dezv durabila brasov

8/6/2019 dezv durabila brasov

http://slidepdf.com/reader/full/dezv-durabila-brasov 1/17

JUDEŢUL BRAŞOV

7000 5000 3000 1000 1000 3000 5000 7000

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

90

95

Bărbaţi Femei

Consiliul Judeţean Braşov

Concept de dezvoltaredurabilă a Judeţului

Braş

ov

2007



Concept de Dezvoltare Durabilă

a Judeţului Braşov



Consiliul Judeţean BraşovAdresă: B-dul Eroilor nr. 5, 500007 BraşovTelefon: 02 68 41 07 77Fax: 02 68 47 55 76E-mail: [email protected]

http://www.judbrasov.ro

Concept, Elaborare şi RedactareAgenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov în colaborare cu Compartimentul de Protecţia Mediului al Consiliului Judeţean Braşov

Adresă: Str. Apullum nr. 3, 500096 BraşovTelefon: 02 68 47 05 05Fax: 02 68 47 05 04E-mail: [email protected]: http://www.addjb.ro

ConsultantMANCOM CENTRU S.R.L.Dipl.-Ing. Wolf Beyer, Potsdam, Academia Germană pentru Urbanism şi Planificare

Braşov

Reproducerea prin orice mijloace, par ţială sau completă, a conţinutului prezentului documenteste interzisă f ăr ă acordul expres al autorului.

2



CUPRINS

Cuvânt înainte .................................................................................................... 7Argument ............................................................................................................ 9Introducere ......................................................................................................... 11

I. Demografie ...................................................................................................... 17

1. Structura localităţilor ........................................................................................ 192. Locuinţe ........................................................................................................... 203. Populaţia .......................................................................................................... 21

3.1. Populaţia pe medii de rezidenţă .............................................................. 223.2. Populaţia pe grupe de vârstă ................................................................... 223.3. Mişcarea naturală a populaţiei ................................................................. 233.4. Migraţia populaţiei în judeţ ....................................................................... 253.5. Populaţia activă din punct de vedere profesional .................................... 273.6. Şomajul .................................................................................................... 28

4. Prognoza populaţiei ......................................................................................... 285. Analiza SWOT ................................................................................................. 31

II. Mediu de afaceri ............................................................................................. 33

1. Economie şi mediu de afaceri ......................................................................... 352. Fiscalitatea şi fondurile publice ........................................................................ 423. Industrie ........................................................................................................... 434. Cercetare-Dezvoltare ....................................................................................... 475. Investiţii str ăine ................................................................................................ 486. Comer ţ exterior ................................................................................................ 487. Servicii bancare ............................................................................................... 508. Analiza SWOT ................................................................................................. 51

III. Agricultur ă .................................................................................................... 531. Sectorul agricol ............................................................................................... 552. Zootehnie ........................................................................................................ 573. Piscicultur

ă...................................................................................................... 60

4. Silvicultur ă şi vânătoare ................................................................................... 605. Analiza SWOT ................................................................................................. 62

IV. Turism şi Patrimoniu Arhitectural .............................................................. 631. Resursele de turism ......................................................................................... 65

1.1. Resursele cadrului natural ........................................................................ 651.2. Resurse culturale, comunitare şi de patrimoniu ....................................... 65

2. Tipuri de turism practicate în judeţ ................................................................... 662.1. Turismul montan ....................................................................................... 662.2. Turismul dedicat ....................................................................................... 66

3. Zone cu potenţial turistic deosebit ................................................................... 694. Indicatori de evaluare a turismului ................................................................... 70

5. Analiza SWOT ................................................................................................. 72

V. Echiparea Teritoriului .................................................................................. 731. Infrastructura rutier ă şi feroviar ă ...................................................................... 75

1.1. Reţeaua de căi rutiere ............................................................................. 751.2. Reţeaua de căi ferate .............................................................................. 76

2. Infrastructura tehnico-edilitar ă ......................................................................... 792.1. Energie electrică ...................................................................................... 792.2. Energie termică ........................................................................................ 792.3. Gaze naturale şi combustibili lichizi ......................................................... 802.4. Sisteme bazate pe energii regenerabile .................................................. 812.5. Analiza SWOT ......................................................................................... 85

