de pres/Revista presei/Revista... · Web viewLa fata locului au ajuns, fiind instiintati de...

24.10.2017

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI20 - 24 octombrie 2017

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

24.10.2017

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................7

Teme ANAR..................................................................................................................7C.P.Tariceanu sesizeaza CCR in cazul Belina.................................................................7Cazul Belina ajunge la CCR...........................................................................................8Tăriceanu a depus sesizarea la CCR în cazul Belina......................................................8Pericol de inundații în opt județe...............................................................................11Atentionare cod galben de inundatii..........................................................................12Barajul Stânca - Costeşti, consolidat printr-un proiect european de peste nouă milioane de euro........................................................................................................13Botoşani: Probleme în alimentarea cu apă în județ, din cauza unor lucrări la Barajul Bucecea......................................................................................................................14Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş..........................................................15Poluare la iazul de decantare Bozânta, a fost observată prezenţa de metale şi suspensii în râul Lăpuş...............................................................................................16Teme similare.............................................................................................................18Ministrul Energiei: 'Stocurile de cărbune, completate din producţia internă şi din importurile asumate de Complexul Energetic Hunedoara'........................................18Teme de mediu...........................................................................................................19Noi demisii pe masa premierului...............................................................................19Mutarea zilei..............................................................................................................19Incendiul de la Pata Rât, stins după opt ore. Primarul Boc: Focul a fost pus intenţionat şi premeditat...........................................................................................20

PRESA LOCALĂ............................................................................................................21ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET........................................................21

Teme ABA...................................................................................................................21Acumularea de apă de la Mihoveni va fi golită marţi.................................................21EXPLOZIV: “Apele Române” susţin că Nova Apaserv ştia de 3 LUNI de lucrări, anunţul întreruperii s-a “pierdut” la un fax.............................................................................22

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

24.10.2017

Administratia Bazinală de Apă Siret, despre alimentarea cu apă a municipiului Botoşani: "Operatorul de apă SC Nova Apa Serv Botoşani a fost informat asupra începerii manevrelor”................................................................................................24Apă reluată cu o soluţie banală..................................................................................26LOCAL: Reprezentanţii Nova Apaserv au asistat la lucrări încă de luni, dar n-au constatat nereguli......................................................................................................27LOCAL: Prefectul a efectuat o vizită la Bucecea.........................................................28Haos total cu furnizarea apei.....................................................................................29Directorul tehnic al Administraţiei Bazinale de Apă Siret: “Renunţăm la o parte din lucrări”....................................................................................................................... 30Botoşaniul, lăsat fără apă din cauza unei avarii.........................................................31Intervine politicul. Un parlamentar vrea demiterea şefilor de la Bacău a Apelor Române pentru dezastrul de la Botoşani: un județ lăsat fără apă.............................33Preşedintele Consiliului Județean, despre lipsa apei: "Cei de la Administrația Apelor Siret nu au venit suficient de pregătiți ".....................................................................34E DEZASTRU! Lucrările la baraj durează încă o săptămână, acumularea e goală, nu se ştie când se reia furnizarea apei.................................................................................34Teme similare.............................................................................................................36Cod portocaliu de ploi abundente în 5 județe şi Cod galben de averse şi vânt în alte 13 județe, de luni dimineață......................................................................................36Teme de mediu...........................................................................................................37Ursul şi gunoaiele, subiectele conferinţei cu vicepremierul la Neamţ.......................37Ministrul Mediului în Neamț: Depozitele temporare de gunoi trebuie închise..........38O nouă vizită ministerială: Ministrul Mediului, mulţumit de gestionarea deşeurilor din Neamţ.................................................................................................................. 40Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, cere punerea în funcţiune a depozitelor Moara şi Pojorâta.......................................................................................................42Graţiela Gavrilescu vrea ca depozitele ecologice de deşeuri din Moara şi Pojorâta să devină funcţionale cât mai repede.............................................................................44

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................46

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

24.10.2017

Teme ABA...................................................................................................................46CONSTRUCȚIE NEFINALIZATĂ – Barajul Runcu, în atenția autorităților județene......46Revoltător! Indivizi cu maşina pe dig în Satu Mare, au dărâmat bariera şi au fugit.. .47OPINIA SPECIALIŞTILOR – Incidentul de la iazul din Bozânta a avut efect local şi momentan pe râul Lăpuş...........................................................................................47Incident la iazul Bozanta: Precizari ale SGA Maramures............................................49SGA Maramureş evaluează urmările incidentului de la Iazul Bozânta.......................51Incident la iazul Bozanta: Precizari ale SGA Maramures............................................53Incident la iazul Bozanta: Precizari ale SGA Maramures............................................53SCANDAL – Cauzele poluării de către compania REMIN a râurilor Lăpuş şi Someş (Bonus: tentativa autorităților de detergentizare a cazului şi contradicțiile dintre acestea)......................................................................................................................55O nouă deversare cu steril toxic în Baia Mare............................................................57Pagube în valoare de peste 22.000 mii lei în Maramureş..........................................59POLUARE ACCIDENTALĂ PE LĂPUȘ ȘI SOMEȘ............................................................61Poluare accidentală la Bozânta! Vezi ce măsuri au fost luate....................................61Poluare accidentală la iazul de decantare Bozânta....................................................62Poluare accidentala la iazul de decantare Bozanta....................................................64Poluare accidentală cu steril la iazul de decantare Bozânta.......................................65POLUARE ÎN MARAMUREȘ – Deversare de steril din iazul Bozanta...........................67POLUARE ACCIDENTALĂ PE LĂPUȘ ȘI SOMEȘ............................................................69PERICOL: Poluare accidentală la iazul de decantare Bozânta.....................................69Lacul Colibița s-ar putea ”goli”singur dacă nu este reabilitat barajul în timp util - Cine spune acest lucru?! APM BN este la mijloc?..............................................................69Teme similare.............................................................................................................70Malul Someşului: loc de promenadă, în loc de ghetou. Propunerea unui consilier. . .70Stăvilarele de pe Someş sunt pline cu gunoaie dinspre Floreşti.................................70Teme de mediu...........................................................................................................71„Bomba“ de metan de la Pata Rât ia foc cu complicitatea autorităţilor: Poliţia s-a sesizat după 27 de incendii........................................................................................71

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

24.10.2017

Incendiul de la Pata Rât, stins după opt ore. Primarul Boc: Focul a fost pus intenţionat şi premeditat...........................................................................................76PSD cere înregistrările camerelor video de la Pata Rât..............................................77Avem un munte de deşeuri. Ce ar trebui să facem?..................................................78Răsturnare de situație în scandalul Pata Rât. Cine va avea de suferit?......................82Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se opune instituirii stării de alertă la Pata Rât......................................................................................................................83Operațiunile de închidere a rampei neconforme de gunoi din Huedin, aproape de finalizare. Lucrările costă peste 1,6 milioane de lei....................................................85

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.....................................................86Teme ABA...................................................................................................................87Din ciclul „România fascinantă" Belina - era pe când nu s-a zărit, azi o vedem şi nu e!................................................................................................................................... 87Timp de 60 de zile, Lucrări de întreținere şi reparații curente la Barajul de priză de apă nr. 2 din Târgu-Mureş..........................................................................................88De ce a scăzut nivelul râului Mureş în Târgu-Mureş. Anunţul făcut de Administraţia Bazinală de Apă Mureş...............................................................................................89Se execută lucrări de reparatii la baraj.......................................................................90Lucrări la baraj........................................................................................................... 90Teme similare.............................................................................................................91Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia............................................................................................................................ 91Sunt necesare două miliarde de euro (traducere).....................................................92Centru pentru alertarea populaţiei în cazul fenomenelor meteo periculoase, în pregătire la Târgu-Mureş...........................................................................................9716-21 octombrie 2017 săptămâna adaptării la schimbările climatice........................98Conferinţă internaţională despre dezvoltare durabilă, la Târgu-Mureş. Schimbările climatice, aproape de trecerea „pragului critic”......................................................100Investitori interesați de câteva grupuri de la Mintia................................................103Teme de mediu.........................................................................................................104

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

24.10.2017

Mai mulți bani pentru ANM.....................................................................................104Peste un milion de lei amenzi pentru lemn fără documente...................................104Plantare arbuşti în comuna Sânpaul - Importanța protecției mediului înconjurător................................................................................................................................. 105Arde pădurea în Apuseni. Un incendiu izbucnit de două zile la Sălciua s-a extins pe 10 hectare.....................................................................................................................106Școlile pot câştiga o transformare în valoare de 15 000 de euro prin acțiuni de ecologizare...............................................................................................................107Sancționat drastic pentru lemnul din căruță............................................................108

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.........................................................108Teme ABA.................................................................................................................109Viaţa l-a răsplătit pe Ştefan Prală pentru seriozitate şi modestie............................109Teme de mediu.........................................................................................................109În 2016, s-au cheltuit peste 9 miliarde de lei, pentru protecţia mediului................109Eugen Neaţă: „Pas uriaş în Senat pentru salvarea a peste 10.000 de locuri de muncă în Vâlcea”.................................................................................................................11010 hectare de vegetație au ars în județul Sibiu........................................................111Sancţiuni pe linie silvică la Stoileşti şi Brezoi............................................................111

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD.................................112Teme ABA.................................................................................................................112În acest an, inspectorii ABA Prut – Bârlad au efectuat 461 de controale.................112Restrictii drastice in alimentare cu apa in mai multe localitati din judetul Iasi........114Nouă milioane de euro s-au cheltuit pentru consolidarea barajului Stânca-Costeşti................................................................................................................................. 115

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU...........................................................115Teme ABA.................................................................................................................116SGA Gorj a efectuat o serie de lucrări pe râurile din județ.......................................116Investiție de 200 de milioane de euro, blocată. Defileul Jiului, salvat!....................117Boza: Plătim apa Jiului de patru ori..........................................................................118Lucrările în Defileul Jiului continuă şi în 2018..........................................................119

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

24.10.2017

Teme similare...........................................................................................................120VREMEA RECE în toată țara. AVERTIZARE pentru GORJ! Vezi până când!................120Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni în Oltenia...........................121Recomandări ale IPJ pentru şoferi în perioada codului portocaliu de ploi abundente................................................................................................................................. 122Ce măsuri iau pompierii împotriva fenomenelor meteo periculoase.......................122Vezi ce anunță meteorologii pentru următoarele două săptămâni.........................123Vremea rea a închis iar Transalpina.........................................................................124Demersuri pentru realizarea unor investiţii importante la Bălăneşti.......................124URMEAZĂ o IARNĂ CUMPLITĂ! ANUNȚUL făcut de directoarea ANM....................126Teme de mediu.........................................................................................................126Ultimul pas pentru realizarea Sistemului de management integrat al deşeurilor....126

PRESA CENTRALĂTeme ANARC.P.Tariceanu sesizeaza CCR in cazul BelinaPresedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, urmeaza sa depuna, în cursul zilei de luni, sesizarea la Curtea Constitutionala privind presupusul conflict juridic creat de deschiderea de catre DNA a dosarului 'Belina'. Potrivit ordonantei întocmite de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

24.10.2017

procurori, în anul 2013, prin actiunea concertata a unor persoane cu functii publice, parti din Insula Belina si Bratul Pavel (cu suprafata de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare), situate în albia minora a Dunarii, au trecut ilegal din proprietatea Apelor Romane în proprietatea judetului Teleorman si în administrarea Consiliului Judetean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, sa fie închiriate tot ilegal unei firme privat. /Digi 24

Cazul Belina ajunge la CCRCazul Belina a ajuns pe masa judecatorilor constitutionalisti. Calin Popescu Tariceanu va sesiza CCR in urma anchetarii de catre DNA a modului in care domeniul Belina a ajuns la compania Teldrum. DNA a anchetat 2 hotariri de Guvern care au facut posibil transferul insulei Belina si a bratului Pavel de la Apele Romane catre CJ Teleorman, si apoi catre Teldrum. /Realitatea TV

Tăriceanu a depus sesizarea la CCR în cazul BelinaPreşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a trimis la Curtea Constituțională sesizarea în dosarul Belina, cerând să se soluționeze conflictul juridic de natură constituțională între Guvernul României, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție şi Direcția Națională Anticorupție.Sesizarea, semnată de preşedintele Senatului, a fost depusă la Curtea Constituțională. În document, Tăriceanu cere judecătorilor CCR să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern şi DNA, ca parte componentă a Ministerului Public.„Ministerul Public – Direcția Națională Anticorupție şi-a arogat competența de anchetare a circumstanțelor, împrejurărilor, oportunității şi legalității elaborării celor două hotărâri de Guvern”, se arată în sesizare.Totodată, preşedintele Senatului ar dori ca CCR să spună explicit că procurorii nu pot ancheta „circumstanțele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotarârilor de Guvern”, după modelul deciziei pronunțate de Curtea Constituțională în cazul OUG 13.Călin Popescu Tăriceanu a anunțat săptămâna trecută, după o şedință a coaliției PSD-ALDE, că depune luni, la Curtea Constituțională, sesizarea privind un presupus conflict

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

24.10.2017

juridic între puterea judiciară şi puterea executivă, conflict ce ar fi fost creat de deschiderea de către procurorii DNA a dosarului „Belina”.„V-am spus ieri (marți - n.r.) că aştept punctul de vedere al experților. Între timp mi l-au prezentat astăzi de dimineață, aşa încât luni, săptămâna viitoare, voi depune la Curtea Constituțională sesizarea despre care am vorbit”, declara Tăriceanu, miercurea trecută.Demersul liderului Senatului vine după ce Guvernul Tudose a decis să nu-şi asume sesizarea Curții Constituționale, deşi ministrul Justiției, Tudorel Toader, spunea că instituția pe care el o conduce a realizat un proiect de sesizare.La finalul lunii septembrie, tot Tudorel Toader susținea că judecătorii constituţionali vor trebui să precizeze dacă, în condiţiile în care Curtea a stabilit deja că procurorii nu pot face anchete în ceea ce priveşte ordonanţele, se pot face astfel de anchete vizând hotărârile de guvern.Ca urmare a declaraţiilor lui Toader, DNA a sesizat CSM, apreciind că acestea sunt de natură să afecteze independenţa sistemului judiciar şi că ministrul a indus în opinia publică ideea că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal.O zi mai târziu, Liviu Dragnea a spus că, atunci când ministrul Justiţiei va veni cu proiectul de sesizare, Guvernul va sesiza CCR, liderul PSD adăugând: „dacă ministrul vine într-adevăr”.După ce preşedintele Senatului a anunțat că depune luni sesizarea la CCR pe dosarul „Belina”, reprezentanții PNL au declarat că îi vor cere demisia.„Dacă Tăriceanu va contesta la CCR ancheta în cazul Belina în calitatea sa de preşedinte al Senatului, îşi va bate joc de imaginea şi credibilitatea acestui for pe care nu are niciun drept să îl târască în asemenea demersuri scandaloase. PNL îi va cere demisia. Nu mai are nicio legitimitate să conducă Senatul României.O spun cu mare regret: acest domn a ajuns o ruşine a politicii româneşti. Ce-a mai rămas din liberalismul de care face atâta paradă? Libertatea de a-l servi pe Liviu Dragnea când cei din PSD nu mai răspund la apel”, a reacționat, pe pagina sa de Facebook, prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan.Pe 22 septembrie, DNA a anunţat că Sevil Shhaideh, la acel moment vicepremier, este suspectă de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, într-un dosar conform căruia, în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

24.10.2017

2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.În acelaşi dosar, DNA a cerut Camerei Deputaților încuviințarea începerii urmăririi penale a Rovanei Plumb, la momentul respectiv ministru al Fondurilor Europene. Cererea DNA a fost respinsă de Camera Deputaților.Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb şi-au dat demisia din Guvernul Tudose, în urma discuțiilor tensionate dintre premierul Mihai Tudose şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea.Potrivit ordonanţei întocmite de procurori, în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate H.G. 943/2013, act cu caracter individual şi HG 858/2013, act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. /Romania Libera, http://romanialibera.ro/politica/institutii/tariceanu-a-depus-sesizarea-la-ccr-in-cazul-belina-474540/Stirile Pro TV, http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/calin-popescu-tariceanu-a-sesizat-curtea-constitutionala-in-cazul-belina.html/Cotidianul, https://www.cotidianul.ro/belina-mutata-pe-insula-ccr//Cronica Romana, https://cronicaromana.net/2017/10/23/tariceanu-sesizeaza-ccr-in-cazul-belina//Curs de Guvernare, http://cursdeguvernare.ro/calin-popescu-tariceanu-a-sesizat-ccr-in-legatura-cu-dosarul-belina.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://cursdeguvernare.ro/calin-popescu-tariceanu-a-sesizat-ccr-in-legatura-cu-dosarul-belina.html

http://cursdeguvernare.ro/calin-popescu-tariceanu-a-sesizat-ccr-in-legatura-cu-dosarul-belina.html

https://cronicaromana.net/2017/10/23/tariceanu-sesizeaza-ccr-in-cazul-belina/

https://cronicaromana.net/2017/10/23/tariceanu-sesizeaza-ccr-in-cazul-belina/

https://www.cotidianul.ro/belina-mutata-pe-insula-ccr/

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/calin-popescu-tariceanu-a-sesizat-curtea-constitutionala-in-cazul-belina.html

http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/calin-popescu-tariceanu-a-sesizat-curtea-constitutionala-in-cazul-belina.html

http://romanialibera.ro/politica/institutii/tariceanu-a-depus-sesizarea-la-ccr-in-cazul-belina-474540

http://romanialibera.ro/politica/institutii/tariceanu-a-depus-sesizarea-la-ccr-in-cazul-belina-474540

24.10.2017

Pericol de inundații în opt județeInstitutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis luni o atenţionare Cod galben de inundaţii pentru râuri din opt judeţe din Muntenia, Oltenia şi Banat şi pentru afluenţii mici ai Dunării, valabilă de marţi, de la ora 3:00, până miercuri, la ora 9:00. Potrivit hidrologilor, atenţionarea vizează râurile din bazinele hidrografice: afluenţii mici ai Dunării aferenţi sectorului amonte Drobeta Turnu Severin (judeţele Mehedinţi şi Caraş Severin), Desnăţui (judeţele Mehedinţi şi Dolj), Jiu-bazin amonte s.h. Răcari (judeţele Hunedoara, Gorj, Dolj şi Mehedinţi), Lotru (judeţul Vâlcea), Olteţ-bazin superior şi mijlociu (judeţele Gorj şi Vâlcea), afluenţii Oltului aferenţi sectorului aval s.h. Sebeş Olt - amonte acumularea Strejeşti (judeţele Vâlcea şi Argeş), râurile mici din bazinele superioare ale Argeşului şi Dâmboviţei (judeţele Argeş şi Dâmboviţa). În intervalul menţionat se vor produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale Cotelor de Atenţie. Fenomenele se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe afluenţii mici ai Dunării aferenţi sectorului amonte Orşova şi pe unele râuri mici din judeţele Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea. În funcţie de evoluţia fenomenelor hidrometeorologice, INHGA va actualiza prognoza hidrologică. Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, duminică, o avertizare Cod portocaliu de ploi şi vânt în cinci judeţe din centrul şi nord-vestul ţării, respectiv o avertizare Cod galben de vremea rea, în 13 judeţe din zonele Moldovei, Munteniei şi Olteniei, valabile începând de luni dimineaţă. În intervalul 23 octombrie, ora 10:00 - 24 octombrie, ora 23:00, va fi în vigoare avertizarea Cod galben de ploi însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului la munte. Din dimineaţa zilei de luni, 23 octombrie, aria ploilor se va extinde dinspre vest cuprinzând treptat cea mai mare parte a ţării.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

24.10.2017

În intervalul menţionat, în Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei (inclusiv în zona municipiului Bucureşti), local în Transilvania, precum şi în zonele montane şi submontane, se vor cumula cantităţi de apă ce vor depăşi local 20 - 30 l/mp şi izolat 40 l/mp. În zona Carpaţilor Meridionali şi a Carpaţilor de Curbură se vor cumula cantităţi de apă pe arii extinse între 30 şi 50 l/mp şi izolat peste 60 l/mp. Vântul va avea intensificări, local şi temporar, în majoritatea regiunilor, cu viteze de 50 - 55 km/h, iar la munte, cu precădere în zona înaltă a Carpaţilor Meridionali, vor fi rafale de peste 70 - 80 km/h. Temperaturile vor scădea de la o zi la alta, astfel încât la mijlocul săptămânii vremea va deveni rece în toată ţara. La munte, la altitudini mari, trecător vor fi precipitaţii mixte. Conform ANM, în intervalul 23 octombrie, ora 12:00 - 24 octombrie, ora 18:00, va fi în vigoare Cod portocaliu de vreme rece şi ploioasă. Vor fi afectate zonele deluroase şi montane din judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş şi Dâmboviţa. În intervalul menţionat, cantităţile de apă vor depăşi pe arii extinse 50 - 60 l/mp şi izolat 80 l/mp. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/mediu/2017/10/23/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-opt-judete-pana-miercuri-dimineata-20-02-53/Antena 3, https://www.antena3.ro/actualitate/pericol-de-inundatii-in-opt-judete-439143.html/Ziua News, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/pericol-de-inunda-ii-in-opt-jude-e-808860

Atentionare cod galben de inundatiiInstitutul National de Hidrologie a emis o atentionare cod galben de inundatii pentru rauri din 8 judete si pentru afluentii mici ai Dunarii. /Europa FM

Barajul Stânca - Costești, consolidat printr-un proiect european de peste nouă milioane de euroBarajul de la Stânca - Costeşti, construit pe râul Prut, la frontiera dintre România şi Republica Moldova, a fost consolidat în baza unui proiect cu finanțare europeană în valoare de peste nouă milioane de euro.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/pericol-de-inunda-ii-in-opt-jude-e-808860

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/pericol-de-inunda-ii-in-opt-jude-e-808860

https://www.antena3.ro/actualitate/pericol-de-inundatii-in-opt-judete-439143.html

https://www.antena3.ro/actualitate/pericol-de-inundatii-in-opt-judete-439143.html

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/10/23/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-opt-judete-pana-miercuri-dimineata-20-02-53

https://www.agerpres.ro/mediu/2017/10/23/inhga-cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-opt-judete-pana-miercuri-dimineata-20-02-53

24.10.2017

Proiectul, intitulat "Prevenirea şi protecția împotriva inundațiilor în bazinele superioare Siret şi Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu stații automate — East Avert", a fost finanțat prin Programul Operațional Comun România — Ucraina — Republica Moldova, beneficiari fiind Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România, Administrația Bazinală a Apelor Prut, Administrația Bazinală a Apelor Siret, Institutul Național de Hidrologie şi Managementul Apelor, precum şi Agenția Apele Moldovei din Republica Moldova, Departamentul Resurselor de Apă din Bazinul Prut — Nistru din Ucraina şi Centrul Regional de Hidrometeorologie din Cernăuți — Ucraina.Prin East Avert, autoritățile române au finanțat, printre altele, lucrările de punere în siguranță a deversorului barajului Stânca — Costeşti, afectat de viiturile puternice de pe Prut din 2008."Prin proiectul East Avert s-a modernizat, s-a pus în siguranță deversorul de ape mari al barajului, care a avut de suferit în anul 2008, fiind inundată galeria de comandă pentru stavilele de pe deversor", a declarat directorul barajului Stânca, Mircea Vucovici, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanții mass-media prezenți în "Caravana jurnaliştilor" din România, Ucraina şi Republica Moldova, care vizitează, timp de o săptămână, principalele proiecte europene implementate prin Programul Operațional Comun România — Ucraina — Republica Moldova 2007 — 2013. La rândul lor, autoritățile moldovene au consolidat digul de pe partea stângă a barajului, care a fost afectat de inundațiile din 2008."În 2008 am avut o infiltrație în corpul barajului de 40 litri pe secundă. Apoi s-a luat decizia de a face o reparație capitală. (...) După construcția barajului, aceasta este cea mai mare investiție. Învestiția a fost de 1,88 milioane de euro", a precizat administratorul Nodului Hidrotehnic Costeşti, Vasile Cojocari.Barajul Stânca Costeşti a fost construit în perioada 1973 — 1978 în baza unei colaborări între România şi fosta Uniune Sovietică, având rolul principal de atenuare a viiturilor, în vederea evitării inundațiilor. El are o capacitate maximă de 1,4 miliarde de metri cubi de apă şi se întinde pe o suprafață de 6.950 hectare. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/social/2017/10/21/barajul-stanca-costesti-consolidat-printr-un-proiect-european-de-peste-noua-milioane-de-euro-10-16-55

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

https://www.agerpres.ro/social/2017/10/21/barajul-stanca-costesti-consolidat-printr-un-proiect-european-de-peste-noua-milioane-de-euro-10-16-55

https://www.agerpres.ro/social/2017/10/21/barajul-stanca-costesti-consolidat-printr-un-proiect-european-de-peste-noua-milioane-de-euro-10-16-55

24.10.2017

/Ziua News, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/barajul-stanca-coste-ti-consolidat-printr-un-proiect-european-de-peste-noua-milioane-de-euro-807182

Botoșani: Probleme în alimentarea cu apă în județ, din cauza unor lucrări la Barajul BuceceaFurnizarea apei în întreg județul Botoşani ar putea fi întreruptă, joi, ca urmare a unor lucrări de reparații la acumularea Bucecea, a anunțat, printr-un comunicat de presă, societatea comercială Nova Apaserv SA.Furnizorul de apă a făcut apel la populație să îşi constituie rezerve, pentru a evita lipsa completă a apei."Având în vedere execuția unor lucrări de intervenție efectuate de către Administrația Națională Apele Române—Administrația Bazinală de Apă Siret, lucrări care au implicat golirea bazinului din localitatea Bucecea, informăm toți utilizatorii societății asupra faptului că este posibilă o întrerupere a furnizării apei. Rugăm pe această cale să aveți în vedere constituirea unor rezerve de apă", se precizează în comunicat.Operatorul de apă susține că afectați de aceste lucrări sunt locuitorii din municipiile Botoşani şi Dorohoi, oraşele Bucecea şi Flămânzi, dar şi comunele Leorda, Brăiesti, Văculeşti, Broscăuți, Mihai Eminescu, Răchiți, Stăuceni, Curteşti, Băluşeni, Coşula, Copălău şi Unteni. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/social/2017/10/19/botosani-probleme-in-alimentarea-cu-apa-in-judet-din-cauza-unor-lucrari-la-barajul-bucecea-12-39-44

Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureș Incident la iazul Bozânta Precizări ale SGA Maramureş Ca urmare a incidentului din data de 17.10.2017 când au fost constatate debite ridicate pe una din sondele inverse ale sistemului de evacuare a apelor limpezite cantonate pe suprafața Iazului Bozânta deținut de CNMPN Remin Baia Mare şi formarea unui con de surpare în proximitatea acesteia, având ca efect descărcarea în emisar, râul Lăpuş, a unor volume de apă în amestec cu steril de flotație, regimul de monitoring impus de ABA Someş Tisa pentru astfel de situații, a constat în:

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

https://www.agerpres.ro/social/2017/10/19/botosani-probleme-in-alimentarea-cu-apa-in-judet-din-cauza-unor-lucrari-la-barajul-bucecea-12-39-44



http://www.ziuanews.ro/revista-presei/barajul-stanca-coste-ti-consolidat-printr-un-proiect-european-de-peste-noua-milioane-de-euro-807182

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/barajul-stanca-coste-ti-consolidat-printr-un-proiect-european-de-peste-noua-milioane-de-euro-807182

