ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

Licenta 2017 CIG

1. Analiza economico-financiară se consideră a fi un instrument al .................. în procesul decizional.

a. contabilitatii b. managementului c. marketingului

2. Esenţialul în analiza economică îl constituie luarea în considerare a relaţiilor: a. structural-funcţionale b. de cauză-efect c. de cauză-efect + structural-funcţionale

3. În functie de delimitarea obiectivului analizat, se pot stabili urmatoarele tipuri de analiza economico-financiara:

a. analiza pe ramuri, analiza pe unitati organizatorice, analiza pe probleme b. analiza statica, analiza dinamica c. analiza microeconomica, analiza macroeconomica d. analiza pe termen scurt, analiza pe termen lung e. analiza cantitativa, analiza calitativa

4. Dupa orizontul de timp pe care se desfasoara, se disting urmatoarele tipuri de analiza economico-financiara:

a. analiza pe ramuri, analiza pe unitati organizatorice, analiza pe probleme b. analiza statica, analiza dinamica c. analiza microeconomica, analiza macroeconomica d. analiza pe termen scurt, analiza pe termen lung e. analiza cantitativa, analiza calitativa

5. Dupa modul de urmarire în timp a fenomenelor, se disting urmatoarele tipuri de analiza economico-financiara:

a. analiza pe ramuri, analiza pe unitati organizatorice, analiza pe probleme b. analiza statica, analiza dinamica c. analiza microeconomica, analiza macroeconomica d. analiza pe termen scurt, analiza pe termen lung e. analiza cantitativa, analiza calitativa

6. Dupa nivelul la care se desfasoara analiza, se disting urmatoarele tipuri de analiza economico-financiara:

a. analiza pe ramuri, analiza pe unitati organizatorice, analiza pe probleme b. analiza statica, analiza dinamica c. analiza microeconomica, analiza macroeconomica d. analiza pe termen scurt, analiza pe termen lung e. analiza cantitativa, analiza calitativa

7. Din punctul de vedere al urmaririi însusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale fenomenelor, se disting urmatoarele tipuri de analiza economico-financiara:

a. analiza pe ramuri, analiza pe unitati organizatorice, analiza pe probleme b. analiza statica, analiza dinamica c. analiza microeconomica, analiza macroeconomica d. analiza pe termen scurt, analiza pe termen lung e. analiza cantitativa, analiza calitativa

8. Una dintre afirmatiile de mai jos nu reprezinta o etapa a procesului de analiza economico-financiara. Indicati eroarea.

a. delimitarea obiectului analizei (în timp, spatiu, cantitativ si calitativ) care consta în

fapte, rezultate, fenomene b. determinarea elementelor, factorilor si cauzelor fenomenului studiat c. determinarea corelatiei dintre fiecare factor si fenomenul analizat, cât si a

corelatiilor dintre factorii care actioneaza d. masurarea influentei diferitelor elemente sau factori pentru cuantificarea rezervelor

interne si a aprecierii cât mai exacte a rezultatelor e. stabilirea masurilor si actiunilor trecute si viitoare necesare folosirii optime a

resurselor si sporirea eficientei activitatii

9. Metodologia de analiza, în general, cuprinde un complex de metode, tehnici si procedee. Latura practica a efectuarii unei lucrari, pentru atingerea obiectivelor propuse reprezinta:

a. Metoda b. Tehnica c. Procedeu

10. Dintre metodele de analiza economico-financiara de mai jos, una este o metoda a analizei cantitative. Indicati-o.

a. Modelarea fenomenelor economice b. Diviziunea si descompunerea rezultatelor c. Cercetarile operationale

11. In analiza cantitativa, atunci când între factorii de influenta exista relatia matematica de produs sau raport se aplica:

a. Metoda substituirilor in lant

b. Metoda balantiera c. Metoda ratelor d. Metoda grilelor de evaluare e. Metoda calculului matricial

12. In analiza cantitativa, atunci când între factori exista relatia matematica de suma sau diferenta se aplica:

a. Metoda substituirilor in lant b. Metoda balantiera c. Metoda ratelor d. Metoda grilelor de evaluare e. Metoda calculului matricial

