabricare a painii este formata din :

malaxor aluat tip MA 500

masina de divizat "Madia"

masina de modelat "Rolux"

dospitor continuu

cuptor tunel

Unitatea este dotata de asemenea si cu atelier mecanic de intretinere si reparatie a

utilajelor, cu laborator pentru verificarea calitatii painii.

Atelier 2 - unitatea este dotata cu :

cernator                                  (1 buc.)

malaxor cu cuva de 500 l       (2 buc.)

masina de modelat "Rolux"   (1 buc.)

dospitor

cuptor

Unitatea este dotata cu 2 boylere electrice pentru incalzirea apei necesare procesului tehnologic.

Brutaria Lehliu - unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii painii si anume:

cernator

malaxor cu cuva de 500 l   (2 buc.)

masina de modelat  "Rolux"

dospitor

cuptor

Unitatea este dotata cu 2 boylere electrice pentru incalzirea apei necesare procesului tehnologic.

7

Patiserie - covrigi - unitatea este dotata cu urmatoarele utilaje :

cuptor

malaxor de 300 l

cazan pentru oparirea covrigilor

cuptor electric de  1,5 t/24 h

Pentru incalzirea apei tehnologice se foloseste un boyler electric de 50 l.

Patiserie - unitatea este dotata cu urmatoarele utilaje :

cernator

malaxor de 300 l

masina de rulat

presa de divizat

cuptor rotativ

dospitor

2 boylere electrice

Moara - unitatea este dotata cu toate utilajele necesare fabricarii fainii.

valt VDA 800            (3 buc.) valt VDA  1025         (1 buc.)

tarar aspirator

sita plana                   (2 buc.)

ciclon de aspiratie     (4 buc.)

filtru de aspiratie       (1 buc.)

aparat de umectat

scuturator de saci

buncar de faina

decojitor intensiv       (2 buc.)

masina de periat

trior

8

Unitatea este dotata cu atelier mecanic de intretinere si reparare a utilajelor, cu laborator

pentru verificarea calitatii graului  si a fainii obtinute.

Capacitatea de productie in cadrul societatii se prezinta astfel (in anul 2011) :

In cadrul Atelierului 1 sunt 3 linii de fabricatie, adica trei cuptoare cu o capacitate de 10

t/24 h fiecare cuptor ;

Atelierul 2 este dotat cu un cuptor turcesc care are o capacitate de 280 kg./h adica 280 kg.

x 24 / 24 h = 6.720 kg/24 h = 672 to/24 h.

Patiseria - covrigi are o capacitate maxima de productie  de 3 t/24 h fiind  dotata cu un

cuptor tip 3 CL

Patiseria are o capacitate de 1.600 kg / 24 h  =  1,6 t / 24 h

Brutaria Lehliu (ca sectie de productie a S.C. PRODPAN S.A. Calarasi) are o capacitate

maxima de productie de 240 kg/h adica 240 kg. X 24 h = 5.760 kg./24 h = 5,76 to/24 h,

Moara are o capacitate de 40 t/24 h grau macinat

Rezulta deci, capacitatea maxima de productie in cadrul S.C. PRODPAN S.A. este :

La paine :  42,48 t/24 h (capacitatea de productie a atelierelor 1 si 2 si a brutariei

Lehliu) iar capacitatea maxima anuala este : 42,48 to/24 h x 360 = 15.292,8 to/an,

La specialitati din paine si produse zaharoase - 4,6 t/24 h (capacitatile patiseriei

covrigi si a patiseriei) iar capacitatea de productie maxima anuala este de 4,6 t/24 h x 360 = 576

t/an. La grau macinat - 40 t/24 h (capacitatea morii) iar capacitatea maxima anuala de grau

macinat este de : 40 t / 24 h  x  360  =  14.400 t / an

Gradul de utilizare a capacitatilor de productie - tabelul nr.5 -

Nr.crt. SpecificareCapacitatea

maximaProductia realizata (to) Gradul de utilizare (%)

2009 2010 2011 2009 2010 20111. Paine 15.293 5.356 3.320 2.952 35 22 19

2.Specialitati din panificatie si

produse zaharoase576 230 134 126 40 23 22

3. Grau macinat 14.400 4.379 2.684 3.030 30 19 21

9

Gradul de utilizare a capacitatilor de productie este diferit in functie de grupa de produse

analizata.

In anul 2009 societatea cunoaste cel mai mare grad de utilizare a capacitatilor de

productie datorita nivelului ridicat al productiei realizate.

Cresterea gradului de utilizare a capacitatilor de productie se poate realiza prioritar prin

sporirea productiei realizate (dar acest lucru trebuie corelat cu gasirea de noi piete de desfacere a

produselor de panificatie), trebuie sa se tina seama ca produsele de panificatie realizate au un

grad mare de perisabilitate si de randamentele in cadrul societatii.

Pe ansamblul societatii comerciale nu se asigura utilizarea rationala a capacitatilor

de productie din cauze obiective. In perspectiva trebuie urmarite indeaproape organizarea

fluxurilor tehnologice, a ritmicitatii aprovizionarilor, unele masuri ferme bazate pe programe

elaborate pe produse privind obtinerea unor randamente pe unitatea de productie cu costuri

unitare reduse. In urma analizei gradului de utilizare a mijloacelor fixe, rezulta un grad de

folosire foarte redus, ceea ce inseamna ca un numar insemnat de mijloace fixe sunt neutilizate,

inactive atat din categoria celor productive cat si din cele neproductive, aceasta datorandu-se

reducerii cererii de produse pe piata.

De aceea, Adunarea Generala trebuie sa aprobe casarea sau valorificarea

prin vanzare, cu respectarea prevederilor legale, referitor la vanzarea de active si mijloace fixe a

celor ce nu mai sunt necesare activitatii societatii, intrucat acestea provoaca pagube nu numai

prin imobilizarea  de capital dar isi micsoreaza propria valoare initiala (de intrebuintare) prin

degradarea fizica si morala , toate acestea reprezentand pierderi potentiale pentru societate.

Amortizarea imobilizarilor corporale s-a facut conform prevederilor Legii

nr.15/1994 - cu modificarile ulterioare - aplicand regimul de amortizare liniara - asa cum a fost

aprobat in Adunarea Generala si a fost integral inregistrata in cheltuieli de exploatare, destinatia

amortizarii  fiind crearea fondurilor pentru achizitionarea de noi mijloace fixe.