24.10.2017

stabilirea unor secțiuni relevante de monitorizare suplimentare față de cele existente prin Sistemul Integrat de Monitoring şi anume 2 pe râul Lăpuş şi 5 pe râul Someş, instituite de la debutul incidentului şi menținute pe întreg parcursul acestuia şi a unui program de prelevări a probelor de apă pentru stabilirea mărimii impactului, precum şi a dispersiei poluanților;monitorizarea calitativă a apelor evacuate de pe iazul Bozânta pentru parametrii specifici, cu o frecvență mărită în corelare cu evoluția incidentului;verificări în teren, prin reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, pentru evaluarea situației şi stabilirea unor măsuri imediate de intervenție pentru limitarea efectelor incidentului;De la începerea evacuării în data de 17.10.2017 până în jurul orei 16.00 s-a evacuat doar apă decantată (limpezită) de pe iaz, fără aport de steril apoi prin apariția conului de surpare s-a realizat şi antrenarea sterilului până în jurul orei 23.00.Au fost realizate măsurile imediate de repunere în funcțiune a vanei de pe evacuarea sondei inverse cu rol de control asupra evacuării de către REMIN Baia Mare, constând în principal din următoarele faze de lucru: demontare vană ( Dn=800 mm), repararea acesteia, remontare şi efectuare probe funcționalitate (închideri/deschideri) iar la momentul actual acțiunile sunt finalizate, vana fiind în stare de funcționare. Conform datelor rezultate din determinările efectuate pe probele de apă prelevate în cadrul monitoringul suplimentar instituit, incidentul a avut un impact local şi momentan pe râul Lăpuş, parametrii calitativi pentru care s-au înregistrat valori ce exced valorile uzuale clasei poluanților specifici, a căror concentrații s-au diminuat pe măsura descreşterii în intensitate a incidentului. Pentru râul Someş starea de calitate a acestuia nu a suferit modificări în nici una dintre secțiunile de monitoring şi în niciuna dintre campaniile de prelevări.Incidentul nu a provocat mortalitate piscicolă în condițiile în care inventarierile piscicole din ultimii ani (2014-2017), efectuate în secțiunile de monitorizare a calități din zona proximă de impact, atât pe râul Lăpuş (Buşag) cât şi pe râul Someş (Cicârlău), au indicat prezența unei populații diverse, specifică zonei ciprinicole în ambele cursuri de apă.Programul de monitoring a inclus şi analize efectuate parametrului 'cianuri totale'

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

24.10.2017

pentru care determinările nu au pus în evidență cantități relevante, justificat de faptul că procesul de extracție şi prelucrare a metalelor neferoaselor desfăşurat anterior, ce a generat sterilul de flotație depozitat pe iazul Bozânta, s-a desfăşurat pe baza flotației selective (separare) în cadrul acestuia, cianura de sodium fiind utilizată ca depresant (reglare pH) şi nu ca element de bază în extracție.Pe râul Lăpuş, aval de zona de impact a incidentului precum şi pe râul Someş, nu există surse de alimentare cu apă în scop potabil, conform evidențelor Sistemului Integrat de Monitoring al Administrației Bazinale de Apa Someş Tisa.Este în curs de evaluare situația generată de incident şi evoluția acesteia. /Agerpres, https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/10/20/comunicat-de-presa-sistemul-de-gospodarire-a-apelor-maramures-21-06-54

Poluare la iazul de decantare Bozânta, a fost observată prezenţa de metale şi suspensii în râul LăpuşAutorităţile de mediu din judeţul Maramureş au intervenit pentru oprirea efectelor unei poluări accidentale la iazul de decantare Bozânta, aparţinând Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase Remin SA, fiind relevată prezenţa de metale şi suspensii în râul Lăpuş.Poluare la iazul de decantare Bozânta, a fost observată prezenţa de metale şi suspensii în râul LăpuşPotrivit unui comunicat al Prefecturii Maramureş transmis, joi, corespondentului Mediafax, conducerea companiei a comunicat că s-a produs o avarie la sonda inversă, iar de pe iaz au fost evacuate ape provenite din precipitaţii.„A avut loc o poluare accidentală la iazul de decantare Bozânta, judeţul Maramureş. În data de 17 octombrie, personalul de întreţinere şi supraveghere de la iazul de decantare Bozânta, aparţinând Companiei Naţionale a Metalelor Preţioase şi Neferoase (CNMPN) Remin SA Baia Mare, a constatat o creştere semnificativă a debitului de apă evacuată din lacul format în zona centrală a iazului Bozânta. Conducerea companiei a comunicat că s-a produs o avarie la sonda inversă, iar de pe iaz au fost evacuate ape provenite din precipitaţii. Deversarea apei a crescut progresiv, iar ulterior a fost evacuată, în mod necontrolat, în amestec cu apă, o masă de steril. Specialiştii Gărzii de Mediu şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/10/20/comunicat-de-presa-sistemul-de-gospodarire-a-apelor-maramures-21-06-54

https://www.agerpres.ro/comunicate/2017/10/20/comunicat-de-presa-sistemul-de-gospodarire-a-apelor-maramures-21-06-54

24.10.2017

Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş au constatat formarea unui con de evacuare pe iaz, respectiv faptul că sistemul de control al evacuărilor prin sonda inversă este defect”, se arată în documentul citat.Reprezentanţii Prefecturii Maramureş au subliniat că au fost prelevate probe de apă din evacuarea directă şi din aval, dar şi din cursurile de apă receptoare, râul Lăpuş şi râul Someş, nefiind semnalată sau înregistrată mortalitate piscicolă.„Evacuarea de apă şi steril a fost oprită în cursul nopţii de 17 octombrie, iar conform datelor primite de la laboratorul SGA Maramureş, analiza probelor de apă a relevat prezenţa de metale şi suspensii în râul Lăpuş. La faţa locului s-a deplasat o comisie alcătuită din reprezentanţi ai mai multor instituţii - Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, CNMPN Remin SA, ISU, IPJ, Prefecturii - iar în cursul zilei de 18 octombrie au fost prelevate probe de apă care sunt în analiză la un laborator de specialitate”, se mai arată în comunicat.Specialiştii din cadrul Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş au dispus, după încetarea fenomenului de evacuare din iaz, măsuri de remediere imediată a defecţiunilor de la sonda inversă şi vana de evacuare, respectiv monitorizarea permanentă a râurilor Lăpuş şi Someş.„Conducerea CNMPN Remin SA Baia Mare a precizat că activitatea de producţie a companiei a fost sistată din luna decembrie a anului 2006, apele acumulate în iazul de decantare provenind doar din ape meteorice - precipitaţii sub formă de ploaie. Pentru iazul Bozânta, compania a obţinut acte de reglementare la încetarea activităţii, respectiv au fost revizuite Acordul de Mediu şi Avizul de Gospodărire a Apelor pentru Proiectul Tehnic de Închidere şi Ecologizare a Minei Herja - Iaz Bozânta”, se menţionează în comunicatul Prefecturii Maramureş. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/poluare-la-iazul-de-decantare-bozanta-a-fost-observata-prezenta-de-metale-si-suspensii-in-raul-lapus-16774680

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.mediafax.ro/social/poluare-la-iazul-de-decantare-bozanta-a-fost-observata-prezenta-de-metale-si-suspensii-in-raul-lapus-16774680

http://www.mediafax.ro/social/poluare-la-iazul-de-decantare-bozanta-a-fost-observata-prezenta-de-metale-si-suspensii-in-raul-lapus-16774680

24.10.2017

Teme similareMinistrul Energiei: 'Stocurile de cărbune, completate din producţia internă şi din importurile asumate de Complexul Energetic Hunedoara'

/Bursa/Agerpres, https://www.agerpres.ro/economie/2017/10/23/ministrul-energiei-stocurile-de-carbune-completate-din-productia-interna-si-din-importurile-asumate-de-complexul-energetic-hunedoara-14-31-41/Economica.net, http://www.economica.net/live-business-ministrul-energiei-stocurile-de-carbune-completate-din-productia-interna-si-din-importurile-asumate-de-ceh_145117.html/Romania TV, http://www.romaniatv.net/ministrul-energiei-stocurile-de-carbune-pentru-iarna-completate-din-productia-interna-si-din-importuri_382937.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.romaniatv.net/ministrul-energiei-stocurile-de-carbune-pentru-iarna-completate-din-productia-interna-si-din-importuri_382937.html

http://www.romaniatv.net/ministrul-energiei-stocurile-de-carbune-pentru-iarna-completate-din-productia-interna-si-din-importuri_382937.html

http://www.economica.net/live-business-ministrul-energiei-stocurile-de-carbune-completate-din-productia-interna-si-din-importurile-asumate-de-ceh_145117.html



https://www.agerpres.ro/economie/2017/10/23/ministrul-energiei-stocurile-de-carbune-completate-din-productia-interna-si-din-importurile-asumate-de-complexul-energetic-hunedoara-14-31-41



24.10.2017

Teme de mediuNoi demisii pe masa premieruluiDoi ministri, Lia Olguta Vasilescu si Doina Pana anunta ca vor demisiona. Seful PSD, Liviu Dragnea urmeaza sa aiba o discutie in incercarea de a le convinge pe cele doua sa nu demisioneze. Surse din PSD spun ca nu ar fi cazul ca in guvern sa se mai faca momentan si alte modificari. /RomaniaTV

Mutarea zilei

/Jurnalul National/Amos News, http://www.amosnews.ro/ministrul-apelor-si-padurilor-intalnire-cu-karmenu-vella-comisar-european-pentru-mediu-afaceri-2017

Incendiul de la Pata Rât, stins după opt ore. Primarul Boc: Focul a fost pus intenţionat şi premeditatIncendiul de la rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost stins de pompieri după opt ore. Primarul Emil Boc a declarat că a focul a fost pus intenţionat şi premeditat, transmite corespondentul Mediafax.Şeful ISU Cluj, Ion Moldovan, a declarat, sâmbătă, că pentru stingerea incendiului de la Pata Rât s-a intervenit cu cinci autospeciale.”Incendiul de la rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost stins după opt ore. Pentru lichidarea focului, ISU Cluj a intervenit cu cinci

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.amosnews.ro/ministrul-apelor-si-padurilor-intalnire-cu-karmenu-vella-comisar-european-pentru-mediu-afaceri-2017

http://www.amosnews.ro/ministrul-apelor-si-padurilor-intalnire-cu-karmenu-vella-comisar-european-pentru-mediu-afaceri-2017

24.10.2017

autospeciale. Duminică vom constitui o comisie de cercetare a cauzelor izbucnirii incendiului, împreună cu Poliţia”, a spus Moldovan.Primarul Emil Boc a declarat, la rândul său, corespondentului Mediafax, că focul a fost pus intenţionat, fiind exclusă autoaprinderea deşeurilor de la rampa temporară.”Este un lucru absolut cert că este vorba despre acţiuni premeditate şi intenţionate de provocare a acestui incendiu. Şi la precedentul incendiu de la începutul lunii octombrie focul a fost pus. Noi am predat tot ce avem la Poliţie în speranţa identificării cât mai rapide a făptuitorilor şi tragerea lor la răspundere. Am dispus celor de la RADP, administratorul rampei, măsuri suplimentare de supraveghere a zonei”, a spus Boc.Potrivit acestuia, înaintea incendiului care a izbucnit la începutul lunii octombrie, camerele video de supraveghere de la rampa temporară au fost dislocate de persoane necunoscute, astfel încât acestea nu au înregistrat nimic.”Capacitatea de stocare deşeuri a rampei temporare de la Pata Rât este de 41%, mai există foarte mult loc până se va umple, şi are autorizaţie de funcţionare până în 2020. Nu avem o presiune pe această rampă, nu avem o problemă cu capacitatea. Cineva doreşte în mod deliberat să facă din Pata Rât un subiect local şi naţional”, a subliniat Emil Boc. La locul incendiului s-au deplasat sâmbătă atât primarul Emil Boc, cât şi prefectul Aurel Cherecheş. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/incendiul-de-la-pata-rat-stins-dupa-opt-ore-primarul-boc-focul-a-fost-pus-intentionat-si-premeditat-16777251

PRESA LOCALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.mediafax.ro/social/incendiul-de-la-pata-rat-stins-dupa-opt-ore-primarul-boc-focul-a-fost-pus-intentionat-si-premeditat-16777251



24.10.2017

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAAcumularea de apă de la Mihoveni va fi golită marţiMarţi, de la 08.30, Administraţia Bazinală de Apă Siret va începe golirea acumulării de la barajul de priză Mihoveni, de pe râul Suceava. Această operaţiune este necesară în vederea finalizării lucrărilor în cadrul obiectivului ”Punere în siguranţă Baraj priză Mihoveni”. Lucrările sunt programate a se desfăşura în perioada 25-27 octombrie şi presupun finalizarea montării echipamentelor hidromecanice şi efectuarea probelor tehnologice.„Deoarece barajul de priză Mihoveni reprezintă una din sursele de alimentare cu apă ale SC ACET SA Suceava, a fost solicitat şi obţinut acceptul operatorului de apă pentru desfăşurarea lucrărilor”, a precizat directorul Administraţiei Bazinale de Apă Siret, dr. ing. Emil Vamanu. /Monitorul de Suceava, https://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2017-10-23/Acumularea-de-apa-de-la-Mihoveni-va-fi-golita-marti/Sv News, https://www.svnews.ro/acumularea-de-la-mihoveni-va-fi-golita/137100/

EXPLOZIV: “Apele Române” susţin că Nova Apaserv ştia de 3 LUNI de lucrări, anunţul întreruperii s-a “pierdut” la un faxDupă două zile în care reprezentanții Consiliului Județean, cei ai SC Nova Apaserv SA şi ai majorităților autorităților botoşănene au dat vina pe Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret, şefii acesteia au reacționat.ABA Siret a trimis un comunicat în care arată, că, de fapt, SC Nova Apaserv SA ar fi ştiut de trei luni că urmează să fie desfăşurate lucrări la barajul de la Bucecea şi chiar ar fi agreat varianta alimentării temporară cu apă propusă de Administrația Bazinală.Șefii ABA susțin că ar fi informat compania botoşăneană de demararea lucrărilor încă de pe 13 otombrie, dar că aceasta ar fi avut “o eroare a sistemului de recepție”, Neoficial, firma ar fi avut o problemă la fax. Acesta ar fi ajuns totuşi, dar pe 14 octombrie, numai că era sâmbătă, când birocrații nu lucrează şi aşa s-a ajuns la informarea de pe 16 octombrie, când operațiunile deja începuseră.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

https://www.svnews.ro/acumularea-de-la-mihoveni-va-fi-golita/137100/

https://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2017-10-23/Acumularea-de-apa-de-la-Mihoveni-va-fi-golita-marti

https://www.monitorulsv.ro/Ultima-ora-local/2017-10-23/Acumularea-de-apa-de-la-Mihoveni-va-fi-golita-marti

24.10.2017

Redăm mai jos, integral, comunicatul trimis de ABA Siret:Informare privind alimentarea cu apă a municipiului Botoşani în condițiile realizării lucrărilor de investiții la priza de apă a acumulării Bucecea din administrarea ABA SiretFață de disfuncționalitățile apărute în alimentarea cu apă a municipiului Botoşani, precum şi a altor localități din județ, în vederea informării corecte şi complete a populației şi a reprezentanților mass-media, Administrația Bazinală de Apă Siret face următoarele precizări:Începând cu data de 13.10.2017, s-a procedat la scăderea nivelului în lacul de acumulare Bucecea sub cota minimă de exploatare (268.80 mdM), în vederea execuției lucrărilor specifice la priza de apă, în cadrul obiectivului de investiții "Modernizarea sistemului de acționare vane plane de la ferestrele superioare ale prizei de apă". Acest obiectiv cu finanțare din surse proprii se realizează pentru punerea în siguranță a echipamentelor hidromecanice de acționare la priza de apă a barajului Bucecea şi anume:1. Înlocuire mecanism de acționare la vana de închidere pe conducta Dn 2200 mm;2. Modernizarea sistemului de acționare vane plane 1,60 x 1,25 de la priza de apă de la barajul Bucecea.Întrucât pe perioada lucrărilor era necesară întreruperea furnizării apei prin priza de apă, pentru asigurarea folosinței de alimentare cu apă a municipiilor Botoşani şi Dorohoi pe perioada realizării lucrărilor efective la priză, s-a stabilit de comun acord cu operatorul de apă SC Nova Apa Serv SA Botoşani soluția pompării apei în conducta Dn 2200 direct din râul Siret, la cca. 1,5 km în aval de barajul Bucecea. Această soluție a fost discutată şi agreată cu operatorul de apă în urma mai multor întâlniri la teren pe parcursul ultimelor 3 luni, tocmai datorită complexității lucrărilor şi necesității executării din partea noastră a unor lucrări de pregătire a intervenției efective (achiziție furtune, amenajare bazin de aspirație, amenajare rampă pentru întinderea furtunelor, amenajare platformă pentru montarea motopompelor). Menționăm că ultima întâlnire în teren cu operatorul SC Nova Apa Serv SA a avut loc în data de 17.10.2017.Operatorul de apă SC Nova Apa Serv Botoşani a fost informat asupra începerii manevrelor de scădere a nivelului în acumulare şi a perioadei exacte de execuție a lucrărilor prin adresa nr. 21020/13.10.2017, care a fost primită de acesta în data de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

24.10.2017

14.10.2017, ora 08.00, din cauze ce nu ne pot fi imputate, respectiv o eroare a sistemului de recepție aparținând operatorului SC Nova Apa Serv SA.Oprirea efectivă a alimentării cu apă din acumulare şi trecerea pe varianta de pompare din râul Siret a avut loc în ziua de 18.10.2017, la ora 14.00.Pomparea a început cu 2 motopompe cu debite de 1200 şi 1350 mc/h. Menționăm faptul că media volumului de apă prelevat de către operatorul SC Nova Apa Serv SA în anul 2017 a fost de cca 550 l/s, astfel încât volumul asigurat prin pompare pe perioada execuției lucrărilor a fost considerat acoperitor.La solicitarea autorităților județului Botoşani, având în vedere faptul că au existat disfuncționalități în informarea populației şi în asigurarea volumelor de rezervă din partea operatorului de apă SC Nova Apa Serv Botoşani, în cursul zilei de 19.10.2017 au fost aduse pe amplasament şi puse în funcțiune alte două pompe, una aparținând AN Apele Romane şi una aparținând ISUJ Botoşani. Începând din seara zilei de ieri, cele 4 motopompe asigură debitul normal de alimentare, conform cerinței de apă a SC Nova Apaserv SA Botoşani. De asemenea, la amplasament sunt prezente încă două pompe de rezervă, pentru a înlocui cele existente în caz de avarie.În paralel, astăzi, 20.10.2017, de la ora 9, a început să se deverseze apă din acumularea Rogojeşti, prin intermediul a două turbine şi a unei vane, în vederea refacerii volumului din acumularea Bucecea. Ulterior, se va reîncepe alimentarea cu apă în condiții normale, de la priza de apă a acumulării Bucecea prin conducta Dn 2200 mm, lucrările de investiții putând continua în acest regim. /Botosaneanul, http://www.botosaneanul.ro/stiri/exploziv-apele-romane-sustin-ca-nova-apaserv-stia-de-3-luni-de-lucrari-anuntul-intreruperii-s-a-pierdut-la-un-fax/

Administratia Bazinală de Apă Siret, despre alimentarea cu apă a municipiului Botoșani: "Operatorul de apă SC Nova Apa Serv Botoșani a fost informat asupra începerii manevrelor”Față de disfuncționalitățile apărute în alimentarea cu apă a municipiului Botoşani, precum şi a altor localități din județ, în vederea informării corecte şi complete a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://www.botosaneanul.ro/stiri/exploziv-apele-romane-sustin-ca-nova-apaserv-stia-de-3-luni-de-lucrari-anuntul-intreruperii-s-a-pierdut-la-un-fax/

http://www.botosaneanul.ro/stiri/exploziv-apele-romane-sustin-ca-nova-apaserv-stia-de-3-luni-de-lucrari-anuntul-intreruperii-s-a-pierdut-la-un-fax/

24.10.2017

populației şi a reprezentanților mass-media, Administrația Bazinală de Apă Siret face următoarele precizări:Începând cu data de 13.10.2017, s-a procedat la scăderea nivelului în lacul de acumulare Bucecea sub cota minimă de exploatare (268.80 mdM), în vederea execuției lucrărilor specifice la priza de apă, în cadrul obiectivului de investiții "Modernizarea sistemului de acționare vane plane de la ferestrele superioare ale prizei de apă". Acest obiectiv cu finanțare din surse proprii se realizează pentru punerea în siguranță a echipamentelor hidromecanice de acționare la priza de apă a barajului Bucecea şi anume:Înlocuire mecanism de acționare la vana de închidere pe conducta Dn 2200 mm;Modernizarea sistemului de acționare vane plane 1,60 x 1,25 de la priza de apă de la barajul Bucecea.Întrucât pe perioada lucrărilor era necesară întreruperea furnizării apei prin priza de apă, pentru asigurarea folosinței de alimentare cu apă a municipiilor Botoşani şi Dorohoi pe perioada realizării lucrărilor efective la priză, s-a stabilit de comun acord cu operatorul de apă SC Nova Apa Serv SA Botoşani soluția pompării apei în conducta Dn 2200 direct din râul Siret, la cca. 1,5 km în aval de barajul Bucecea. Această soluție a fost discutată şi agreată cu operatorul de apă în urma mai multor întâlniri la teren pe parcursul ultimelor 3 luni, tocmai datorită complexității lucrărilor şi necesității executării din partea noastră a unor lucrări de pregătire a intervenției efective (achiziție furtune, amenajare bazin de aspirație, amenajare rampă pentru întinderea furtunelor, amenajare platformă pentru montarea motopompelor). Menționăm că ultima întâlnire în teren cu operatorul SC Nova Apa Serv SA a avut loc în data de 17.10.2017. Operatorul de apă SC Nova Apa Serv Botoşani a fost informat asupra începerii manevrelor de scădere a nivelului în acumulare şi a perioadei exacte de execuție a lucrărilor prin adresa nr. 21020/13.10.2017, care a fost primită de acesta în data de 14.10.2017, ora 08.00, din cauze ce nu ne pot fi imputate, respectiv o eroare a sistemului de recepție aparținând operatorului SC Nova Apa Serv SA. Oprirea efectivă a alimentării cu apă din acumulare şi trecerea pe varianta de pompare din râul Siret a avut loc în ziua de 18.10.2017, la ora 14.00.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

24.10.2017

Pomparea a început cu 2 motopompe cu debite de 1200 şi 1350 mc/h. Menționăm faptul că media volumului de apă prelevat de către operatorul SC Nova Apa Serv SA în anul 2017 a fost de cca 550 l/s, astfel încât volumul asigurat prin pompare pe perioada execuției lucrărilor a fost considerat acoperitor. La solicitarea autorităților județului Botoşani, având în vedere faptul că au existat disfuncționalități în informarea populației şi în asigurarea volumelor de rezervă din partea operatorului de apă SC Nova Apa Serv Botoşani, în cursul zilei de 19.10.2017 au fost aduse pe amplasament şi puse în funcțiune alte două pompe, una aparținând AN Apele Romane şi una aparținând ISUJ Botoşani. Începând din seara zilei de ieri, cele 4 motopompe asigură debitul normal de alimentare, conform cerinței de apă a SC Nova Apaserv SA Botoşani. De asemenea, la amplasament sunt prezente încă două pompe de rezervă, pentru a înlocui cele existente în caz de avarie."În paralel, astăzi, 20.10.2017, de la ora 9, a început să se deverseze apă din acumularea Rogojeşti, prin intermediul a două turbine şi a unei vane, în vederea refacerii volumului din acumularea Bucecea. Ulterior, se va reîncepe alimentarea cu apă în condiții normale, de la priza de apă a acumulării Bucecea prin conducta Dn 2200 mm, lucrările de investiții putând continua în acest regim", precicează dr. ing. Emil Vamanu, director în cadrul Administrației Bazinale de Apă Siret, într-un comunicat de presă remis redacției. /Stiri Botosani

Apă reluată cu o soluţie banalăDupă o zi în care mai bine de jumătate din populația județului a rămas fără apă la robinete din cauza unor lucrări neanunțate, lucrurile revin la normal. Astfel, ieri, furnizarea apei a fost reluată, printr-o soluție de avarie, care ar fi trebuit aplicată din start. Soluția a fost alimentarea alternativă de pe malul Siretului, cu patru motopompe, care asigură un flux de apă suficient pentru tratare în Stația de la Bucecea. Apa este distribuită ulterior în rezervoarele de la Cătămărăşti Deal, de unde operatorul o furnizează către consumatori. Pentru a evita haosul produs joi, au fost aduse din țară alte două motopompe ca rezervă, în cazul în care unul dintre utilajele care funcționează s-ar putea defecta.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

24.10.2017

Luni, la debutul lucrărilor, cei de la Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret au venit cu doar două motopompe, crezând că vor putea asigura necesarul de apă celor 14 unități administrativ teritoriale care se alimentează din Siret.Prefectul județului, Dan Șlincu, a efectuat ieri o vizită la Bucecea, unde se desfăşoară lucrările făcute de către cei de la Apele Române.Responsabilii de la ABA Siret i-au arătat prefectului stadiul lucrărilor de curățare a bazinelor şi de înlocuire a vanelor, lucrări care au impus golirea acumulării şi colmatarea.Dan Șlincu a solicitat responsabililor de lucrare să mențină în funcțiune motopompele de alimentare alternativă, precum şi rezervele acestora, până în momentul la care nivelul de apă din acumulare va permite alimentarea Stației de Tratare de la Bucecea în parametri normali. „Nu putem risca nici o secundă ca botoşănenii să mai rămână fără apă”, a declarat prefectul. Afirmația a venit în condițiile în care, joi, sistarea apei a început înainte de ora 9.00, iar până la luarea unei decizii de către prefect, în speță convocarea Comitetului pentru Situații de Urgență, au trecut aproximativ nouă ore.Senatorul Doina Federovici a anunțat că va solicita Ministrului Apelor şi Pădurilor să trimită Corpul de Control, pentru a face verificări cu privire la procedura prin care au fost programate lucrările de la acumularea Bucecea, precum şi asupra modului în care a fost gestionată situația de la fața locului, spunând că se impun şi demisii.În schimb, primarul Cătălin Flutur aşteaptă ca un şef al societății Nova Apaserv să îşi asume vina pentru faptul că aproximativ 200.000 de botoşăneni au rămas joi fără apă rece. Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă (ABA) Siret explică faptul că au anunțat conducerea Nova Apaserv despre efectuarea lucrărilor, iar directorii instituției au fost la locul desfăşurării acestora. „Operatorul de apă SC Nova Apaserv a fost informat asupra începerii manevrelor de scădere a nivelului în acumulare şi a perioadei exacte de execuție a lucrărilor prin adresa nr. 21020/13.10.2017, care a fost primită de acesta în data de 14.10.2017, ora 08.00, din cauze ce nu ne pot fi imputate, respectiv o eroare a sistemului de recepție aparținând operatorului SC Nova Apaserv SA”, se arată într-un comunicat trimis de Emil Vamanu, director ABA Siret. Neoficial, „eroarea sistemului de recepție” ar însemna că Nova Apaserv ar fi avut o problemă la fax. Acesta ar fi ajuns pe 14 octombrie , numai că era sâmbătă, când birocrații nu lucrează, şi aşa s-a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