13. In analiza cantitativa, pentru diagnosticarea mediului concurential si în pozitionarea globala a firmei se foloseste:

a. Metoda substituirilor in lant b. Metoda balantiera c. Metoda grilelor de evaluare d. Diagrama Pareto (metoda ABC) e. Metoda calculului matricial

14. In analiza cantitativa, pentru analiza stocurilor, analiza costurilor, analiza cifrei de afaceri, analiza furnizorilor se foloseste:

a. Metoda substituirilor in lant b. Metoda balantiera c. Metoda grilelor de evaluare d. Diagrama Pareto (metoda ABC) e. Metoda calculului matricial

15. In analiza cantitativa, în cazul existentei unei relatii deterministe între fenomenul analizat si factorii de influenta se foloseste:

a. Metoda substituirilor in lan b. Metoda balantiera c. Metoda grilelor de evaluare d. Diagrama Pareto (metoda ABC) e. Metoda calculului matricial

16. Dintre indicatorii de mai jos, care sunt indicatori ai potentialului tehnico-economic?

a. indicatori ai imobilizarilor b. fondul de rulment c. valoarea adaugata

d. rata rentabilitatii e. autonomia financiara

17. Dintre indicatorii de mai jos, care sunt indicatori ai potentialului financiar?

a. indicatori ai imobilizarilor b. fondul de rulment c. valoarea adaugata d. rata rentabilitatii e. cifra de afaceri

18. Dintre indicatorii de mai jos, care sunt indicatori ai rezultatelor economico-financiare?

a. indicatori ai imobilizarilor b. fondul de rulment c. valoarea adaugata d. rata rentabilitatii e. lichiditatea generala si partiala

19. Dintre indicatorii de mai jos, care sunt indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico-economic si financiar?

a. indicatori ai imobilizarilor b. fondul de rulment c. valoarea adaugata d. rata rentabilitatii e. profitul fiscal

20. Dintre cerintele fundamentale ale informatiei de mai jos, una este incorecta. Indicati-o.

a. Utilitate b. Exactitate c. Profunzime d. Actualitate e. Pretul informatiei

21. Situatia patrimoniala (prima parte a bilantului contabil) include activele si pasivele organizatiei. Activele sunt:

a. elementele patrimoniale b. sursele de acoperire ale elementelor patrimoniale

22. Situatia patrimoniala (prima parte a bilantului contabil) include activele si pasivele organizatiei. Pasivele sunt:

a. elementele patrimoniale

b. sursele de acoperire ale elementelor patrimoniale

23. Total active din bilantul contabil pe orizontala reprezinta:

a. Patrimoniul brut al organizatiei b. Patrimoniul net al organizatiei c. Sursele de finantare

24. Capitaluri proprii din bilantul contabil pe verticala, sau total active minus total datorii din forma pe orizontala reprezinta:

a. Patrimoniul brut al organizatiei b. Patrimoniul net al organizatiei c. Fondul de rulment

25. Costurile de vânzare, costurile de administratie, alte costuri indirecte reprezinta:

a. Costuri indirecte de productie b. Costuri operationale c. Cheltuieli exceptionale sau extraordinare d. Cheltuieli financiare

26. Intrarile si iesirile de numerar, de bani, se înregistraza în:

a. situatia contului de profit si pierdere b. bilantul contabil c. situatia fluxului de numerar d. raportul anual financiar

27. Determinarea starii generale a întreprinderii care este supusa evaluarii, luând în considerare mediul dinamic în care aceasta îsi desfasoara activitatea, factorii perturbatori interni si externi si oportunitatile ce pot fi oferite reprezinta:

a. situatia contului de profit si pierdere b. bilantul contabil c. situatia fluxului de numerar d. analiza diagnosti e. raportul anual financiar

28. Punctele forte si punctele slabe determinate din analiza diagnostic sunt completate cu oportunitati si riscuri ale întreprinderii care rezulta din analiza mediului extern si a corelatiei mediu extern-mediu intern.

a. Adevarat b. Fals

29. In centrul analizei economice functionale se situeaza ciclul de productie sau de exploatare

cu patru faze principale. Una dintre fazele de mai jos este eronata. Indicati-o.

a. faza de aprovizionare b. faza de fabricatie c. faza de comercializare d. faza de incasare a creditelor-clienti e. faza de recuperare a debitelor-furnizori

