STRATEGIA DE DEZVOLTARE

BUCURESTI 2035

GHEORGHE PATRASCU

ARHITECT SEF AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

IUNIE 2012

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

BUCURESTI_date generale

Municipiul Bucureti, primul dintre oraele rii ca mrime i importan politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-tiinific i turistic,

se ntinde pe o suprafa de 238 kmp

are o populaie de 1.921.751 locuitori (conform datelor nregistrate la recensmntul din anul 2002)

este mprit n 6 sectoare administrative

este strbtut de cele doua ruri: Dmbovia prin centru, de la vest la est , ce intra in ora prin lacul artificial LACUL MORII Colentina in partea de nord a oraului, formnd o salba de lacuri

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Municipiul Bucureti detine un triplu statut:

Cea mai mare Aglomeraie Urbana a tarii: are relaii structurale cu vecinatatile, are rangul I in reeaua naionala de localitati, nglobeaz 10% din totalul populaiei Romniei in inima Aglomeraiei;

Metropola europeana: aproximativ 2.000.000 locuitori in ora; poziionare geografica favorabila la intersecia unor importante coridoare de transport;

Capitala europeana: capitala Romniei, cel mai important centru politic si administrativ al tarii; rol important in Regiunea Centrala si Sud Est europeana.

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

CONTEXT EUROPEAN

Municipiul Bucuresti este situat la 4424'49" latitudine Nordica (ca Belgrad, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) si la 2605'48" longitudine Estica (ca Helsinki sau Johannesburg).

Avand aproximativ 2.000.000 de locuitori, Bucurestiul este a treia capitala din regiune, dupa Atena si Istanbul si a sasea ca marime, din Uniunea Europeana.

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Bucuresti_relatii in teritoriul european

Coridor 4, Vest-Est: Berlin/Nuremberg Prague Budapest BucharestConstantaIstanbul /Thessaloniki;

Coridor 9, Nord-Sud: Helsinki St. Petersburg Kiev/Moscow Chisinau/Odessa

Bucharest Dimitrovgrad Alexandropolis;

Coridor 7 Dunrea, aflata la ~ 65 km distanta de Bucuresti, incluzand si canalul Dunre Marea Neagra.

In concordanta cu harta reelei coridoarelor de transport Pan-European, Bucurestiul este in nod al acestei reele fiind intersecia a doua dintre cele mai lungi coridoare:

Capitala Romniei trebuie sa se integreze in structura marilor centre urbane ale Europei - condiie de supravieuire si valorificare eficienta a resurselor existente si a potenialului propriu, in contextul globalizrii economice si culturale.

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Bucuresti_in context national

Orasul este situat in Sud Estul Romaniei, la 64 km distanta de fluviul Dunarea, la 100 km de Carpati si la 250 km distanta de Marea Neagra.

Coridoare de comunicatie

Tr

an

sfe

r d

e

fun

cti

un

i c

om

un

e

re

lati

i in

dif

er

en

te s

au

n

es

ati

sfa

ca

toa

re

Campina

Sc

him

ba

re

a

pr

ofi

lulu

i fu

nc

tio

na

l

lo

cu

ire

te

mp

or

ar

a

sa

u s

pe

cia

liz

ata

Ploiesti

localitati

BUCURESTI

localitati

Giurgiu

Cresterea populatiei - transfer

Transfer al functiunilor specifice

Schimbarea profilului functional

cresterea populatiei - transfer

Adaptarea profilului functional

Conectare la retele/coridoare europene

BUCURESTI

RELATII IN TERITORIU PE AXA NS

Bucuresti_in context regional

Capitala Romaniei este situata in Regiunea 8 de Dezvoltare, impreuna cu judetul Ilfov

Policentricitate;

Complementaritate;

Conectivitate

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURESTI 2035

O strategie de dezvoltare are rolul de a nu lasa lucrurile sa se intample pur si simplu, ci printr-un proces amplu de reflectie, analiza si propunere are rolul de a canaliza si potenta valorile orasului, vizand rezolvarea problemelor majore ale acestuia.