Productia realizata in cadrul S.C. PRODOPAN S.A. Calarasi - tabelul  nr.6 -

Nr.crt.

Grupe de produse Productia realizata (to) Dinamica productiei (%)

2009 2010 2011 2011/2010 2010/2009 2009/20081. Paine 5.356 3.320 2.952 62 89 55

10

2.Specialitati de

panificatie230 134 126 58 94 55

3. Grau macinat 4.379 2.684 3.030 61 113 69

Dupa cum se observa din tabelul nr.6,  productia realizata la paine a scazut treptat, astfel

in 2009 ea se situa la 5.356  tone/an, scazand in anul urmator cu 3.320 tone, pentru ca in anul

2011 sa scada la 2.952 tone / an. Deci in anul 2010 s-a realizat doar 55 % din productia de paine

obtinuta in anul 2009. Aceeasi situatie de scadere a productiei se intalneste la aproape toate

produsele, mai putin la graul macinat a carui productie creste cu 13 % in 2011 fata de 2010 dar

scade cu 31 % in anul 2011 fata de 2009.

Aceasta tendinta de scadere s-a datorat in general unei cereri scazute pe piata acestor

produse, dar si aparitia pe piata concurentiala a unor noi agenti economici.

Procesul tehnologic de fabricare a painii in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi este

alcatuit dintr-un numar de operatii prin care trece materia prima pana la obtinerea produsului

finit. Aceste operatii sunt : cernere, preparare maia, preparare aluat, divizare, predospire,

modelare, dospire finala, coacere, ambalare si livrare.

Materiile prime si auxiliare  folosite la prepararea painii sunt : faina, apa, drojdie si sarea.

Evolutia necesarului de resurse pe grupe de produse analizate - tabelul  nr.7 -

Nr.crt.

Explicatia U.M. 2009 2010 2011

1. PAINEFaina alba  (tip 650) Kg. 4.642.376 4.041.710 2.630.057

Drojdie Kg. 84.517 73.581 47.881Sare Kg. 72.443 63.070 41.041

Combustibil L 108.664 94.604 61.562Energie Kw 1.611.852 946.044 913.167

Apa Mc 15.092 13.139 8.5502. PRODUSE ZAHAROASE

Faina tip "000" Kg. 49.725 53.925 26.175Drojdie Kg. 3.315 3.595 1.745

Ameliorator Kg. 331 359 174Sare Kg. 663 719 349

Zahar Kg. 13.923 15.099 7.329Ulei l. 8.287 8.987 4.362Oua Buc. 198.900 215.700 104.700

Lapte praf Kg. 1.657 1.797 872

11

Rahat (cacao) Kg. 16.575 17.975 8.725Esenta l. 199 216 105

Pungi PVC M 994 1.078 523Combustibil L - - -

Energie Kw 46.410 50.330 24.430Apa m.c. 597 647 314

3.PRESTARI SERVICII

MACINAT GRAUCombustibil L 39.898 35.138 23.038

Energie Kw 398.982 351.384 229.776Apa m.c. 332 293 192

Necesarul de resurse a fost determinat tinandu-se seama de urmatoarele : de cantitatea de

resurse care este necesara pentru realizarea unei tone de produs (date extrase din retele de

fabricatie) si in acelasi timp s-a tinut seama de cantitatea de paine, produse zaharoase si grau

macinat, exprimata fizic.

4.  DIAGNOSTICUL MANAGEMENTULUI SI AL UTILIZARII

RESURSELOR UMANE

Potentialul uman al socetatii este dat de numarul , structura si calificarea personalului.

Nr. salariatilor si repartizarea  lor pe activitati, categorii de salariati si sex - tabelul nr.8 -

Activitati desfasurate in cadrul unitatii

Nr. Total salariati

Categorii de salariati Sex

Muncitori TESA Femei BarbatiNr.total salariati in 2009 in 229 187 42 142 87

activitatea industriala 183 142 41 113 70activitatea de comert 29 29 - 29 -

activitatea de transport 17 16 1 - 17Nr.total salariati in 2010 in 209 165 44 102 107

activitatea industriala 168 125 43 77 91activitatea de comert 26 26 - 25 1

activitatea de transport 15 14 1 - 15Nr.total salariati in 2011  in 187 144 43 118 69

activitatea industriala 143 101 42 91 52activitatea de comert 28 28 - 17 1

activitatea de transport 16 15 1 - 16

12

Se observa ca ponderea cea mai mare in structura personalului societatii o au femeile (in

anul 2009 - 62 %, 2010 - 49 % si 2011 - 63 %), acest lucru datorandu-se specificului unitatii.

Numarul de salariati scade in ultimii trei ani datorita restructurarii activitatii societatii

care a impus acest lucru. Personalul TESA s-a mentinut relativ constant fiind necesar in

activitatea societatii pentru o coordonare eficienta. Pe viitor este necesar si o restructurare a

acestei categorii de personal pentru a eficientiza activitatea societatii.

Majoritatea angajatilor sunt angrenati in realizarea productiei de baza (2009, 2010 - 80 %

si 2011 - 76 %).

Datorita  reducerii productiei fizice realizate a fost necesara o disponibilizare de personal

atat in anul 2010 cat si in anul 2011 - avand ca baza de raportare situatia existenta in anul 2009.

In cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi structura fortei de munca in functie de vechime

se prezinta dupa cum urmeaza :

Structura fortei de munca dupa vechime (situatia existenta in anul 2010) - tabelul nr. 9 -

Nr.crt. Grupe de vechime Nr. Persoane Ponderea in total

1. Pana la 5 ani 21 11,2

2. 6 - 10 ani 49 26,2

3. 16 - 20 ani 32 17,1

4. 11 - 15 ani 25 13,4

5. Peste 20 ani 60 32,1

6. TOTAL 187 100

Analizand structura  salariatilor in functie de vechime se observa ca ponderea cea mai

ridicata o au cei cu vechime de peste 20 ani, urmati de cei care s-au incadrat acum 6 - 10 ani,

acestia ocupand 32,1 % primii, iar cei din urma 26,2 %.