30. Documentul de sinteza care ofera o imagine dinamica a patrimoniului intreprinderii, cu ajutorul caruia se pot identifica ciclurile de operatiuni pe care le deruleaza intreprinderea reprezinta:

a. bilantul patrimonial b. bilantul functional c. bilantul financiar

31. Structura bilantului functional se realizeaza in functie de apartenenta posturilor din bilantul contabil la diferite cicluri de operatiuni. Derularea unor operatiuni specifice de aprovizionare, productie, stocare, vanzare, in urma carora se degaja atat un flux material (de produse, lucrari sau servicii), cat si un flux financiar (de incasari si plati) reprezinta:

a. ciclul de investitii b. ciclul de exploatare c. ciclul de finantare

32.In ce scop se utilizeaza analiza structurii patrimoniului? a. pentru analiza patrimoniului (activului) net, structurii financiare, lichiditatii si

solvabilitatii întreprinderii b. pentru analiza echilibrului financiar

c. pentru analiza patrimoniului (activului) net, structurii financiare, lichiditatii si

solvabilitatii întreprinderii si pentru analiza echilibrului financiar

33. Ce informatii sunt necesare pentru stabilirea surselor de finantare a patrimoniului net?

a. Situatia imobilizarilor corporale b. Situatia modificarilor capitalului propriu c. Situatia imobilizarilor financiare d. Rezultatul financiar

34. Una dintre caracteristicile de mai jos nu influenteaza valorile ratelor de structura de activ si de pasiv. Indicati-o.

a. strategia aleasa b. caracteristici tehnice c. caracteristici socio-economice d. caracteristici juridice e. marimea întreprinderii

35. Capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta pe seama activelor sale curente reprezinta:

a. Lichiditatea b. Solvabilitatea

c. Eficienta

36. Capacitatea întreprinderii de a-si onora datoriile totale reprezinta:

a. Lichiditatea b. Eficienta

c. Solvabilitatea ANS: C PTS: 1

37. Relatia reprezinta:

a. Rata lichiditatii curente sau generale b. Rata lichiditatii rapide (testul acid) c. Rata lichiditatii la vedere

38. Relatia reprezinta:

a. Rata lichiditatii curente sau generale b. Rata lichiditatii rapide (testul acid) c. Rata lichiditatii la vedere

39. Capacitatea de plata pentru o perioada scurta de timp (de regula de o luna) este reflectata de :

a. Rata lichiditatii curente sau generale b. Rata lichiditatii rapide (testul acid) c. Rata lichiditatii la vedere

40. Cum poate fi calculat fondul de rulment? Una dintre relatiile de mai jos privind calculul fondului de rulment este eronata. Indicati-o.

a. Active circulante (curente) - Datorii pe termen scurt (curente)

b. Capital permanent (angajat) - Active imobilizate c. Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung - Active imobilizate d. Capitaluri proprii + Datorii pe termen scurt (curente) - Active imobilizate

41. Cu ajutorul relatiei se calculeaza:

a. necesarul de fond de rulmen b. rata îndatorarii globale c. rata autonomiei financiare d. rata îndatorarii la termen

42. Apelarea la capital împrumutat presupune şi cheltuieli financiare. Aprecierea riscului la care se expune întreprinderea prin apelarea la credite poate fi realizată pe baza raportului

dintre cheltuielile financiare şi cifra de afaceri: . Ce valoare se

apreciază ca un potenţial risc de îndatorare pentru firmă?

a. O valoare mai mare de 2% b. O valoare mai mica de 2% c. O valoare mai mare de 50% d. O valoare mai mica de 1%

43. Indicatorul care exprima corelatia dintre fondul de rulment net global si nevoia de fond de rulment, reflectând situatia financiara a firmei, atât pe termen mediu si lung, cât si pe termen scurt reprezinta:

a. Capacitatea de plata b. Lichiditatea c. Trezoreria d. Solvabilitatea e. Durata de rotatie a necesarului de fond de rulment

44. Indicatorul sintetic calitativ de eficienta, în care se reflecta toate schimbarile intervenite în activitatea de exploatare si cea financiara a agentului economic reprezinta :

a. Rata marjei de securitate b. Durata de rotatie a necesarului de fond de rulment c. Solvabilitatea d. Viteza de rotatie a activelor circulante e. Capacitatea de plata

