Departamentul pentru studii parlamentare si politici UE

DEPARTAMENTUL PENTRU STUDII PARLAMENTARE SI POLITICI UEDIRECTIA STUDII SI DOCUMENTARE LEGISLATIVA

DEZVOLTAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALA A ITALIEIStudiu Documentar

In primul rand,Italia reprezinta,potrivit prevederilor Constitutiei (1947), un stat unitar,care recunoaste principiile autonomiei locale si descentralizarii .In prezent,Italia este un stat regional,organizat in 8074 comune,cel departamental pentru 95 de provincii iar cel regional este specific pentru 20 de regiuni din care 5 au statut special.Constituia a acordat un statut special pentru cinci regiuni. Celelalte au fost create mai trziu, n anul 1970, iar funciile administrative au fost transferate n perioada 1972-1977. Regionalizarea a fost consolidat n anii 90, prin legislaia din anul 1997, care a dat regiunilor puteri administrative reziduale.Reforma constituional din anul 2001 a modificat repartizarea competenelor legislative ntre stat i regiuni, realiznd o distincie clar ntre competenele statului i cele ale regiunilor. n ceea ce privete provinciile i municipalitile, autonomia lor a fost recunoscut n 1990 i consacrat prin Constituia din 2001.In Italia,avem de a face cu acte administrative care reprezinta vocea politica centrala in materie de structuri locale/intermediare,urmate de esenta ce are ca scop descentralizarea sau deconcentrarea,fiind la nivelul regional.Italia este compus din regiuni, provincii, municipii i orae metropolitane. Regiunile, provinciile i municipiile i pot adopta statute proprii. 15 regiuni au statut ordinar: Piemonte, Lombardia, Veneto, Liguria, Emilia-Romagna, Toscana, Umbria, Marche, Lazio, Abruzzo, Molise, Campania, Puglia, Basilicata i Calabria. Cinci regiuni - Friuli-Venezia Giulia, Sardinia, Sicilia, Trentino-Tirolul de Sud i Aosta Valley - au un statut autonom special, lund n considerare criterii geografice i/sau caracteristici culturale specifice.Asadar, conceptul de regionalizare inseamna un proces pe termen indelungat,unde statul aloca un al doilea nivel de guvernare,ce creeaza o serie de modele ce se bazeaza,de fapt pe sistemul politic-administrativ,sistemul geografic specific,sau prin existenta unei economii realizabile.Asa cum am mentionat anterior,intre specializrile care determin tipologia funcional a unei aezri umane, funcia politico-administrativ ocup un loc distinct.Fie c este vorba de o aezare cu funcie industrial, comercial, turistic sau militar, aceasta este un produs al cadrului natural, care printr-un complex de factori stimulatori sau restrictivi (pozitia geografica,resursele de materii prime si de forta de munca,etc) a conditionat dezvoltarea sa.Din contr, n cazul aezrilor cu funcie politico-administrativ, determinant este factorul subiectiv,adica, organele de decizie (politico-administrativ) care au modificat destinul unor aezri n favoarea sau impotriva cursului lor firesc,natural.La nivel macroteritorial, deciziile administrative au ca rezultat organizareaadministrativ-teritorial, organizare care poate fi concordant cu realitile din teren sau,dimpotriv, poate fi rezultatul unor factori subiectivi, arbitari. Cum i n ce msur acetifactori perturb dezvoltarea fireasc a unor colectiviti teritoriale locale ?Care este preul acestor disfuncionaliti ?Implantarea unor obiective industriale, asociat cu exploatarea industrial a unor spaiireprezint principalul vector care nsoete deciziile politico-administrative. Unitileadministrative devin, din colectiviti locale constituie pe baza unor afiniti istorice, datoratecomplementaritii potenialului natural i al tipului de economie tradiional, a motenirilorculturale i spirituale comune, uniti de dezvoltare industrial sau de exploatare a unorresurse naturale. Centrele administrative se dezvolt hipertrofic ca urmare a solduluimigratoriu; apar disfuncionaliti n inseria noilor venii concretizate n fenomene socialemarginale, se dezvolt oraele industriale (n particular, cele de tip socialist), cu arhitectura iparticularitile lor, iar n mediul rural, colectivizarea i sistematizarea submineaz sistemulsocial i productiv tradiional, accentund migraia spre marile orae.Prin organizare administrativ-teritorial se nelege deci, delimitarea teritoriului n unitiadministrative pentru stabilirea la nivel teritorial a organelor puterii centrale, cu scopul realizrii sarcinilor locale i a celor generale, n mod eficient i unitar pe ntregul stat.La rndul lor, unitile administrativ-teritoriale sunt poriuni din teritoriul unui stat delimitate prinacte normative, n care autoritatea asupra desfurrii activitii economico-sociale esteexercitat de ctre o instituie administrativ subordonat puterii centrale. Gradul desubordonare este reglementat prin Constituie fiind exprimat prin tutela administrativ.