24.10.2017

ajuns la informarea de pe 16 octombrie, când operațiunile începuseră. /Monitorul de Botosani, http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Actualitate/2017-10-21/Apa+reluata+cu+o+solutie+banala.html

LOCAL: Reprezentanţii Nova Apaserv au asistat la lucrări încă de luni, dar n-au constatat nereguliReprezentranții ABA Siret că nu îşi explică situația creată pentru că încă de la debutul lucrărilor au fost reprezentanți ai principalul operator de apă şi totul decurgea conform planului”Luni dimineață a fost pe teren domnul director Ady Petruşcă de la Nova Apaserv, s-a informat de la colegii mei şi a văzut ce avem pregătit, să nu credeți că am venit nepregățiți, de cinci luni pregătim această lucrare, să căutăm pompe mari, furtune din Germania ca să nu cedeze, ne-am luat măsuri de precauție ca să nu cedeze” a spus directorul tehnic al ABA Siret, Mihai Talpau. /Monitorul de Botosani, http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Ultima%20ora/2017-10-19/LOCAL:+Reprezentantii+Nova+Apaserv+au+asistat+la+lucrari+inca+de+luni,+dar+n-au+constatat+nereguli.html

LOCAL: Prefectul a efectuat o vizită la BuceceaPrefectul județului, Dan Șlincu, a efectuat astăzi o vizită la Bucecea, acolo unde se desfăşoară lucrările făcute de către cei de la Apele Române, pentru a purta o discuție cu aceştia despre stadiul acestora. De asemenea acesta a vrut să se asigure că nu se va mai repeta situația de joi când jumătate din populația județului a rămas fără apă pe neanunțate. Astfel, la alimentarea alternativă de pe malul Siretului sunt puse în funcțiune patru motopompe care asigură un flux de apă suficient pentru tratare în Stația de la Bucecea şi apoi distribuție în rezervoarele de la Cătămărăşti Deal, de unde operatorul furnizează către consumatori, alte două motopompe fiind aduse ca rezervă.La Acumularea Bucecea, responsabilii de la Administrația Bazinală de Apă Siret i-au arătat prefectului stadiul lucrărilor de curățare a bazinelor şi de înlocuire a vanelor, lucrări care au impus golirea acumulării.Dan Șlincu a solicitat responsabililor de lucrare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Ultima%20ora/2017-10-19/LOCAL:+Reprezentantii+Nova+Apaserv+au+asistat+la+lucrari+inca+de+luni,+dar+n-au+constatat+nereguli.html



http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Actualitate/2017-10-21/Apa+reluata+cu+o+solutie+banala.html

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Actualitate/2017-10-21/Apa+reluata+cu+o+solutie+banala.html

24.10.2017

să mențină în funcțiune motopompele de alimentare alternativă precum şi rezervele acestora până în momentul la care nivelul de apă din acumularea va permite alimentarea Stației de Tratare de la Bucecea în parametri normali „Nu putem risca nicio secundă ca botoşănenii să mai rămână fără apă. Trebuie să ne gândim la faptul că nealimentarea cu apă a rezervoarelor a creat o situație dramatică nu doar în rândul persoanelor fizice care nu au avut nici informația că vor rămâne fără apă nici timpul necesar constituirii de rezerve, ci şi a tuturor unităților de alimentație publică şi de cazare a persoanelor vulnerabile”, a declarat prefectul Dan Șlincu. Acesta primit asigurări de la responsabilii Administrației că o astfel de situație nu se va mai repeta. /Monitorul de Botosani, http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Ultima%20ora/2017-10-20/LOCAL:+Prefectul+a+efectuat+o+vizita+la+Bucecea+.html

Haos total cu furnizarea apeiZeci de mii de botoşăneni nu mai au, începând de ieri, apă la robinete. Mai grav însă este că reprezentanții Nova Apaserv nu a fost în stare să anunțe din timp populația despre faptul că cei din cadrul Administrației Bazinale de Apă Siret efectuează lucrări majore, care pot afecta distribuirea apei.Botoşănenii au fost astfel anunțați de aceste lucrări printr-un comunicat de presă, la două ore după ce în unele zone din oraş deja nu mai era apă. „Noi nu avem nici o treabă, este o lucrare programată de Apele Române începută miercuri, sunt chiar acum la Bucecea cu preşedintele CJ”, a declarat ieri dimineață Albert Tănasă, managerul Nova Apaserv.Afectați de oprirea generală sunt locuitorii din municipiile Botoşani şi Dorohoi, oraşele Bucecea şi Flămânzi, dar şi localitățile Leorda, Brăeşti, Văculeşti, Broscăuți, Mihai Eminescu, Răchiți, Stăuceni, Curteşti, Băluşeni, Coşula, Copălău şi Unțeni.Dacă sistarea apei nu au găsit de cuviință să o anunțe, directorul Nova Apaserv a fost însă foarte prompt când a fost vorba de scumpirile care vor fi aplicate în viitorul apropiat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Ultima%20ora/2017-10-20/LOCAL:+Prefectul+a+efectuat+o+vizita+la+Bucecea+.html

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Ultima%20ora/2017-10-20/LOCAL:+Prefectul+a+efectuat+o+vizita+la+Bucecea+.html

24.10.2017

Până la oprirea în totalitate a apei, reprezentanții Nova Apaserv au trimis trei comunicate prin care anunțau că vor fi probleme doar în ceea ce priveşte presiunea apei.Locuitorii din zonele înalte ale oraşului au constatat încă din jurul orei 09.00 că presiunea apei la robinete este foarte scăzută. Puşi în fața faptului împlinit, oamenii au luat cu asalt fântânile din municipiu.Aseară, în jurul orei 19.00, multe dintre magazinele din oraş deja nu mai aveau apă la vânzare, stocurile fiind epuizate de către populație.Situaţie aruncată în cârca Administraţiei Bazinele de Apă SiretÎn urma haosului creat în oraş, aseară autoritățile s-au întrunit în cadrul CJSU. Inițial, reprezentanții Administrației Bazinele de Apă (ABA) Siret, cei care fac lucrările, spuneau că vina aparține în totalitate celor de la Nova Apaserv. „Avem o lucrare de modernizare a unui sistem de acționare a vanelor de la priza de apă de la Bucecea, cea care asigură apa pentru municipiul Botoşani, iar lucrarea a fost anunțată încă de săptămâna trecută, iar Nova Apaserv trebuia să asigure rezerve de apă pentru municipiul Botoşani”, a spus Georgiana Cernat, purtătorul de cuvânt al instituției.În urma intervențiilor celor de la Nova Apaserv, a preşedintelui CJ, Costică Macaleți, dar şi a prefectului Dan Șlincu, declarațiile s-au schimbat, reprezentanții ABA Siret anunțând că vor renunța la unele lucrări. „Ne cerem scuze pentru situația creată. Renunțăm la o parte din lucrări, ca să putem cel mai devreme de sâmbătă dimineață să încărcăm sistemul pe normal”, a spus directorul tehnic ABA Siret, Mihai Talpău.Acesta a mai spus că nu îşi explică situația creată. „Luni dimineață a fost pe teren domnul director Ady Petruşcă de la Nova Apaserv, s-a informat de la colegii mei şi a văzut ce avem pregătit, să nu credeți că am venit nepregătiți, de cinci luni pregătim această lucrare, să căutăm pompe mari, furtunuri din Germania ca să nu cedeze, ne-am luat măsuri de precauție ca să nu cedeze”, a mai spus directorul tehnic.„Noi dacă nu primim apa brută, cum să o furnizăm mai departe oamenilor. Le-au transmis celor de la Nova Apaserv să nu-şi facă nici un fel de problemă, că le va fi asigurată apa. Cei din conducerea operatorului de apă nu au nici o vină”, a spus Liviu Toma, vicepreşedintele CJ. Preşedintele CJ, Costică Macaleți, nu a dorit să răspundă la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

24.10.2017

telefon pentru a lămuri situația. /Monitorul de Botosani, http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Botosani/Actualitate/2017-10-20/Haos+total+cu+furnizarea+apei.html

Directorul tehnic al Administraţiei Bazinale de Apă Siret: “Renunţăm la o parte din lucrări”Directorul tehnic al Administrației Bazinale de Apă Siret, Mihai Talpău, prezent la şedința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a anunțat că se va renunța la o parte din lucrările care erau programate la Barajul de la Bucecea pentru a se putea relua alimentarea cu apă în condiții optime.Cele două pompe folosite pentru livrarea apei brute către Nova Apaserv nu au făcut față, motiv pentru care a fost sistată alimentarea cu apă, fiind aduse încă două pompe“Renunțăm la o parte din lucrări ca să putem cel mai devreme sâmbătă dimineață să încărcăm sistemul pe normal, pe conductă. Mai devreme de sâmbătă dimineață la ora 07.00 nu se poate. Dar până atunci cu cele patru pompe eu zic că ne descurcăm, dacă cu două a fost o disfuncționalitate, a intrat şi a treia asigurată de ISU Botoşani, a venit şi a patra pompă şi rugămintea este să se facă o solicitare la ISU Suceava să avem una de rezervă în caz de avarie. Este posibil una din pompe să cedeze, sperăm să nu, dar să avem una de rezervă să nu mai fie sincope. Vedem restul lucrărilor când le putem face”, a spus Mihai Talpău.“A nu se înțelege că abia sâmbătă vom încerca să reechilibrăm sistemul. Până sâmbătă vor încerca să termine lucrările, la parte din ele au renunțat pentru a primi apă în baza contractului din sursa directă de la baraj”, a precizat Albert Tănase, directorul Nova Apaserv. /Stiri Botosani, http://stiri.botosani.ro/stiri/actualitate/directorul-tehnic-al-administratiei-bazinale-de-apa-siret-renuntam-la-o-parte-din-lucrari.html

Botoşaniul, lăsat fără apă din cauza unei avariiRezervoarele de la Stația de Tratare de la Cătămărăşti au rămas goale. Motivul este legat de neglijența echipelor de la Administrația Bazinală de Apă Siret, care au venit

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://stiri.botosani.ro/stiri/actualitate/directorul-tehnic-al-administratiei-bazinale-de-apa-siret-renuntam-la-o-parte-din-lucrari.html

http://stiri.botosani.ro/stiri/actualitate/directorul-tehnic-al-administratiei-bazinale-de-apa-siret-renuntam-la-o-parte-din-lucrari.html

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Botosani/Actualitate/2017-10-20/Haos+total+cu+furnizarea+apei.html

http://www.monitorulbt.ro/Stiri/Botosani/Actualitate/2017-10-20/Haos+total+cu+furnizarea+apei.html

24.10.2017

nepregătite pe teren. Muncitorii fac lucrări la acumularea de la Bucecea. Preşedintele CJ, Costică Macaleți, a cerut sprijin superiorilor de la Apele Române Autoritățile județene au înroşit ieri telefoanele la nivel central după ce nişte funcționari de la Administrația Națională Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Siret, cu sediul în Bacău, au lăsat aproape tot județul Botoşani fără apă.Costică Macaleți, preşedintele Consiliului Județean, a declarat că, potrivit contractului încheiat cu Nova Apaserv, Administrația Bazinală Apă Siret trebuia doar să scadă presiunea apei în urma lucrărilor pe care urma să le facă la acumularea de apă de la Bucecea. „Din păcate, muncitorii au venit la Botoşani cu mai puține utilaje şi, când au început lucrările, au lăsat județul fără apă. Din acest motiv nici compania Nova Apaserv nu a putut anunța din timp oprirea apei, pentru că nu era programat aşa ceva”, a spus Macaleți. Dezinteresul celor de la Bacău a pus furnizorul de apă în imposibilitatea de a avertiza populația să-şi facă rezerve de apă. „Eu le-am cerut celor de la Nova Apaserv să echilibreze lucrurile, să facă în aşa fel ca populația să nu sufere prea mult de scăderea presiunii sau eventual de oprirea apei. Vina nu este la ei, problema este la cei de la Apele Române care nu au venit suficient de pregătiți ca să îşi onoreze contractul. Dacă ei veneau cu suficiente pompe ca să dea apă în sistem apă nu era nicio problemă. Am anunțat şi Administrația Națională a Apelor şi ministerul legat de această chestiune. Au venit decidenții să vadă despre ce este vorba pentru că am dat un semnal de alarmă important legat de alimentarea cu apă a Botoşaniului”, a declarat Costică Macaleți. Preşedintele Consiliului Județean a primit promisiuni că se vor umple 70-80% din bazinele din stația de pompare de la Cătămărăşti Deal şi că de astăzi va reîncepe furnizarea apei. „Am promisiuni că sistemul va fi repus în funcțiune sâmbătă dimineață. Până atunci ei pompează în rețea, nu la capacitatea la care prevede contractul, dar pompează. Au mai adus o pompă de la Galați”, a completat Costică Macaleți.„Secetă” în aproape tot județulCompania Nova Apaserv SA a anunțat oprirea apei pentru trei zile abia după ce s-a sistat furnizarea. ,,SC Nova Apaserv SA Botoşani anunță oprirea generală a apei în perioada 19-21.10.2017 întrucât nivelul de apă din rezervoarele din Stația de Tratare Cătămărăşti

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

24.10.2017

este minim. Nu se mai poate asigura furnizarea apei potabile”, au spus oficialii societății. De aceste lucrări sunt afectați locuitorii din municipiile Botoşani şi Dorohoi, din oraşele Bucecea şi Flămânzi şi din comunele Leorda, Brăieşti, Văculeşti, Broscăuți, Mihai Eminescu, Răchiți, Stăuceni, Curteşti, Băluşeni, Coşula, Copălău şi Unțeni. Acest anunț a făcut parte din cel de-al treilea comunicat de presă al zilei emis ieri de furnizorul de apă. În primul anunța reducerea presiunii, în jurul orei 10.00, iar în al doilea, trimis o oră mai târziu, anunța o posibilă oprire şi îndemna populația să-şi facă stocuri. Botoşănenii au umplut rețeaua de socializare Facebook cu mesaje dure la adresa furnizorului de apă pentru că toate cele trei comunicate de presă au fost trimise după ce apa nu mai curgea la robinete. Oamenii nu au ştiut că vinovați au fost cei de la Administrația Bazinală de Apă Siret. ,,SC Nova Apaserv îşi cere scuze pentru disconfortul creat tuturor utilizatorilor noştri”, a spus Albert Petru Tănasă, director general al Nova Apaserv. /Evenimentul – Botosani, http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/botosaniul-lasat-fara-apa-din-cauza-unei-avarii--217408860.html

Intervine politicul. Un parlamentar vrea demiterea șefilor de la Bacău a Apelor Române pentru dezastrul de la Botoșani: un județ lăsat fără apăUn județ lăsat fără apă. Școli şi grădinițele, spitale, cămine de bătrâni şi sute de mii de persoane puse în imposibilitatea de a face stocuri de apă din cauza iresponsabilității celor de la Apele Române Bacău.”Doar” două municipii, două oraşe şi 12 comune au rămas fără apă după ce echipele Administrației Apelor Siret a ”tăiat” apa din acumularea Bucecea în urma unor lucrări care urmau doar să reducă presiunea apei, nu să o oprească.Senatorul Doina Federovoci, preşedintele PSD Botoşani, a criticat în termeni duri acțiunea celor de la Apele Române, catalogându-i iresponsabili şi incometenți şi a anunțat că aşteaptă demiterea şefilor de la Bacău.”Având în vedere situația creată de incompetența de care au dat dovadă cei din conducerea Administrației Bazinale de Apă Siret şi de la Apele române Bacău, îi voi solicita doamnei ministru Doina Pana să trimita Corpul de Control să facă verificări cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

https://das-ad/owa/redir.aspx?C=S8R8RXyrW0GvaxYh5MVvghwilQv_HNVIBrHY5US8gJyQa6yrE6XRTSaxx7nLbn9c_XYxGiEqvtc.&URL=http%3A%2F%2Fwww.ziarulevenimentul.ro%2Fstiri%2Fmoldova%2Fbotosaniul-lasat-fara-apa-din-cauza-unei-avarii--217408860.html

https://das-ad/owa/redir.aspx?C=S8R8RXyrW0GvaxYh5MVvghwilQv_HNVIBrHY5US8gJyQa6yrE6XRTSaxx7nLbn9c_XYxGiEqvtc.&URL=http%3A%2F%2Fwww.ziarulevenimentul.ro%2Fstiri%2Fmoldova%2Fbotosaniul-lasat-fara-apa-din-cauza-unei-avarii--217408860.html

24.10.2017

privire la procedura prin care au fost programate lucrările de la acumularea Bucecea, precum şi asupra modului în care a fost gestionată situatia de la fața locului. Un asemenea grad de iresponsabilitate nu poate duce decât la demiterea acestor incompetenți”, a declarat Federovici. /Banul Botosanean, http://www.banulbotosanean.ro/politica/21657-intervine-politicul-un-parlamentar-vrea-demiterea-sefilor-de-la-bacau-apelor-romane-pentru-dezastrul-de-la-botosani-un-judet-lasat-fara-apa/

Președintele Consiliului Județean, despre lipsa apei: "Cei de la Administrația Apelor Siret nu au venit suficient de pregătiți "Preşedintele Consiliului Județean, Costică Macaleți, s-a deplasat, joi, la Bucecea pentru a vedea care este situația, după ce au apărut probleme în sistemul de alimentare cu apă. Șeful județului spune că s-a ajuns la sistarea alimentării întrucât cei de la Administrația Bazinală de Apă Siret, care execută lucrări de mentenanță la priza de apă a Barajului Bucecea, nu au venit pregătiți aşa cum trebuie pentru o asemenea intervenție.Autoritățile județene au luat legătura şi cu oficialii Ministerului Apelor şi Pădurilor, iar de la Galați a fost trimisă încă o pompă pentru a putea alimenta rețeaua.Preşedintele Consiliului Județean susține că se fac toate eforturile pentru a relua alimentarea cu apă peste tot în cursul zilei de sâmbătă."Cei de la Administrația Apelor Siret nu au venit suficient de pregătiți pentru a pune apă în sistem. Au informat Nova Apaserv dar nu au păstrat contractul de furnizare a apei, ei pot da vina pe oricine, dar nu satisfac volumul de apă pe care trebuie să îl dea la sistemul de alimentare cu apă Botoşani. Se fac toate eforturile, am vorbit şi la Ministerul Apelor şi Pădurilor, am vorbit şi la Administrația Națională a Apelor, vor trimite pompe să menținem pe linie de plutire sistemul. Sâmbătă sperăm să fie reluată alimentarea cu apă peste tot. Nu au venit pregătiți cu utilaje suficiente pentru aşa ceva şi noi nu ne băgăm în sistemul lor de organizare, dar nu satisfac contractul pe care îl au cu Nova Apaserv, trebuie să dea în sistem un anumit volum de apă şi nu îl dau. Va mai fi adusă o pompă de la Galați, rămâne o rezervă de incendiu, dar de aia nu se atinge nimeni", ne-a declarat Costică Macaleți. /Stiri Botosani,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.banulbotosanean.ro/politica/21657-intervine-politicul-un-parlamentar-vrea-demiterea-sefilor-de-la-bacau-apelor-romane-pentru-dezastrul-de-la-botosani-un-judet-lasat-fara-apa/



24.10.2017

http://stiri.botosani.ro/stiri/actualitate/presedintele-consiliului-judetean-despre-lipsa-apei-cei-de-la-administratia-apelor-siret-nu-au-venit-suficient-de-pregatiti-.html

E DEZASTRU! Lucrările la baraj durează încă o săptămână, acumularea e goală, nu se ştie când se reia furnizarea apeiProblema apei pare cea mai gravă din ultimul deceniu. Iar ceea ce se întâmplă este rezultatul unui lanț incredibil de bâlbâieli care demonstrează încă o dată uriaşa bătaie de joc la adresa consumatorilor care li se cere mereu să plătească apa la timp. Inclusiv cea de ploaie.Administraţia Bazinală a anunţat că desfăşoară lucrări după ce le-a începutDeşi pare greu de crezut şi dificil de imaginat, Administrația Bazinală de Apă (ABA) Siret, de la care se alimentează SC Nova Apaserv SA, a anunțat compania botoşăneană că va desfăşura lucrări de amploare la barajul de la Bucecea abia în ziua în care intervențiile începuseră. Mai exact, pe 16 octombrie, ABA Siret a trimis o adresă către SC Nova Apaserv SA prin care informează că „realizează în regim de urgență, în perioada 16.10 – 26.10.2017 două lucrări de intervenții cu finanțare din surse proprii pentru punerea în siguranță a echipamentelor hidromecanice de acționare la priza de apă a barajului Bucecea”. Aceasta înseamnă că, începând de astăzi, lucrările mai durează încă o săptămână.Aşa că Nova Apaserv le-a vestit botoşănenilor de sistare când deja oamenii nu mai aveau apăPractic, cei de la SC Nova Apaserv SA au fost puşi în fața faptului împlinit, însă nu au considerat că este firesc să anunțe şi botoşănenii că ar putea apărea probleme în furnizare. Directorul societății susține că n-a fost cazul să alerteze lumea fiindcă reprezentanții ABA Siret i-au dat asigurări că lucrările pe care le efectuează nu se vor repercuta asupra alimentării cu apă a Botoşanilor şi aceasta se va realiza „prin pompare continuă a apei în căminul de derivație Cătămărăşti”. Deştepţii şi-au dat seama că mai au nevoie de o pompă abia după ce au golit lacul Problemele au început însă să apară miercuri seară, când cei de la ABA Siret au golit pur şi simplu tot lacul de acumulare de la Bucecea, din care se alimentează municipiul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34



24.10.2017

Botoşani, pe motiv că este colmatat în proporție de 80% şi, dacă nu se intervine, oraşul rămâne fără apă în perioada sărbătorilor. N-a mai trebuit însă să vină Crăciunul şi Anul Nou fiindcă manevra efectuată ieri a lăsat deja Botoşaniul fără apă. ABA Siret avea doar două pompe la fața locului şi abia după ce a lăsat oraşul fără apă a realizat că mai are nevoie de cel puțin una, aşa că a făcut o comandă la Galați, de unde se aşteaptă venirea unei „pompe izbăvitoare”, care să permită reluarea alimentării către oraş. Decât cu aer pe conductă, mai bine fără apăPrefectul Dan Șlincu l-a convocat joi pe directorul SC Nova Apaserv SA, care a aruncat întreaga responsabilitate pe ABA Siret. Albert Tănasă a explicat că în prezent ABA livrează apă direct din Siret, prin intermediul unor pompe, fără a mai trece prin barajul de la Bucecea, dar că debitul este la un sfert din cel normal, „situație care impune oprirea totală”. /Botosaneanul, http://www.botosaneanul.ro/breaking-news/e-dezastru-lucrarile-la-baraj-dureaza-inca-o-saptamana-acumularea-e-goala-nu-se-stie-cand-se-reia-furnizarea-apei/

Teme similareCod portocaliu de ploi abundente în 5 județe și Cod galben de averse și vânt în alte 13 județe, de luni dimineațăAdministrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, duminică, o avertizare Cod portocaliu de ploi şi vânt în cinci județe din centrul şi nord-vestul țării, respectiv o avertizare Cod galben de vremea rea, în 13 județe din zonele Moldovei, Munteniei şi Olteniei, valabile începând de luni dimineață. Potrivit meteorologilor, în intervalul 23 octombrie, ora 10:00 — 24 octombrie, ora 23:00, va fi în vigoare avertizarea Cod galben de ploi însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului la munte. Din dimineața zilei de luni, 23 octombrie, aria ploilor se va extinde dinspre vest cuprinzând treptat cea mai mare parte a țării.În intervalul menționat, în Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei (inclusiv în zona municipiului Bucureşti), local în Transilvania, precum şi în zonele montane şi submontane, se vor cumula cantități de apă ce vor depăşi local 20 — 30 l/mp şi izolat 40 l/mp. În zona Carpaților Meridionali şi a Carpaților de Curbură se vor cumula cantități de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.botosaneanul.ro/breaking-news/e-dezastru-lucrarile-la-baraj-dureaza-inca-o-saptamana-acumularea-e-goala-nu-se-stie-cand-se-reia-furnizarea-apei/



24.10.2017

apă pe arii extinse între 30 şi 50 l/mp şi izolat peste 60 l/mp. Vântul va avea intensificări, local şi temporar, în majoritatea regiunilor, cu viteze de 50 — 55 km/h, iar la munte, cu precădere în zona înaltă a Carpaților Meridionali, vor fi rafale de peste 70 — 80 km/h.Temperaturile vor scădea de la o zi la alta, astfel încât la mijlocul săptămânii vremea va deveni rece în toată țara. La munte, la altitudini mari, trecător vor fi precipitații mixte. Conform ANM, în intervalul 23 octombrie, ora 12:00 — 24 octombrie, ora 18:00, va fi în vigoare Cod portocaliu de vreme rece şi ploioasă. Vor fi afectate zonele deluroase şi montane din județele Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Argeş şi Dâmbovița În intervalul menționat, cantitățile de apă vor depăşi pe arii extinse 50 — 60 l/mp şi izolat 80 l/mp. ANM precizează că, în funcție de evoluția şi intensitatea fenomenelor meteorologice, va actualiza avertizările emise duminică. /Monitorul de Vrancea, http://www.monitorulvn.ro/articole/cod-portocaliu-de-ploi-abundente-in-5-judete-i-cod-galben-de-averse-i-vant-in-alte-13-judete-de-luni-dimineata_2_70883914.html

Teme de mediuUrsul şi gunoaiele, subiectele conferinţei cu vicepremierul la NeamţVicepremierul şi Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu a avut, la sfârşitul săptămânii trecute, o întâlnire cu reprezentanții Gărzii de Mediu, Agenției de Protecție a Mediului – la nivel național şi local, Direcției Silvice, ADI Eco Neamț, cu primari, la care au mai participat prefectul de Neamț şi vicepreşedintele Consiliului Județean Neamț, Ion Asaftei, şi în care s-au punctat cel puțin două subiecte majore: problema deşeurilor şi atacul urşilor în Neamț. . Pe principiul că „iarna nu-i ca vara” s-a declarat că “omul e mai important ca ursul”, de aceea e pe primul loc, drept pentru care a fost semnat un ordin ca ursul care a atacat un om în Taşca, mutilându-l, să fie găsit şi imobilizat, deşi s-a folosit un termen mai blând, în deplin acord cu marii iubitori de animale: „recoltat”.. Ministrul pleacă, însă în neamț, de executarea acestui ordin trebuie să se ocupe autoritățile, iar vicepreşedintele CJ, Ion Asaftei, va urmări ca acest lucru să se întâmple: „Iubim animalele, le protejăm dar să nu uităm că în astfel de situații de pericol trebuie luată o decizie pentru apărarea vieții semenilor noştri iar omul este mai important decât ursul menirea autorităților centrale şi locale este să protejeze şi oamenii şi animalele dar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.monitorulvn.ro/articole/cod-portocaliu-de-ploi-abundente-in-5-judete-i-cod-galben-de-averse-i-vant-in-alte-13-judete-de-luni-dimineata_2_70883914.html

http://www.monitorulvn.ro/articole/cod-portocaliu-de-ploi-abundente-in-5-judete-i-cod-galben-de-averse-i-vant-in-alte-13-judete-de-luni-dimineata_2_70883914.html