Conceptul Strategic a fost structurat pe cinci planuri majore:

Orasul si teritoriul;

Orasul productiv;

Orasul functional;

Orasul durabil;

Managementul orasului.

Accesibilitate Deschidere; Accesibilitatea ctre si dinspre regiune, tara si lume; accesibilitate pentru investitori, vizitatori si vecinii imediai; accesibilitate pentru bunuri, finane, informaii; accesibilitate pentru atitudini, tehnologie, cultura; accesibilitatea ca o pre-condiie a dezvoltrii sustenabile; Deschiderea ca atitudine a comunitatii, a administraiei, a oraului;

Dinamism Continuitate; Dinamismul ca o caracteristica fundamentala a orasului si mai ales a dezvoltarii sale un dinamism echilibrat intre diversele planuri ale dezvoltarii (economic, social, de mediu); un dinamism echilibrat spatial; un dinamism coordonat al orasului si al zonei sale de sustinere si influenta; un dinamism sustinut temporal. Continuitatea care sa sustina virtutile dinamismului, ca atribut al eficientei administrative si ca relatie a viitorului cu valorile trecutului;

Caracter Contiin; Caracterul oraului se manifesta pe multiple planuri si se construiete in timp, puternic determinat de constiinta civica a cetatenilor dar si de constiinta actului administrativ;

Chibzuin Responsabilitate; In administrarea orasului, in definirea directiilor si ritmurilor de dezvoltare, in relatiile cu comunitatea si in gestiunea resurselor, chibzuinta este indispensabila pentru atingerea sustenabilitatii ea este totodata consecinta responsabilitatii celor care administreaza orasul;

Adaptabilitate Mobilitate; Adaptabilitatea este o insusire critica pentru oras, intr-o lume in continua si rapida schimbare, cu competitor bine pregatiti.Mobilitatea in gandire si in plan spatial, pe piata fortei de munca si pe cea a investitiilor, mobilitatea in educatie si in informare tot atatea posibilitati de crestere a capacitatii de adaptare la schimbarile din exterior ori la cele ce provin din comunitatea bucurestenilor.

CSB 2035

VALORI ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035

Dezvoltare incoerenta si inegala;

Competitivitate scazuta;

Dezechilibre sociale;

Atractivitate scazuta;

Identitate incerta;

Fracturi functionale si structurale;

Spatii publice degradate;

Poluare urbana;

Lipsa unui proiect al orasului, in ansamblu.

Bucuresti 2012

CSB 2035

BUCURESTI puncte tari si oportunitati de dezvoltare

Cea mai competitiva economie la nivel national

Zone cu vocatie de activitati tertiare; Grad mediu/ridicat de educatie; Existenta unui numar mare de

universitati;

Rata de dependenta a varstnicilor de doar 19%;

Fond locativ mare si grad mare de echipare tehnico edilitara;

Emergenta unui sector de industrii creative;

Retea densa de strazi accesibilitate; Terenuri compacte, cu suprafata

mare, valorificabile;

Elemente valoroase de patrimoniu construit;

Parcuri de dimensiuni ample, elemente naturale definitorii.

Adoptarea de catre UE a Strategiei

2020;

Tendinta usoara de ameliorare a

potentialului demografic al Regiunii

8, ce poate indica o crestere a

competitivitatii pe termen lung;

Localizarea recenta a unor activitati

tertiare, cu vizibilitate medie, in

teritoriul de influenta al Capitalei;

Posibilitatea de finantare, prin

programe europene ce vizeaza

reducerea disparitatilor teritoriale

coeziunea teritoriala;

Existenta Conceptului Strategic de

Dezvoltare Teritoriala a Romaniei;

Existenta Strategiei Nationale de

Dezvoltare.