Un alt punct important de vedere,este cel istoric si totodata constitutional in care Constitutia prevedea instituirea regiunilor,in timp ce in celalalte state europene regiunea nu exista decat ca un cadru de actiune economica a puterii centrale,primul reper istoric fiind in secolul XIX cand, sub presiunea miscarilor nationaliste,se realizeaza in mare parte,unificarea Italiei,in jurul Regatului Piemontului.Ulterior, incepand cu anii 60 ai secolului trecut,Italia a cunoscut o dezvoltare economica alerta,generand un puternic curent federalist.(Art.116 din Constitutia Italiei recunoaste in mod deosebit statutul de autonomie pentru 5 regiuni, in timp ce pentru celelalte 15 regiuni,art. 131 stabileste doar un statut de descentralizare).O data cu trecerea timpului, din punct de vedere constitutional, Italia a pasit spre o noua etapa, in linie ascendenta,cu ocazia referendumului din 7 octombrie 2001,prin care s-a recunoscut in mod special competenta legislativa in sens general si autonomia financiara.

Dup reforma constituional din anul 2001, guvernul central nu mai are posibilitatea de a suspenda legislaia regional. Litigiile ntre Guvernul central i cele ale regiunilor sau litigiile dintre regiuni sunt soluionate de ctre Curtea Constituional.Regiunile i provinciile autonome Trento i Bolzano particip n procesul decizional la nivelul U.E. n domeniile care intr sub incidena lor de competene. La cererea acestora , n anumite circumstane, Guvernul central poate sesiza Curtea de Justiie a U.E. mpotriva actelor emise de aceasta. Acest lucru este obligatoriu pentru Guvern n situaia n care Conferina Regiunilor adopt o solicitare n acest sens cu o majoritate absolut.Cadrul legislativ cuprinde Legea nr. 62/1953, cu modificrile ulterioare, care definete administrarea regiunilor cu statut ordinar, Legile nr. 142/1990 i nr. 265/1999, privind provinciile i municipalitile, precum i Decretele legislative nr. 267/2000 i nr. 112/1998, care definesc atribuiile diferitelor niveluri de autoguvernare.Decretul-lege nr. 201/2011 a prevzut dou schimbri majore n ceea ce privete provinciile: competenele provinciilor au fost transferate ctre municipaliti i regiuni de la data de 1 ianuarie 2013; provinciile rmn responsabile de ndrumarea i coordonarea funciilor i activitilor cu care sunt nvestite de municipaliti;n prezent au loc discuii ce vizeaz desfiinarea provinciilor, reorganizarea teritorial, repartizarea competenelor ntre diferitele niveluri de guvernare i transformarea Senatului ntr-o Camer Federal care s reprezinte autoritile locale i regionale.

In sens economic,legislativ,Italia se bucura:- de o autonomie proprie in ceea ce priveste veniturile si cheltuielile- legislatia statului italian prevede un fond de egalizare- veniturile sunt colectate,permitand municipalitatilor,provinciilor,oraselor metropolitane si regiunilor promovarea dezvoltarii economice, a sentimentului de solidaritate,reducandu-se dezechilibrele economico-sociale.