Personalul proaspat incadrat prezinta o pondere de 11,2 % acestia fiind in numar de 21.

Acest lucru e apreciat ca fiind pozitiv, pentru ca unitatea dispune de personal cu

experienta.

Personalul este in general tanar, dar cu experienta, distributia pe grupe de varsta

prezentandu-se astfel :

13

Structura fortei de munca dupa varsta (situatie intocmita in anul 2010) - tabelul nr.10 -

Nr.crt. Grupa de varsta Nr.personal Ponderea in total1. Pana la 30 ani 68 36,42. 31 - 40 ani 57 30,53. 41 - 50 ani 49 26,24. 51 - 60 ani 13 6,95. Peste 60 ani - -6. TOTAL 187 100

Cu toate ca, ponderea cea mai insemnata o detin salariatii  cu vechime mare si foarte

mare, din punct de vedere al varstei, numarul de personal scade progresiv. Astfel, salariatii in

varsta de pana la 30 ani detin un procent de 36,4 % din totalul salariatilor, acestia fiind in numar

de 68 persoane.

Pentru personalul TESA precum si pentru muncitorii auxiliari (neproductivi) se aplica

salarizarea in regie. Aceasta forma de salarizare asigura remunerarea salariatului dupa timpul

lucrat, fara sa se precizeze cantitatea de munca pe care el trebuie sa o depuna pe unitatea de timp.

Salarizarea in acord direct se foloseste pentru persoanele de la locurile de munca, unde

cantitatea de produse sau volumul de lucrari ce trebuie executate de catre o persoana sau o echipa

in unitatea de timp sunt stabilite pe baza normelor de timp sau de productie.

Acordul progresiv presupune ca la un nivel de realizari a sarcinilor dinainte stabilite,

tariful pe unitatea de produs sau pe lucrare se majoreaza in anumite proportii. De asemenea,  in

cadrul unitatii se aplica si salarizarea mixta, care consta intr-o remunerare fixa pe unitatea de

timp ce se acorda in functie de indeplinirea  unor conditii tehnice, ecologice si de organizare.

Situatia salarizarii personalului si orele efectiv lucrate in cadrul S.C.PRODPAN S.A.

Calarasi - tabelul nr. 11 -

Nr.crt Specificatie U.M. 2009 2010 2011

1. Numar salariati pers. 229 209 1872. Fond de salarii mii lei 2.195.542 2.490.012 3.061.9653. Salariul mediu annual Lei/pers. 9.587.520 11.913.933 16.374.1444. Ore efectiv lucrate ore-om 332.484 313.092 293.0505. Salariul mediu lunar Lei/pers. 798.960 992.828 1.364.512

14

In perioada 2009 - 2011 fondul de salarii al unitatii a crescut de la  2.195.542mii lei la

3.061.965mii lei in anul 2011. Acest fapt nu poate fi pus decit pe seama majorarii salariilor brute,

deoarece numarul de salariati a scazut precum si  datorita indexarilor si compensarilor necesare

intr-o economie cu inflatie.

Sumele cheltuite pentru protectia sociala au avut o crestere continua si

proportionala cu marimea salariului, cresterea de la un an la altul datorandu-se cresterii fondului

de salarii cat si introducerii unei prevederi legale noi (fondul de sanatate, pensia suplimentara).

Evolutia productivitatii muncii pe grupe de produse realizate- ore-om/to. - - tabelul nr. 12 -

Nr.crt. Grupa de produse 2009 2010 2011

1. Paine 33,52 50,92 47,65

2. Specialitati din paine si produse zaharoase 28,91 46,73 46,52

3. Grau macinat 33,41 51,33 48,36

Se observa ca pentru grupa de "paine" productivitatea muncii scade deoarece creste

numarul de ore necesar realizarea unei tone de paine de catre un salariat al societatii ; astfel ca o

tona de paine  se realiza in anul 2009  in 34 ore iar in anul 2010 sunt necesare in plus inca 17

ore  sau in anul 2011 sunt necesare in plus inca 14 ore (fata de 2009),.

O usoara crestere a productivitatii muncii se inregistreaza la grupa "specialitatilor din

paine si produselor zaharoase" in anul 2011 fata de 2010 si mai insemnata la grupa   "graului

macinat" tot in anul 2011 fata de 2010 (cu 6 %).

Productivitatea muncii exprimata in zile-om pe tona de produs realizat exprima  cate zile

sunt necesare pentru realizarea unei tone de produs finit pe fiecare salariat, in medie intr-un an.

Productivitatii muncii pe grupe de produse realizate - zile - om / to. - - tabelul nr. 13 -

Nr.crt. Grupe de produse 2009 2010 2011

1. Paine 1,40 2,12 1,99

2. Specialitati din paine si  produse zaharoase 1,20 1,95 1,94

3. Grau macinat 1,39 2,14 2,01

Evolutia cifrei de afaceri pe persoana ocupata - mii lei / persoana  - - tabelul nr. 14 -

15

Nr.crt. Specificare U.M. 2009 2010 2011

1. Cifra de afaceri mii lei 17.982.591 14.360.589 16.732.789

2. Numar de salariati pers. 229 209 187

3.Productivitatea

munciimii lei/pers. 78.526,60 68.710,95 89.480,15

Se observa ca veniturile realizate de un salariat  scad in 2010 fata  de 2009 cu  13 % si

inregistreaza  o crestere   in 2011 cu 14 % (tot  comparativ cu anul 2009).

Scaderea productivitatii muncii in anul  2010 fata de 2009 se datoreaza faptului ca scade

cifra de afaceri; desi se inregistreaza si o diminuare a numarului de salariati, indicele scaderii

cifrei de afaceri este mai mare decit indicele de scadere a numarului de salariati determinand

astfel o reducere a productivitatii muncii.

Cresterea productivitatii muncii in anul 2011 fata de 2009 se inregistreaza datorita

faptului ca indicele cifrei de afaceri scade intr-un ritm mai  incet decat indicele numarului de

salariati.