CSB 2035

BUCURESTI 2012 - DIAGNOSTIC

CSB 2035

Bucurestiul anului 2012 este rezultatul unui proces de dezvoltare incoerenta si inegala, lipsita de o viziune clara pe termen lung si nesprijinita de cooperare teritoriala, nesustenabila si generand dezechilibre sociale, dezvoltare ca a folosit neadecvat resursele, nevalorificand competentele distinctive locale si care nu s-a concentrat suficient asupra cresterii calitatii vietii locuitorilor.

CSB 2035

BUCURESTI 2035 - VIZIUNE

Bucurestiul este, in 2035, o metropola influenta si integrata European prin durabilitate si caracter, reinventata inteligent si sensibil, o comunitate deschisa si evoluata, o capitala dinamica si creativa.

Coordonare: coordonarea integrata a dezvoltarii Capitalei;

Cooperare si crestere: Bucurestiul vazut ca nucleul unui teritoriu echilibrat dezvoltat, cu un

sistem ierarhizat de localitati si poli de scara sub-regionala; crestere coordonata si sustenabil

controlata;

Conectivitate: existenta unor sisteme de transport integrate inter-modal si urban teritorial,

constituirea unor coridoare articulate de transport, a nodurilor cruciale de transport,

conectivitate digitala, transport eficient al energiei;

Competitivitate: economie diversificata a Capitalei in contextul teritoriului sau de sustinere si

influenta, dar orientata spre tehnologii inalte si industrii creative, potentata de cercetare si de o

educatie a fortei de munca, economie creatoare de plus valoare comparabila cu media europeana

si cu o amprenta ecologica atent gestionata;

Calibrare: dezvoltare economico sociala si spatiala in armonie; re-echilibrare nord sud;

Coerenta: investitii publice transparente si potentatoare, justa distribuire spatiala a dotarilor

edilitare ce sunt in acord cu necesitatile;

Calitate: mediu prietenos si sigur de viata pentru locuitori, imaginea urbana ca valoare

comunitara structuranta;

Caracter: orasul are identitate diferentiata si un patrimoniu construit valoros protejat, exigent

cu noile dezvoltari;

Comunitate: diversitate nesegregata;

Comunicare: administratie deschis orientata catre cetateni, promovare si brand al orasului;

Continuitate: o continuitate spatiala diferentiata si o continuitate in timp a viziunii,

continuitate de politici publice si programe adaptate nevoilor in schimbare ale unei populatii

dinamice

DEZIDERATE ALE CSB 2035

CSB 2035

OBIECTIVE STRATEGICE

Comunitate educata si adaptabila, capabila sa rspund provocrilor;

Structura echilibrata si dinamica de activitati economice;

Racord la marile axe de transport si conectare la fluxuri informaionale globale ;

Nucleu metropolitan puternic - ancorare funcionala puternica in teritoriu;

Mediu de viata sntos si sigur;

Gestionarea responsabila si eficienta a energiei;

Locuire de calitate, fara segregare;

Servicii sociale performante, adaptate nevoilor si adecvat distribuite spaial;

Identitate urbana puternica rezultat al valorificrii istoriei si al construirii de noi nsuiri;

O dezvoltare urbana planificata, lucid condusa si atent evaluata;

Administraie publica performanta, capabila sa construiasc parteneriate;

Capitala de succes, in sistemul marilor orae balcanice, ora poarta, ora punte.

Conceptul Strategic Bucureti 2035 a identificat teritoriile de intervenie si a propus ca axa majora de dezvoltare strategica in teritoriul Bucurestiului, axa cursului Dmboviei, ca arie cu multiplu rol: de ax radiant de dezvoltare urbana, de sutura intre parti fracturate ale oraului, de legtura a zonelor centrale cu exteriorul oraului, de ax de polarizare prin prezenta unor noduri importante si a unor activitati de interes public major si de reprezentativitate, de legare a unor spatii urbane majore pe axa V-E, de linie de fora in comunicarea urbana (nu doar prin trafic).