24.10.2017

omul este pe primul loc. Da, putem discuta şi analiza, dar în acest moment situația de la Taşca e clară: avem un cetățean care a fost atacat de urs fără să provoace şi mulți oameni care declară că se trezesc cu ursul în grădină, în curte, la uşa casei seara şi dimineața. Nui putem lăsa pe acei oameni la mila Domnului, de aceea autoritățile județene au făcut procedurile care trebuie urmate, au înaintat dosarul la Bucureşti şi Ministerul a dat aprobarea de extragere, de recoltare”, a spus Asaftei. O altă problemă, pe care vicele CJ şi-a dorit să fie discutată încă înainte de venirea vicepremierului, este gestionarea deşeurilor din Neamț: „Să fie înțeles un lucru clar şi evident: platformele temporare de depozitare a deşeurilor trebuie închise conform procedurilor, adică aceste deşeuri trebuie relocate în depozitul de la Girov”, a spus ministrul Grațiela Gavrilescu, care a adăugat că Neamțul pe locul 3 în problematica de mediu, cu mai puține probleme decât Iaşiul şi Suceava, pe care le-a vizitat înainte. „ Neamțul a reuşit totuşi să rezolve probleme pe care alții nu numai că nu au reuşit, ci poate nu au reuşit să învețe să respecte legea (…) Primordial este relocarea deşeurilor în celula de la Girov. Astăzi le-am spus să discute şi să negocieze, să facă parteneriate între comune şi ceor face, pentru că platformele temporare au fost autorizate pentru un an. Sunt două soluții – una, să ducem tot, conform autorizației de mediu din 2012- 2013, la noua celulă de la Girov, şi a doua, dacă avem posibilitatea, conform autorizației de mediu, şi îndeplinesc condițiile pentru realizarea unor depozite autentice de deşeuri municipale”. /CEAHLĂUL (Neamt), http://ziarulceahlaul.ro/ursul-si-gunoaiele-subiectele-conferintei-cu-vicepremierul-la-neamt/

Ministrul Mediului în Neamț: Depozitele temporare de gunoi trebuie închiseGrațiela Gavrilescu, ministrului Mediului, a venit vineri, 20 octombrie, la Piatra Neamț, pentru a reaminti autorităților că depozitele temporare de gunoi de la Roman şi Târgu Neamț trebuiau să fie închise de mult. La conferința de presă de la ora 17:00, susținută după discuțiile cu uşile închise avute cu reprezentanții Gărzii de Mediu, Agenției de Protecție a Mediului, Direcției Silvice, ADI Eco Neamț, primari, prefectul de Neamț şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://mesagerulneamt.ro/2017/10/ministrul-mediului-in-neamt-depozitele-temporare-de-gunoi-trebuie-inchise/


http://ziarulceahlaul.ro/ursul-si-gunoaiele-subiectele-conferintei-cu-vicepremierul-la-neamt/

http://ziarulceahlaul.ro/ursul-si-gunoaiele-subiectele-conferintei-cu-vicepremierul-la-neamt/

24.10.2017

vicepreşedintele Consiliului Județean Neamț, ministrul mediului a început prin a spune că la Neamț nu sunt probleme atât de mari:“Azi închei misiunea mea de ministru prin vizita făcută la Neamț şi am lăsat nu la urmă Neamțul, ci este ultima vizită din această săptămână la Neamț, pentru că după Iaşi şi Suceava, ca problematică de mediu, Neamțul figurează să spunem pe locul 3, cu mai puține probleme de mediu. Neamțul a reuşit totuşi să rezolve probleme pe care alții nu numai că nu au reuşit, ci poate nu au reuşit să învețe să respecte legea”.Dar, ministrul Gavrilescu a ținut să precizeze că deschiderea depozitului de la Girov trebuia urmată de închiderea platformelor temporare, inclusiv prin grija operatorilor de salubritate în sarcina cărora este transportul gunoaielor. Probabil discuțiile avute înainte de conferința de presă au fost destul de tensionate, participanții ieşind din sala de şedințe a Consiliului Județean destul de încordați şi roşii la față. Motivul ar fi că responsabilii de implementarea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID)au încercat să obțină un acord de principiu de la ministrul Mediului în privința gropilor temporare: “Le-am atras atenția că am fost destul de îngăduitori când, în 2012-2013, Ministerul Mediului le-a acceptat construirea de platforme temporare pentru depozitarea deşeurilor, care au conform autorizației de mediu, un timp de viață de un an. Platformele temporare trebuie să fie închise, asta însemnând relocarea deşeurilor la depozitul din interiorul SMID-ului. Aşa că le-am spus colegilor de aici să analizeze situația din teren, conform autorizației de mediu care le-a fost emisă, adică să vedem cum a fost realizată această platformă temporară, dacă a fost făcută conform normativelor în vigoare de mediu, ținând cont de toată structura care trebuia să fie pusă la punct. Și să se prezinte două soluții din partea ADI Deşeuri şi a celor care au fost parteneri şi au depus deşeuri la aceste platforme temporare”.Întrucât închiderea platformelor temporare înseamnă bani pentru transportul deşeurilor la depozitul de la Girov, ministrul Gavrilescu a dat de înțeles că„războiul” dintre ADI Eco Neamț, primării şi operatorii de salubritate se poate rezolva într-un singur mod: “Primordial este relocarea deşeurilor în celula de la Girov. Astăzi le-am spus să discute şi să negocieze, să facă parteneriate între comune şi ce-or face, pentru că platformele temporare au fost autorizate pentru un an. Sunt două soluții – una, să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

24.10.2017

ducem tot, conform autorizației de mediu din 2012-2013, la noua celulă de la Girov, şi a doua, dacă avem posibilitatea, conform autorizației de mediu, şi îndeplinesc condițiile pentru realizarea unor depozite autentice de deşeuri municipale”. Ministrul Mediului a mai spus că a cerut primarilor să facă un studiu privind “exact suma, cantitatea de deşeu şi să vedem exact timpul cât a funcționat această platformă temporară, ca să dăm o soluție temporară” şi că le-a reamintit faptul că SMID-ul a depăşit cu un an implementarea, iar Comisia Europeană monitorizează programul şi utilizarea fondurilor. Iar în ce priveşte rezolvarea problemei cu închiderea depozitelor temporare, ministrul Grațiela Gavrilescu a precizat că nu mai există fonduri pentru relocarea deşeurilor şi că acest aspect a fost clar stabilit: “În autorizația de mediu li s-a spus să se formeze un cont de închidere (n.n. – a platformelor temporare) şi o să rog pe preşedintele Consiliului Județean sau pe prefect să facă hârtie către ANAF să întrebe dacă societățile acestea (n.n – operatorii de salubritate) au alimentat contul de închidere, care este suma şi vreau să ştiu ce sumă este necesară închiderii acestor platforme şi relocării deşeurilor”. Ministrul Mediului a mai atras atenția că în Neamț nu funcționează decât stația de sortare de la Taşca şi că ADI-ul împreună cu autoritățile publice locale au atribuții de a controla operatorii de salubritate dacă respectă colectarea selectivă a deşeurilor. /MESAGERUL DE NEAMT, http://mesagerulneamt.ro/2017/10/ministrul-mediului-in-neamt-depozitele-temporare-de-gunoi-trebuie-inchise/

O nouă vizită ministerială: Ministrul Mediului, mulţumit de gestionarea deşeurilor din NeamţCu toate acestea, oficialul a dat câteva ultimatumuri autorităților locale şi județeneLa sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu a făcut o vizită de lucru în județul nostru, a treia dintr-o serie care vizează identificarea problemelor de mediu din mai multe județe ale Moldovei. Pe lângă reprezentanții Prefecturii şi ai Consiliului Județean, la întâlnirea cu oficialul au fost prezenți şi şefii instituțiilor de profil – Garda de Mediu, Agenția de Protecția Mediului, Direcția Silvică dar şi primarii municipiilor Piatra-Neamț şi Roman.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39



24.10.2017

În urma discuțiilor purtate cu aceştia, ministrul s-a declarat mulțumit de cum se prezintă județul nostru în ceea ce priveşte implementarea Sistemulului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) – aspectul principal pe care l-a avut în vedere în timpul vizitei.„În ultima perioadă am încercat să fiu prezentă în cât mai multe dintre județele din România, acolo unde sunt probleme de mediu, şi în special probleme care sunt în procedură de infrigement pe domeniul deşeuri sau probleme care s-au ivit în anumite cazuri – de exemplu anumite de-pozite de de-şeuri municipale care sunt neconforme şi care nu au reuşit, conform autorizației să sisteze activitatea. Astăzi îmi închei misiunea la Neamț şi am lăsat la urmă județul Neamț, deoarece, comparativ cu celelalte județe în care am fost în această săptămână (Iaşi şi Suceava), ca problematică de mediu, acest județ fi-gurează pe locul trei, cu mai puține probleme; aceasta pentru că aici s-a reuşit, totuşi, să se rezolve probleme pe care alții nu numai că nu au început să le pună în implementare dar poate nici nu s-au impus suficient. În Neamț nu avem, aşadar, depozite neconforme care să fie pe lista trimisă la Comisia Europeană în procedură de infrigement“, a declarat ministrul Grațiela Gavrilescu.Există şi minusuri: staţiile de sortareDeşi stăm bine la capitolul colectare-depozitare deşeuri, ministrul Gavrilescu a găsit unele sincope pe care autoritățile locale şi județene trebuie să le rezolve pe cont propriu: procesul nu este complet din cauză că în județ funcționează o singură stație de sortare.„Există nişte disfuncționalități privind stațiile de sortare din interiorul SMID-ului, care nu funcționează în totalitate, ci doar una singură, şi astăzi le-am explicat factorilor de decizie de la nivel județean că există posibilitatea să facă investițiile pentru reglementarea acestor situații (fie Consiliul Județean, fie primăriile) după care, prin procedură de depunere prin fonduri europene, să se poată recupera banii aşa cum s-a mai întâmplat în alte situații, astfel încât procesul să poată funcționa în integralitatea lui“, a completat ministrul.În acelaşi timp, ministrul a atras atenția că nu va mai fi îngăduitor în ceea ce priveşte situația platformelor temporare de depozitare a deşeurilor (precum cele din Roman şi Târgu-Neamț) care trebuie închise pentru evitarea sancțiunilor Comisiei Europene.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

24.10.2017

„Aceste platforme au, conform autorizației de mediu, un timp de viață de un an şi trebuie să fie închise, iar deşeurile trebuie relocate la depozitul mare de la Girov. Le-am transmis colegilor din județ că trebuie să analizeze foarte bine situația (…) Țin să menționez că această decizie, de a depune deşeuri municipale pe platforme temporare, a fost luată de comun acord prin negociere cu Comisia Europeană, iar obligația ca aceste deşeuri să fie relocate în depozitele nou construite trebuie îndeplinită“, a mai precizat Grațiela Gavrilescu.„Plăteşti cât arunci“În timpul vizitei ministrul Gavrilescu a mai amintit că la sfârşitul acestui an la nivel național se va emite o Hotărâre de Guvern ce va permite posibilitatea aplicării unui nou instrument economic, care are la bază principiul „Plăteşti pentru cât arunci“.Potrivit autorităților, instrumentul este deja implementat de mare parte dintre statele europene şi are scopul de a încuraja reciclarea deşeurilor, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, economic şi al protecției mediului. Aplicarea acestui instrument are drept scop reducerea cantității de deşeuri care ajunge la depozitare şi creşterea ratei de reutilizare/reciclare. /REALITATEA MEDIA (Neamt), http://realitateamedia.ro/o-noua-vizita-ministeriala-ministrul-mediului-multumit-de-gestionarea-deseurilor-din-neamt/

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, cere punerea în funcţiune a depozitelor Moara şi Pojorâta> Ea a amenințat, la Suceava, cu închiderea gropilor provizorii si cu amenzi maximeMinistrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a declarat, ieri, la Suceava, că depozitele de deşeuri de la Moara şi Pojorâta trebuie puse în funcțiune cât mai repede şi a amenințat că gropile provizorii care au fost avizate în 2015, doar pentru un an, vor fi închise.„Lucrurile în județul Suceava privind depozitarea deşeurilor sunt neconforme cu legislația națională şi europeană şi -pentru că şi aici avem unele probleme ce țin de modul în care nu am reuşit să colectăm selectiv, astfel încât ținta de țară în 2020 să fie de 50% din total deşeuri produse de noi toți -, am discutat punctual cu preşedintele CJ şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://realitateamedia.ro/o-noua-vizita-ministeriala-ministrul-mediului-multumit-de-gestionarea-deseurilor-din-neamt/

http://realitateamedia.ro/o-noua-vizita-ministeriala-ministrul-mediului-multumit-de-gestionarea-deseurilor-din-neamt/

24.10.2017

cu primarii care au platforme temporare de depozitare, să văd care este situația reală a funcționării SMID de la Suceava, a realizării celor două depozite" a spus ministrul.Ea a precizat că la Pojorâta construcția a fost realizată şi se lucrează la căile de acces către acest depozit, iar la Moara, depozit finalizat, s-a lansat procedura de achiziție pentru operatorul de salubrizare, astfel încât, în cel mai scurt timp, deşeurile produse de cetățenii județului Suceava să poată fi duse la acest depozit.„Am atenționat conducerea CJ Suceava că atât la Pojorâta, cât şi la Moara fondurile europene pentru finalizarea acestui proiect au fost fazate şi că aceste două depozite trebuie să intre în funcțiune în cel mai scurt timp" a spus Gavrilescu.Ea a reamintit că s-au dat autorizații temporare în 2015 pentru platforme unde să fie colectate deşeurile până când se vor finaliza cele două depozite ecologice, dar că autorizațiile respective au fost, inițial, pentru un an.„Am atenționat Consiliul Județean că perioada de viață a celor două depozite este de 10 ani din momentul în care intră prima maşină" a precizat ministrul.Ea a arătat că a cerut autorităților sucevene să aplice legea pentru operatorii de salubrizare care trebuie să ducă la aceste depozite temporare numai deşeuri colectate selectiv, astfel încât doar partea umedă să fie depusă în groapă, iar celelalte deşeuri, reintroduse în procesul tehnologic şi trimise direct la producători.Ministrul a spus că cetățeanul va putea beneficia de tarif diferențiat în funcție de cantitatea de deşeu pe care o produce.Toți cei care au participat la şedință au înțeles că legea trebuie respectată, iar cei care nu o respectă primesc sancțiuni, a adăugat Gavrilescu.„Sancțiunile nu vor mai fi la limita inferioară, ci am cerut Gărzii Naționale de Mediu să fie la limita superioară, astfel încât toată lumea să respecte legea" a precizat ministrul.Ea a arătat că în cazul depozitelor temporare din județul nostru, dacă s-a respectat legea şi depozitarea a fost făcută selectiv, iar gropile temporare au fost construite respectând condițiire pentru un depozit permanent, având toate măsurile de siguranță, atunci acestea se vor putea închide in situ. Iar dacă nu a fost respectată legea şi nu a fost făcută selectarea, vor trebui aplicate sancțiuni, iar deşeurile va trebui să fie selectate şi duse la depozitul de la Moara.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

24.10.2017

Potrivit informațiilor prezentate de ministru, depozitul de la Moara ar urma să intre în funcțiune la sfârşitul acestui an, dacă procedura de selecție nu va fi contestată. La Pojorâta, termenul de intrare în funcțiune ar urma să fie în a doua parte a anului viitor. /Obiectiv de Suceava

Graţiela Gavrilescu vrea ca depozitele ecologice de deşeuri din Moara şi Pojorâta să devină funcţionale cât mai repedeMinistrul Mediului a estimat că dacă licitația pentru desemnarea operatorului de salubrizare va fi finalizată cât mai repede şi fără contestații, noua groapă ecologică de la Moara ar putea fi funcțională până la finalul acestui anMinistrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, vrea ca noile depozite ecologice din județul Suceava, de la Moara şi Pojorâta, să fie puse în funcțiune cât mai repede. Grațiela Gavrilescu a fost prezentă ieri în Suceava, participând la o întâlnire pe problematica deşeurilor, la care au luat parte prefectul Mirela Adomnicăi, preşedintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, secretarul de stat Eugen Uricec, precum şi primarii localităților sucevene în care se construiesc cele două depozite ecologice şi în care există depozite temporare de deşeuri. După întâlnire, Grațiela Gavrilescu a spus că în județul Suceava există probleme cu colectarea selectivă a deşeurilor. „De asemenea, am discutat punctual, atât cu preşedintele Consiliului Județean, cât şi cu primarii care au în aria administrativă platformele temporare de depozitare a deşeurilor, să văd exact care este situația reală a funcționării Sistemului de Management Integrat a Deşeurilor din Suceava şi care este situa ția la cele două depozite noi, de la Pojorâta şi Moara", a spus ministrul Mediului. Grațiela Gavrilescu a precizat că, din informațiile pe care le-a primit, la depozitul de la Pojorâta a fost finalizată construcția, iar în momentul de față se lucrează la căile de acces. în acelaşi timp, depozitul de la Moara este finalizat în totalitate, iar Consiliul Județean a demarat licitația pentru stabilirea operatorului de salubrizare. Ministrul Mediului a estimat că în situația în care se va stabili acest operator, iar atribuirea în urma licitației nu va fi contestată, depozitul de la Moara ar putea deveni funcțional la finalul acestui an. Făcând referire la depozitul de la Pojorâta,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

24.10.2017

Grațiela Gavrilescu a spus că, cel mai probabil, acesta poate să fie funcționa] din a doua parte a anului viitor.Ea a mai precizat că ambele gropi au o durată de funcționare de zece ani din momentul în care va începe depozitarea deşeurilor. Pe de altă parte, ministrul Mediului a amintit că în anul 2015, în urma negocierilor pe care le-a avut la Comisia Europeană când ocupa funcția de ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, s-a obținut aprobarea pentru înființarea unor depozite temporare de deşeuri, până la finalizarea noilor gropi ecologice. Grațiela Gavrilescu a spus că inițial, pentru aceste platforme temporare de deşeuri a fost eliberată o autorizație de funcționare pentru o perioadă de un an.Depozitele temporare de deşeuri vor trebui închise în perioada următoareGavrilescu a afirmat că autoritățile trebuie să aplice prevederile legale în vigoare, po-trivit cărora operatorii de salubrizare trebuie să transporte la aceste depozite temporare doar deşeuri colectate selectiv, iar în caz contrat vor trebui aplicate sancțiuni. „Asta în-seamnă că partea umedă a deşeurilor produse de cetățeni trebuie să fie depusă la groapă. Iar celelalte tipuri de deşeuri uscate, respectiv cele patru tipuri, hârtia, ambalajul de plastic, sticla şi ambalajele metalice, trebuie colectate selectiv şi trebuie reintroduse în procesul tehnologic, trimise direct la producători, astfel încât denumirea de economie circulară să funcționeze şi la nivelul județului Suceava. Asta în sensul că durata de viață a fiecărui ambalaj trebuie să fie, prin reciclare, foarte mare, astfel încât resursele naturale ale României să fie protejate, iar cetățeanul să beneficieze de tarif diferențiat în funcție de cantitatea de deşeuri pe care o produce", a explicat ministrul Mediului.Grațiela Gavrilescu a arătat că în județul Suceava există cinci platforme temporare pentru depozitarea deşeurilor, precizând că acestea vor trebui închise în perioada ur-mătoare, având în vedere că termenul la care expiră autorizația de funcționare este foarte scurt. „Dacă la Moara procedura de achiziție a operatorului va fi finalizată până la finalul anului şi se va începe depunerea în noua groapă, atunci toate cele cinci depozite temporare trebuie urgent închise în vederea relocării gunoaielor în noua celulă", a spus Gavrilescu, care a atras atenția că prelungirea autorizației de funcționare pentru cele cinci depozite temporare nu se mai poate face „la infinit".

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

24.10.2017

Grațiela Gavrilescu a spus că actualele platforme temporare vor putea fi închise „in situ", adică în actuala locație, în situația în care au fost respectate toate prevederile din autorizația de funcționare, adică dacă au fost amenajate ca nişte depozite permanente şi dacă s-a făcut o colectare selectivă. Ea a declarat că în caz contrar, dacă nu s-a făcut o depozitare după colectarea selectivă a deşeurilor, trebuie aplicate sancțiuni, iar gunoa-iele vor urma să fie transferate la groapa de la Moara, după selectarea lor. /Monitorul de Suceava

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABACONSTRUCȚIE NEFINALIZATĂ – Barajul Runcu, în atenția autorităților județenePrefectul județului Maramureş, Vasile Moldovan a efectuat astăzi, 23 octombrie, o vizită de lucru la construcția hidrotehnică Barajul Runcu. Prefectul de Maramureş a dorit să vadă la fața locul stadiul lucrărilor la acest obiectiv a cărui construcție a demarat încă dinainte de Revoluția din 1989. Și despre care se spunea în prima parte a acestui an că ar putea rămâne o construcție nefinalizată din cauza costurilor ridicate pe care le implică finalizarea acestuia.Băimărenii care au văzut fotografiile postate de Instituția Prefectului pe rețelele de socializare nu s-au sfiit să comenteze această deplasare în teren. Unii au arătat că au simțul umorului. „Care o fi gata mai repede? Tunelul, aeroportul sau barajul?„ – se întreabă retoric Andrei.În luna aprilie a acestui an, directorul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, Marius Ciulbea declara legat de această investiție: „Din păcate, după cum bine ştim, după 1990, nu numai în Baia Mare şi în Maramureş, dar peste tot în România lucrurile s-au complicat, astfel că acest obiectiv legat de alimentarea cu apă a Băii Mari nu cred că mai stă în pcioare. Cred că, în momentul de față, Barajul Firiza ajută foarte mult zona aceasta, inclusiv Baia Mare, deci nu cred că ar mai fi necesară o suplimentare a apei.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

24.10.2017

Partea de producere a energiei electrice nu mai este în plan, pentru că din cât am înțeles, în perioada de insolvență a Electrica, dânşii şi-au manifestat intenția de a nu mai face nicio investiție aici. S-au reluat discuțiile, spunându-le că vrem să construim acest baraj, iar dânşii şi-au manifestat dorința ca, în cazul în care noi reuşim să îl finalizăm, să se gândească şi ei să mai investească în zonă pentru a face acele capacități de producție”.Rămâne de văzut care sunt concluziile pe care le-a tras la finalul concluziei reprezentantul Guvernului în teritoriu. /InfoMM, https://www.infomm.ro/constructie-nefinalizata-barajul-runcu-atentia-autoritatilor-judetene/

Revoltător! Indivizi cu mașina pe dig în Satu Mare, au dărâmat bariera și au fugitImagini revoltătoare surprinse din nou pe digul Someşului, în Cartierul Micro 16 din municipiul Satu Mare. Mai mulți indivizi, aflați într-o maşină, au urcat cu autovehiculul pe dig, au forțat bara de îngrădire a accesului, distrugând-o şi apoi au fugit.Oamenii revoltați au încercat să îi ia la rost, dar aceştia s-au urcat în maşină şi au plecat. Doar că un sătmărean i-a imortalizat şi le-a pus pozele şi următorul mesaj pe o pagina de socializare.Civilizația din Satu Mare. Nişte persoane de etnie maghiară au urcat cu masina pe dig în Micro 16 şi au rupt bara şi au plecat. Bravo, aşa se face! Numărul de la maşină era SM 82 RNI”, este mesajul sătmăreanului, martor ocular al evenimentului. /Presa SM, https://presasm.ro/foto-revoltator-indivizi-cu-masina-pe-dig-satu-mare-au-daramat-bariera-si-au-fugit/

OPINIA SPECIALIŞTILOR – Incidentul de la iazul din Bozânta a avut efect local şi momentan pe râul LăpuşReprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Maramureş au venit cu precizări cu privire la incidentul din data de 17 octombrie. Atunci au fost constatate debite ridicate pe una din sondele inverse ale sistemului de evacuare a apelor limpezite cantonate pe suprafaţa Iazului Bozânta deţinut de CNMPN Remin Baia Mare. Conform specialiştilor, s-a format un con de surpare în proximitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

https://presasm.ro/foto-revoltator-indivizi-cu-masina-pe-dig-satu-mare-au-daramat-bariera-si-au-fugit/

https://presasm.ro/foto-revoltator-indivizi-cu-masina-pe-dig-satu-mare-au-daramat-bariera-si-au-fugit/

https://www.infomm.ro/constructie-nefinalizata-barajul-runcu-atentia-autoritatilor-judetene/

https://www.infomm.ro/constructie-nefinalizata-barajul-runcu-atentia-autoritatilor-judetene/

24.10.2017

sondei, având ca efect descărcarea în emisar, râul Lăpuş, a unor volume de apă în amestec cu steril de flotaţie.# Program de prelevări a probelor de apăRegimul de monitorizare impus de ABA Someş Tisa pentru astfel de situaţii, a constat în mai multe elemente. Conform reprezentanţilor SGA Maramureş, s-au stabilit unele secţiuni relevante de monitorizare suplimentare faţă de cele existente prin Sistemul Integrat de Monitoring şi anume două pe râul Lăpuş şi cinci pe râul Someş, instituite de la debutul incidentului şi menţinute pe întreg parcursul acestuia. De asemenea, s-a întocmit un program de prelevări a probelor de apă pentru stabilirea mărimii impactului, precum şi a dispersiei poluanţilor. Specialiştii spun că au realizat o monitorizare calitativă a apelor evacuate de pe iazul Bozânta pentru parametrii specifici, cu o frecvenţă mărită în corelare cu evoluţia incidentului. De asemenea, s-au efectuat verificări în teren, prin reprezentanţi ai SGA Maramureş, pentru evaluarea situaţiei şi stabilirea unor măsuri imediate de intervenţie pentru limitarea efectelor incidentului.# Steril evacuat timp de şapte oreDe la începerea evacuării în data de 17 octombrie până în jurul orei 16.00 s-a evacuat doar apă decantată (limpezită) de pe iaz, fără aport de steril, apoi prin apariţia conului de surpare, s-a realizat şi antrenarea sterilului până în jurul orei 23.00. “Au fost realizate măsurile imediate de repunere în funcţiune a vanei de pe evacuarea sondei inverse cu rol de control asupra evacuării de către Remin Baia Mare, constând în principal din următoarele faze de lucru: demontare vană, repararea acesteia, remontare şi efectuare probe funcţionalitate (închideri/ deschideri), iar la momentul actual acţiunile sunt finalizate, vana fiind în stare de funcţionare. Conform datelor rezultate din determinările efectuate pe probele de apă prelevate în cadrul monitorizării suplimentare instituite, incidentul a avut un impact local şi momentan pe râul Lăpuş, parametrii calitativi pentru care s-au înregistrat valori ce exced valorile uzuale clasei poluanţilor specifici, a căror concentraţii s-au diminuat pe măsura descreşterii în intensitate a incidentului”, au precizat reprezentanţii SGA Maramureş.# Apele Someşului nu au fost afectate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