Evolutia costurilor unitare - lei / kg. - - tabelul nr. 15 -

Nr.crt. Grupe de produse 2009 2010 2011

1. Paine 2.114,94 2.365,62 3.141,85

2.Specialitati de panificatie si produse

zaharoase4.534,19 6.130,07 8.276,24

3. Grau macinat 1.469,71 1.505,19 1.576,33

Costurile unitare reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate de catre unitate pentru

realizarea unui kg. de produs finit. In costurile unitare sunt cuprinse cheltuielile cu materia

prima, cheltuielile cu materialele directe si cheltuielile de industrializare,  ponderea fiecarei

categorii in costurile totale fiind diferita in functie de produsul final obtinut.

Desi cantitatea de produse finte scade constant in perioada analizata costurile

unitare  cunosc o crestere constanta acest lucru datorandu-se cresterii preturilor la materiile

prime, materiale si serviciile, aceste preturi fiind actualizate in functie de inflatie.

16

5.  DIAGNOSTICUL ACTIVITATII DE MARKETING

Raporturile intreprinderii cu piata de desfacere si de aprovizionare.

Referitor la activitatea de panificatie, se stie ca in Romania painea este unul din

alimentele de baza, consumul de paine fiind la noi in tara mult mai mare comparativ cu alte tari.

Necesarul  de paine zilnic in judetul Calarasi a scazut drastic din 2009 pana in

2011, acesta situandu-se in primul an de referinta la 50 t/zi, iar in 2010 ajungand la   20 t/zi.

Reglementarile pana in anul 2010 au ca deziderat posibilitatea ca produsele de panificatie

(in special painea) sa fie consumate de un numar cat mai mare de persoane. In acest scop

Guvernul subventiona cumpararea materiei prime - graul de la producatori, aspect care determina

costuri cu  o valoare mai mica a materiei prime si automat o scadere a pretului.

Rentabilitatea scazuta pe totalul societatilor din acest sector de activitate se explica prin

faptul ca permanent pretul la paine a fost supravegheat, el fiind stabilit prin negociere intre

Guvern si Ministerul Finantelor, in multe cazuri fara acoperirea costurilor pentru producerea

acestora.

Piata interna de desfacere este reprezentata de  doua sectoare piata locala care

cuprinde municipiul Calarasi si zonele limitrofe pentru paine si produse  de panificatie.

Reteaua de magazine, unde are loc vanzarea cu amanuntul a produselor, reprezentata de

centrele comerciale proprii sau inchiriate (in numar de 13 centre).

Planul zilei de productie se face pe baza de comenzi   facute in prealabil cu 24 ore,

de  fiecare centru de desfacere, iar in functie de cerere se intocmeste un  centralizator.

Societatea practica doua sisteme de vanzare:

- vanzare cu ridicata a   produselor

- vanzarea cu amanuntul in magazinele proprii de desfacere sau inchiriate.

Biroul de desfacere preia comenzile  pentru livrare a produselor si urmareste  derularea

contractelor pentru cele doua sisteme de vanzare.

Posibilitatea de a incasa imediat contravaloarea produselor, asigurarea conditiilor pentru

pastrarea si prezentarea lor sunt numai cateva  avantaje oferite de vanzarea produselor prin

reteaua proprie.

Satisfacerea cererii si ocuparea pietelor care este sustinuta de urmatoarele argumente :

posibilitatea aprovizionarii ritmice, obtinere rapida de informatie privind cererea produselor si

17

adaptarea imediata a productiei; prezenta de preturi mai mici pe piata a produselor; incasarea

contravalorii produselor se face mai rapid (datorita desfacerii prin reteaua   proprie a 50 % din

vanzari), aceasta conducand la o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante cu efecte

pozitive asupra indicatorilor de efecienta.

Masurile luate pentru desfacerea imediata si integrata  a productiei au vizat in

principal urmatoarele obiective :

- de a asigura pe piata locala conditii pentru preluarea si vanzarea produselor;

- de a cauta si patrunde cu produsele cu termen de  garantie mai mare in centrele urbane

cu populatie numeroasa.

Inregistrandu-se o continua scadere a comenzilor de paine, S.C.PRODPAN S.A. a

actionat in directia rentabilizarii prin obtinerea de profit din activitatea comerciala. In acest sens,

s-a largit obiectul de  activitate in comert cu  obtinerea avizelor necesare practicarii in centrele

proprii a vanzarii de produse complementare ca ulei, zahar, orez si bauturi racoritoare.

Distributia fondului de marfa este asigurata prin aprovizionarea directa. Pentru aceasta,

unitatea  de productie e dotata cu mijloace de transport proprii, care pe trasee bine stabilite,

deservesc magazinele proprii cat si celelalte unitati  ale beneficiarilor.

Livrarea in timpul noptii a painii si a produselor de panificatie, asigura posibilitatea

consumului acestora, in stare proaspata, la primele ore ale diminetii la deschiderea magazinelor.

De asemenea, in timpul zilei magazinele de desfacere sunt aprovizionate ritmic, in functie de

volumul vanzarilor

Beneficiarii cu capital privat in baza comenzilor, a contractelor incheiate intre cele doua

parti, sunt aprovizionati sau se aprovizioneaza zilnic cu produse din depozitul societatii.

Datorita faptului ca unele din centrele de desfacere inregistreaza pierderi, deoarece

adaosul comercial nu acopera costurile, la nivelul intreprinderii s-a luat hotararea de rentabilizare

a acestora, prin incheierea unor contracte de asocieri. Aceasta hotarare  a avut efecte pozitive.

Piata de aprovizionare a S.C. PRODPAN S.A. este reprezentata de

agenti  economici privati, care produc materii prime si materiale necesare societatii.

Pentru materiile prime (oua, sare, drojdie, etc.) oferta este foarte

mare si societatea isi alege furnizorii in functie de raportul calitate /  pret, conditiile de piata,

distanta, continuitatea in aprovizionare. Datorita faptului ca S.C. PRODPAN S.A. dispune de o

18

moara proprie, ea nu-si face aprovizionarea cu  faina tip 690 ci achizitioneaza grau de la

COMCEREAL Calarasi.