45. Ce indicator se stabileste prin raportul dintre amortizarea mijloacelor fixe si valoarea de inventar?

a. Gradul de reînnoire a mijloacelor fixe b. Eficienta mijloacelor fixe

c. Gradul de uzura a mijloacelor fixe d. Randamentul mijloacelor fixe

46. In analiza capacitatatii maxime de productie, volumul maxim de productie finita în conditiile în care toate utilajele sunt optim folosite reprezinta:

a. capacitatea teoretica b. capacitatea suplimentar c. capacitatea normala

47. Care dintre indicatorii de mai jos utilizati in analiza utilizarii resurselor materiale este analitic?

a. gradul de valorificare a resurselor materiale b. coeficientul de randament c. rezultatul exploatarii la 1 u.m. resurse consumate

48. Care dintre indicatorii de mai jos utilizati in analiza utilizarii resurselor materiale este sintetic?

a. coeficientul de randament b. consumul specific c. gradul de valorificare a resurselor materiale

49. Diferenta dintre valoarea productiei globale (Qe) si consumurile intermediare, respectiv, cheltuielile cu materialele (M) reprezinta:

a. Cifra de afaceri din activitatea de baza b. Productia marfa fabricata c. Valoarea adaugata d. Productia exercitiului

50. In cifra de afaceri nu se includ:

a. veniturile din redevente b. veniturile din chirii c. veniturile financiare d. veniturile din vanzarile de marfuri

51. Analiza factoriala a cifrei de afaceri are scopul de a identifica: a. factorii care influenteaza evolutia acesteia b. marimea si sensul acesteia c. informatii necesare pentru aprecierea situatiei existente d. informatii necesare pentru adoptarea deciziilor în perioada viitoare e. toate raspunsurile sunt corecte

52. Analiza factoriala a valorii adaugate permite: a. punerea în evidenta a factorilor care au determinat modificarea acesteia b. punerea în evidenta a factorilor care au determinat modificarea acesteia si directiile în care

trebuie sa se actioneze în viitor c. numai directiile în care trebuie sa se actioneze în viitor

53. Totalitatea consumurilor exprimate in forma baneasca pe care le efectueaza firma in

vederea realizarii unei anumite productii sau a unui singur produs reprezinta:

a. cheltuielile b. costurile c. obligatii legale sau contractuale d. consumuri exceptionale

54. Dupa natura lor, cheltuielile cu materii prime si materiale consumabile sunt:

a. cheltuieli de exploatare b. cheltuieli financiare c. cheltuieli extraordinare

55. Dupa comportamentul fata de volumul productiei, cheltuielile cu materii prime si materiale aferente obtinerii productiei sunt:

a. cheltuieli variabile b. cheltuieli fixe

c. directe si indirecte

56. Una dintre formele sintetice de exprimare a eficientei activitatii economico-financiare a firmei, a tuturor factorilor de productie tinând cont de toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, productie si vânzare este:

a. Capacitatea de autofinantare b. Rentabilitatea c. Profitabilitatea d. Productivitatea muncii

57. Care dintre indicatorii de mai jos nu este un indicator partial al rentabilitatii?

a. Rezultatul exercitiului b. Rezultatul curent c. Rezultatul exploatarii d. Rezultatul extraordinar e. Rezultatul net al exploatarii

58. Indicatorul care se obtine prin scaderea costului marfurilor vândute din totalul vânzarilor de marfuri este:

a. Marja comerciala b. Cifra de afaceri din vanzarea marfurilor c. Productia vanduta d. Productia imobilizata e. Valoarea adaugata

59. Reflecta aportul adus de societatea comerciala, prin scaderea din cifra de afaceri a elementelor de cheltuieli specifice si modalitatea de autofinantare din activitatea desfasurata:

a. Valoarea adaugata b. Excedentul brut al exploatarii

c. Excedentul brut al exploatarii si valoarea adaugata

60. Ce reprezinta rentabilitatea financiara?

a. rentabilitatea activului b. rentabilitatea capitalurilor proprii c. rentabilitatea economica d. rentabilitatea de exploatare

61. Acel nivel al activitatii la care intreprinderea, prin veniturile obtinute, isi acopera integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nula este:

a. Variatia cifrei de afaceri b. Marja comerciala c. Pragul de rentabilitate d. Rentabilitatea economica e. Rentabilitatea financiara