24.10.2017

Specialiştii susţin că indicatorii de calitate a apei râului Someş nu au suferit modificări în nici una dintre secţiunile de monitorizare şi în niciuna dintre campaniile de prelevări. “Incidentul nu a provocat mortalitate piscicolă în condiţiile în care inventarierile piscicole din ultimii ani (2014-2017), efectuate în secţiunile de monitorizare a calităţi din zona proximă de impact, atît pe râul Lăpuş (Buşag) cât şi pe râul Someş (Cicârlău), au indicat prezenţa unei populaţii diverse, specifică zonei ciprinicole în ambele cursuri de apă”, au explicat reprezentanţii SGA Maramureş. Programul de monitorizare a inclus şi analize efectuate parametrului “cianuri totale” (pentru care determinările nu au pus în evidenţă cantităţi relevante, justificat de faptul că procesul de extracţie şi prelucrare a metalelor neferoaselor desfăşurat anterior, ce a generat sterilul de flotaţie depozitat pe iazul Bozânta), s-a desfăşurat pe baza flotaţiei selective (separare) în cadrul acestuia, cianura de sodium fiind utilizată ca depresant (reglare pH) şi nu ca element de bază în extracţie. “Pe râul Lăpuş, aval de zona de impact a incidentului precum şi pe râul Someş, nu există surse de alimentare cu apă în scop potabil, conform evidenţelor Sistemului Integrat de Monitoring al Administraţiei Bazinale de Apa Someş Tisa. Este în curs de evaluare situaţia generată de incident şi evoluţia acesteia”, au conchis reprezentanţii SGA Maramureş. /Infomm, https://www.infomm.ro/opinia-specialistilor-incidentul-de-la-iazul-din-bozanta-avut-efect-local-si-momentan-pe-raul-lapus/

Incident la iazul Bozanta: Precizari ale SGA MaramuresCa urmare a incidentului din data de 17 octombrie cand au fost constatate debite ridicate pe una din sondele inverse ale sistemului de evacuare a apelor limpezite cantonate pe suprafata Iazului Bozanta detinut de CNMPN Remin Baia Mare si formarea unui con de surpare in proximitatea acesteia, avand ca efect descarcarea in emisar, raul Lapus, a unor volume de apa in amestec cu steril de flotatie, regimul de monitoring impus de ABA Somes Tisa pentru astfel de situatii, a constat in:stabilirea unor sectiuni relevante de monitorizare suplimentare fata de cele existente prin Sistemul Integrat de Monitoring si anume 2 pe raul Lapus si 5 pe raul Somes, instituite de la debutul incidentului si mentinute pe intreg parcursul acestuia si a unui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

https://www.infomm.ro/opinia-specialistilor-incidentul-de-la-iazul-din-bozanta-avut-efect-local-si-momentan-pe-raul-lapus/

https://www.infomm.ro/opinia-specialistilor-incidentul-de-la-iazul-din-bozanta-avut-efect-local-si-momentan-pe-raul-lapus/

24.10.2017

program de prelevari a probelor de apa pentru stabilirea marimii impactului, precum si a dispersiei poluantilor;monitorizarea calitativa a apelor evacuate de pe iazul Bozanta pentru parametrii specifici, cu o frecventa marita in corelare cu evolutia incidentului;verificari in teren, prin reprezentanti ai Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures, pentru evaluarea situatiei si stabilirea unor masuri imediate de interventie pentru limitarea efectelor incidentului;“De la inceperea evacuarii in data de 17.10.2017 pana in jurul orei 16.00 s-a evacuat doar apa decantata (limpezita) de pe iaz, fara aport de steril apoi prin aparitia conului de surpare s-a realizat si antrenarea sterilului pana in jurul orei 23.00.Au fost realizate masurile imediate de repunere in functiune a vanei de pe evacuarea sondei inverse cu rol de control asupra evacuarii de catre REMIN Baia Mare, constand in principal din urmatoarele faze de lucru: demontare vana ( Dn=800 mm), repararea acesteia, remontare si efectuare probe functionalitate (inchideri/deschideri) iar la momentul actual actiunile sunt finalizate, vana fiind in stare de functionare.Conform datelor rezultate din determinarile efectuate pe probele de apa prelevate in cadrul monitoringul suplimentar instituit, incidentul a avut un impact local si momentan pe raul Lapus, parametrii calitativi pentru care s-au inregistrat valori ce exced valorile uzuale clasei poluantilor specifici, a caror concentratii s-au diminuat pe masura descresterii in intensitate a incidentului”, se arata intr-un comunicat de presa al Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures.Pentru raul Somes starea de calitate a acestuia nu a suferit modificari in nici una dintre sectiunile de monitoring si in niciuna dintre campaniile de prelevari.Incidentul nu a provocat mortalitate piscicola in conditiile in care inventarierile piscicole din ultimii ani (2014-2017), efectuate in sectiunile de monitorizare a calitati din zona proxima de impact, atit pe raul Lapus (Busag) cat si pe raul Somes (Cicarlau), au indicat prezenta unei populatii diverse, specifica zonei ciprinicole in ambele cursuri de apa.Programul de monitoring a inclus si analize efectuate parametrului “cianuri totale” pentru care determinarile nu au pus in evidenta cantitati relevante, justificat de faptul ca procesul de extractie si prelucrare a metalelor neferoaselor desfasurat anterior, ce a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

24.10.2017

generat sterilul de flotatie depozitat pe iazul Bozanta, s-a desfasurat pe baza flotatiei selective (separare) in cadrul acestuia, cianura de sodium fiind utilizata ca depresant (reglare pH) si nu ca element de baza in extractie.Pa raul Lapus, aval de zona de impact a incidentului precum si pe raul Somes, nu exista surse de alimentare cu apa in scop potabil, conform evidentelor Sistemului Integrat de Monitoring al Administratiei Bazinale de Apa Somes Tisa. Este in curs de evaluare situatia generata de incident si evolutia acesteia. /ZiarMM, https://ziarmm.ro/incident-la-iazul-bozanta-precizari-ale-sga-maramures/

SGA Maramureş evaluează urmările incidentului de la Iazul BozântaCa urmare a incidentului din data de 17.10.2017 când au fost constatate debite ridicate pe una din sondele inverse ale sistemului de evacuare a apelor limpezite cantonate pe suprafața Iazului Bozânta deținut de CNMPN Remin Baia Mare şi formarea unui con de surpare în proximitatea acesteia, având ca efect descărcarea în emisar, râul Lăpuş, a unor volume de apă în amestec cu steril de flotație, regimul de monitoring impus de ABA Someş Tisa pentru astfel de situații, a constat în:stabilirea unor secțiuni relevante de monitorizare suplimentare față de cele existente prin Sistemul Integrat de Monitoring şi anume 2 pe râul Lăpuş şi 5 pe râul Someş, instituite de la debutul incidentului şi menținute pe întreg parcursul acestuia şi a unui program de prelevări a probelor de apă pentru stabilirea mărimii impactului, precum şi a dispersiei poluanților;monitorizarea calitativă a apelor evacuate de pe iazul Bozânta pentru parametrii specifici, cu o frecvență mărită în corelare cu evoluția incidentului;verificări în teren, prin reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, pentru evaluarea situației şi stabilirea unor măsuri imediate de intervenție pentru limitarea efectelor incidentului;De la începerea evacuării în data de 17.10.2017 până în jurul orei 16.00 s-a evacuat doar apă decantată (limpezită) de pe iaz, fără aport de steril apoi prin apariția conului de surpare s-a realizat şi antrenarea sterilului până în jurul orei 23.00.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

https://ziarmm.ro/incident-la-iazul-bozanta-precizari-ale-sga-maramures/


24.10.2017

Au fost realizate măsurile imediate de repunere în funcțiune a vanei de pe evacuarea sondei inverse cu rol de control asupra evacuării de către REMIN Baia Mare, constând în principal din următoarele faze de lucru: demontare vană ( Dn=800 mm), repararea acesteia, remontare şi efectuare probe funcționalitate (închideri/deschideri) iar la momentul actual acțiunile sunt finalizate, vana fiind în stare de funcționare.Conform datelor rezultate din determinările efectuate pe probele de apă prelevate în cadrul monitoringul suplimentar instituit, incidentul a avut un impact local şi momentan pe râul Lăpuş, parametrii calitativi pentru care s-au înregistrat valori ce exced valorile uzuale clasei poluanților specifici, a căror concentrații s-au diminuat pe măsura descreşterii în intensitate a incidentului.Pentru râul Someş starea de calitate a acestuia nu a suferit modificări în nici una dintre secțiunile de monitoring şi în niciuna dintre campaniile de prelevări.Incidentul nu a provocat mortalitate piscicolă în condițiile în care inventarierile piscicole din ultimii ani (2014-2017), efectuate în secțiunile de monitorizare a calități din zona proximă de impact, atât pe râul Lăpuş (Buşag) cât şi pe râul Someş (Cicârlău), au indicat prezența unei populații diverse, specifică zonei ciprinicole în ambele cursuri de apă.Programul de monitoring a inclus şi analize efectuate parametrului ‘cianuri totale’ pentru care determinările nu au pus în evidență cantități relevante, justificat de faptul că procesul de extracție şi prelucrare a metalelor neferoaselor desfăşurat anterior, ce a generat sterilul de flotație depozitat pe iazul Bozânta, s-a desfăşurat pe baza flotației selective (separare) în cadrul acestuia, cianura de sodium fiind utilizată ca depresant (reglare pH) şi nu ca element de bază în extracție.Pe râul Lăpuş, aval de zona de impact a incidentului precum şi pe râul Someş, nu există surse de alimentare cu apă în scop potabil, conform evidențelor Sistemului Integrat de Monitoring al Administrației Bazinale de Apa Someş Tisa.Este în curs de evaluare situația generată de incident şi evoluția acesteia. /EMaramures, https://www.emaramures.ro/sga-maramures-evalueaza-urmarile-incidentului-de-la-iazul-bozanta/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

https://www.emaramures.ro/sga-maramures-evalueaza-urmarile-incidentului-de-la-iazul-bozanta/

https://www.emaramures.ro/sga-maramures-evalueaza-urmarile-incidentului-de-la-iazul-bozanta/

24.10.2017

Incident la iazul Bozanta: Precizari ale SGA Maramures/Stiri Locale 24, http://stirilocale24.ro/maramures/incident-la-iazul-bozanta-precizari-ale-sga-maramures-947737/

Incident la iazul Bozanta: Precizari ale SGA MaramuresCa urmare a incidentului din data de 17 octombrie cand au fost constatate debite ridicate pe una din sondele inverse ale sistemului de evacuare a apelor limpezite cantonate pe suprafata Iazului Bozanta detinut de CNMPN Remin Baia Mare si formarea unui con de surpare in proximitatea acesteia, avand ca efect descarcarea in emisar, raul Lapus, a unor volume de apa in amestec cu steril de flotatie, regimul de monitoring impus de ABA Somes Tisa pentru astfel de situatii, a constat in:stabilirea unor sectiuni relevante de monitorizare suplimentare fata de cele existente prin Sistemul Integrat de Monitoring si anume 2 pe raul Lapus si 5 pe raul Somes, instituite de la debutul incidentului si mentinute pe intreg parcursul acestuia si a unui program de prelevari a probelor de apa pentru stabilirea marimii impactului, precum si a dispersiei poluantilor;monitorizarea calitativa a apelor evacuate de pe iazul Bozanta pentru parametrii specifici, cu o frecventa marita in corelare cu evolutia incidentului;verificari in teren, prin reprezentanti ai Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures, pentru evaluarea situatiei si stabilirea unor masuri imediate de interventie pentru limitarea efectelor incidentului;“De la inceperea evacuarii in data de 17.10.2017 pana in jurul orei 16.00 s-a evacuat doar apa decantata (limpezita) de pe iaz, fara aport de steril apoi prin aparitia conului de surpare s-a realizat si antrenarea sterilului pana in jurul orei 23.00.Au fost realizate masurile imediate de repunere in functiune a vanei de pe evacuarea sondei inverse cu rol de control asupra evacuarii de catre REMIN Baia Mare, constand in principal din urmatoarele faze de lucru: demontare vana ( Dn=800 mm), repararea acesteia, remontare si efectuare probe functionalitate (inchideri/deschideri) iar la momentul actual actiunile sunt finalizate, vana fiind in stare de functionare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://stirilocale24.ro/maramures/incident-la-iazul-bozanta-precizari-ale-sga-maramures-947737/

http://stirilocale24.ro/maramures/incident-la-iazul-bozanta-precizari-ale-sga-maramures-947737/

24.10.2017

Conform datelor rezultate din determinarile efectuate pe probele de apa prelevate in cadrul monitoringul suplimentar instituit, incidentul a avut un impact local si momentan pe raul Lapus, parametrii calitativi pentru care s-au inregistrat valori ce exced valorile uzuale clasei poluantilor specifici, a caror concentratii s-au diminuat pe masura descresterii in intensitate a incidentului”, se arata intr-un comunicat de presa al Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures.Pentru raul Somes starea de calitate a acestuia nu a suferit modificari in nici una dintre sectiunile de monitoring si in niciuna dintre campaniile de prelevari.Incidentul nu a provocat mortalitate piscicola in conditiile in care inventarierile piscicole din ultimii ani (2014-2017), efectuate in sectiunile de monitorizare a calitati din zona proxima de impact, atit pe raul Lapus (Busag) cat si pe raul Somes (Cicarlau), au indicat prezenta unei populatii diverse, specifica zonei ciprinicole in ambele cursuri de apa.Programul de monitoring a inclus si analize efectuate parametrului “cianuri totale” pentru care determinarile nu au pus in evidenta cantitati relevante, justificat de faptul ca procesul de extractie si prelucrare a metalelor neferoaselor desfasurat anterior, ce a generat sterilul de flotatie depozitat pe iazul Bozanta, s-a desfasurat pe baza flotatiei selective (separare) in cadrul acestuia, cianura de sodium fiind utilizata ca depresant (reglare pH) si nu ca element de baza in extractie.Pa raul Lapus, aval de zona de impact a incidentului precum si pe raul Somes, nu exista surse de alimentare cu apa in scop potabil, conform evidentelor Sistemului Integrat de Monitoring al Administratiei Bazinale de Apa Somes Tisa. Este in curs de evaluare situatia generata de incident si evolutia acesteia. /ZiarMM, https://ziarmm.ro/incident-la-iazul-bozanta-precizari-ale-sga-maramures/

SCANDAL – Cauzele poluării de către compania REMIN a râurilor Lăpuș și Someș (Bonus: tentativa autorităților de detergentizare a cazului și contradicțiile dintre acestea)ACCIDENT DE MEDIU. A fost incident (cum zic cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor – SGA – Maramureş) sau accident (cum zic cei de la Instituția Prefectului Maramureş)? Asta-i o dilemă a ceea ce s-a întâmplat în 17 octombrie, o zi de marți în care cele trei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53



24.10.2017

ceasuri rele au fost mai multe. Atunci, pe una dintre sondele inverse ale sistemului de evacuare a apelor din Iazul Bozânta, debitele crescute (pe astea nu le reglează nimeni, pentru că la câți bani s-au sifonat în acțiunea de nimeni verificată a închiderii minelor ar fi trebuit să fie măcar un sistem electronic activ!) au condus la surparea în râul Lăpuş a sterilului de flotație.Acest al-nu-ştiu-câtelea accident de mediu cauzat de compania națională Remin SA şi care ne este prezentat, bagatelizându-se importanța ecosistemelor, drept incident (adică un fel de „Ne scuzați, din greşeală, nu mai facem!”) a durat, conform informațiilor specialiştilor de la SGA, timp de 7 (şapte!) ore: „De la ora 16, prin apariția conului de surpare, s-a realizat şi antrenarea sterilului până în jurul orei 23”. Ce e cu Remin-ul ăsta, de fapt?Fosta companie minieră Remin SA, societate cu capital integral de stat care până în 2005 a fost principalul agent economic din judeţ, a intrat în 2009 în procedură de insolvenţă şi acum îşi desfăşoară activitatea sub conducerea administratorului special (dr. av. Manuela Sîrbu) şi supravegherea administratorilor judiciari (Pareto Grup IPURL – Liliana Iancu – şi Pro Insolv IPURL – Ioan Coman).Aflată în perioada de observație, înaintea depunerii planului de reorganizare judiciară a companiei, administratorii Remin (precizați mai sus) sunt, în aparență, preocupați să stingă creanțele (conform actualei legislaţii, măsurile pentru stingerea creanţelor constau în: împrumuturi sau atragere de capital prin majorarea capitalului social – variantă neviabilă în cazul companiei din Baia Mare; vânzarea sau darea în plată a bunurilor din patrimoniul companiei în contul creanței; fuziunea sau divizarea; emiterea de titluri de valoare).Preocupați mai mult să vândă ce mai e de vândut şi mai puțin de remedierea unor probleme care se repercutează, iată, direct asupra mediului, administratorii Remin au ignorat o… vană. Da, o vană defectă a cauzat accidentul ecologic de marți. După ce acesta s-a produs, vana a fost reparată pe redepe înainte, dovadă că până la acel moment monitorizarea acestor aspecte a lipsit cu desăvârşire. În fond, ce mama şi tata-naibii contează că se mai scurge steril minier în râurile Maramureşului. Rețineți, vă rog, pentru viitor: respectiva vană nu a fost nici măcar înlocuită, ci… reparată. Adică au demontat-o, au curățat-o şi… Dumnezeu cu mila.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

24.10.2017

Bâlbele autorităților şi pregătirea detergentului Zice SGA că, monitorizând Lăpuşul şi Someşul (prin prelevări de probe de apă), precum şi iazul Bozânta, “incidentul a avut un impact local şi momentan pe râul Lăpuş, parametrii calitativi pentru care s-au înregistrat valori ce exced valorile uzuale clasei poluanților specifici, a căror concentrații s-au diminuat pe măsura descreşterii în intensitate a incidentului. (…) Incidentul nu a provocat mortalitate piscicolă”.În plus, nu au existat deversări de “cantități relevante de cianuri totale” pentru că sterilul respectiv a fost flotat (separat) nu prin cianurare. Însă se recunoaşte, cu gura-ncleştată, că ceva cianuri s-au deversat totuşi, pentru că la depresare (relarea pH-ului), în procesul de flotare s-a utilizat cianură de sodium. Simplificat, încearcă să ni se inducă impresia că s-a întâmplat ceva, dar că nu-i mare lucru. Adică, un fâs!La nivelul Prefecturii, însă, situația stă puțin diferit, mai ales prin punctele esențiale. Respectiv se vorbeşte în clar despre poluare accidentală la iazul de decantare de la Bozânta: „Conform datelor primite de la laboratorul SGA Maramureş, analiza probelor de apă a relevat prezența de metale şi suspensii în râul Lăpuş”.De asemenea, se menționează că a fost o alertă serioasă, la fața locului fiind prezenți reprezentanți ai Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, REMIN SA Baia Mare, Conversmin SA, Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, Instituției Prefectului, Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureş, în plus fiind anunțate instituțiile abilitate de la nivel central, inclusiv Ministerul Economiei.Ce se întâmplă cu detergentizarea? Se întâmplă că-n afară de repararea vanei defecte, cei de la Remin vor trebui să raporteze că au avut loc inspecții de specialitate şi că s-au stabilit măsuri cu privire la menținerea în funcționare şi în siguranță a iazului şi a sistemelor de evacuare a apelor de pe iaz. Și vor raporta. Pentru că la Remin e mai important să se vândă, decât să se asigure. De altfel, ei au şi comunicat deja, oficial!, că apele acumulate în iazul de decantare provin doar din… precipitații. Mai rămânea să precizeze că-i chiar apă potabilă! /2MNNews, http://2mnews.ro/scandal-cauzele-poluarii-de-catre-compania-remin-a-raurilor-lapus-si-somes-bonus-tentativa-autoritatilor-de-detergentizare-a-cazului-si-contradictiile-dintre-acestea/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

http://2mnews.ro/scandal-cauzele-poluarii-de-catre-compania-remin-a-raurilor-lapus-si-somes-bonus-tentativa-autoritatilor-de-detergentizare-a-cazului-si-contradictiile-dintre-acestea/



24.10.2017

/NMedia, https://nmedia.ro/scandal-cauzele-poluarii-de-catre-compania-remin-a-raurilor-lapus-si-somes-bonus-tentativa-autoritatilor-de-detergentizare-a-cazului-si-contradictiile-dintre-acestea

O nouă deversare cu steril toxic în Baia Mare20 octombrie 2017: Autorităţile române se confruntă cu o nouă poluare accidentală la un iaz de decantare de lângă Baia Mare. Gravitatea situaţiei este însă puţin comunicată în spaţiul public, în contextul în care Guvernul pregăteşte o nouă Lege a Minelor, la fel de controversată ca cea din 2013.În 17 octombrie 2017, în urma unei defecţiuni la o sondă inversă, apă şi steril au fost deversate necontrolat din iazul de decantare de la Bozânta. Iazul aparţine companiei de stat REMIN S.A. Primele informări oficiale din partea autorităţilor au apărut abia după două zile. Multe semne de întrebare persistă în continuare – au declarat reprezentanţii reţelei Mining Watch România.Avaria s-a produs în noaptea de 16 spre 17 octombrie. Creşterea debitului de apă evacuată a fost observată dimineaţa de personalul de întreţinere şi supraveghere al companiei. Comunicatul Prefecturii Maramureş nu a făcut nicio referire oficială privind cantitatea de steril deversată.“Din discuţiile avute cu autorităţile am aflat că dimensiunea conului de evacuare era de 120 de metri şi că se estimează că debitul a ajuns până la aproximativ 100 litri/secundă. Volumul de apă şi steril evacuate a depăşit capacitatea canalelor de refulare, astfel că a ajuns pe un teren deţinut de Remin, iar de acolo în pârâul Bozânta şi ulterior în râurile Lăpuş şi Someş. Deversarea a durat peste 12 ore şi, potrivit comunicatului oficial, „evacuarea de apă şi steril a fost oprită în cursul nopţii de 17 octombrie”. După calculele noastre, volumul evacuat a fost de ordinul miilor de metri cubi”, a declarat Roxana Pencea Brădăţan din partea reţelei Mining Watch România.Sterilul iazului de decantare Bozânta conţine concentraţii crescute de metale grele, precum mangan, cupru şi fier. Momentan, autorităţile nu au făcut nicio precizare privind substanţele toxice deversate sau privind impactul asupra mediului şi comunităţilor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

https://nmedia.ro/scandal-cauzele-poluarii-de-catre-compania-remin-a-raurilor-lapus-si-somes-bonus-tentativa-autoritatilor-de-detergentizare-a-cazului-si-contradictiile-dintre-acestea



24.10.2017

De asemenea, nu se precizează nimic despre eventuale sancţiuni acordate companiei miniere.Exploatările miniere din Maramureş au lăsat în urmă probleme ecologice deosebite, care pot genera oricând în accidente ecologice la cele 17 iazuri de decantare şi aproximativ 300 halde de steril. Potrivit unor estimări mai vechi, pentru ecologizarea iazurilor de decantare din Maramureş e nevoie de peste 91 de milioane de euro. Până în 2013, s-au alocat numai 15% din fondurile necesare.Poluare accidentală la iazul de decantare BozântaÎn data de 17 octombrie a.c., personalul de întreţinere şi supraveghere de la iazul de decantare Bozânta, aparţinând C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a constatat o creştere semnificativă a debitului de apă evacuată din lacul format în zona centrală a iazului Bozânta. Conducerea C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a comunicat că s-a produs o avarie la sonda inversă, iar de pe iaz au fost evacuate ape provenite din precipitaţii. Deversarea apei a crescut progresiv, iar ulterior a fost evacuată, în mod necontrolat, în amestec cu apă, o masă de steril. La faţa locului au ajuns, fiind înştiinţaţi de conducerea companiei, specialişti de la Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu şi de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş. Aceştia au constatat formarea unui con de evacuare pe iaz, respectiv faptul că sistemul de control al evacuărilor prin sonda inversa este defect. Angajaţii SGA Maramureş au prelevat probe de apă din evacuarea directă şi din aval, dar şi din cursurile de apă receptoare: râurile Lăpuş şi Someş. Nu a fost semnalată sau înregistrată mortalitate piscicolă. Evacuarea de apă şi steril a fost oprită în cursul nopţii de 17 octombrie. Conform datelor primite de la laboratorul SGA Maramureş, analiza probelor de apă a relevat prezenţa de metale şi suspensii în râul Lăpuş. La faţa locului s-a deplasat o comisie alcătuită din reprezentanţi ai Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare, Conversmin SA, Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Instituţiei Prefectului, Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş. Maramureş, care sunt în analiză la laboratorul de specialitate din cadrul instituţiei.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

24.10.2017

Despre producerea poluării accidentale la iazul Bozânta au fost anunţate instituţiile abilitate de la nivel central, inclusiv Ministerul Economiei.Specialişti din cadrul Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş au dispus măsuri de remediere imediată a defecţiunilor de la sonda inversă şi vana de evacuare, respectiv monitorizarea permanentă a râurilor Lăpuş şi Someş.Conducerea C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a precizat că activitatea de producţie a companiei a fost sistată din luna decembrie a anului 2006. Apele acumulate în iazul de decantare provin doar din ape meteorice. (precipitaţii sub fomă de ploaie). Pentru iazul Bozânta, compania a obţinut acte de reglementare la încetarea activităţii, respectiv au fost revizuite Acordul de Mediu şi Avizul de Gospodărire a Apelor pentru Proiectul Tehnic de Inchidere şi Ecologizare a Minei Herja – Iaz Bozînta. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2017/10/21/o-noua-deversare-cu-steril-toxic-baia-mare/

Pagube în valoare de peste 22.000 mii lei în MaramureşComitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a centralizat efectele produse de fenomenele hidrometeorologice periculoase produse în luna septembrie la nivelul judeţului nostru.Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prefectul Vasile Moldovan a spus: ”Au fost afectate de rafalele puternice ale vântului, dar şi de precipitaţii 40 de unităţi administrativ-teritoriale: obiective socio-economice, locuinţe, anexe gospodăreşti, autoturisme, infrastructura rutieră, infrastructura de comunicaţii, reţele de alimentare cu energie electrică, terenuri agricole şi livezi. Pagubele raportate de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă au fost verificate şi validate de către comisii stabilite prin ordin al prefectului”.Au fost afectate/avariate peste 1.200 de locuinţe, peste 300 de anexe gospodăreşti, 78 de obiec¬tive socio-economice. Copacii prăbuşiţi de rafalele de vânt, (viteza înregistrată la rafală a atins peste 90 km/h), dar şi elementele de arhitectură antrenate de pe acoperişuri au produs pagube la autoturismele parcate în zonă. De asemenea, au fost doborâţi de vânt opt stâlpi de la reţelele de telefonie şi 22 de stâlpi de la reţelele de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.graiul.ro/2017/10/21/o-noua-deversare-cu-steril-toxic-baia-mare/

24.10.2017

electricitate. Au fost afectate peste 470 puncte de transformare, peste 25 linii electrice aeriene din reţeaua de alimentare cu energie electrică, respectiv staţia de înaltă tensiune din Tg. Lăpuş. Precipitaţiile căzute sub formă de aversă au condus la transportarea de aluviuni (pietriş, noroi, crengi) care au afectat 2,5 km de străzi, 16,9 km de drumuri comunale şi trei podeţe. Pe drumurile judeţene au fost avariate indicatoare rutiere, stâlpi şi parapeţi metalici, podeţe tubulare, respectiv au fost colmatate de crengi şi aluviuni, transportate de şiroaiele de apă, rigolele şi şanţurile de colectare şi scurgere a apelor provenite din precipitaţii.Pentru eliminarea efectelor negative au intervenit echipe specializate din instituţiile şi grupurile de suport tehnic de la nivel judeţean şi local. Nu au fost afectate obiective hidrotehnice aparţinând SGA Maramureş. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2017/10/21/pagube-valoare-de-peste-22-000-mii-lei-maramures//Ne Cenzurat, http://www.necenzuratmm.ro/social/53105-fenomenele-hidrometeorologice-de-luna-trecuta-au-produs-pagube-in-valoare-de-peste-22-000-mii-lei-in-maramures.html