Principalele materii prime achizitonate la urmatorii agenti economici. - tabelul nr.16 -

Nr.crt. Materia prima Furnizorul de baza1. Grau "CEREAL COM" Calarasi

"CONDORUL" Calarasi2. Faina tip 480 S.C. "TITAN" S.A. Bucuresti3. Drojdie B.B.G. Foodts4. Sare Salina Targu Ocna5. Zahar S.C. "ZAHAR" S.A. Calarasi6. Ulei S.C. "ULTEX" S.A. Tandarei7. Oua S.C. "AVICOLA" S.A. Calarsi8. Arome S.C. "VICTORIA" S.A. Bucuresti9. Afinatori  chimici S.C. "AMONIACUL" S.A. Bucuresti10. Motorina S.C. "PETROM" S.A.

6.    DIAGNOSTICUL  FINANCIAR

Contul de profit si pierdere grupeaza veniturile si cheltuielile pe tipuri de activitati (de

exploatare, financiare si exceptionale) si permit calcularea a trei indicatori de rentabiltate :

rezultatul exploatarii, rezultatul financiar si rezultatul exceptional.

Dinamica veniturilor, cheltuielilor si a rezultatelor. - tabelul nr. 17 -

Nr.crt.

Specificatie U.M. 2009 2010 2011

2011 fata de 2010 (%)

2010 fata de 2009

(%)

2009 fata de 2008 (%)

1.Venituri din exploatare

Mii lei

18.090.201 14.312.610 16.862.333 79,12 117,81 93,21

2.Cheltuieli  pentr

u exploatareMii lei

16.354.541 13.767.295 16.506.495 84,18 119,90 100,93

3.Rezultate din

exploatareMii lei

1.735.660 545.315 355.738 31,42 65,24 20,50

4.Venituri

financiareMii lei

99.294 91.474 58.207 92,12 63,63 58,62

5.Cheltuieli financiare

Mii lei

- - - - - -

6.Rezultatul financiar

Mii lei

99.294 91,474 58.207 91,12 63,63 58,62

7.Venituri

exceptionaleMii lei

8.216 1.733 25.286 21,09 1.459,09 307,77

19

8Cheltuieli

exceptionalMii lei

44.164 144.655 31.832 327,54 22,01 72,08

9.Rezultatul

exceptionaleMii lei

-35.948 -142.922 -6.546 -397,58 -4,58 -18,2

10. Venituri totaleMii lei

18.197.711 14.405.817 16.945.826 79,16 117,63 93,12

11. Cheltuieli totaleMii lei

16.398.705 13.911.950 16.538.327 84,84 118,88 100,85

12. Rezultatul brutMii lei

1.799.006 493.867 407.499 27,45 82,52 22,65

13. Impozit pe profitMii lei

683.172 235.398 154.622 34,46 65,69 22,63

14. Rezultatul netMii lei

1.115.834 258.469 252.877 23,16 97,84 22,66

15.Rata profitului (profit brut/V)

% 9,89 3,43 2,40 - - -

16.Cheltuieli la

1000 lei venituri din exploatare

Lei 906,50 972,01 980,79 107,23 100,90 108,20

17.Cheltuieli la

1000 lei venituri financiare

Lei 165.153,03 152.086,39 284.129,52 92,09 186,82 172,04

18.Cheltuieli la

1000 lei venituri exceptionale

Lei 1.995.947,54 8.027.668,78 654.050,74 402,20 8,15 32,77

Structura veniturilor, a cheltuielilor si a rezultatelor  -  %  - - tabelul nr. 18 -

Nr.crt Indicatori 2009 2010 20111. Venituri din exploatare 99,41 99,35 99,512. Venituri financiare 0,55 0,63 0,343. Venituri exceptionale 0,04 0,02 0,154. Venituri totale 100 100 1005. Cheltuieli pentru exploatare 99,73 98,96 99,816. Cheltuieli financire - - -7. Cheltuieli exceptionale 0,27 1,04 0,198. Cheltuieli totale 100 100 1009. Rezultate din exploatare 96,48 110,42 87,3010. Rezultatul  financiar 5,52 18,52 14,2811. Rezultatul exceptional - 2,0 - 28,94 - 1,5812. Rezultatul brut 100 100 100

Se observa ca mai mult de 99 % din venituri sunt venituri din explotare, ceea ce inseamna

ca principala preocupare a firmei e productia si nu realizarea de operatiuni financiare, aducatoare

si ele de venituri. Se impune ca in anii urmatori sa creasca ponderea veniturilor financiare in

totalul veniturilor prin participarea societatii pe cat posibil pe pietele financiare, precum si prin

20

apropierea de catre firma a participatiilor la alta firma.

Veniturile exceptionale ocupa o pondere neinsemnata fiind doar de 25 lei in anul 2011.

In cadrul intreprinderii nu s-au inregistrat cheltuieli financiare ceea ce inseamna ca

societatea nu a avut cheltuieli privind dobanzile la creditele contractate (societatea nu a

imprumutat bani) ; acesta fiind un aspect pozitiv avand in vedere actuala situatie economica din

tara, majoritatea unitatilor apeleaza la finantarea prin credite, prezentand valori destul de ridicate

in ceea ce privesc cheltuielile financiare prin plata dobanzilor aferente imprumuturilor.

Cheltuielile exceptionale au o pondere insemnata in total cheltuieli in comparatie cu

veniturile exceptionale realizate in cadrul intreprinderii. Din aceasta cauza si rezultatul

exceptional este o pierdere pentru societate, daca societatea ar avea in vedere aceasta activitate

exceptionala nivelul rezultatului brut ar fi mai mare.

Ceea ce intereseaza in mod expres este situatia evolutiei nivelului de eficienta al

cheltuielilor, atat pe total, cat si pe cele trei tipuri de activitati. Se poate inregistra o evolutie

favorabila pe linia acestui indicator de eficienta, respectiv se poate inregistra o reducere a

cheltuielilor la 1000 lei venituri, numai cand va fi respectata corelatia de eficienta dintre ritmul

cheltuielilor ca efort si ritmul veniturilor ca efect: Iv >    Ich

Din tabelul nr. 20  se observa ca aceasta eficienta se respecta la veniturile si cheltuielile

din exploatare si financiare. Cresterea veniturilor exceptionale in anul 2010 fata de anul 2009

este mai mica decat cresterea cheltuielilor exceptionale.

Patrimoniul net al unei intreprinderi reprezinta averea acesteia la un moment dat.