3. Servicii poştale, telecomunicaţii şi mass-media .............................................. 863.1. Telecomunicaţii şi Internet ....................................................................... 863.2. Mass-media ............................................................................................. 863.3. Servicii poştale ........................................................................................ 873.4. Analiza SWOT ......................................................................................... 88

3



CUPRINS

VI. Social ............................................................................................................. 911. Sănătate .......................................................................................................... 93

1.1. Infrastructura publică şi privată a sistemului sanitar ................................ 931.2. Resursele umane ..................................................................................... 94

1.2.1. Personalul sanitar public ............................................................... 941.2.2. Personalul sanitar privat ............................................................... 94

1.3. Analiza SWOT ......................................................................................... 972. Sistemul de protecţie socială ........................................................................... 98

2.1. Persoane şi problematici ......................................................................... 982.1.1. Copii ............................................................................................. 982.1.2. Tineri şi adulţi ............................................................................... 982.1.3. Vârstnici ....................................................................................... 992.1.4. Persoane cu dizabilităţi ................................................................ 100

2.2. Infrastructura de protecţie socială ........................................................... 1002.3. Analiza SWOT ......................................................................................... 103

3. Cultur ă ............................................................................................................. 1043.1. Pluralismul cultural .................................................................................... 1043.2. Relaţia dintre instituţii şi persoane ............................................................ 104

3.3. Analiza SWOT ......................................................................................... 1094. Educaţie .......................................................................................................... 110

4.1. Învăţământul preşcolar ............................................................................. 1104.2. Învăţământul preuniversitar ...................................................................... 1104.3. Învăţământul universitar ........................................................................... 1134.4. Formarea profesională continuă ............................................................... 1144.5. Analiza SWOT .......................................................................................... 115

5. Sport ................................................................................................................ 1165.1. Analiza SWOT .......................................................................................... 119

VII. Mediu ........................................................................................................... 1211. Protecţia naturii şi a peisajului. Biodiversitatea, starea habitatelor naturale,

a floreişi faunei s

ălbatice ................................................................................ 123

1.1. Habitate naturale ...................................................................................... 1231.2. Starea ariilor naturale protejate ................................................................ 1231.3. Flora şi fauna sălbatice ............................................................................. 1251.4. Probleme identificate ................................................................................ 125

2. Probleme de mediu .......................................................................................... 1252.1. Factorul de mediu aer ............................................................................... 125

2.1.1. Calitatea aerului în judeţ .............................................................. 1252.1.2. Monitorizarea calităţii aerului ......................................................... 1252.1.3. Zgomotul ....................................................................................... 1262.1.4. Probleme identificate .................................................................... 1262.1.5. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei ............................... 126

2.2. Factorul de mediu apă .............................................................................. 126

2.2.1. Sursele de apă din judeţ ................................................................ 1262.2.2. Monitorizarea resurselor şi a calităţii apelor .................................. 1292.2.3. Probleme identificate ..................................................................... 1302.2.4. Zone critice .................................................................................... 131

2.3. Factorul de mediu sol ............................................................................... 1332.3.1. Fondul funciar ................................................................................ 1332.3.2. Factori de presiune asupra calităţii solurilor .................................. 1332.3.3. Monitorizarea calităţii solului ......................................................... 1332.3.4. Zone critice sub aspectul degradării solurilor ................................ 1332.3.5. Probleme identificate ..................................................................... 134

2.4. Alţi factori cu impact asupra mediului în judeţul Braşov ........................... 1342.4.1. Influenţa pădurilor asupra mediului natural ................................... 1342.4.2. Influenţa calamităţilor naturale ...................................................... 1342.4.3. Impactul activităţilor antropice ....................................................... 134

3. Alimentarea cu apă .......................................................................................... 1373.1. Probleme ale actualului sistem de alimentare cu apă .............................. 137

4



CUPRINS

4. Tratarea apelor uzate ...................................................................................... 1374.1. Reţeaua de canalizare ............................................................................. 1374.2. Staţii de epurare ...................................................................................... 1384.3. Probleme ale actualului sistem de evacuare/epurare a apelor uzate ...... 138

5. Sistemul actual de gestionare a deşeurilor ...................................................... 1385.1. Deşeuri municipale şi asimilabile ............................................................. 138