POLUARE ACCIDENTALĂ PE LĂPUȘ ȘI SOMEȘPoluare accidentala la iazul de decantare de la Bozânta Mare din Maramures. O masa importanta de steril s-a scurs in raul Lapus si apoi în Somes. Incidentul a fost tinut in secret de autoritatile judetului abia astazi fiind facute publice cateva informatii oficiale./TL Plus, http://www.tlplus.ro/poluare-accidentala-pe-lapus-si-somes//Observator, http://observator.tv/eveniment/dezastru-ecologic-pe-raul-lapus-tone-de-deseuri-cu-minereuri-neferoase-au-ajuns-in-apa-si-ameninta-somesul-228562.html

Poluare accidentală la Bozânta! Vezi ce măsuri au fost luateÎn data de 17 octombrie a.c., personalul de întreținere şi supraveghere de la iazul de decantare Bozânta, aparținând C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a constatat o creştere semnificativă a debitului de apă evacuată din lacul format în zona centrală a iazului Bozânta. Conducerea C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a comunicat că s-a produs o avarie la sonda inversă, iar de pe iaz au fost evacuate ape provenite din precipitații.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

http://observator.tv/eveniment/dezastru-ecologic-pe-raul-lapus-tone-de-deseuri-cu-minereuri-neferoase-au-ajuns-in-apa-si-ameninta-somesul-228562.html

http://observator.tv/eveniment/dezastru-ecologic-pe-raul-lapus-tone-de-deseuri-cu-minereuri-neferoase-au-ajuns-in-apa-si-ameninta-somesul-228562.html

http://www.tlplus.ro/poluare-accidentala-pe-lapus-si-somes/

http://www.necenzuratmm.ro/social/53105-fenomenele-hidrometeorologice-de-luna-trecuta-au-produs-pagube-in-valoare-de-peste-22-000-mii-lei-in-maramures.html



http://www.graiul.ro/2017/10/21/pagube-valoare-de-peste-22-000-mii-lei-maramures/

http://www.graiul.ro/2017/10/21/pagube-valoare-de-peste-22-000-mii-lei-maramures/

24.10.2017

Deversarea apei a crescut progresiv, iar ulterior a fost evacuată, în mod necontrolat, în amestec cu apă, o masă de steril. La fața locului au ajuns, fiind înştiințați de conducerea companiei, specialişti de la Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu şi de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş. Aceştia au constatat formarea unui con de evacuare pe iaz, respectiv faptul că sistemul de control al evacuărilor prin sonda inversa este defect.Pe toată durata zilei de 17 octombrie a.c., angajații SGA Maramureş au prelevat probe de apă din evacuarea directă şi din aval, dar şi din cursurile de apă receptoare: râul Lăpuş şi râul Someş. Nu a fost semnalată sau înregistrată mortalitate piscicolă. Evacuarea de apă şi steril a fost oprită în cursul nopții de 17 octombrie, a.c. Conform datelor primite de la laboratorul SGA Maramureş, analiza probelor de apă a relevat prezența de metale şi suspensii în râul Lăpuş. După anunțarea autorităților județene, la fața locului s-a deplasat o comisie alcătuită din reprezentanți ai Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare, Conversmin SA, Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, Instituției Prefectului, Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureş. De asemenea, şi în cursul zilei de ieri, 18 octombrie a.c., au fost prelevate probe de apă, de către angajații SGA Maramureş, care sunt în analiză la laboratorul de specialitate din cadrul instituției.Despre producerea poluării accidentale la iazul Bozânta au fost anunțate instituțiile abilitate de la nivel central, inclusiv Ministerul Economiei.Specialişti din cadrul Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş au dispus, după încetarea fenomenului de evacuare din iaz, măsuri de remediere imediată a defecțiunilor de la sonda inversă şi vana de evacuare, respectiv monitorizarea permanentă a râurilor Lăpuş şi Someş. O altă măsură a vizat, comunicarea în scris de C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare la CJSU Maramureş, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş dacă au avut loc inspecții de specialitatea şi s-au stabilit măsuri cu privire la menținerea în funcționare, în siguranță a iazului şi a sistemelor de evacuare a apelor de pe iaz.Conducerea C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a precizat că activitatea de producție a companiei a fost sistată din luna decembrie a anului 2006. Apele acumulate în iazul de decantare provin doar din ape meteorice.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

24.10.2017

(precipitații sub fomă de ploaie). Pentru iazul Bozânta, compania a obținut acte de reglementare la încetarea activității, respectiv au fost revizuite Acordul de Mediu şi Avizul de Gospodărire a Apelor pentru Proiectul Tehnic de Inchidere şi Ecologizare a Minei Herja – Iaz Bozinta. /Emaramures, https://www.emaramures.ro/poluare-accidentala-la-bozanta-vezi-ce-masuri-au-fost-luate/

Poluare accidentală la iazul de decantare BozântaÎn data de 17 octombrie, personalul de întreținere şi supraveghere de la iazul de decantare Bozânta, aparținând CNMPN REMIN SA Baia Mare, a constatat o creştere semnificativă a debitului de apă evacuată din lacul format în zona centrală a iazului Bozânta. Conducerea CNMPN REMIN SA a comunicat că s-a produs o avarie la sonda inversă, iar de pe iaz au fost evacuate ape provenite din precipitații. Deversarea apei a crescut progresiv, iar ulterior a fost evacuată, în mod necontrolat, în amestec cu apă, o masă de steril.La fața locului au ajuns, fiind înştiințați de conducerea companiei, specialişti de la Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu şi de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş.Aceştia au constatat formarea unui con de evacuare pe iaz, respectiv faptul că sistemul de control al evacuărilor prin sonda inversa este defect.Pe toată durata zilei de 17 octombrie, angajații SGA Maramureş au prelevat probe de apă din evacuarea directă şi din aval, dar şi din cursurile de apă receptoare: râul Lăpuş şi râul Someş.Nu a fost semnalată sau înregistrată mortalitate piscicolă. Evacuarea de apă şi steril a fost oprită în cursul nopții de 17 octombrie, se arată în comunicatul transmis de Prefectura Maramureş.Conform datelor primite de la laboratorul SGA Maramureş, analiza probelor de apă a relevat prezența de metale şi suspensii în râul Lăpuş. După anunțarea autorităților județene, la fața locului s-a deplasat o comisie alcătuită din reprezentanți ai Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, CNMPN REMIN SA Baia Mare, Conversmin SA, Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, Instituției Prefectului, Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureş.De asemenea, şi în cursul zilei de 18 octombrie au fost prelevate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

https://www.emaramures.ro/poluare-accidentala-la-bozanta-vezi-ce-masuri-au-fost-luate/

https://www.emaramures.ro/poluare-accidentala-la-bozanta-vezi-ce-masuri-au-fost-luate/

24.10.2017

probe de apă de către angajații SGA Maramureş, care sunt în analiză la laboratorul de specialitate din cadrul instituției.Despre producerea poluării accidentale la iazul Bozânta au fost anunțate instituțiile abilitate de la nivel central, inclusiv Ministerul Economiei.Specialişti din cadrul Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş au dispus, după încetarea fenomenului de evacuare din iaz, măsuri de remediere imediată a defecțiunilor de la sonda inversă şi vana de evacuare, respectiv monitorizarea permanentă a râurilor Lăpuş şi Someş.O altă măsură a vizat comunicarea în scris de CNMPN REMIN SA Baia Mare la CJSU Maramureş, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş dacă au avut loc inspecții de specialitatea şi s-au stabilit măsuri cu privire la menținerea în funcționare, în siguranță a iazului şi a sistemelor de evacuare a apelor de pe iaz.Conducerea CNMPN REMIN SA a precizat că activitatea de producție a companiei a fost sistată din luna decembrie a anului 2006. Apele acumulate în iazul de decantare provin doar din ape meteorice (precipitații sub formă de ploaie).Pentru iazul Bozânta, compania a obținut acte de reglementare la încetarea activității, respectiv au fost revizuite Acordul de Mediu şi Avizul de Gospodărire a Apelor pentru Proiectul Tehnic de Inchidere şi Ecologizare a Minei Herja – Iaz Bozânta, se mai menţionează în comunicat. /Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/mm/eveniment/poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta/Ziare Com, http://www.ziare.com/baia-mare/stiri-actualitate/poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta-6998287

Poluare accidentala la iazul de decantare BozantaIn data de 17 octombrie, personalul de intretinere si supraveghere de la iazul de decantare Bozanta, apartinand C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a constatat o crestere semnificativa a debitului de apa evacuata din lacul format in zona centrala a iazului Bozanta.“Conducerea C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a comunicat ca s-a produs o avarie la sonda inversa, iar de pe iaz au fost evacuate ape provenite din precipitatii.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

http://www.ziare.com/baia-mare/stiri-actualitate/poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta-6998287

http://www.ziare.com/baia-mare/stiri-actualitate/poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta-6998287

http://www.informatia-zilei.ro/mm/eveniment/poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta

http://www.informatia-zilei.ro/mm/eveniment/poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta

24.10.2017

Deversarea apei a crescut progresiv, iar ulterior a fost evacuata, in mod necontrolat, in amestec cu apa, o masa de steril. La fata locului au ajuns, fiind instiintati de conducerea companiei, specialisti de la Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de Mediu si de la Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures.Acestia au constatat formarea unui con de evacuare pe iaz, respectiv faptul ca sistemul de control al evacuarilor prin sonda inversa este defect. Pe toata durata zilei de 17 octombrie a.c., angajatii SGA Maramures au prelevat probe de apa din evacuarea directa si din aval, dar si din cursurile de apa receptoare: raul Lapus si raul Somes. Nu a fost semnalata sau inregistrata mortalitate piscicola. Evacuarea de apa si steril a fost oprita in cursul noptii de 17 octombrie. Conform datelor primite de la laboratorul SGA Maramures, analiza probelor de apa a relevat prezenta de metale si suspensii in raul Lapus”, se arata intr-un comunicat al Prefecturii Maramures.Dupa anuntarea autoritatilor judetene, la fata locului s-a deplasat o comisie alcatuita din reprezentanti ai Comisariatului Judetean al Garzii Nationale de Mediu, Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures, C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare, Conversmin SA, Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta, Institutiei Prefectului, Inspectoratului de Politie al Judetului Maramures. De asemenea, si in cursul zilei de ieri, 18 octombrie a.c., au fost prelevate probe de apa, de catre angajatii SGA Maramures, care sunt in analiza la laboratorul de specialitate din cadrul institutiei.Despre producerea poluarii accidentale la iazul Bozanta au fost anuntate institutiile abilitate de la nivel central, inclusiv Ministerul Economiei.Specialisti din cadrul Comisariatului Judetean al Garzii Nationale de Mediu si Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures au dispus, dupa incetarea fenomenului de evacuare din iaz, masuri de remediere imediata a defectiunilor de la sonda inversa si vana de evacuare, respectiv monitorizarea permanenta a raurilor Lapus si Somes.O alta masura a vizat, comunicarea in scris de C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare la CJSU Maramures, Comisariatul Judetean al Garzii Nationale de Mediu si Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures daca au avut loc inspectii de specialitatea si s-au stabilit masuri cu privire la mentinerea in functionare, in siguranta a iazului si a sistemelor de evacuare a apelor de pe iaz.Conducerea C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

24.10.2017

a precizat ca activitatea de productie a companiei a fost sistata din luna decembrie a anului 2006. Apele acumulate in iazul de decantare provin doar din ape meteorice. (precipitatii sub foma de ploaie). Pentru iazul Bozanta, compania a obtinut acte de reglementare la incetarea activitatii, respectiv au fost revizuite Acordul de Mediu si Avizul de Gospodarire a Apelor pentru Proiectul Tehnic de Inchidere si Ecologizare a Minei Herja – Iaz Bozanta. /ZiarMM, https://ziarmm.ro/poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta/

Poluare accidentală cu steril la iazul de decantare BozântaO avarie la iazul Bozânta, aparţinând de REMIN S.A. Baia Mare, a dus la deversarea de apă cu steril în râul Lăpuş. Nu a fost înregistrată mortalitate piscicolă, dar din datele primite de la laboratorul SGA Maramureş, probele de apă au relevat prezenţa de metale şi suspensii.Prefectura Maramureş a trimis următorul comunicat: „În data de 17 octombrie a.c., personalul de întreţinere şi supraveghere de la iazul de decantare Bozânta, aparţinând C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a constatat o creştere semnificativă a debitului de apă evacuată din lacul format în zona centrală a iazului Bozânta. Conducerea C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a comunicat că s-a produs o avarie la sonda inversă, iar de pe iaz au fost evacuate ape provenite din precipitaţii. Deversarea apei a crescut progresiv, iar ulterior a fost evacuată, în mod necontrolat, în amestec cu apă, o masă de steril. La faţa locului au ajuns, fiind înştiinţaţi de conducerea companiei, specialişti de la Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu şi de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş. Aceştia au constatat formarea unui con de evacuare pe iaz, respectiv faptul că sistemul de control al evacuărilor prin sonda inversa este defect. Pe toată durata zilei de 17 octombrie a.c., angajaţii SGA Maramureş au prelevat probe de apă din evacuarea directă şi din aval, dar şi din cursurile de apă receptoare: râul Lăpuş şi râul Someş. Nu a fost semnalată sau înregistrată mortalitate piscicolă. Evacuarea de apă şi steril a fost oprită în cursul nopţii de 17 octombrie, a.c. Conform datelor primite de la laboratorul SGA Maramureş, analiza probelor de apă a relevat prezenţa de metale şi suspensii în râul Lăpuş. După anunţarea autorităţilor judeţene, la faţa locului s-a deplasat o comisie alcătuită din reprezentanţi ai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

https://ziarmm.ro/poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta/

https://ziarmm.ro/poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta/

24.10.2017

Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare, Conversmin SA, Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Instituţiei Prefectului, Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Maramureş. De asemenea, şi în cursul zilei de ieri, 18 octombrie a.c., au fost prelevate probe de apă, de către angajaţii SGA Maramureş, care sunt în analiză la laboratorul de specialitate din cadrul instituţiei. Despre producerea poluării accidentale la iazul Bozânta au fost anunţate instituţiile abilitate de la nivel central, inclusiv Ministerul Economiei. Specialişti din cadrul Comisariatului Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş au dispus, după încetarea fenomenului de evacuare din iaz, măsuri de remediere imediată a defecţiunilor de la sonda inversă şi vana de evacuare, respectiv monitorizarea permanentă a râurilor Lăpuş şi Someş. O altă măsură a vizat, comunicarea în scris de C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare la CJSU Maramureş, Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş dacă au avut loc inspecţii de specialitatea şi s-au stabilit măsuri cu privire la menţinerea în funcţionare, în siguranţă a iazului şi a sistemelor de evacuare a apelor de pe iaz. Conducerea C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a precizat că activitatea de producţie a companiei a fost sistată din luna decembrie a anului 2006. Apele acumulate în iazul de decantare provin doar din ape meteorice. (precipitaţii sub fomă de ploaie). Pentru iazul Bozânta, compania a obţinut acte de reglementare la încetarea activităţii, respectiv au fost revizuite Acordul de Mediu şi Avizul de Gospodărire a Apelor pentru Proiectul Tehnic de Inchidere şi Ecologizare a Minei Herja - Iaz Bozinta.”/Adevarul, http://adevarul.ro/locale/baia-mare/poluare-accidentala-steril-iazul-decantare-bozanta-1_59e8b42a5ab6550cb8483b2f/index.html

POLUARE ÎN MARAMUREȘ – Deversare de steril din iazul BozantaUn nou caz de poluare a fost semnalat autorităților de mediu din județ zilele trecute. În prim plan s-a aflat iazul de la Bozânta, unde mai multe tone de steril s-au scurs în râul Lăpuş şi de aici vor ajunge mai departe în Someş. Reprezentanții Prefecturii Maramureş au arătat că nota de constatare cu privire la acest incident a fost încheiată în cursul zilei de ieri, 18 octombrie, fiind întocmit şi un raport care va ajunge la Ministerul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

http://adevarul.ro/locale/baia-mare/poluare-accidentala-steril-iazul-decantare-bozanta-1_59e8b42a5ab6550cb8483b2f/index.html

http://adevarul.ro/locale/baia-mare/poluare-accidentala-steril-iazul-decantare-bozanta-1_59e8b42a5ab6550cb8483b2f/index.html

24.10.2017

Economiei.Primii care au ajuns la fața locului au fost cei de la Garda de Mediu, alături de care s-au mai aflat ulterior cei de la Apele Române, Prefectura Maramureş, dar şi oficialii companiei Remin. De la Prefectura Maramureş am aflat că problema a fost rezolvată în cele din urmă, intervenindu-se cu un buldoexcavator.Prefectura Maramures a remis presei locale un comunicat de presă referitor la acest subiect, ținând să precizeze că în data de 17 octombrie a.c., personalul de întreținere şi supraveghere de la iazul de decantare Bozânta, aparținând C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a constatat o creştere semnificativă a debitului de apă evacuată din lacul format în zona centrală a iazului Bozânta.Reprezentantul Guvernului în teritoriu, Vasile Moldovan a arătat: „Conducerea C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a comunicat că s-a produs o avarie la sonda inversă, iar de pe iaz au fost evacuate ape provenite din precipitații. Deversarea apei a crescut progresiv, iar ulterior a fost evacuată, în mod necontrolat, în amestec cu apă, o masă de steril. La fața locului au ajuns, fiind înştiințați de conducerea companiei, specialişti de la Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu şi de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş. Aceştia au constatat formarea unui con de evacuare pe iaz, respectiv faptul că sistemul de control al evacuărilor prin sonda inversa este defect„.„Pe toată durata zilei de 17 octombrie a.c., angajații SGA Maramureş au prelevat probe de apă din evacuarea directă şi din aval, dar şi din cursurile de apă receptoare: râul Lăpuş şi râul Someş. Nu a fost semnalată sau înregistrată mortalitate piscicolă. Evacuarea de apă şi steril a fost oprită în cursul nopții de 17 octombrie, a.c. Conform datelor primite de la laboratorul SGA Maramureş, analiza probelor de apă a relevat prezența de metale şi suspensii în râul Lăpuş.După anunțarea autorităților județene, la fața locului s-a deplasat o comisie alcătuită din reprezentanți ai Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş, C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare, Conversmin SA, Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență, Instituției Prefectului, Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureş. De asemenea, şi în cursul zilei de ieri, 18 octombrie a.c., au fost prelevate probe de apă, de către angajații SGA Maramureş, care sunt în analiză la laboratorul de specialitate din cadrul instituției„, a adăugat Moldovan.Cum era şi normal, despre producerea poluării accidentale la iazul Bozânta au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

24.10.2017

fost anunțate instituțiile abilitate de la nivel central, inclusiv Ministerul Economiei. Specialişti din cadrul Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu şi Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş au dispus, după încetarea fenomenului de evacuare din iaz, măsuri de remediere imediată a defecțiunilor de la sonda inversă şi vana de evacuare, respectiv monitorizarea permanentă a râurilor Lăpuş şi Someş.Moldovan a mai subliniat faptul că „o altă măsură a vizat, comunicarea în scris de C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare la CJSU Maramureş, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş dacă au avut loc inspecții de specialitatea şi s-au stabilit măsuri cu privire la menținerea în funcționare, în siguranță a iazului şi a sistemelor de evacuare a apelor de pe iaz„.De cealaltă parte, conducerea C.N.M.P.N. REMIN S.A. Baia Mare a precizat că activitatea de producție a companiei a fost sistată din luna decembrie a anului 2006. Apele acumulate în iazul de decantare provin doar din ape meteorice. (precipitații sub fomă de ploaie). Pentru iazul Bozânta, compania a obținut acte de reglementare la încetarea activității, respectiv au fost revizuite Acordul de Mediu şi Avizul de Gospodărire a Apelor pentru Proiectul Tehnic de Inchidere şi Ecologizare a Minei Herja – Iaz Bozinta. /InfoMM, https://www.infomm.ro/poluare-maramures-deversare-de-steril-din-iazul-bozanta/

POLUARE ACCIDENTALĂ PE LĂPUȘ ȘI SOMEȘ/TL Plus, https://www.youtube.com/watch?v=OnV8-oJLlUw

PERICOL: Poluare accidentală la iazul de decantare Bozânta /Maramedia, http://maramedia.ro/pericol-poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta/tipareste-pagina

Lacul Colibița s-ar putea ”goli”singur dacă nu este reabilitat barajul în timp util - Cine spune acest lucru?! APM BN este la mijloc?Potrivit profesorului doctor în hidrotehnie Costică Sofronie lacul de acumulare de la Colibița s-ar putea goli singur, dacă nu se intervine la timp cu reparațiile care se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

http://maramedia.ro/pericol-poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta/tipareste-pagina

http://maramedia.ro/pericol-poluare-accidentala-la-iazul-de-decantare-bozanta/tipareste-pagina

https://www.youtube.com/watch?v=OnV8-oJLlUw

https://www.infomm.ro/poluare-maramures-deversare-de-steril-din-iazul-bozanta/

https://www.infomm.ro/poluare-maramures-deversare-de-steril-din-iazul-bozanta/

24.10.2017

impun.Reprezentanții APM BN prezenți la dezbaterea publică de la Bistrița Bîrgăului au cerut detalii suplimentare şi argumente privind procesul de golire controlată, pentru ca efectele dislocării volumului imens de apă din lac să producă cît mai puține efecte distructive. /Ziarul BN, http://ziarul-bn.ro/lacul-colibi-s-ar-putea-goli-singur-daca-nu-este-reabilitat-barajul-timp-util-cine-spune-acest-lucru

Teme similareMalul Someșului: loc de promenadă, în loc de ghetou. Propunerea unui consilierConsilierul județean Adrian Cozma propune municipalității din Satu Mare amenajarea malurilor râului Someş şi crearea unei faleze pentru promenadă. Acesta a dat exemplu Timişoarei, unde lucrurile au evoluat, iar locul arată încântător. Cadrul natural merită valorificat la maxim, susține Adrian Cozma.”Sătmărenii s-au aşezat aici văzând avantajele pe care le oferă natura. Pentru noi e oportunitate de dezvoltare. Amenajarea malurilor şi crearea unei faleze pentru promenadă ar schimba fața oraşului şi ar deschide poarta turiştilor. Două imagini sunt din Timişoara. Deci se poate”, a precizat consilierul județean.Ținând cont de costurile investiției, cu greu s-ar putea realiza toată investiția din bugetul local. Aşa că ar fi nevoie de un proiect cu finanțare europeană.”Suntem cu toții de acord că şi acest proiect e dorit de toate formațiunile politice, ca de altfel de toți locuitorii oraşului. Ideea e de a nu abandona sau intârzia un proiect, de a aduna toate instituțiile care sunt parte a acestui demers şi a da viață ideii cât mai repede posibil”, a mai spus Cozma. /Presa SM, https://presasm.ro/malul-somesului-loc-de-promenada-in-loc-de-ghetou-propunerea-unui-consilier/

Stăvilarele de pe Someș sunt pline cu gunoaie dinspre Florești Stăvilarele montate pe râul Someş, în Grigorescu, sunt pline de două zile cu gunoaie. ”Din păcate trebuie sa revin cu imagini dezolante de la sistemul de reținere a plutitorilor mari. Ieri şi astăzi s-au colectat cantități uriaşe de deşeuri dinspre Floreşti.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

https://presasm.ro/malul-somesului-loc-de-promenada-in-loc-de-ghetou-propunerea-unui-consilier/

https://presasm.ro/malul-somesului-loc-de-promenada-in-loc-de-ghetou-propunerea-unui-consilier/

http://ziarul-bn.ro/lacul-colibi-s-ar-putea-goli-singur-daca-nu-este-reabilitat-barajul-timp-util-cine-spune-acest-lucru

http://ziarul-bn.ro/lacul-colibi-s-ar-putea-goli-singur-daca-nu-este-reabilitat-barajul-timp-util-cine-spune-acest-lucru

24.10.2017

Ma gandesc cu groaza ce s-ar fi întâmplat dacă nu exista acest stavilar şi acestea ajungeau pe Someş in oraşul nostru”, a precizat Georghe Șurubaru, city managerul Clujului. /Stiri de Cluj, http://www.stiridecluj.ro/social/stavilarele-de-pe-somes-sunt-pline-cu-gunoaie-dinspre-floresti-foto /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/munti-de-gunoaie-plutesc-pe-somes-foto-cu-captura-de-la-stavilari--165012.html/Monitorul de Cluj, http://www.monitorulcj.ro/actualitate/60558-clujenii-arunca-in-nestire-gunoaie-pe-raul-somes#sthash.7egAQEii.dpbs/Actual de Cluj, https://actualdecluj.ro/puhoaie-de-gunoi-pe-somes-in-cluj-surubaru-ma-gandesc-cu-groaza-ce-s-ar-fi-intamplat/ /Cluj Capitala, https://clujcapitala.ro/2017/10/foto-cadouri-din-floresti-pentru-cluj-ma-gandesc-cu-groaza-ce-s-ar-fi-intamplat-daca-nu-exista-acest-stavilar-si-acestea-ajungeau-pe-somes-orasul-nostru/

Teme de mediu„Bomba“ de metan de la Pata Rât ia foc cu complicitatea autorităţilor: Poliţia s-a sesizat după 27 de incendii Până la incendiul din 4 octombrie, nimeni nu a investigat cauza celor 27 de incendii de anul acesta Pompierii clujeni au intervenit în acest an de 28 de ori pentru a stinge incendii la depozitul temporar de deşeuri de la Pata Rât. Cu toate că efectele directe şi indirecte sunt grave, fum cancerigen, lichidul toxic care se scurge în pânza freatică sau punerea în pericol a centurii ocolitoare, Poliţia a demarat o anchetă abia după al 27-lea incendiu. Sănătatea clujenilor are de suferit, dar autorităţile fac economii importante. Incendiul de la începutul lui octombrie de la rampa temporară de deşeuri de la Pata Rât (administrată de Primăria Cluj-Napoca), care a fost stins după aproape 24 de ore, a produs mare deranj autorităţilor clujene. Consiliul Judeţean Cluj a cerut, zilele trecute, instaurarea stării de alertă din cauza problemelor de la Pata Rât, unde alunecarea de teren pune în pericol centura de ocolire a oraşului şi acumularea de levigat (lichid toxic care se scurge din groapa de gunoi) pune în pericol pânza freatică a oraşului Cluj-Napoca. În adresa către Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

https://clujcapitala.ro/2017/10/foto-cadouri-din-floresti-pentru-cluj-ma-gandesc-cu-groaza-ce-s-ar-fi-intamplat-daca-nu-exista-acest-stavilar-si-acestea-ajungeau-pe-somes-orasul-nostru/



https://actualdecluj.ro/puhoaie-de-gunoi-pe-somes-in-cluj-surubaru-ma-gandesc-cu-groaza-ce-s-ar-fi-intamplat/

https://actualdecluj.ro/puhoaie-de-gunoi-pe-somes-in-cluj-surubaru-ma-gandesc-cu-groaza-ce-s-ar-fi-intamplat/

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/60558-clujenii-arunca-in-nestire-gunoaie-pe-raul-somes#sthash.7egAQEii.dpbs

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/60558-clujenii-arunca-in-nestire-gunoaie-pe-raul-somes#sthash.7egAQEii.dpbs

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/munti-de-gunoaie-plutesc-pe-somes-foto-cu-captura-de-la-stavilari--165012.html