62. a. Rentabilitatea economica b. Rentabilitatea financiara c. Variatia cifrei de afaceri d. Marja comerciala e. Pragul de rentabilitate

63. In analiza riscului economic (de exploatare), daca cifra de afaceri depaseste punctul mort cu peste 20%, situatia este:

a. instabila b. relativ stabila c. confortabila

64. Ce indicator permite determinarea influentei capitalului atras asupra rentabilitatii capitalului propriu?

a. pragul de rentabilitate b. analiza functionala c. levierul financiar d. marja comerciala e. variatia cifrei de afaceri

65. Ce indicator actioneaza pozitiv atunci cand rata rentabilitatii economice este superioara ratei medii a dobânzilor la creditele atrase?

a. pragul de rentabilitate b. analiza functionala c. efectul de levier d. marja comerciala e. variatia cifrei de afaceri

66. Capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta din angajamentele anterioare contractate, fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii reprezinta:

a. Solvabilitatea b. Rentabilitatea c. Falimentul d. Eficienta

67. In cazul in care intreprinderea si-a incetat activitatea, generând o pierdere pentru creditori, este vorba despre:

a. esec economic

b. esec al intreprinderii c. insolvabilitate in faliment d. insolvabilitate tehnica e. incapacitate de plata

68. Acea stare a societatii in care valoarea de realizare pe piata a activelor este inferioara valorii datoriilor reprezinta:

a. esec economic b. esec al intreprinderii c. insolvabilitate in faliment d. insolvabilitate tehnica

e. incapacitate de plata

69. Atunci când intreprinderea nu si-a onorat toate obligatiile contractuale prin care creditorii si-au avansat fonduri sau bunuri este vorba despre:

a. esec economic b. esec al intreprinderii c. insolvabilitate in faliment d. insolvabilitate tehnica e. incapacitate de plata 70. Pentru stabilirea surselor de finantare a patrimoniului net se au in vedere informatiile din:

a. Situatia datoriilor pe o peritada mai mare decat 1 an b. Situatia creantelor pe o peritada mai mare decat 1 an c. Situatia modificarilor capitalului propriu d. Situatia mijloacelor fixe si amortizarii

71. Analizând sursele de finantare a patrimoniului net, diminuarea acestuia se inregistreaza pe seama:

a. rezervelor legale pâna la limita prevazuta de lege b. rezervelor statutare majorate pe seama profitului net ca urmare a deciziei

actionarilor c. rezultatului reportat care poate fi profit nerepartizat d. pierderii neacoperite e. pe baza unor surse externe

72. Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii elementelor patrimoniale, pe baza metodei ratelor. Ratele de structura in cazul elementelor patrimoniale se determina dupa relatia:

a. 100At

AiRai ⋅=

b. 100Pt

SiRsi ⋅=

73. Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii elementelor patrimoniale, pe baza metodei ratelor. Ratele de structura in cazul surselor de finantare se determina dupa relatia:

a. 100At

AiRai ⋅=

b. 100Pt

SiRsi ⋅=

74. Informatiile obtinute din calculul ratelor de structura din pasivul bilantului patrimonial sunt mai relevante in cazul:

a. calcularii ratelor in valori absolute

b. calcularii ratelor in procente 75. Scaderea insemnata a ponderii activelor imobilizate se poate datora: a. reevaluarii activelor corporale, in conformitate cu prevederile legale b. constituirii deliberate a unor rezerve de materii prime, in conditii de fluctuatie a preturilor de aprovizionare c. schimbarilor in profilul de fabricatie cu efecte asupra duratei ciclului de productie si, implicit, asupra volumului productiei in curs 76. Cresterea stocurilor la activele cvirculante se poate datora: a. in urma vânzarii unor active devenite disponibile, ca urmare a modificarii profilului de activitate b. atunci când sunt stocuri de produse finite pentru penetrarea pe anumite piete c. ca efect reevaluarii activelor corporale, in conformitate cu prevederile legale 77. Crearea disponibilitatilor banesti necesare platii obligatiilor, cu afectarea situatiei financiare a intteprinderii, se realizeaza prin: a. reducerea stocurilor de produse finite b. accelerarea procesului de incasare a creantelor c. credite bancare 78. Lichiditatea poate fi definita ca fiind:

a. capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta pe seama activelor sale curente

b. capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile totale

c. capacitatea intreprinderii de a face profit

79. Solvailitatea poate fi definita ca fiind:

a. capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile de plata la scadenta pe seama activelor sale curente

b. capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile totale

c. capacitatea intreprinderii de a face profit

80. Analiza lichiditatii intreprinderii poate fi realizata pe baza: a. ratelor de lichiditate si a fondului de rulment patrimonial b. ratelor de solvabilitate c. trezoreriei nete