5.1.1. Colectare şi transport .................................................................... 1395.1.2. Eliminarea deşeurilor, tratare şi depozitare .................................. 139

5.2. Deşeuri de producţie ................................................................................ 1395.2.1. Deşeuri generate din activităţi medicale ....................................... 1395.2.2. Nămoluri ....................................................................................... 1395.2.3. Substanţe şi preparate chimice periculoase ................................. 140

5.3. Valorificarea deşeurilor în judeţul Braşov ................................................ 1406. Analiza SWOT ................................................................................................. 141 VIII. Perspective de dezvoltare ......................................................................... 143 Anexe .................................................................................................................. 153Anexa 1 : Dinamica principalelor culturi în perioada 1990 – 2005 ...................... 155

Anexa 2 : Dinamica efectivelor de animale în perioada 1990 – 2005 ................. 156Anexa 3 : Probleme de mediu ............................................................................. 157Anexa 4 : Definirea problemelor de mediu între cauză şi efect ........................... 158Anexa 5 : Zone afectate cel mai frecvent de inundaţii ........................................ 161Anexa 6 : Împăr ţirea judeţului Braşov în micro-regiuni după diferiţi indicatori ..... 162

5



6



Cuvânt înainte

Conceptul de Dezvoltare Durabilă reprezintă o nouă paradigmă aDezvoltării, concept promovat în cadrul Conferinţei Mondiale pentru

Dezvoltare Durabilă organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro în1992 şi reiterat cu mai mare for ţă la Johanesburg după 10 ani. Conceptulmarchează o schimbare major ă în abordarea problemelor dezvoltăriiumanităţii prin opţiunile de asigurare a unui echilibru dinamic întrecomponentele capitalului natural şi sistemele socio-economice.

“Dezvoltarea durabilă r ăspunde necesităţilor generaţiilor actuale f ăr ă a compromite abilitateageneraţiilor viitoare de a r ăspunde propriilor necesităţi" (Comisia Mondială pentru Mediu şiDezvoltare). Astfel, dezvoltarea poate genera prosperitate, dacă se regenerează resursele şise protejează mediul.

Durabilitatea pleacă de la ideea că activităţile umane sunt dependente de mediul înconjur ător şi de resurse. Sănătatea, siguranţa socială şi stabilitatea economică a societăţii sunt esenţiale în definirea calităţii vieţii.

Dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale reprezintă o provocare şi o prioritate în acelaşitimp. O provocare, pentru că o comunitate trebuie să fie receptivă la transformările şischimbările externe şi interne care o pot afecta, adaptându-se acestor schimbări prin acţiuni şiiniţiative strategice locale. O prioritate, pentru că modul în care se dezvoltă localitatea îiafectează prezentul şi sansele de viitor.

Dezvoltarea durabilă înseamnă "A gândi global şi a acţiona local". Strategiile de dezvoltaredurabilă evidenţiază interdependenţa între local şi global, între ţările dezvoltate şi cele în curs

de dezvoltare, accentuând necesitatea cooper ării în cadrul şi între sectoarele economic, socialşi de mediu. Dezvoltarea durabilă a comunităţilor are ca obiective majore protejarea mediului,eradicarea săr ăciei, îmbunătaţirea calităţii vieţii, dezvoltarea şi menţinerea unei economiilocale viabile şi eficiente. O comunitate durabilă apreciază şi promovează ecosistemelesănătoase, utilizează eficient resursele, dezvoltă şi asigur ă o economie locală viabilă.Comunitatea durabilă are o viziune asupra dezvoltării susţinută şi promovată de toatesectoarele comunităţii, asociaţiile civice, autorităţile locale, organizaţiile religioase, tineri etc.

Politica actuală a Uniunii Europene este concentrată pe dezvoltarea durabilă a societăţii dintoate punctele de vedere. Pentru aceasta ea pune la dispozi ţia statelor membre diverseinstrumente financiare menite a-şi rezolva problemele economice şi sociale.