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/munti-de-gunoaie-plutesc-pe-somes-foto-cu-captura-de-la-stavilari--165012.html

http://www.stiridecluj.ro/social/stavilarele-de-pe-somes-sunt-pline-cu-gunoaie-dinspre-floresti-foto

http://www.stiridecluj.ro/social/stavilarele-de-pe-somes-sunt-pline-cu-gunoaie-dinspre-floresti-foto

24.10.2017

sunt amintite printre cauzele care au dus la acest pericol şi incendiul de la începutul lunii octombrie. Arderea gunoiului a dus la creşterea concentraţiilor de amoniac, dioxid de sulf şi azot din aer. Apoi, cantitatea mare de apă folosită pentru stingerea focului a dus la acumularea de levigat şi riscă să provoace o alunecare de teren, care poate afecta centura ocolitoare. Incendiul din octombrie a fost elementul hotărâtor care a determinat Consiliul Judeţean Cluj să ceară starea de alertă, care permite luarea unor măsuri de urgenţă fără respectarea procedurilor normale precum organizarea de licitaţii sau exproprierea terenului de care este nevoie. 28 de incendii, o singură anchetă Având în vedere gravitatea situaţiei până şi Poliţia Cluj s-a pus pe treabă după incendiul din 4 octombrie: a demarat o anchetă. Ciudat este că avem de a face cu singura anchetă pe care poliţiştii au început-o anul acesta privind situaţia de la Pata Rât deşi la depozitul temporar administrat de Primărie au avut loc de la 1 ianuarie şi până la această dată 28 de intervenţii, conform unui răspuns al ISU Cluj la solicitarea „Adevărul”. Astfel, 4 intervenţii au avut loc în aprilie, 15 intervenţii în iulie, 7 în august şi 2 în octombrie. De ce doar o anchetă la 28 de incendii/intervenţii? Un răspuns posibil este că incendiul din octombrie a fost cel mai grav. Realitatea este alta, având în vedere că în 28 aprilie a fost un incendiu la fel de distrugător, care a fost stins în 22 de ore şi în urma căruia au ars 15 tone de deşeuri. Incendiul din octombrie a fost stins în 24 de ore. ISU Cluj: „Majoritatea incendiilor au fost cauzate de o acţiune intenţionată” Întrebaţi despre cauza incendiilor, preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, şi prefectul Ioan Aurel Cherecheş ridică din umeri: „vorbiţi la Pompieri, ei trebuie să ştie”. Purtătorul de cuvânt al ISU Cluj, Andrei Biriş, explică pentru „Adevărul” că pompierii care merg la intervenţii trebuie să emită o părere privind cauza incendiului, însă aceasta se face pe baza unei simple observaţii făcute în funcţie de elementele care au fost găsite la faţa locului. „Pentru a determina adevărata cauză a incendiului trebuie să se realizeze o expertiză de către specialişti, iar asta se face la Poliţie, nu la ISU”, explică Biriş. Cauzele probabile de producere a acestor incendii, conform pompierilor, ar fi „acţiuni intenţionate, jocul copiilor cu focul, fenomenul de autoaprindere, radiaţia solară acumulată şi neglijenţa privind fumatul”. Cu toate acestea, „majoritatea incendiilor au fost cauzate de o acţiune

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

24.10.2017

intenţionată”, a susţinut Andrei Biriş. De asemenea, la aproape jumătate din intervenţii avem de a face cu situaţii în care focul a ars mocnit şi s-a reaprins incendiul după o zi sau după câteva zile, a mai spus reprezentantul ISU. El a mai susţinut că au fost şi situaţii izolate în care din cauza caniculei putem vorbi despre o aprindere spontană. Poliţia doarme Cauzele exacte ale incendiilor trebuie determinate de Poliţie, a subliniat Biriş. La întrebările „Adevărul” privind incendiile de la Pata Rât, Poliţia Cluj a răspuns sec: „s-au înregistrat două fapte penale, una în cursul anului 2016 şi cealaltă în 2017, ca urmare a sesizărilor angajaţilor de la rampa temporară de stocare a deşeurilor menajere, situată pe str. Platanilor, f.n. din Cluj-Napoca, cercetările fiind în derulare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere, în vederea identificării şi tragerii la răspundere penală a autorilor faptei, sub supravegherea parchetului competent.” Altfel spus, deşi au fost 27 de intervenţii ale pompierilor, dintre care una la un incendiu la fel de periculos precum cel din octombrie, s-a demarat o anchetă abia acum. Au ars 20 de tone de deşeuri Conform ISU, cumulat pentru toate incendiile din anul 2017 au ars cca 20 de tone de deşeuri. „Au existat multiple focare întinse pe suprafeţe însumate de cca 6.373 mp şi cca 65 metri cubi de deşeuri; O estimare grosieră a cantităţii de apă folosite până în acest moment pentru stingerea focarelor la intervenţia din 4 octombrie a.c. depăşeşte 500 de tone de apă”, se mai arată în răspuns. Pe întregul an 2017, operaţiunile de stingere a focarelor din rampa de deşeuri au cumulat peste 53 autospeciale de stingere şi utilaje, încadrate cu 232 de pompieri militari, ce au fost sprijinite şi de alte forţe şi utilaje ale instituţiilor implicate, mai arată ISU. Pe cine ajută incendiul? Activistul Szakats Istvan crede că cel puţin la ultimul incendiu s-a dat foc intenţionat la rampă: „Eu am ajuns la rampă la o jumate oră după ce a luat foc. Ardea pe o lăţime de 60 de metri, pe o înălţime de vreo 20 de metri. Practic, tot frontul dinspre est. Mi se pare imposibil ca într-o jumate oră focul să fi putut cuprinde toată baza per toată înălţimea, atât de uniform. Cred că s-a dat foc la rampă.” Întrebat cui foloseşte un astfel de incendiu. Szakats spune: „De exemplu administratorului rampei (Primăria Cluj-Napoca, prin RADP-nr). Când se aprinde rampa, nu trebuie să ardă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

24.10.2017

mult material. Ajunge că dealul de gunoi colapsează, se densifică, şi se câştigă loc pentru a mai pune deasupra. Ori rampa şi acum s-a aprins când se apropia de capacitatea maximă aprobată. Că dacă se depăşeşte, adio, e bun depăşit, se încuie poarta, şi trebuie să duci gunoiul la Baia Mare, Oradea, Braşov, Odorheiu Secuiesc. Motorina costă enorm. Mai bine plăteşti din când în când o amendă, asta dacă nu te poţi cumva - care e şi mai bine - să te înţelegi cu controlorul”. Consiliul Judeţean iese bine dacă dă foc lunar şi plăteşte amenda Garda de mediu a dat Consiliului Judeţean o amendă de 60.000 de lei după acest incendiu. Szakats face calculul: „Un drum de camion de 16 tone la 100 km dus-întors înseamnă modest calculat 30 litri de motorină, adică 150 lei. 60.000 lei înseamnă 400 drumuri. Asta nu acoperă nici transportul gunoiului Clujului pe 2 săptămâni. Dacă Consiliul Judeţean dă foc la rampă lunar şi plăteşte 60.000 amendă, tot mai bine iese decât dacă închide rampa şi plăteşte numai transportul gunoiului în altă parte. Şi până acum amenzile erau şi mult mai rare şi mult mai mici. Despre ce vorbim? Adă chibritul”. Plata unui eventual transport al gunoiului în alte localităţi va fi suportată de Primăria Cluj-Napoca şi în final de către clujeni. Pe parcursul anului 2017, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Cluj, a efectuat cinci controale la Pata Rât, în urma cărora au fost aplicate două amenzi, în valoare totală de 35.000 lei. Din această cauză Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a cerut şi a obţinut demisia directorului Comisariatului Judeţean Cluj. Expert: „Este o bombă de metan tot Pata Râtul” „Adevărul” a stat de vorbă cu specialista Reka Soos, consultant la Green Partners SRL despre cauzele incendiilor de la Pata Rât: „Deşeurile depozitate în gropi neconforme, la un loc cu resturile organice, se degradează în timp şi formează pungi de biogaz care reprezintă 60-70% gaz metan, care la contact cu aerul arde „natural”. La Pata nu s-a luat nicio măsura de management pentru a preveni acest lucru. De exemplu, nu s-a ţinut cont că trebuie regulat pus un strat de deşeuri inerte, nu s-a instalat sistem de extragere a biogazului. În plus, pantele necompactate ale depozitului sunt foarte abrupte pentru ca nu este loc pentru deşeuri, această „arhitectură” a gropii permite existenţa mai multor zone unde gunoiul intră în contact cu oxigenul. Biodegradarea se produce în timp şi în anumite condiţii de umezeală şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

24.10.2017

temperatură, dar odată ce se aprinde e foarte greu de controlat, pentru că este practic o bomba de metan tot Pata Râtul”. Consultantul susţine că o altă cauză a incendiilor poate fi faptul că oamenii de acolo ard gunoi de sârmă ca să scoată materialele reciclabile, mai ales cuprul. ”Nu este nevoie sa fie neapărat „o mână criminală”. Toate rampele necontrolate ale lumii ard şi se surpă din cauza biodegradării”, explică Soos.Soluţii pe termen scurt Normele pentru o rampa „ecologica” sunt clar stabilite prin lege şi presupun straturi de izolare la bază, colectarea şi tratarea levigatului, sisteme de extragere a biogazului, rigole de ploaie, un management adecvat şi compactare zilnică, acoperirea zilnică cu un strat de deşeuri inerte sau sol, respectarea capacităţii rampei şi a pantelor care trebuie să fie de cel mult ½ - explică specialista. Toate aceste lucruri nu sunt respectate de către administratorul rampei unde au avut loc incendiile – rampa temporară a Primăriei Cluj-Napoca, administrată de Regia Autonoma a Domeniului Public Cluj-Napoca (RADP), susţine expertul. Aceeaşi RADP trebuia să asigure şi paza depozitului de deşeuri, pentru a se evita alte incendii. Până la publicarea acestui articol RADP nu a răspuns la întrebările trimise de „Adevărul”. Specialistul consultat de „Adevărul”, Reka Soos, este de părere că „acolo nu se mai poate face nimic, în mod normal ar trebui închis urgent şi extras biogazul, dar si asta ar fi greu de instalat pentru că pentru biogaz iţi trebuie probabil să refaci forma şi atunci treci pe terenurile altora”. Cine are de pierdut Cei mai afectaţi de incendiile de la Pata Rât sunt cele trei comunităţi de romi, circa 2.000 de persoane, care trăiesc în apropierea rampei de gunoi. „Este foarte periculos fumul de la incendii pentru că la ramă se depozitează tot felul de materiale toxice, practic la noi ajunge totul la rampă. Există risc de boli respiratorii, cancer, intoxicaţie”, spune Reka Soos. Garda de Mediu a stabilit că arderea gunoiului a dus la creşterea concentraţiilor de amoniac, dioxid de sulf şi azot din aer peste limitele normale. Activistul Szakats Istvan a găsit într-un studiu de sănătate comandat de Consiliul Judeţean Cluj în 2009 care arată că în Sânnicoară şi Apahida, localităţi aflate în imediata

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

24.10.2017

apropiere a ramei de gunoi şi în aval de scurgerea de levigat, cancerul, bolile bronhopneumopatice şi cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător. Vechea rampă de gunoi de la Pata Rât urma să fie înlocuită de un Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), care trebuie finalizat, pe bani europeni, în 2013. „Din 2009 au trecut opt ani în care CMID nu s-a făcut niciodată, în schimb materialul toxic în deal s-a tot acumulat şi scurs la vale. Poluarea în aer, apă, şi sol a crescut. Şi deja în 2009 arăta rău”, concluzionează Szakats. În schimb, autorităţile clujene, în speţă Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, nu se grăbesc. Cererea Consiliului Judeţean de declarare a stării de alertă a fost respinsă la finalul săptămânii. PS: La câteva ore după publicarea acestui articol un nou incediu a izbucnit la rampa temporară de deşeuri de la Pata Rât. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/bomba-metan-pata-rat-ia-foc-complicitatea-autoritatilor-politia-s-a-sesizat-27-incendii-1_59ea75945ab6550cb8537419/index.html

Incendiul de la Pata Rât, stins după opt ore. Primarul Boc: Focul a fost pus intenţionat şi premeditatIncendiul de la rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost stins de pompieri după opt ore. Primarul Emil Boc a declarat că a focul a fost pus intenţionat şi premeditat, transmite corespondentul Mediafax.Şeful ISU Cluj, Ion Moldovan, a declarat, sâmbătă, că pentru stingerea incendiului de la Pata Rât s-a intervenit cu cinci autospeciale.”Incendiul de la rampa temporară de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât a fost stins după opt ore. Pentru lichidarea focului, ISU Cluj a intervenit cu cinci autospeciale. Duminică vom constitui o comisie de cercetare a cauzelor izbucnirii incendiului, împreună cu Poliţia”, a spus Moldovan.Primarul Emil Boc a declarat, la rândul său, corespondentului Mediafax, că focul a fost pus intenţionat, fiind exclusă autoaprinderea deşeurilor de la rampa temporară. ”Este un lucru absolut cert că este vorba despre acţiuni premeditate şi intenţionate de provocare a acestui incendiu. Şi la precedentul incendiu de la începutul lunii octombrie focul a fost pus. Noi am predat tot ce avem la Poliţie în speranţa identificării cât mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/bomba-metan-pata-rat-ia-foc-complicitatea-autoritatilor-politia-s-a-sesizat-27-incendii-1_59ea75945ab6550cb8537419/index.html



24.10.2017

rapide a făptuitorilor şi tragerea lor la răspundere. Am dispus celor de la RADP, administratorul rampei, măsuri suplimentare de supraveghere a zonei”, a spus Boc.Potrivit acestuia, înaintea incendiului care a izbucnit la începutul lunii octombrie, camerele video de supraveghere de la rampa temporară au fost dislocate de persoane necunoscute, astfel încât acestea nu au înregistrat nimic.”Capacitatea de stocare deşeuri a rampei temporare de la Pata Rât este de 41%, mai există foarte mult loc până se va umple, şi are autorizaţie de funcţionare până în 2020. Nu avem o presiune pe această rampă, nu avem o problemă cu capacitatea. Cineva doreşte în mod deliberat să facă din Pata Rât un subiect local şi naţional”, a subliniat Emil Boc.La locul incendiului s-au deplasat sâmbătă atât primarul Emil Boc, cât şi prefectul Aurel Cherecheş. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/incendiul-a-atras-sambata-lume-buna-la-pata-rat-am-facut-plangere-la-politie-galerie-foto--165067.html /Ziar de Cluj, https://www.ziardecluj.ro/inca-un-incendiu-la-rampa-temporara-de-deseuri-de-la-pata-rat /Actual de Cluj, http://actualdecluj.ro/arde-din-nou-rampa-de-gunoaie-a-clujului/ http://www.stiridecluj.ro/social/video-nou-incendiu-la-pata-rat /CityNews, http://citynews.ro/eveniment/pata-rat-arde-din-nou-mai-multe-baraci-ale-locuitorilor-de-pe-strada-cantonului-au-luat

PSD cere înregistrările camerelor video de la Pata RâtSocial democraţii clujeni îi cer primarului Emil Boc să facă publice înregistrările camerelor video care monitorizează rampa temporară de deşeuri de la pata Rât, aflată în administrarea RADP. Totodată, PSD Cluj solicită administraţiei locale un raport asupra cauzelor incendiilor şi un plan concret prin care să prevină astfel de situaţii critice. „În secolul internetului nu se poate ca primarul Emil Boc şi oficialii primăriei să nu poată gestiona, păzi, această rampă. De asemenea, le sugerez să nu caute alţi vinovaţi decât propria incompetenţă administrativă şi lipsa conştiinţei sociale”, a declarat deputatul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

http://citynews.ro/eveniment/pata-rat-arde-din-nou-mai-multe-baraci-ale-locuitorilor-de-pe-strada-cantonului-au-luat

http://citynews.ro/eveniment/pata-rat-arde-din-nou-mai-multe-baraci-ale-locuitorilor-de-pe-strada-cantonului-au-luat

http://www.stiridecluj.ro/social/video-nou-incendiu-la-pata-rat

https://www.ziardecluj.ro/inca-un-incendiu-la-rampa-temporara-de-deseuri-de-la-pata-rat

https://www.ziardecluj.ro/inca-un-incendiu-la-rampa-temporara-de-deseuri-de-la-pata-rat

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/incendiul-a-atras-sambata-lume-buna-la-pata-rat-am-facut-plangere-la-politie-galerie-foto--165067.html



24.10.2017

Horia Nasra, preşedintele PSD Cluj. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/psd-cere-inregistrarile-camerelor-video-de-la-pata-rat/ /Actual de Cluj, http://actualdecluj.ro/un-deputat-ii-cere-primarului-boc-sa-faca-publice-inregistrarile-video-de-la-rampa-de-gunoaie-care-a-luat-foc-dimineata-in-secolul-internetului-nu-se-poate-ca-primarul-emil-boc-si-oficialii-primari/

Avem un munte de deşeuri. Ce ar trebui să facem?Clujul are la periferie, un adevărat munte de deşeuri, cu care nimeni nu pare să ştie ce trebuie făcut. Transilvania Reporter a cerut părerea specialiştilor în domeniul managementului deşeurilor, pentru a vedea ce soluţii există pentru Pata Rât, pentru a vedea cum pot fi valorificate deşeurile în general, astfel încât pierderile să fie minime şi dacă există oraşe unde acest lucru se întâmplă, aşa cum scrie la carte. Am discutat aceste probleme, dar nu numai, cu Adelina Dranca de la S.C. EPMC Consulting S.R.L. şi cu ing. Sebastian Zvîncu – Specialist managementul deşeurilor în cadrul Green Enviro Transilvania.– Care ar trebui să fie „lanţul trofic” corect al deşeurilor, într-un oraş care se doreşte a fi modern şi din acest punct de vedere?– Fiecare dintre noi generează deşeuri care conţin cam aceleaşi componente: o mare parte organică, resturile de mâncare, pentru că, din păcate, cumpăram mai mult decât putem consuma, apoi vin ambalajele care ocupă foarte mult spaţiu în „coşul de gunoi” şi pe ultimul loc vin alte categorii de deşeuri, pe care, în general, le numim reziduale, pentru care nu există de regulă o modalitate de valorificare. Aici intră scutecele pentru copii, mizeria din aspirator, excrementele de la animalele de casă etc. Pentru cei care stau la casă, mai pot rezulta deşeuri din grădină, care sunt marea lor majoritate deşeuri verzi.Fiecare categorie ar trebui colectată separat, în recipienţi diferiţi, pentru scopuri de valorificare diferite sau din motive diferite, toate însă au un numitor comun: pentru a nu ajunge pe depozite. Nu vrem să ajungă deşeurile organice sau verzi pe depozit, pentru că acestea, prin descompunere, putrezire, fermentare, produc mirosurile neplăcute şi mai ales produc metan, un gaz cu efect de serp, care generează poluare. Nu vrem să ajungă ambalajele pe depozite, pentru că acestea conţin materiale reciclabile, pe care le

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

http://actualdecluj.ro/un-deputat-ii-cere-primarului-boc-sa-faca-publice-inregistrarile-video-de-la-rampa-de-gunoaie-care-a-luat-foc-dimineata-in-secolul-internetului-nu-se-poate-ca-primarul-emil-boc-si-oficialii-primari/



http://ziarulfaclia.ro/psd-cere-inregistrarile-camerelor-video-de-la-pata-rat/

http://ziarulfaclia.ro/psd-cere-inregistrarile-camerelor-video-de-la-pata-rat/

24.10.2017

putem valorifica producând alte materiale şi astfel economisim din resursele naturale (lemn, petrol, minereuri) şi din energie.Conceptul de „lanț trofic” în acest caz ar trebui privit prin prisma obiectivului de a reducere cantitățile de deşeuri care ajung la depozitare.– Cum ar trebui să arate o stație de depozitare a deşeurilor modernă?– O staţie de depozitare este un amplasament impermeabilizat, fie că este sub forma unei gropi, fie între două sau mai multe coline, fie se înalţă la suprafaţa solului, unde deşeurile odată aduse, rămân acolo pe vecie. Acolo ar trebui să ajungă doar deşeurile reziduale, de care vorbeam mai înainte, sau cele care nu se mai pot descompune în timp.Un centru integrat, aşa cum îi spune şi numele, integrează mai multe instalaţii, care tratează în mod diferit, diferite categorii de deşeuri. Într-un astfel de centru, cum este propus şi CMID de la Cluj-Napoca, trebuie să existe cel puţin: o instalaţie de sortare, instalaţii de tratare a deşeurilor organice (sau biodegradabile, sau umede, cum li se mai spune) – fie instalaţii de compostare, fie de tratare mecano-biologică, fie ambele. Şi poate să includă şi un depozit de deşeuri.– În ce modalităţi pot fi valorificate deşeurile concret ? Ce putem obţine din acestea?– Într-o instalaţie de sortare se separă pe materiale foarte specifice deşeurile recicabile, rezultând baloţii de hârtie/carton; de metal; de plastic, care sunt apoi transportaţi la fabricile de prelucrare (fabrici de hârtie, topitorii, fabrici de fire şi fibre sintetice sau altă prelucrare: de exemplu, din plastic reciclat se pot face pubele sau covoraşe de la intrarea în casă).Deşeurile organice pot fi compostate, dacă avem doar deşeuri verzi sau tratate mecano-biologic, dacă avem în amestec deşeuri verzi, cu resturi de mâncare, poate şi cu nămoluri, unde practic fie se accelerează, fie se stopează total procesul de descompunere, iar materialul obţinut este fie inert, comportându-se ca un pământ ce poate fi folosit la umpluturi, reabilitări, fie se poate folosi în instalaţii de valorificare energetică, deoarece tot ce este organic are potenţial de a genera căldură, atunci când este ars.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

24.10.2017

Compostarea nu este un proces foarte dificil, poate fi desfăşurat şi în cadrul gospodăriei proprii. Acesta produce un material fertilizant pentru soluri, dar este de durată, până la 6 luni.Tratarea mecano-biologică, presupune echipamente complexe, în funcţie de ceea ce dorim să obţinem din materialul rezidual, dar este un proces mai rapid. Dacă în zonă/ regiune există instalaţii de ardere, cum sunt fabricile de ciment, centrale termice, instalaţii de incinerare şi care ar necesita materie primă ieftină cu potenţial energetic, atunci tratarea mecano-biologică ar însemna doar o mărunţire a deşeurilor, o separare a reziduurilor inerte (pietre, sticlă) sau reciclabile care ajung în amestec, după care materialul se usucă şi se poate transforma în peleţi, care pot fi folosiţi ca orice material combustibil.– Ne puteţi oferi câteva exemple pozitive de oraşe care reciclează selectiv şi care au înţeles că îşi pot valorifica deşeurile?– Exemplul care îmi vine în minte acum este cel al municipiului Mediaş, care reuşise la un moment dat să implementeze colectarea separată a circa 13 categorii de deşeuri, de la cele obişnuite (hârtie/carton, plastic, metal, sticla) până la brazii de Crăciun.– Cât costă un centru integrat de deşuri făcut la standarde europene?– Este important de menţionat că proiectele de SMID din România respectă standardele europene, cel puţin cele în domeniul deşeurilor. Costurile de investiţie pentru un centru integrat depăşesc câteva zeci de milioane de euro, în funcţie de echipamentele cu care se dotează aceste centre.– Cum vedeţi situaţia de la Pata Rât? Ce credeţi că s-ar putea face concret acolo?– Depozitul vechi de la Pata Rât, care acum se închide şi se ecologizează, la un moment dat poate fi redat circuitului economic, chiar ca teren de golf, dar nu prea curând. Chiar fiind ecologizat şi acoperit, masa de deşeuri dinăuntru tot se va descompune în continuare pentru o perioadă de câţiva zeci de ani, cu formare de biogaz, care trebuie colectat şi care va duce la deformarea depozitului acoperit. În timp, acesta va scădea ca înălţime.Referitor la platforma de depozitare temporară de la Pata Rât, din punct de vedere legal, o „groapa temporară” este o locaţie care poate fi permanentă ca şi construcţie, dar în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

24.10.2017

care deşeurile nu pot fi stocate decât temporar. Mai precis, pe perioada unui an. Aici, deşeurile ar putea fi separate întrucâtva, chiar tratate, sau ambalate într-o formă care să poată să uşureze transportul lor mai departe la tratarea/depozitarea finală. Cantitățile care ajung acolo zilnic ar putea fi mult scăzute dacă ar exista o colectare separată corectă în municipiu şi implementată de toţi cei implicaţi: populaţia, care să colecteze corect separat, operatorii de salubrizare, care să furnizeze suficiente recipiente de colectare separată şi autorităţile publice, care să monitorizeze şi să stimuleze sau, dacă este cazul, să penalizeze modul de colectare separată.– Care sunt principalii „duşmani” când vine vorba despre managementul deşeurilor în România?– Mentalitatea populației, lipsa unei implicări active a autorităţilor publice, goana după profit a operatorilor de salubrizare, lipsa instalaţiilor de valorificare/reciclare, aici vorbim despre fabrici care transformă deşeurile în materii prime sau produse, nu cele care sortează, balotează, mărunţesc şi care apoi exportă aceste materii prime, cel puțin în fiecare regiune, dacă nu judeţ. Termenul „depozitare” ar trebui eliminatSebastian Zvîncu, Specialist managementul deşeurilor în cadrul Green Enviro Transilvania consideră că în managementul deşeurilor, totul ţine de interesul populaţiei de a aplica metoda celor trei R: reduce, reuse, recycle, dar şi de asigurarea unui sistem practic de colectare selectivă din partea autorităţilor locale. „Cred că a venit momentul în care în România să se colecteze mai mult decât fracţie umedă şi fracţie uscată. În opinia noastră, termenul „depozitare” ar trebui eliminat. Rolul unui centru integrat de deşeuri modern este de a valorifica sau elimina după caz, folosind soluţii care să nu degradeze mediul înconjurător, deşeurile stocate temporar. Ca centrul să funcţioneze eficient, deşeurile trebuie să ajungă deja selectate în cadru său. Pentru aplicarea sistemului de management integrat al deşeurilor, este necesar să se realizeze sortarea deşeurilor pe tip: biodegradabile, reciclabile – sticlă, plastic, hârtie, metale, lemn, textile, la locul generării acestora, adică în casele noastre şi inclusiv la locurile de muncă, locurile în care ne petrecem timpul liber şi alte activităţi zilnice. Următorul pas, colectarea selectivă pe tip şi transportul acestora la centru revine autorităţilor prin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

24.10.2017

intermediul firmelor autorizate contractate în acest sens. Eliminând din circuit procedura de sortare a deşeurilor pe tip la centrul integrat, se reduc astfel costurile operaţionale care în momentul de faţă îngreunează managementul deşeurilor din România. Totodată şi timpul economisit este benefic pentru o valorificare eficientă a deşeurilor ajunse selectiv în cadrul centrului, locul în care operaţiunea necesară va fi doar cea de pregătire specifică în vederea reciclării/eliminării după caz. La capitolul valorificare, observăm o evoluţie în România, prin apariţia a tot mai multor reciclatori finali pe diferite tipuri de deşeuri, care asigură preţuri bune pentru centrele de colectare şi totodată mare parte din materia primă ce este utilizată apoi la crearea de noi produse în cadrul industriei interne sau externe. În vederea eliminării, din păcate, se optează încă pentru depozitare.Un exemplu pozitiv care îmi vine în minte este cel al Suediei, care a ajuns în stadiul de a importa deşeurile care nu pot fi gestionate de Norvegia norvegienii plătesc pentru a plasa excesul de deşeuri, suedezii îl ard pentru căldură şi electricitate, iar apoi tratează cenuşa, transformând-o în îngrăşământ care este vândut apoi Norvegiei”, explică Sebastian Zvîncu. /Transilvania Reporter, http://transilvaniareporter.ro/esential/avem-un-munte-de-deseuri-ce-ar-trebui-sa-facem/