Patrimoniul net =  Activ total  -  Datorii

Evolutia si structura patrimoniului net - mii lei - - tabelul nr. 19 -

Nr.crt. Specificare 2009 2010 20111. Active totale 3.633.999 3.382.579 3.411.0132. Datorii totale 1.407.351 1.148.433 1.049.2403. Patrimoniul net 2.226.648 2.234.146 2.361.7734. Evolutia patrimoniului net

- absolut - 7.498 135.125- relativ - % - 100 100,34 106,07

21

Se observa o crestere a patrimoniului net in ultimul an de analiza fata de primul cu 6,07

%. Aceasta crestere este determinata, in principal, de reducerea activelor totale mai incet decat

diminuarea datoriilor totale. Intr-o asemenea situatie, se poate spune ca, averea intreprinderii a

crescut si ca, exista posibilitatea (cel putin scriptica) de acoperire a datoriilor pe care le are.

Analiza pe baza de bilant cuprinde analiza activelor totale, analiza capitalului permanent

si a gradului de asigurare cu disponibilitati banesti, situatia creditelor si a dobanzilor.

Evolutia si structura activelor totale mii lei - - tabelul nr. 20 -

Nr.crt. Specificare 2009 2010 20111. Imobilizari necorporale - - -2. Imobilizari corporale 1.294.277 1.195.930 1.232.3863. Imobilzari financiare - - -4. Active imobilizate 1.294.277 1.195.930 1.232.3865. Stocuri 1.274.004 1.074.273 1.580.8646. Alte active circulante 1.065.718 1.112.376 597.7637. Active circulante 2.339.722 2.186.649 2.178.6278. Conturi de regularizare si asimilate - - -

9.Prime privind rambursarea

obligatiunilor- - -

10. TOTAL ACTIV 3.633.999 3.382.579 3.411.01311. Evolutia activelor totale  (%) 100 93,08 93,8612. Structura activelor totale    (%) 100 100 100

- active imobilizate 35,62 35,36 36,13- active circulante 64,38 64,64 63,87

Evolutia activelor totale este oscilanta, se inregistreaza o scadere a lor in 2010 fata de

2009 cu 7 % acest lucru datorandu-se reducerii valorii imobilizarilor corporale (au fost scoase

din functiune mijloace fixe) dar s-a inregistrat si o reducere a activelor circulante, lucru pozitiv -

reducerea stocurilor in principal la marfurile pe care societatea le comercializeaza.

In anul 2011 fata de 2010 are loc o reevaluare de mijloace fixe - ceea ce determina o

crestere a valorii imobilizarilor corporale dar si o crestere a stocurilor insotita de o diminuare a

valorii celorlalte active circulante.

Structura activelor totale se mentine in perioada analizata constanta, 36 % din  activele

totale reprezinta active imobilizate si 64 % din activele totale reprezinta activele circulante,

22

in  acestea din urma avand o pondere egala, stocurile  si grupa altor active circulante, in anul

2009 si 2010  Structura activelor circulante se modifica in anul 2011 ponderea stocurilor

crescand semnificativ la 72,56 % iar ponderea celorlalte active circulante reducandu-se la 27,44

%.

Evolutia si structura gradului de asigurare cu disponibilitati banesti  - mii lei -

- tabelul nr.

21 -

Nr.crt. Specificare 2009 2010 20111. Conturi la banci in lei 351.171 625.969 104.9022. Casa in lei 64.659 67.597 103.5243. Alte valori 3.437 5.655 103.5244. Total 419.267 699.221 215.2495. Evolutia disponibilitatilor 100 166,77 51,346. Structura disponibilitatilor 100 100 100

- conturi la banci 83,76 89,52 48,74- casa in lei 15,42 9,67 48,09- alte valori 0,82 0,81 3,17

Din analiza evolutiei disponibilitatilor banesti in cadrul S.C. PRODPAN S.A. rezulta

faptul ca societatea avea in anul 2010 cel mai mare grad de asigurare cu disponibilitati banesti

(valoarea numerarului aflat la banci in lei majorandu-se cu     78 % fata de anul 2009).

In anul 2011 societatea dispune de numerar la banci in pondere de 51 % fata de 2010 si

de 17 % fata de 2009 acest lucru se datoreaza reducerii semnificative a numerarului aflat in

conturi la banci in lei.

In anul 2009 structura disponibilitatilor banesti este urmatoarea : conturi la banci 84 %,

casa in lei 15 % si alte valori 1 % ; in anul 2010 se inregistreaza o crestere a conturilor banesti cu

6 % in aceeasi pondere reducandu-se casa in lei ; ponderea celorlalte valori ramanand constanta.

In anul 2011 au loc uniformizari a structurii disponibilitatilor banesti la aproximativ 48 %

din total disponibilitati, grupa altor valori avand o pondere de 3 %.

23

Evolutia si structura capitalului permanent. - mii lei - - tabelul nr. 22 -

Nr.crt. Specificare 2009 2010 20111. Capitaluri proprii 2.126.648 2.234.146 2.361.772

2.Provizioane  pentru riscuri si

cheltuieli- - -

3. Datorii totale 1.507.351 1.148.433 1.049.2404. Capital permanent 3.633.999 3.382.579 3.411.0135. Evolutia capitalului permanent 100 93,08 93,866. Structura capitalului permanent 100 100 100

- capitaluri proprii 58,52 66,05 69,24- datorii totale 41,48 33,95 30,76

In cadrul societatii capitalul propriu este format din capital social (in suma de

918.000.000 lei si care nu cunoaste modificari in perioada analizata), la care se adauga rezervele

societatii, profitul obtinut in anul analizat si fondurile societatii din acestea se scade repartizarea

profitului. Cresterea capitalului propriu este rezultatul cresterii constante a fondurilor

societatii.Daca la capitalul propriu se adauga datoriile societatii se obtine capitalul permanent.