Pentru a atrage aceste fonduri în vederea finanţării de proiecte de dezvoltare locală, esteabsolut necesar ă definirea strategiei de dezvoltare a fiecărei regiuni din România. Respectândprincipiul subsidiarităţii, strategiile de dezvoltare locală trebuie să ţină cont de strategiile judeţene, regionale şi în final de Planul de Dezvoltare Naţional, astfel încât obiectiveleprevăzute să nu intre în contradicţie la nici un nivel asigurând sinergie şi complementaritate.

Judeţul Braşov, în parteneriat cu Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului a demaratprocedurile pentru realizarea Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Braşov. Am apelat laADDJB pentru că reprezintă cel mai eficace instrument de lucru al administraţiei judeţene şi ostructur ă în care toate comunităţile braşovene se regăsesc şi pot să î şi promoveze proiecteleşi interesele locale.

Documentul pe care îl prezentăm astăzi este un concept de dezvoltare realizat de cătreConsiliul Judeţean Braşov şi ADDJB cu concursul exper ţilor în planificare regională dinBrandenburg (Germania), precum al majorităţii actorilor locali ce au adus o contribuţiedeosebit de importantă la realizarea acestui material.

7



Cuvânt înainte

Am pornit de la Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Braşov şi am revizuitpropunerea prezentată de grupul de lucru implicat în realizarea Agendei 21. Vă supunem analizei şi votului acest rezultat care va constitui Conceptul de DezvoltareDuranilă a Judeţului Braşov.

Odată aprobat acest concept, vom proceda la inventarierea tuturor proiectelor concretede dezvoltare aferente fiecărei comunităţi în parte şi vom realiza Strategia de DezvoltareDurabilă a Judeţului Braşov cu obiective şi acţiuni specifice. Dorim să finalizăm toateaceste etape în anul 2007 pentru a fi cu adevărat pregătiţi în ceea ce priveşte accesareafondurilor nerambursabile puse la dispoziţie de către Comisia Europeană. Braşovul afost până în ianuarue 2007 judeţul recunoscut pentru rezultatele remarcabile în atragereafondurilor externe şi dorim să păstr ăm acest loc în ceea ce priveşte accesarea fondurilor structurale în mod special şi a fondurilor nerambursabile în mod general.

Aristotel CĂNCESCUPreşedinte Consiliul Judeţean Braşov

8



Argument

Demersurile dezvoltării durabile în judeţul Braşov

Prin Conceptul de Dezvoltare Durabil ă a judeţ ulului Braşov administraţia judeţeană propune oconcepţie trans-sectorială relevantă din punct de vedere teritorial pentru viitoarele demersuri dedezvoltare durabilă menite să creeze bunăstare în judeţul nostru.

Pornind de la o amplă analiză a tuturor domeniilor relevante, au fost extrase şi sintetizate, prinintermediul unei analize SWOT, punctele tari şi punctele slabe ale situaţiei actuale a judeţuluinostru, precum şi oportunităţile şi riscurile ce rezultă din acestea. Perspectivele de dezvoltarepropuse în partea finală a documentului sunt astfel concepute încât să genereze o dezvoltarearmonioasă a economiei şi ocupării for ţei de muncă, a protecţiei naturii şi mediului, precum şi acondiţiilor adecvate de viaţă în toate zonele de dezvoltare ale judeţului.

Astfel, a fost creată baza necesar ă pentru parcurgerea paşilor următori în demersulplanificării strategice la nivel de judeţ – determinarea viitoarelor linii directoare dedezvoltare, elaborarea unei strategii judeţene cu obiective clare şi măsurabile şiconceperea unui plan de acţiuni concrete care să ducă la îndeplinirea obiectivelor strategice propuse.

Trebuie să luăm însă în considerare şi faptul că teritoriul judeţului face obiectul unor demersuride planificare şi dezvoltare coordonate la nivel regional şi naţional, demersuri ce trebuie deasemenea integrate în viziunile şi planurile judeţene.

Având în vedere faptul că documentele de planificare existente la nivel judeţean, regional şinaţional sunt doar par ţial cunoscute actorilor relevanţi ai demersului de dezvoltare durabilă,acest material are rolul de a crea transparenţă şi în acest sens. Din analiza documentelor deplanificare reiese faptul că acestea difer ă foarte mult din punct de vedere conceptual şi în parte

nu sunt suficient de actuale. Din acest punct de vedere, un alt rol al prezentului document esteacela de a corobora ideile de dezvoltare esenţiale pentru judeţul Braşov printr-o analiză actuală şi integrată.