81. Potrivit uzantelor internationale rata lichiditatii curente sau generale trebuie sa fie:

a. in jurul valorii 2 b. intre 0,8 si 1 c. mai mare decat 1

82. Potrivit uzantelor internationale rata lichiditatii rapide trebuie sa fie:

a. in jurul valorii 2 b. intre 0,8 si 1

c. mai mare decat 1

83. Potrivit uzantelor internationale rata lichiditatii la vedere trebuie sa fie: a. in jurul valorii 2 b. intre 0,8 si 1 c. mai mare decat 1

84. Una din afirmatiile de mai jos este eronata cu privare la fondul de rulment.

Indicati eroarea!

a. reflecta lichiditatea curenta in marime absoluta a unei intreprinderi pe termen scurt

b. este partea din capitalul permanent folosita pentru finantarea activelor circulante

c. coreleaza lichiditatea activelor curente cu exigibilitatea datoriilor curente d. reflecta raportul dintre active totale si datorii totale

85. Raportul ropriip apitaluriC

lung termen ep atoriiD reprezinta:

a. rata de finantare a stocurilor b. ratei solvabilitatii globale c. rata indatorarii globale d. rata de acoperire a activelor circulante e. rata indatorarii la termen

86. Raportul ropriip apitaluriC

otalet atoriiD reprezinta:

a. rata de finantare a stocurilor b. ratei solvabilitatii globale c. rata indatorarii globale d. rata de acoperire a activelor circulante e. rata indatorarii la termen

87. Rata solvabilitatii globale arata ca intreprinderea este insolvabila daca:

a. activele totale sunt mai mici decât datoriile totale b. este de 1,4 (in conditiile in care ponderea minima a capitalurilor proprii in totalul

capitalurilor este de 30%). c. este peste 1,4

88. Datoriile pe termen lung sunt acoperite cu capitaluri proprii daca: a. rata autonomiei financiare este mai mica decat 1 b. rata autonomiei financiare este mai mare decat 1 c. rata autonomiei financiare este mai mare decât 2

89. Diferenta dintre Active circulante (curente) si Datorii pe termen scurt (curente) se

numeste: a. Fond de rulment b. Necesar de fond d rulment c. Capital permanente

90. Diferenta dintre Capital permanent si Active imobilizate reprezinta:

a. Capital propriu b. Datorii totale c. Fond de rulment

91. Analiza gradului de indatorare NU se realizeaza cu:

a. rata indatorarii globale b. raportul dintre cheltuielile financiare si cifra de afaceri c. ponderea cheltuielilor financiare in excedentul brut al exploatarii d. rata de acoperire a activelor circulante e. rata privind acoperirea dobânzilor

92. Diferenta dintre nevoile ciclice si sursele ciclice, respectiv suma necesara

finantarii decalajelor care se produc in timp, intre fluxurile reale si fluxurile de trezorerie determinate, in principal, de activitatea de exploatare reprezinta:

a. Fond de rulment b. Necesar de fond de rulment c. Capital permanente d. Trezoreria neta

93. Cu relatia Tproductie ed osturicn i valuatae andutav roductiaP

initef produse de mediu Stocul⋅ se calculeaza:

a. durata de rotatie a stocului de materii prime si materiale b. durata de rotatie a stocului de productie in curs de executie c. durata de rotatie a stocului mediu de produse finite d. durata de rotatie a stocului de marfuri

94. Care dintre urmatoarele rate, pentru majoritatea firmelor, trebuie sa fie cuprinsa intre 30 si 90 zile?

a. rata de finantare a necesarului de fond de rulment b. rata marjei de securitate c. rata de finantare a activelor ciclice de exploatare d. rata de acoperire a capitalului investit