Sistemul de indicatori financiari (de bonitate) pentru masurarea performantei economice

in cadrul S.C. PRODPAN S.A. Calarasi. - tabelul nr. 23 -

Nr.crt Sistemul de indicatori Simbol 2009 2010 2011

1. Indicatori de lichiditate

1.1. Rata lichiditatii curente Lc 1,55 1,90 2,08

1.2. Rata lichiditatii imediate Li 0,85 1,13 0,29

2. Indicatori de solvabilitate

2.1. Rata datoriilor Rd 41,48 33,95 30,76

2.2. Solvabilitatea generala Sg 1 1 1

2.3. Rata de solvabilitate Rs 0 0 0

2.4. Rata de acoperire a activelor fixe Rafu - - -

2.5. Solvabilitatea financiara Sf 0,12 0,16 0,14

3. Indicatori ai echilibrului financiar

3.1. Rata autonomiei financiare Af 58,52 66,05 69,24

3.2. Rata de finantare a activelor circulante Rfac 1 1 1

3.3.Rata capitalului permanent fata de

activele fixeRcpff 2,81 2,83 2,77

3.4. Gradul de indatorare privind Gi

24

- pasivele totale 1,71 1,51 1,44

- datoriile 0,71 0,51 0,44

4. Indicatori de gestiune

4.1. Viteza de rotatie a stocurilor Urs 17,05 16,09 12,78

4.2. Rotatia activelor fixe in CA Rafca 13,89 12,01 13,58

4.3. Rotatia activului total in CA Ratca 4,95 4,25 4,91

4.4. Rotatia activelor circulante in CA Racca 7,69 6,57 7,68

4.5. Rata grevarii veniturilor de datorii Rgvd 8,38 7,99 6,27

5. Indicatori de rentabilitate

5.1. Marja de profit Mp 6,20 1,80 1,51

5.2. Rata rentabilitatii financiare Rrf 52,47 11,57 10,71

5.3. Rata rentabilitatii economice Rre 30,71 7,64 7,41

5.4. Rata rentabilitatii activelor totale Rat 49,50 14,60 11,95

5.5. Rata rentabilitatii resurselor consumate Rrrc 11,0 3,59 2,47

5.6. Rata rentabilitatii generale Rrg 6,80 1,53 1,53

1.  Indicatori de lichiditate

Pentru ca sa existe o buna lichiditate, trebuie ca activele curente (activele circulante ) sa

fie cel putin de doua ori mai mare decit datoriile pe termen scurt, ceea ce in cazul S.C.

PRODPAN S.A.  se intampla doar in anul 2011 (Lc = 2,08). Aceasta rata are o evolutie

ascendenta pe parcursul  perioadei analizate ; in ultimul an ea atinge o valoare de 1,34 ori mai

mare decat in anul 2009, cand era de 1,55.

Rata lichiditatii imediate exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile pe

termen scurt din creante si disponibilitati. Acest coeficient trebuie sa fie mai mare decat 1. La

unitatea supusa analizei se observa ca aceasta rata are o valoare oscilanta, prezentand in anii

2009 si 2011  valori inferioare lui 1, doar in anul 2010 inregistrand o valoare supraunitara egala

cu 1,13.

2.  Indicatori de solvabilitate

Rata datoriilor exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora toate obligatiile fata de

terti pe seama activelor sale. Acest indicator este satisfacator pentru intreprindere, daca este

cuprins intre 35 - 40 %. In cazul de fata acest coeficient cunoaste o involutie, ajungand de la un

nivel foarte satisfacator pentru intreprindere in 2009 de 41,48 % la doar 80,76 % in 2011, valoare

25

sub nivelul de favorabilitate pentru intreprindere. Cu toate acestea se poate spune ca

nivelul  acestei rate se apropie de unul satisfacator.

Solvabilitatea financiara arata cat reprezinta capitalul propriu din cifra de afaceri.

Indicatorul, cuprins intre limitele de 0,35 si 0,50 , arata o pondere corespunzatoare. Solvabilitatea

cea mai buna s-a inregistrat in anul 2010, ea luand valoarea de 0,16; se observa ca acest indicator

cunoaste o evolutie oscilanta in intervalul analizat, dar de valori apropiate.

3.      Indicatori ai echilibrului financiar

Rata autonomiei financiare arata ponderea pe care o detine capitalul propriu in capitalul

permanent. Aceasta pondere are un nivel normal cand este  cuprinsa intre 50 % si 75 %.  Acest

indicator cunoaste o evolutie ascendenta in perioada analizata, in ultimul an avand o valoare de

69,24 %, mai mare de 1,18 ori fata de 2009 cand inregistreaza o valoare de 58,52 %.

Rata de finantare a activelor circulante reprezinta partea din activele circulante care sunt

finantate din fondul de rulment . Aceasta rata prezinta este constanta in intervalul de timp 2009 -

2011 fiind egala cu 1 ceea ce inseamna o intreaga activitatea de exploatare este finantata din

fondul de rulment.

Rata capitalului permanent fata de activele imobilizate (fixe) arata daca activele

imobilzate au fost achizitionate din  capitalul propriu sau daca au fost achizitionate pe datorie.

Daca valoarea indicatorului este mai mica decat 1 rezulta ca activele s-au achizitionat pe datorie

iar daca este mai mare decat 1 arata ca activele imobilizate s-au achizitionat din propriul capital,

fapt care se datoreaza unei capacitati ridicate de autofinantare. La S.C. PRODPAN S.A. aceasta

rata are o evolutie oscilanta pe cei trei ani si este supraunitara pe toata perioada analizata.

Daca gradul de  indatorare este subunitar atunci unitatea are independenta financiara. In

perioada 2009 - 2011, in lipsa unor datorii pe termen mediu si lung, societatea are autonomie

financiara deplina.

4. Indicatori de gestiune

26

Pentru perioada analizata viteza de rotatie a stocurilor s-a redus in anul 2011 fata de anul

2009 cu 0,75 ori, adica valoarea stocurilor se cuprinde in cifra de afaceri de aproximativ 13 ori in

2011 fata de 17 ori in 2009.

Rotatia activelor imobilizate in cifra de afaceri are o evolutie oscilanta in anul 2010

scazand cu 14 %  fata de 2009 pentru ca in 2011 sa se redreseze, ajungand la 13,58.  Aceasta

scadere a rotatiei activelor fixe in cifra de afaceri s-a datorat scaderii cifrei de afaceri si a

stocurilor, iar cresterea care a urmat in 2011este efectul cresterii indicelui cifrei de afaceri mai

repede decat indicele stocurilor. Cresterea mare a cifrei de afaceri nu s-a datorat cresterii

vanzarilor ci cresterii inflatiei.