Unul din principalele obiective ale demersului de realizare a prezentului material a fost acela dea analiza consecinţele schimbărilor structurale şi demografice prin care trece judeţul Braşov şide a sensibiliza actorii abilitaţi vis-a-vis de problemele ce vor urma să apar ă. Analiza evoluţieidemografice precum şi prognoza elaborată de către Oficiul Naţional de Statistică pentru judeţele din România arată că procesele de diminuare şi de îmbătrânire, caracteristice pentruanumite regiuni ale Europei vizează pe deplin şi România, prin urmare şi judeţul Braşov. Acesteconsecinţe influenţează în mod semnificativ toate domeniile vieţii sociale şi economice şi merită tratate cu foarte multă atenţie.

În elaborarea prezentului Concept de Dezvoltare Durabilă au jucat un rol importantdocumentele de planificare existente la nivel naţional (Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013), nivel regional (Planul Regional de Dezvoltare al Regiunii Centru 2007-2013, PrognozaDemografică a Regiunii Centru 2003-2025), nivel judeţean (Planul de Amenajare Teritorială alJudeţului Braşov 2002, Cadrul Strategic şi Planul de Implementare pentru un Turism Durabil înJudeţul Braşov, Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului în Judeţul Braşov, Planul de Dezvoltare Şcolar ă a Judeţului Braşov), şi de la nivel local (Agenda Locală 21 a MunicipiuluiBraşov).

Alte documente relevante pentru demersurile de planificare strategică ale judeţului suntPlanurile de Urbanism General existente pentru fiecare localitate în parte. 14 localităţi au planuri

actualizate înainte de anul 2000, având deja o vechime de peste 6 ani, 29 au planuriactualizate în perioada 2000 – 2002, iar restul de 11 localităţi au planuri ce au fost actualizate în perioada 2003 – 2006.

9



Argument

Acest material a fost transmis spre consultare tuturor actorilor din jude ţ. Sugestiile şi remarcileexprimate în luările de poziţie transmise de către aceştia Agenţiei de Dezvoltare Durabilă aJudeţului Braşov au fost supuse unui proces de armonizare şi dezbatere internă, iar multedintre aceste idei au fost integrate în document.

Conceptul de Dezvoltare Durabil ă a judeţ ulului Braşov va fi supus discuţiilor şi aprobării în

cadrul sedinţei de lucru a Consiliului Judeţean Braşov.

În felul acesta un prim pas important a fost realizat. Desigur însă, mai sunt şi alţi paşi ce vor trebui întreprinşi în vederea implementării acestui concept, pornind de la baza existentă. În fazaurmătoare va fi foarte important să se dezvolte o bază de date care să cuprindă toate măsurileşi proiectele relevante ce vizează teritoriul judeţului, diferenţiate în funcţie de domenii, grad dematuritate şi amplasare spaţială. Având această bază vor putea fi stabilite priorităţilecorespunzătoare, care să fie ulterior ordonate din punct de vedere al perioadelor de timp în caresă fie realizate şi din punct de vedere al surselor de finanţare. Toate aceste proiecte vor trebuidocumentate într-un plan de acţiune sau plan de măsuri. Pentru acest demers va fi necesar ă implicarea tututror actorilor din judeţ, deoarece în acest punct va fi foarte importantă existenţaunui consens cât mai larg.

Conceptul de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov a fost elaborat în colaborare cu instituţiiavând atribuţii la diferite niveluri şi în diverse domenii. Pentru eforturile depuse, datele furnizateşi viziunile împărtăşite, dorim să adresăm mulţumiri Consiliului Judeţean Braşov, DirecţieiJudeţene de Statistică, Camerei de Comer ţ şi Industrie Braşov, Oficiului Registrul Comer ţului depe lângă Tribunalul Braşov, Direcţiei Investiţii, Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrulConsiliului Judeţean Braşov, Direcţiei pentru Agricultur ă şi Dezvoltare Rurală Braşov,Regionalei CFR Braşov, Direcţiei de Administrare Drumuri şi Poduri din cadrul Consiliului

Judeţean Braşov, Autorităţii de Sănătate Publică Braşov, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Direcţiei Judeţene Braşov pentru Cultur ă, Culte şi PatrimoniuCultural Naţional, Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov, Compartimentului de ProtecţiaMediului din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, Asociaţiei de Dezvoltare Durabilă Braşov şiechipei de proiect a Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov.