Pentru a i atinge obiectivele pentru 2035, este necesar ca Bucuretiul s coopereze cu aezrile din teritoriul su de influen i suport, prin instituirea unei zone sau regiuni Metropolitane prin intermediul creia s se poata asigura dezvoltarea teritorial durabil, echilibrat i coordonat. Nu n ultimul rnd, este necesar nelegerea importanei cooperrii pe orizontal i vertical n vederea dezvoltrii zonei sau regiunii metropolitane a Bucuretiului i asumarea rolului de capital.

Substrategia 1: Rolul de capital

Politica P1.1 : Politica de investiii naionale n Bucureti i teritoriul de sprijin i influen

Substrategia 2: Strategie teritorial integrat [metropolitan]

Politica P2.1 :Politici intercomunale de investiii i servicii publice

Domeniul: Economie

Politica PE.1: Politica privind planificarea i dezvoltarea unor zone ce concentreaz activiti economice

Politica PE.2: Politica privind sprijin i creterea performanelor activitilor economice mici i mijlocii

Politica PE.3: Politica privind activitile economice teriare i de industrii creative ncurajarea dezvoltrii celor locale i atragerea unora noi.

Politica PE.4: Politic de cooperare internaional i stabilire de parteneriate cu mari investitori/ageni economici

Substrategia 3: Regenerare urban

Politica P3.1 :Politici pe zone

Substrategia 4: Reabilitarea integrat a zonei centrale

Politica P4.1: Politici pe zone

DOMENII SI SUBSTRATEGII_CSB2035

Substrategia 5: Creterea calitii locuirii Politica P5.1: Politica de constituire a unui stoc de locuine sociale/ accesibile economic,

corespunztor ca mrime i structur, prin construire sau achiziii

Politica P5.2: Politica privind ameliorarea calitii fondului de locuine colective

Politica P5.3: Politica de sprijin pentru mbuntirea confortului locuinelor individuale

Substrategia 6: Reducerea srciei

Politica P6.1: Politica de asisten social pentru cei mai defavorizai

Politica P6.2: Politica privind realizarea unor nuclee de sprijin (formare profesional, asisten, integrare social, activiti comunitare) n zonele cu concentrare de sracie

Domeniu: Educaie

Politica PEd.1: Politica privind construciile i facilitile pentru educaie dar i creterea performanei educaionale

Politica PEd.2: Politica privind educaia universitar, n parteneriat cu ministerul de resort i cu universitile, cu prioritate pentru capacitatea i performanele n cercetare

Substrategia 7: Gestiunea resurselor de ap

Politica P7.1: Politica privind alimentarea cu ap i reeaua de canalizare: calitate, acoperire/extindere reea, dotri aferente

Politica P7.2: Politica privind gestiunea apelor de suprafa: ruri, lacuri, ploi

Substrategia 8: Gestiunea responsabil a energiei

Politica P8.1: Politica privind diversificarea tipurilor de surse i creterea capacitii

Politica P8.2: Politica privind reducerea consumului energetic pentru nclzire i funcionare n cldiri

Substrategia 9: Spaiile plantate n municipiu; creterea suprafeelor, ameliorarea distribuiei n teritoriu, creterea calitii i diversitii

Politica P9.1: Politica privind crearea de noi parcuri, grdini i scuaruri;

Politica P9.2: Politica privind ameliorarea calitii vegetaiei, organizrii i dotrilor n spaiile verzi existente

Politica P9.3: Politica privind administrarea i sporirea spaiului verde difuz;

Politica P9.4: Politica de parteneriat cu proprietarii de imobile (mari i mici) privind crearea de spaii plantate.