Facand referire la sfera teritoriala comparata cu cea economica, Italia prezinta un teritoriu reprezentat predominant de zone colinare si muntoase,suprafata agricola descrescand continuu,ceea ce a facut ca terenul sa devina o resursa pretioasa.In acest sens, in anul 2009 a fost adoptata o decizie a Consiliului de Ministri (D.16847/09),prin care se solicita Consiliului European aprobarea pentru acordarea unui ajutor de stat agricultorilor italieni, in vederea achizitionarii unor terenuri agricole, motivandu-se ca dimensiunea medie a exploatarilor agricole este redusa iar proprietatea funciara este foarte fragmentata.Guvernele sub-naionale au autonomie financiar n ceea ce privete veniturile i cheltuielile, chestiune pus n aplicare prin Legea nr. 42/2009. Veniturile sunt obinute din impozite, proprii sau comune, subvenii i altele. Veniturile municipalitilor sunt compuse n proporie de 34,2% din impozite proprii, 10,1% din impozite comune, 33,7% din subvenii, iar 22% din alte surse. Veniturile provinciilor provin n procent de 36,5% din impozite autonome, 3,5% din impozite partajat, 49,7% din subvenii i 10,3% din altele. Veniturile regiunilor provin din urmtoarele surse: 34,3% impozite proprii, 10,5% din impozite comune, 53,1% din subvenii, 2,1% din alte surse.In ultima perioada,statul a intervenit si intervine pentru:- consolidarea unei agriculturi organice si pentru conservarea mediului rural,acordand credite subventionate,ajutor direct fermierilor-precum si pentru dezvoltarea continua a programelor de sustinere financiara a exploatatiilor agricole.

Asa cum am mentionat anterior,exista o corelatie puternica intre organizarea administrativ-teritoriala si planul economic, in prezent Italia se confrunta cu o reorganizare administrativ-teritoriala,de unde 38 de provincii italiene vor disparea,iar 1.500 de municipii for fuziona,conform planului de austeritate adoptat de guvernul lui Silvio Berlusconi,masura facand parte din strategia de economisire pe doi ani, propusa de executivul de la Roma, in speranta revenirii la un echilibru economic, incepand din 2013 in loc de 2014, si punand capat presiunilor speculative ale pietelor.Un exemplu concret prin care Italia isi extinde puterea administrativ-teritoriala combinata cu cea sociala si economica, il ofera autonomia provinciei Trieste in ceea ce priveste: Acordarea de subventii, contributii si ajutoare financiare Promovarea/ organizarea de initiative comune in domeniul politicilor privind piata fortei de munca, in cadrul competentelor lor specifice si cu respectarea documentelor de planificare pe termen lung,precum si a principiilor si a cerintelor prevazute de regulamentele in vigoare,avand ca scop dezvoltarea unei culturi de securitate si a bunastarii la locul de munca. Contributiile si acordurile de sprijin suplimentare sunt oferite si promovate de catre provincia in sine,asa cum sunt definite de Art.1 din Regulament.Reorganizarea administrativ- teritoriala,reprezinta o masura de impact propusa de Executivul Italian,cu importante costuri pentru actuala clasa politica italiana: actualele provincii vor fuziona, 38 urmnd s dispar. Totodat, 1500 de municipii vor fi comasate, iar 50.000 de posturi de alei la nivel central i local vor fi desfiinate.

n domeniul social se anticipeaz c n anul 2016:- vrsta de pensionare pentru femei va fi crescut progresiv la 65 de ani.-Productivitatea va fi crescut prin suprimarea de puni pentru zile libere i transferul automat al srbtorilor naionale n ziua de luni.-Tax de solidaritate peste veniturile clasei mijlocii din punct de vedere al politicilor fiscale, n premier, Berlusconi a fost de acord s ncarce presiunea fiscal cu o tax de solidaritate pe veniturile mai mari, de peste 90.000 de euro pe an.Totodat, pentru a lupta mpotriva evaziunii fiscale, va deveni obligatorie declararea tranzaciilor de peste 2.500 de euro i sunt prevzute sanciuni severe pentru activitile ce nu emit facturi sau chitane, ce ar putea ajunge pn la nchisoare. El i-a justificat deciziile prin "situaia dramatic", subliniind c noile msuri sunt "inevitabile".

Octombrie 2014 1