Viziuni de dezvoltare naţionaleşi judeţene ce fac referire la

judeţul Braşov

Documente existente privinddezvoltarea judeţeană

Prognoza demografică

Dezvoltarea unei baze de date care să cuprindă toate proiectele şi măsurile existente

din judeţ

Elaborarea unui plan de acţiuni cu priorităţi

clare şi stabilite de comun acord cu toţi actoriirelevanţi

Conceptul de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov

Analiza SWOTAnaliza actuală

Pers ective de dezvoltare

10



Introducere



Introducere

Poziţie. Judeţul Braşov este situat înpartea centrală a României, la îmbinareaa două mari lanţuri muntoase: CarpaţiiOrientali şi Carpaţii Meridionali. Conform

Legii 315/2004 privind dezvoltarearegională în România, judeţul Braşov faceparte din Regiunea de Dezvoltare 7Centru, alături de judeţele Sibiu, Mureş,Harghita, Covasna şi Alba.

Populaţia judeţului, înregistrată la 1 iulie2006, este de 595.758 de locuitori,populaţie preponderent urbană. JudeţulBraşov deţine 23,4% din populaţiaRegiunii Centru. O mare parte a populaţiei judeţului locuieşte în municipiul Braşov.

Suprafaţa judeţului este de 5.363 km², cu o densitate a populaţiei de 111 loc/km², peste mediape ţar ă de 90 loc/km², ocupând astfel poziţia a şaptea pe ţar ă la acest indicator.

Relief. Trei categorii de unităţi caracterizează relieful judeţului: munţii, depresiunile şi dealurile.Relieful muntos ocupă aproximativ 40% din teritoriu, iar zona de câmpie-deal-podiş 60%.Unităţile montane sunt eşalonate, în marea lor majoritate, la marginea sudică a judeţului, întrelimita cu judeţul Sibiu – la vest – şi limita cu judeţele Buzău şi Covasna - la est. Văile tributareOltului, culoarul Bran-Rucăr, pasurile Predeal, Predeluş, Bratocea şi Tabla Buţii, introducpronunţate denivelări transversale în acest aliniament muntos, reducându-i masivitatea şiindividualizând o serie de masive, cu particularităţi distincte.

Climă. Judeţul Braşov se încadrează zonal în climatul temperat, iar regional se situează latranziţia dintre climatul continental vest-european de nuanţă oceanică şi cel excesiv continentaldin est.

Administrativ. Braşovul este unul din cele 41 de judeţe ale României, având în componenţasa:

4 municipii: Braşov, Făgăraş, Codlea şi Săcele, 6 oraşe: Zărneşti, Râşnov, Rupea, Victoria, Predeal şi Ghimbav, 48 de comune cu 149 de sate.

Din punct de vedere administrativ-teritorial, în judeţul Braşov există 58 de administraţii publice

locale (municipii, oraşe şi comune).

Localităţi centrale. În judeţul Braşov există un sistem privind localităţile centrale. Acestelocalităţi centrale vor trebui în viitor să reprezinte într-o mai mare măsur ă baza necesar ă pentruviitoarele decizii de planificare. Ca şi centru urban superior , oraşul Braşov are ca sarcină aprovizionarea şi deservirea cu servicii specializate a întregului judeţ. În acest caz, ne referim launiversităţi, oper ă, teatru, spitale specializate şi clinici, magazine specializate, administraţia judeţeană şi altele.

Ca şi nivel următor, centrele urbane medii au ca sarcină aprovizionarea şi deservirea cuservicii a propriului teritoriu şi a zonei de acoperire prin intermediul unor structuri proprii. Printreaceste structuri se număr ă: şcoli gimnaziale, spitale, policlinici, farmacii, magazine pentru nevoi

periodice, cinematografe, biblioteci, centre de consultanţă în domeniul social. Oraşele Făgăraş,Rupea, precum şi Braşov pot fi definite ca şi centre urbane medii, Braşovul având în acelaşitimp atât atribuţiile unui centru urban superior, cât şi cele ale unui centru urban mediu.