95. Valoarea ridicata a acestei rate, in conditiile reducerii sau suspendarii creditelor

de trezorerie de catre banci, se reflecta intr-un risc important privind finantarea activitatii:

a. rata finantarii necesarului de fond de rulment din exploatare pe seama creditelor de trezorerie

b. rata de finantare a necesarului de fond de rulment c. rata marjei de securitate d. rata de finantare a activelor ciclice de exploatare 96. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante nu cuprinde:

a. dinamica indicatorilor vitezei de rotatie b. analiza factoriala a accelerarii sau incertitudinii vitezei de rotatie c. evidentierea cailor posibile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante d. alegerea celei mai avantajoase forme de decontare pentru conditiile date

97. Relatia de calcul Mf

EIKMT

+= reprezinta:

a. coeficientul iesirilor de mijloace fixe b. coeficientul intrarilor de mijloace fixe c. coeficientul miscarii totale

98. Se stabileste pe total mijloace fixe si pe categorii, la inceputul si sfârsitul

perioadei:

a. uzura b. structura c. gradul de reinnoire

99. Reflecta modul de utilizare extensiva a echipamentului:

a. Gradul de utilizare a timpului maxim disponibil b. Randamentul echipamentului c. Gradul de folosire a dotarii tehnice d. Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

100. Analiza stocurilor de materiale ale unei societati comerciale vizeaza

gestionarea resurselor materiale. Acrasta se realizeaza sub 3 aspecte, din care unul este eronat. Indicati eroarea!

a. Analiza pietei de aprovizionare cu resurse b. Analiza procesului de productie c. Analiza stocurilor de materiale

101. Cantitatea de material utilizat pentru obtinerea unei unitati de produs reprezinta:

a. ponderea unui anumit material in greutatea neta a produsului b. coeficientul de randament c. consumul specific

102. Analiza cantitativa a resurselor umane se caracterizeaza prin indicatori,

dintre care:

a. coeficientul mediu de calificare a personalului b. coeficientul mediu de complexitate a lucrarilor executate c. coeficientul mediu de concordanta d. numarul mediu de personal

103. Modificarea productivitatii medii anuala (orare) nu are efecte asupra:

a. productiei exercitiului b. profitului aferent cifrei de afaceri c. ratei rentabilitatii economice a activului

d. ratei rentabilitatii financiare e. ratei de lichiditate 104. Permite determinarea rezultatului obtinut din vânzarea marfurilor si se calculeaza prin scaderea costului marfurilor vândute din totalul vânzarilor de marfuri:

a. valoarea adaugata b. excedentul brut de exploatare c. marja comerciala

105. Rata de rentabilitate care nu este afectata de politica de amortizare este: a. rata excedentului brut de exploatare b. rata bruta de rentabilitate economica c. rata neta de rentabilitate economica d. rata profitului net 106. Rata de rentabilitate care este dependenta de politica de finantare a firmei deoarece ia in calcul dobânzile aferente capitalului imprumutat este: a. rata excedentului brut de exploatare b. rata bruta de rentabilitate economica c. rata neta de rentabilitate economica d. rata profitului net 107. Rentabilitatea economica nu poate fi majorata prin cresterea unuia din factorii urmatori, in functie de strategia adoptat a de intreprindere: a. rata marjei asupra valorii adaugate b. productivitatea imobilizarilor

c. gradul de imobilizare al activului economic d. rata neta de rentabilitate economica 108. Pentru ca actiunile firmei sa fie atractive, care indicator trebuie sa fie mai mare decât rata medie a dobânzii de piata? a. rata rentabilitatii financiare b. profitul pe actiune c. coeficientul de capitalizare bursiera 109. Poate fi majorata fie prin cresterea marjei nete de acumulare, fie printr-o rotatie mai rapida a activului economic prin cifra de afaceri, fie prin cresterea indatorarii: a. rata rentabilitatii economice b. rata rentabilitatii financiare c. rentabilitatea medie ponderata a capitalurilor 110. O firma este interesata sa se imprumute cât mai mult, pentru a beneficia de "efectul de levier” daca:

a. >

b. < 111. Acel nivel al activitatii la care intreprinderea, prin veniturile obtinute isi acopera integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nula se numeste: a. prag de rentabilitate b. punct critic c. punct mort d. marja asupra cheltuielilor variabile e. prag de rentabilitate sau punct critic sau punct mort 112. Situatia unei intreprinderi este instabila atunci cand: a. cifra de afaceri se situeaza cu pâna la 10% peste pragul de rentabilitate b. cifra de afaceri este cu pâna la 20% mai mare decât cea a punctului critic c. cifra de afaceri depaseste punctul mort cu peste 20%, d. cifra de afaceri se situeaza sub pragul de reantabilitate 113. O situatie a intreprinderii in care obligatiile curente nu pot fi onorate la scadenta din lipsa de lichiditati se numeste: a. insolvabilitate in faliment b. insolvabilitate tehnica c. incapacitate de plata d. esec al intreprinderii 114. Pare a sta la baza a peste 50% din totalul falimentelor: a. disfuncfionalitati interne b. factori externi c. management neperformant

115. O intreprindere este solvabila daca: a. Activ imobilizat (Ai) = Capital permanent (CP) si Activ circulant (Ac) = Obligatii pe termen scurt (OTS) b. Activ imobilizat (Ai) > Capital permanent (CP) si Activ circulant (Ac) = Obligatii pe termen scurt (OTS) c. Activ imobilizat (Ai) = Capital permanent (CP) si Activ circulant (Ac) > Obligatii pe termen scurt (OTS) 116. Intreprinderea are o situatie favorabila in termeni de solvabilitate daca: a. Ac = OTS - FR = 0 b. Ac > OTS - FR > 0 c. Ac < OTS - FR < 0 117. Nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din resurse permenente, intreprinderea fiind obligata sa apeleze la resurse de trezorerie (mai ales credite bancare) pentru a acoperi, partial, nevoia de finantare generata de ciclul de exploatare, daca: a. FRF = NFR b. FRF > NFR c. FRF < NFR 118. Zona critica, dupa metoda scorurilor a lui Altman, este in cazul intreprinderilor nemanufacturiere atunci cand:

a. Z < 1,75 b. Z < 1,23 c. Z< 1,81

119. Zona favorabila, dupa metoda Canon si Hodler este atunci cand:

a. Z < 4 b. 4 < Z < 9 c. Z > 9

120. Gradul de risc pentru creantele aferente debitorilor persoane juridice stabilit de agentiile de rating pentru clasa A+ pana la A- este de: a. 20% b. 50% c. 100% d. 150% 121. Dintre metodele urmatoare una nu este metoda de analiza a riscului de faliment:

a. analiza statica pe baza bilantului patrimonial b. analiza functionala

c. analiza prin metoda scorurilor d. analiza garantiilor oferite de intreprindere

122. O metoda frecvent utilizata de institutiile financiare in aprecierea solvabilitatii si lichiditatii intreprinderilor solicitante de credite este:

a. Fondul de rulment bancar b. Metoda scorurilor c. Modelul Altman d. Modelul Canon si Hodler 123. Conform cu recomandarile Basel II privind riscul de credit, evaluarea riscului de credit poate fi efectuat prin una din urmatoarele metode: abordarea standardizata si abordarea pe baza de modele interne. Abordarea avansata bazata pe modele interne estimeaza indicatorii probabilitatea de nerambursare, pierderea datorata nerambursarii si expunere la riscul de nerambursare. Determinarea caror indicatori necesita informatii pe o perioada de sapte ani?

a. probabilitatea de nerambursare si pierderea datorata nerambursarii b. probabilitatea de nerambursare si expunerea la riscul de nerambursare c. pierderea datorata nerambursarii si expunerea la riscul de nerambursare

124. Unii autori considera falimentul ca fiind: a. Activul net negativ b. Activul net pozitiv c. Incetarea plaţilor catre creditor/neplata creditorilor d. Incapacitatea de achitare a creditelor e. Neplata dividendelor pentru acţiuni preferenţiale

Indicati afirmatia incorecta din cele de mai sus!

125. Reflecta aportul adus de societatea comerciala, prin scaderea din cifra de afaceri a elementelor de cheltuieli specifice si modalitatea de autofinantare din activitatea desfasurata:

a. Valoarea adaugata si Excedentul brut al exploatarii b. Excedentul brut al exploatarii si Profitul c. Profitul