Domeniu : Funcionalitate urban

Politica PF.1: Politica privind gestiunea integrat i durabil a deeurilor;

Politica PF.2: Politica pe termen lung de structurare a sistemului ierarhizat de poli urbani

Politica PF.3: Politica (integrat) privind creterea calitii spaiului public

Politica PF.4: Politica (funciar) privind buna gestiune a patrimoniului Public

Politica PF.5: Politica (funciar i financiar fiscal) privind stimularea valorificrii compatibile cu interesul public a marilor proprieti, cu precdere la conversii

Substrategia 10: Patrimoniu construit

Politica P10.1: Politica privind monumentele istorice protejare, intervenii, punere n valoare

Politica P10.2: Politica privind zonele protejate gestionare, planificarea i controlul interveniilor;

Politica P10.3: Politica privind zonele cu patrimoniu omogen, compact ce necesit reabilitare (i care nu sunt zone protejate)

Substrategia 11: Mobilitatea

Politica P11.1: Politic de dezvoltare integrat a transportului pe cale ferat

Politica P11.1: Politic privind integrarea pentru o funcionare mai bun a transportului public

Politica P11.3: Politic privind ncurajarea transportului eco (vehicule nepoluante, vehicule electrice, moduri de transport alternative)

Politica P11.4: Politic privind favorizarea circulaiei pietonale, (inclusiv prin crearea unor reele pietonale att la scara oraului ct i a unor subzone)

Politica P11.5: Politic integrat de mobilitate n zona central cu favorizarea pietonilor i a transportului public

Domeniu: Management Urban

Politica PMag.1: Politic de marketing urban, inclusiv construirea i promovarea unui brand urban

Politica PMag.2: Politic de parteneriat comunitar relaii i proiecte cu societatea civil (organizaii non-guvernamentale i organizaii comunitare) la scara oraului sau a unor subzone

Substrategia 12: Performana administrativ

Politica P12.1: Politic privind optimizarea funcionrii Primriei i pregtirea personalului

Politica P12.2: Politic privind comunicarea cu comunitatea i transparena deciziilor

Politica P12.3: Politic privind planificarea urban i monitorizarea evoluiei oraului prin stabilirea/renfiinarea unei instituii specializate - Centrul de Planificare Urban i Metropolitan (CPU)

Politica P12.4: Politic privind structurarea i desfurarea coordonat a operaiunilor de dezvoltare urban Agenia de Dezvoltare Urban i Parteneriate Publice

Politica P12.5: seturi corelate de politici multi-anuale bugetare si fiscale

Dezvoltarea Bucurestiului in urmatorii 25 de ani trebuie planificata strategic si urmarita in raport cu doua atribute majore ale orasului, al caror nivel trebuie ridicat continuu si sustinut: competitivitatea si locuibilitatea elementele cheie ale viziunii acestei Strategii.

In dezvoltarea Bucurestiului, ca si in planificarea dezvoltarii sale economice, sociale si in relatie cu mediul in particular in dezvoltarea spatiala coordonarea teritoriala si institutionala la scara teritoriului de sustinere si influenta constituie o prioritate absoluta: atat cooperarea orizontala, cu toti vecinii limitrofi sau mai indepartati, cat si coordonarea pe verticala, cu nivelul regional si cu cel national;

Atat pentru construirea unei bune competitivitati si pentru crestera calitatii vietii, cat si pentru o dezvoltare integrata teritorial la toate scarile accesibilitatea are un rol cardinal. Cresterea conectivitatii presupune o mai buna coordonare a diferitelor proiecte de investitii in infrastructura, nu doar in raport cu starea economiei, ci si in strans raport cu planificarea dezvoltarii spatiale;

In planificarea dezvoltarii Bucurestiului cu precadere in planificarea spatiala, este absolut necesara deplasarea accentului: de la abordarea reactiva la cea pro-activa, de la utilizarea proiectelor singulare (chiar daca necesare) la programe coerente ce transpun in realitate politici pe termen lung sau care genereaza procese de schimbare la scara unei intregi zone urbane.

O administratie publica municipala performanta devine nu doar un obiectiv legat de un management urban de calitate, ci unul dintre obiectivele fundamentale ale Strategiei - calitatea actului de administratie (capacitatea de initiativa si reactie a administratiei locale, mobilitatea si deschiderea ei, supletea si capacitatea de invatare tehnica si institutionala).

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!