Regiunea de Dezvoltare 7 Centru

13



Introducere

Zonele pe care le acoper ă cele trei centre urbane medii se pliază pe cele trei zone istorice ale judeţului Braşov (Ţara Rupei, Ţara Făgăraşului şi Ţara Bârsei) cu două mici excepţii, Comăna(apar ţine Ţării Rupei) şi Şinca Nouă (apar ţine Tării Bârsei). Un avantaj al propunerii demodificare privind includerea celor două unităţi administrative Comăna şi Şinca Nouă în ŢaraFăgăraşului, constă în faptul că astfel s-ar realiza o armonizare perfectă cu cele 7 micro-regiuniale judeţului Braşov. (vezi hăr ţile de mai jos, precum şi Anexa 6)

În cadrul Ţării Bârsei se regăseşte oraşul Braşov cu zona sa înconjur ătoare, denumită şi zonametropolitană, zonă ce reprezintă în ansamblul ei o subregiune.

Va trebui verificat dacă, sub acest nivel al centrelor urbane medii, în anumite cazuri speciale,vor trebui să mai existe şi alte categorii precum centrele urbane inferioare. Mai mult decâtatât, anumite oraşe sau comune, datorită funcţiilor speciale pe care le îndeplinesc (staţiune,zonă turistică etc.), au un statut aparte.

Obiectivul este acela de a concentra anumite măsuri de investiţii de infrastructur ă în special înaceste locaţii centrale, deoarece din prisma funcţiei lor precum şi a numărului de locuitori pecare îl deţin, acestea vor continua să existe pe termen lung. Chiar şi în situaţia unei scăderi

demografice, instituţiile ce se regăsesc la nivelul acestor centre urbane vor continua să fiefolosite de către un număr mare de locuitori.

Împăr ţirea judeţului în 3 regiuni

Hartă: Realizare ADDJB Sursa: ADDJB

14



Introducere

Împăr ţirea judeţului în 7 micro-regiuni de dezvoltare durabilă

Hartă: Realizare ADDJB Sursa: Consiliul Judeţ ean

Particularităţi. Braşovul a devenit încă din secolul al XVI-lea, principalul centru economic princare se realizau intensele legături dintre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. În ultimeledecenii, Braşovul s-a dezvoltat ca unul din principalele centre industriale ale ţării. În prezenteconomia judeţului Braşov este una foarte diversificată, cu accente puternice în domeniulindustriei, o caracteristică deosebită a economiei locale fiind dată de prezenţa a aproape tuturor ramurilor industriale. În judeţul Braşov există mari posibilităţi pentru realizarea de investiţii, ceiinteresaţi având la dispoziţie o puternică şi diversificată baza tehnico-materială, for ţă de muncă corespunzator calificată, piaţă de desfacere şi o legislaţie adecvată ce garantează drepturileinvestitorilor str ăini în România.

Braşovul este judeţul cu cel mai înalt grad de urbanizare la nivelul Regiunii de Dezvoltare 7Centru, cu o pondere a populaţiei din total de 75%. La Braşov se intersectează majoritateacăilor de comunicaţie prin care se realizează legătura între regiunile din nordul ţării cu cele dinsud şi a celor din vest cu cele din est. Braşovul este şi un important nod feroviar, judeţuldeţinând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare 7 Centru (62km/1000 km² faţă de 43 km/1000 km²).

Judeţul Braşov este renumit pentru activităţile turistice şi potenţialul pe care acesta îl deţine îndomeniu. La nivelul Regiunii de Dezvoltare 7 Centru, 43% dintre structurile turistice ale regiuniisunt concentrate în judeţul Braşov.

Peisajele montane deosebite, cu elemente rare de flor ă şi faună, au determinat crearea a două zone protejate pe teritoriul judeţului Braşov: Parcul Naţional Piatra Craiului cu un relief impunător şi specii rare de flor ă şi faună, şi Parcul Natural Bucegi care prezintă peisajeatractive cu spectaculoase văi glaciare.

15

dezv durabila brasov

Documents

Transcript of dezv durabila brasov