Rotatia activelor totale in cifra de afaceri are tot o evolutie oscilanta, cunoscand o scadere

in 2010 cu 14 % fata de 2009 pentru ca in anul 2011 sa cunoasca o crestere cu 16 % fata de anul

2010.

Rotatia activelor circulante in cifra de afaceri are o evolutie oscilanta, se inregistreaza

aceleasi variatii ca ale activelor fixe si activelor totale. In anul 2010 ponderea activelor circulante

in cifra de afaceri se reduce cu 14 % fata de 2009 iar in 2011 se observa o crestere cu 16 % fata

de 2010.

5. Indicatorii de rentabilitate

Marja de profit denumita si rata rentaibilitatii comerciale caracterizeaza eficienta politicii

comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare, vanzare) si mai ales a politicii de preturi

practicate in intreprindere. Se observa o reducere a acestui indicator in anii 2010 si 2011 fata de

2009 ceea ce impune din partea managementului unitatii masuri imediate si in primul rand

infiintarea unui birou de marketing care sa supravegheze indeaproape activitatile comerciale.

Rata rentabilitatii generale indica cat la suta din cheltuielile totale au generat

profit .  Astfel , in cazul S.C.PRODPAN S.A. acest indicator se reduce semnificativ in 2010 si

2011 ajungand la 1,53 % fata  de 2009 cand inregistra valoarea de 6,80 %.

7.   CONCLUZIILE GENERALE ALE DIAGNOSTICULUI

27

Concluziile generale ale diagnosticului pot fi prezentate succint sub forma "a punctelor

slabe" si a "punctelor forte" pe anul 2000.

PUNCTE SLABE

Nr.crt.

SpecificatieTermen de comparatie

Cauze Efecte Observatii

1.Lichiditatea imediata

se situeaza la cote scazute (0,29:1)

Nivelul normal de 1:1

Nivelul ridicat  al

obligatiilor agentului

economic fata de cel al activelor circulante din care se scad

stocurile (activele imediate)

Unitatea are o capacitate redusa de a face fata unor plati imediate

Reducerea obligatiilor

prin eliminarea

dificultatilor financiare imediate

2.

Durata de recuperare a creantelor si respectiv

de plata a debitelor sunt mai mari fata de

durata normala.

Durata normala stabilita la 30 de

zile

Fluxurile financiare dintre

societatea comerciala pe de-o parte si

clienti si furnizori pe de

alta parte circula destul de lent.

Politica deficitara de recuperare a creantelor.

Utilizarea nejustificata a resurselor financiare ale

furnizorilor sau ale bugetului de stat

Blocajul financiar

existent in industrie

3.

A crescut indicele stocuirlor

totale (147,16 %)si cel de materii prime

(102,98)

Tendinta expansionista a

principalilor competitori. Necalcularea

stocului minim necesar

Recuperarea mai lenta a cheltuielilor de

productie.

Scaderea lichiditatii

Concurenta mai

accentuata pe piata

4.

Rata rentabilitatii financiare (10,71 %); si

rata rentabilitatii resurselor consumate (11,95 %) se situeaza sub cea mai scazuta

rata a dobanzilor practicate de banci.

Dobanzile practicate de

banci (peste 40 %)

Cheltuielile totale foarte

mari.

Capitalul propriu insuficient

utilizat.

Inrautatirea imaginii firmei

5.Dependenta fata de anumiti furnizori

Concurenta

Materiile prime si materialele

sunt furnizate de agentii

economici care detin monopolul

Imposibilitatea realizarii unor produse

competitive din punct de vedere calitate / pret

S-au pierdut comenzi ale clientilor din acest motiv

28

6.

Structura nefavorabila a personalului, in

pofida de restructurare a acestuia, in functie de

volumul si structura productiei (ponderea

inca redusa a personalului cu studii

superioare si a economistilor)

Cerintele si exigentele

economiei de piata

Lipsa comenzilor.

Elementele motivationale insuficient de

atractive pentru personalul cu

pregatire superioara

Valorificarea insuficienta si ineficienta a unor

rezerve.

Grad redus de fundamentare economica

a deciziilor strategice, tactice si curente.

7.Grad inca redus de

informatizare a managementului firmei

Cerintele managementului

firmei

Dotarea tehnica in domeniu este

deficitara.

Existenta altor prioritati in ceea

ce priveste derularea

activitatilor firmei.Existenta

unei stari de comoditate si

automultumire.

Informarea adesea cu caracter postoperativ a

managerilor.

Dificultati in fundamentarea deciziilor

strategice si tactice.

Orientarea spre

problemele presante ale

firmei.

PUNCTE FORTE

Nr.crt.

SpecificatieTermen de comparatie

Cauze Efecte Recomandari

1.Cresterea cifrei de

afaceri (+2.372.200 lei)

Cresterea productivitatii

muncii

Cresterea profitului aferent cifrei de

afaceri.Cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante cu 2 zile.

Sporirea volumului de activitate pana

la nivelul anului 2010.

Crestera gradului de

valorificare a productiei realizate.

2.Cresterea vitezei de rotatie a activelor

circulante

Cresterea cifrei de afaceri

Eliberarea de active circulante in valore de

8.022 mii lei

Sporirea ritmului de incasare a creantelor

3.Diminuarea gradului de

indatorare si risc

Unitatea nu a contractat credite pe

termen scurt pentru

finantarea stocurilor

Unitate are posibilitatea de a contracta noi

credite prezentand un grad satisfacator de

siguranta pentru banci.

4. Respectarea corelatiilor de echilibru si eficienta

I(Fs)>I(Ns)Rcp > 1

122,97>89,47 Consevarea sanatatii financaire a firmei.

Mentinerea situatiei actuale.

29

Rcprop=1

Capitalul permanent este suficient pentru

acoperirea activelro fixe si degajarea fondului de

rulment.

Lipsa indatorarii pe termen mediu si lung.

5.Cresterea productivitatii muncii (+20.769 mii lei)

Cresterea gradului de utilizare a

timpului de lucru la nivelul

zilelor.

Cresterea nivelului

productivitatii medii zilnice.

Sporirea cifrei de afaceri.

Reducerea cheltuielilor salariale la 1000 lei

cifra de afaceri.

Utilizarea completa a timpului de

lucru la nivelul orelor.

30