Răsturnare de situație în scandalul Pata Rât. Cine va avea de suferit?Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a decis să nu declare starea de alertă în cazul Pata Rât.Prefectul Aurel Chereches a declarat la sfârşitul şedinței CJSU că majoritatea membrilor nu au agreat soluția propusă de CJ Cluj dar că s-au stabilit câteva masuri alternative pe care le vor lua instituțiile clujene cu atribuții in domeniu pentru a urgenta eliminarea poluarii de la Pata Rât.La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Județean Cluj, Marius Mânzat, a declarat pentru Ziua de Cluj că nu este mulțumit de decizia CJSU şi că în urma acestei hotărâri, intervenția pentru eliminarea poluării de la groapa de gunoi va fi incetinită.Marius Mânzat a mai spus că cea mai urgentă problemă care trebuie rezolvată în prezent este aceea a terenului pe care urmează să fie instalată stația de epurare a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

http://transilvaniareporter.ro/esential/avem-un-munte-de-deseuri-ce-ar-trebui-sa-facem/

http://transilvaniareporter.ro/esential/avem-un-munte-de-deseuri-ce-ar-trebui-sa-facem/

24.10.2017

levigatului, mai exact obținerea acordului din partea proprietarului."Dacă ar fi fost declarată starea de alertă în zona Pata Rât, stația de epurare ar fi putut fi montată imediat, iar formalitățile legale cu proprietarul ar fi fost rezolvate ulterior", a mai precizat vicepreşedintele CJ Cluj, Marius Mânzat. Consiliul Judeţean Cluj cere de mai mult timp declararea stării de alertă la Pata Rât si susține că acest lucru ar permite institutiilor statului să acționeze de urgentă pentru eliminarea poluării de la Pata Rât.La ultima şedință a CJSU din data de 6 octombrie s-a amânat luarea unei decizii. La acea data prefectul Clujului, care prin lege este preşedintele CJSU, a cerut CJ Cluj să prezinte documente detaliate despre poluarea din zonăLa şedința de joi a CJSU presa nu a avut acces. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/rasturnare-de-situatie-in-scandalul-pata-rat-cine-va-avea-de-suferit--164980.html

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se opune instituirii stării de alertă la Pata RâtComitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Cluj a respins, ieri, solicitarea Consiliului Judeţean Cluj de declarare a stării de alertă în cazul alunecărilor de teren de la fosta rampă de deşeuri a municipiului Cluj-Napoca. În acest context, Consiliul Judeţean Cluj va trebui să găsească alte soluţii pentru rezolvarea problemei.Prefectul Clujului, Aurel Cherecheş, a declarat, la finalul şedinţei CJSU Cluj, că s-a decis şi stabilirea unui grup de lucru care să se ocupe de alunecările de teren de la Pata Rât, nefiind nevoie de stare de alertă.„CJSU Cluj s-a întrunit în urma solicitărilor Consiliului Judeţean Cluj şi s-a analizat cerinţa de declarare a stării de alertă în cazul alunecărilor de teren de la fosta rampă de deşeuri de la Pata Rât. După discuţii s-a votat că nu se încep procedurile pentru declararea stării de alertă. În urma deciziei, se vor găsi soluţii pe plan local de rezolvare a problemelor, fără declararea stării de alertă, şi s-a stabilit şi un grup de lucru pentru urgentarea rezolvării problemei”, a spus Cherecheş.La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mânzat, a declarat că decizia CJSU Cluj nu este una care să mulţumească instituţia pe care o reprezintă, precizând că în acest context se va încetini rezolvarea problemei alunecărilor de teren şi a poluării de la Pata Rât.„CJ Cluj a solicitat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/rasturnare-de-situatie-in-scandalul-pata-rat-cine-va-avea-de-suferit--164980.html


24.10.2017

declarare a stării de alertă dintr-un motiv foarte simplu, puteam acţiona de îndată pentru eliminarea poluării produse de levigatul scurs la Pata Rât. Staţia de osmoză inversă pentru epurarea levigatului, pe care am contractat-o şi care trebuie instalată în 30 de zile, trebuie instalată pe un teren care este al unui proprietar persoană privată. Dacă acesta refuză să vândă, să închirieze sau să concesioneze terenul, nu vom avea unde să punem staţia. Starea de alertă ne permitea să folosim terenul, să punem staţia de epurare, iar în timp urma să se reglementeze situaţia juridică a terenului. Juriştii Prefecturii Cluj au spus că, în baza unor articole de lege, nu se poate acorda starea de alertă”, a explicat Mânzat.Vicepreşedintele CJ Cluj a mai spus că instituţia pe care o conduce va aplica măsurile pentru rezolvarea problemei alunecărilor de teren de la Pata Rât, dar că acestea vor dura mai mult decât în cazul în care ar fi fost declarată starea de alertă.La începutul acestei luni, Consiliul Judeţean Cluj a solicitat instituirea stării de alertă în cazul Pata Rât.Ca argumente, se arăta că există pericolul surpării cantităţilor de deşeuri de la Depozitul Pata Rât peste şoseaua de centură Vâlcele-Apahida. Totodată, se invoca faptul că a crescut cantitatea de levigat ca urmare a folosirii unei cantităţi imense de apă pentru stingerea incendiului şi că au crescut concentraţiile de amoniac, dioxid de sulf şi azot, lucru care pune în pericol sănătatea populaţiei. Alin Tişe mai arăta că starea de alertă ar permite obţinerea avizelor şi a autorizaţiilor necesare într-un timp mult mai scurt, fără a se mai aştepta 30 de zile sau chiar mai mult, cum este cazul avizelor şi aprobărilor pentru amplasarea staţiei de epurare şi alimentarea cu energie electrică a acesteia. Membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de urgenţă, reuniţi în şedinţa din 6 octombrie, au convenit însă să amâne luarea deciziei privind starea de alertă până când forul judeţean va pune la dispoziţie mai multe documente care să justifice o astfel de măsură. /Ziarul Faclia, http://ziarulfaclia.ro/comitetul-judetean-pentru-situatii-de-urgenta-se-opune-instituirii-starii-de-alerta-la-pata-rat//Ziua de Cluj http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/rasturnare-de-situatie-in-scandalul-pata-rat-cine-va-avea-de-suferit--164980.html/Transilvania Reporter, https://transilvaniareporter.ro/actualitate/o-delegatie-parlamentara-din-comisia-de-mediu-a-senatului-a-vizitat-groapa-de-la-pata-rat/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

https://transilvaniareporter.ro/actualitate/o-delegatie-parlamentara-din-comisia-de-mediu-a-senatului-a-vizitat-groapa-de-la-pata-rat/

https://transilvaniareporter.ro/actualitate/o-delegatie-parlamentara-din-comisia-de-mediu-a-senatului-a-vizitat-groapa-de-la-pata-rat/



http://ziarulfaclia.ro/comitetul-judetean-pentru-situatii-de-urgenta-se-opune-instituirii-starii-de-alerta-la-pata-rat/

http://ziarulfaclia.ro/comitetul-judetean-pentru-situatii-de-urgenta-se-opune-instituirii-starii-de-alerta-la-pata-rat/

24.10.2017

/Ziar de Cluj https://www.ziardecluj.ro/spatele-usilor-inchise-s-decis-mai-nimic-nu-e-nici-o-urgenta-remedia-gravul-incident-de-mediu-de-la-pata-rat-clujenii-din-sannicoara-si-apahida-isi-pot-savura-continuare-imbolnavirile-grave-alaturi-de-familie

Operațiunile de închidere a rampei neconforme de gunoi din Huedin, aproape de finalizare. Lucrările costă peste 1,6 milioane de leiDepozitul de gunoi de la Huedin, una dintre cele şase rampe neconforme din județul Cluj, este aproape de închidere.Reprezentanții Consiliului Județean Cluj, împreună cu reprezentanți ai Inspectoratului de Stat în Construcții, proiectantul, inginerul şi responsabilul tehnic cu execuția, au efectuat o vizită pe şantierul lucrărilor de închidere a depozitului neconform de la Huedin. Au fost verificate lucrările la faza determinantă a amplasării sistemului de acoperire şi impermeabilizare a depozitului, sistem format dintr-un număr de trei membrane geocompozite, special concepute pentru a realiza o capsulare cât mai eficientă a corpului depozitului.În acest moment, executantul lucrărilor de închidere a depozitului de la Huedin montează sistemul de capsulare al cărui rol principal este acela de a împiedica pătrunderea apei provenite de la precipitații în corpul deşeurilor, fapt care va duce, implicit, la încetarea producerii de levigat şi, respectiv, a infestării apelor de suprafață şi freatice.Potrivit reprezentanților Consiliului Judeşean Cluj, peste stratul de suport din pământ, cu grosimea de 50 de centimetri, deja amplasat peste corpul de deşeuri nivelat şi compactat, se instalează un număr de trei membrane geocompozite, după cum urmează: membrana pentru drenarea biogazului, membrana geocompozită bentonitică cu rol în impermeabilizarea depozitului față de apele de precipitații şi în împiedicarea emisiei necontrolate a biogazului şi membrana pentru drenarea apei pluviale cu rol în drenarea apelor de precipitații ce s-ar putea infiltra prin straturile de pământ de acoperire cu o grosime de 85 de centimetri, respectiv prin cel de sol vegetal cu o grosime de 15 centimetri.Materialele geocompozite folosite în acest proces respectă cele mai exigente standarde în domeniu şi au capacitatea de a asigura o interacțiune controlată între corpul depozitului şi mediul înconjurător, pentru a anula în acest fel efectele negative ale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

https://www.ziardecluj.ro/spatele-usilor-inchise-s-decis-mai-nimic-nu-e-nici-o-urgenta-remedia-gravul-incident-de-mediu-de-la-pata-rat-clujenii-din-sannicoara-si-apahida-isi-pot-savura-continuare-imbolnavirile-grave-alaturi-de-familie



24.10.2017

deşeurilor asupra mediului."Lucrările de închidere şi ecologizare a depozitului neconform din Huedin se apropie de final, astfel încât până la finalul lunii viitoare acestea vor fi finalizate. În paralel, se lucrează extrem de intens şi la închiderea celorlalte depozite aferente lotului 1, respectiv Turda şi Gherla, constructorul asigurându-ne că şi acestea vor fi viabilizate într-un interval de maxim o lună”, a declarat preşedintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe.Singurele operațiuni care mai rămân de efectuat pentru finalizarea completă a procesului de închidere şi ecologizare a depozitului de la Huedin sunt cele de împrejmuire, precum şi cele de realizare a canalului perimetral de scurgere şi a drenurilor.Lucrările de închidere a depozitului de deşeuri situat în zona Cetatea Veche-Băile Huedin au început în luna martie a acestui an, termenul maxim de execuție al acestora fiind de 12 luni. Acest termen a fost însă mult redus, astfel încât, după amplasarea celor trei membrane impermeabile şi a stratului de acoperire de pământ, operațiunile de închidere sunt apreciate la un procent de peste 85%. /CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/foto-operatiunile-de-inchidere-rampei-neconforme-de-gunoi-din-huedin-aproape-de-finalizare

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABADin ciclul „România fascinantă" Belina - era pe când nu s-a zărit, azi o vedem și nu e!După ce analiştii, comentatorii, politrucii, astrologii şi alți băgători de seamă ne-au împuiat capul cu dedesubturile „afacerii Belina", mai rău decât cu scârbavnicul „caz Pomohaci", ce ne fu dat să aflăm, în cele din urmă? Că Belina nici măcar nu există. Fuse şi se duse. Cererea DNA de începere a urmăririi penale a dnei Rovana a fost respinsă în comisia juridică a Camerei Deputaților. Dl Eugen Nicolicea, preşedintele comisiei, a explicat pe îndelete cum devine cazul: „Deci albia minoră înseamnă între mal şi mal, insula din interior. În momentul în care un curs de apă a dispărut - brațul Pavel - atunci malul s-a mutat pe partea ailaltă a insulei, deci nu mai există în albia minoră (…). În decursul apelor, să ştiți şi dumneavoastră, că datorită eroziunii se schimbă şi cursurile de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

http://maramures.citynews.ro/eveniment/foto-operatiunile-de-inchidere-rampei-neconforme-de-gunoi-din-huedin-aproape-de-finalizare

http://maramures.citynews.ro/eveniment/foto-operatiunile-de-inchidere-rampei-neconforme-de-gunoi-din-huedin-aproape-de-finalizare

24.10.2017

apă, corect? Deci brațul Pavel s-a colmatat, a creat patru lacuri care nu mai au legătură cu Dunărea, nu mai există nicio albie a râului, nu mai există nicio apă curgătoare". Cu această ocazie, dl Nicolicea a explicat şi ce înseamnă geografia: „S-a redesenat ceea ce -a întâmplat la fața locului, nu geografia, geografia este ştiința care se ocupă cu ceea ce se întâmplă acolo". (Tot aşa cum „muzica iaşte aceea care ne gâdilă urechile într-un mod plăcut", vorba unui personaj al lui Caragiale, care Caragiale păcat că nu mai e printre noi, încât se risipeşte atâta bogăție de material bibliografic.) Ei, şi dacă brațul Pavel s-a colmatat (că „în decursul apelor, datorită eroziunii, se schimbă şi cursurile de apă, corect?") şi dacă malul s-a mutat pe partea ailaltă şi Belina nu mai există, rezultă că atât dl Iohannis, cât şi dl Tudose şi Bruxelles-ul s-au „îngrijorat" degeaba: doamnele Sevil şi Rovana nu sunt „penale". N-au cum să fie „penale" dacă „nu mai este apă curgătoare" întrucât brațul Pavel, colmatându-se, a creat patru lacuri. Lacurile, orice s-ar spune, nu sunt ape curgătoare, ci pe loc stătătoare, ele n-au cum să ajungă la Dunăre şi nici nu există vreo suspiciune rezonabilă că ar avea vreo legătură cu Dunărea. Fiindcă s-a stabilit clar: „Nu mai este apă curgătoare", potrivit geografiei, care „se ocupă cu ceea ce se întâmplă acolo". Corect? Corect.…Aşa, şi dacă doamnele Sevil şi Rovana nu sunt „penale", degeaba şi-au dat demisia din Guvern, sub privirile înlăcrimate ale colegilor. Dacă „nu mai este apă curgătoare" şi „albie minoră", nu există nici faptă; dacă nu există faptă, nu există autor; dacă nu există autor, nu poa' să existe complice. Dacă nu există faptă, autor şi complice, nu există vinovăție, deci doamnele nu pot fi complice la şi vinovate pentru ceva ce nu există. Una peste alta, de data asta, lu' DNA nu i-a ieşit figura cu „înhățatul" miniştrilor. N-ar fi însă exclus să aflăm, în curând, de la partenerii strategici că, potrivit celor mai recente studii, lacu-i râu şi râu-i lac, iar brațul Pavel s-a decolmatat singur şi s-a mutat înapoi, în „albia minoră"... /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/index.php?mact=News,cntnt01,detail,0&cntnt01articleid=99815&cntnt01returnid=61

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

http://www.cuvantul-liber.ro/index.php?mact=News,cntnt01,detail,0&cntnt01articleid=99815&cntnt01returnid=61

http://www.cuvantul-liber.ro/index.php?mact=News,cntnt01,detail,0&cntnt01articleid=99815&cntnt01returnid=61

24.10.2017

Timp de 60 de zile, Lucrări de întreținere și reparații curente la Barajul de priză de apă nr. 2 din Târgu-MureșSistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Mureş a demarat, din prima jumătate a lunii, octombrie, lucrări de reparații curente şi capitale la barajul de priză de apă nr.2 (barajul nou) din Târgu-Mureş, a căror valoare este de 550 000 lei. Fondurile sunt asigurate din sursele proprii ale Administrației Bazinale de Apă Mureş. S-au realizat reparații stavile plane şi batardouri, înlocuire garnituri de etanşare, reparații la sistemele de acționare (ridicare/coborâre). În această perioadă, se execută zidărie cu mortar special (torcretare) la componentele din beton ale barajului (culee, pile). Investiția este absolut necesară pentru funcționarea în siguranță a barajului de priză de apă, precizează conducerea Administrației Bazinale de Apă Mureş. Aceste lucrări specifice urmează a se desfăşura pentru o perioadă de 60 de zile. Se derulează în baza Programului anual de gospodărire a apelor şi care, datorită complexității lor, presupun anumite operațiuni de ridicare/coborâre a nivelurilor, care, coroborate cu prognoza şi eventualele precipitații, nu se pot executa decât în perioadele secetoase. Primăria municipiului Târgu-Mureş, S.C. Azomureş S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., alți agenți economici care utilizează apa brută, precum şi Asociațiile pescarilor sportivi au fost informate despre intervenții. De asemenea, au fost anunțate şi Agenția pentru Protecția Mediului Mureş şi Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean Mureş susținea ing. Cristian Bratanovici, directorul Administrației Bazinale de Apă Mureş. Domnia sa adăuga: ,, Dorim să ne cerem scuze pentru eventualele situații neplăcute, în special locuitorilor riverani, şi vă asigurăm că vom acționa cu cea mai mare atenție şi profesionalism, astfel încât disconfortul creat să fie minim". /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/99885/61/Timp-de-60-de-zile-Lucrari-de-intre-inere-i-repara-ii-curente-la-Barajul-de-priza-de-apa-nr-2-din-Targu-Mure

De ce a scăzut nivelul râului Mureş în Târgu-Mureş. Anunţul făcut de Administraţia Bazinală de Apă MureşBiroul de presă al Administrației Bazinală de Apă (ABA) Mureş a anunțat joi, 19 octombrie, că începând cu data de 11 octombrie, pentru o perioadă de 60 de zile,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

http://www.cuvantul-liber.ro/news/99885/61/Timp-de-60-de-zile-Lucrari-de-intre-inere-i-repara-ii-curente-la-Barajul-de-priza-de-apa-nr-2-din-Targu-Mure

http://www.cuvantul-liber.ro/news/99885/61/Timp-de-60-de-zile-Lucrari-de-intre-inere-i-repara-ii-curente-la-Barajul-de-priza-de-apa-nr-2-din-Targu-Mure

24.10.2017

Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Mureş execută lucrări de reparații curente şi capitale la Barajul de priză de apă nr. 2 (cunoscut drept Barajul nou) din Târgu-Mureş. Investiție de 550.000 lei. Lucrările specifice se execută în baza Programului anual de gospodărire a apelor şi care datorită complexității lor, presupun anumite operațiuni de ridicare şi coborâre a nivelurilor, care coroborate cu prognoza şi eventualele precipitații, nu se pot executa decât în perioadele secetoase. „Despre aceste intervenții am informat: Primăria municipiului Târgu-Mureş, SC Azomureş SA, SNGN Romgaz SA şi alți agenți economici care utilizează apa brută precum şi Asociațiile pescarilor sportivi. Despre aceste activități au fost informate şi instituțiile: Agenția pentru Protecția Mediului Mureş şi Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Mureş”, a precizat ing. Cristian Bratanovici, directorul ABA Mureş. Potrivit acestuia, s-au executat lucrări de reparații stavile plane şi batardouri, înlocuire garnituri de etanşare, reparații la sistemele de acționare, de ridicare respective de coborâre. “În această perioadă se execută lucrări de zidărie cu mortar special – torcretare – la componentele din beton ale barajului – culee, pile. Aceste lucrări sunt absolut necesare pentru funcționarea în siguranță a barajului de priză de apă. Valoarea acestor lucrări este de 550.000 lei, iar fondurile sunt asigurate din sursele proprii ale Administrației Bazinale de Apă Mureş. Pe această cale dorim să ne cerem scuze pentru eventualele situații neplăcute, în special locuitorilor riverani, şi vă asigurăm că vom acționa cu cea mai mare atenție şi profesionalism, în aşa fel încât disconfortul creat să fie minim”, a transmis ing. Cristian Bratanovici. /Zi de Zi MS, https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/20/de-ce-scazut-nivelul-raului-mures-targu-mures-anuntul-facut-de-administratia-bazinala-de-apa-mures/

Se execută lucrări de reparatii la barajÎncepând cu data de 11 octombrie a.c. pentru o perioadă de 60 de zile, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Mureş execută lucrări de reparații curente şi capitale la barajul de priză de apă nr.2 (barajul nou) din Tîrgu Mures. Aceste lucrări specifice se execută în baza Programului anual de gospodărire a apelor şi care datorită complexității lor, presupun anumite operațiuni de ridicare/coborâre a nivelurilor, care coroborate cu prognoza şi eventualele precipitații, nu se pot executa decât în perioadele secetoase. S-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/20/de-ce-scazut-nivelul-raului-mures-targu-mures-anuntul-facut-de-administratia-bazinala-de-apa-mures/

https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/20/de-ce-scazut-nivelul-raului-mures-targu-mures-anuntul-facut-de-administratia-bazinala-de-apa-mures/

24.10.2017

au executat lucrări de reparații stavile plane şi batardouri, înlocuire garnituri de etanşare, reparații la sistemele de acționare (ridicare/coborâre). În această perioadă se execută lucrări de zidărie cu mortar special (torcretare) la componentele din beton ale barajului (culee, pile). Aceste lucrări sunt absolut necesare pentru funcționarea în siguranță a barajului de priză de apă. Valoarea acestor lucrări este de 550.000 lei, iar fondurile sunt asigurate din sursele proprii ale Administrației Bazinale de Apă Mureş. SGA Mureş îşi cere scuze pentru eventualele situații neplăcute, în special locuitorilor riverani, şi vă asigurăm că vom acționa cu cea mai mare atenție şi profesionalism, în aşa fel încât disconfortul creat să fie minim. /Ardeal News MS, https://ardealnews.ro/2017/10/19/se-executa-lucrari-de-reparatii-la-baraj-2/ /Nepujsag MS, http://www.e-nepujsag.ro/op/article/karbantart%C3%A1si-munk%C3%A1latok-az-%C3%BAj-g%C3%A1tn%C3%A1l

Lucrări la barajÎncepând cu data de 11 octombrie a.c. pentru o perioadă de 60 de zile, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Mureş execută lucrări de reparații curente şi capitale la barajul de priză de apă nr.2 (barajul nou) din Tg.-Mureş. Aceste lucrări specifice se execută în baza Programului anual de gospodărire a apelor şi care datorită complexității lor, presupun anumite operațiuni de ridicare/coborâre a nivelurilor, care coroborate cu prognoza şi eventualele precipitații, nu se pot executa decât în perioadele secetoase. Administrația Bazinală de Apă Mureş îşi cere scuze pentru eventualele situații neplăcute, în special locuitorilor riverani, şi îi asigură că vor acționa cu cea mai mare atenție şi profesionalism, în aşa fel încât disconfortul creat să fie minim. S-au executat lucrări de reparații stavile plane şi batardouri, înlocuire garnituri de etanşare, reparații la sistemele de acționare (ridicare/coborâre). În această perioadă se execută lucrări de zidărie cu mortar special (torcretare) la componentele din beton ale barajului (culee, pile). Aceste lucrări sunt absolut necesare pentru funcționarea în siguranță a barajului de priză de apă. Valoarea acestor lucrări este de 550.000 lei, iar fondurile sunt asigurate din sursele proprii ale Administrației Bazinale de Apă Mureş. /Punctul MS, http://www.punctul.ro/lucrari-la-baraj/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

http://www.punctul.ro/lucrari-la-baraj/

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/karbantart%C3%A1si-munk%C3%A1latok-az-%C3%BAj-g%C3%A1tn%C3%A1l

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/karbantart%C3%A1si-munk%C3%A1latok-az-%C3%BAj-g%C3%A1tn%C3%A1l

https://ardealnews.ro/2017/10/19/se-executa-lucrari-de-reparatii-la-baraj-2/

24.10.2017

Teme similarePrimul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba IuliaUn sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă. Primul apeduct din Transilvania, a fost construit la poalele „Mamutului” din Alba Iulia. Un sistem ingenios folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului cu apă. Apeductul considerat de istorici primul din Transilvania a fost folosit timp de patru decenii, pentru aprovizionarea oraşului Alba Iulia cu apă. Alba Iulia medievală a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în timpul lui Gabriel Bethlen, ales principe al Transilvaniei în 1613. Mare amator de muzică şi artă aduce la Alba Iulia oameni de cultură renumiți, mai ales după ce întemeiază Academia de obşte. Cel mai renumit a fost Martin Opitz, considerat părintele literaturii de limbă germană...Una dintre cele mai mari realizări edilitare la care şi-a adus aportul a fost primul apeduct din Transilvania, care a alimentat Cetatea din Alba Iulia cu apă. Este primul apeduct din Transilvania de care se ştie. A fost cercetat la începutul secolului XX de cel care a pus bazele primelor colecții ale Muzeului Național al Unirii. Aici se şi păstrează mai multe tuburi ceramice cu ajutorul cărora s-a făcut alimentarea cu apă pe o distanță de aproximativ 7 kilometri, la o diferență de nivel de 300 de metri. Adalbert Cserni a coordonat şi lucrările de cercetare arheologică şi a făcut şi fotografiile din timpul săpăturilor, care se păstrează la Muzeul Unirii“, explică Dan Anghel de la Muzeul Național al Unirii. Apeductul avea punctul de plecare la poalele dealului „Mamut“, colina care străjuieşte oraşul Alba Iulia, în zona cunoscută drept „Fântâna Hoților“. Sistemul de transport al apei este considerat unul ingenios pentru Transilvania secolului XVII. Tuburile din ceramică erau montate pe un pat de cărămidă şi acoperite cu mortar în care se punea adaos de cărămidă pentru hidraulicizare. Potrivit istoricului, întrucât panta era foarte mare, din loc în loc erau montate sisteme de scădere a presiunii apei, pentru a nu distruge conductele din ceramică. /Ziarul Unirea AB, https://ziarulunirea.ro/primul-apeduct-din-transilvania-a-fost-construit-la-poalele-mamutului-din-alba-iulia-un-sistem-ingenios-folosit-timp-de-patru-decenii-pentru-aprovizionarea-orasului-cu-apa-445945/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

https://ziarulunirea.ro/primul-apeduct-din-transilvania-a-fost-construit-la-poalele-mamutului-din-alba-iulia-un-sistem-ingenios-folosit-timp-de-patru-decenii-pentru-aprovizionarea-orasului-cu-apa-445945/



24.10.2017

Sunt necesare două miliarde de euro (traducere)În ciuda eforturilor, se dezvoltă foarte încet dotarea cu utilități a zonelor rurale. Cu toate că există diverse strategii, masterplanuri, programe de dezvoltare aferente județului Mureş, dezvoltarea rețelei de apă potabilă şi de canalizare este dificilă. Au trecut zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, dar în cele mai multe sate apa uzată este evacuată în şanțuri, poluând astfel mediul şi rezultând un mirosul insuportabil. Dotarea cu utilitățile publice a localităților se dezvoltă foarte încet în toată România, nu doar în județ, deşi până la 2032 – teoretic – fiecare gospodărie ar trebui racordată la rețeaua de apă potabilă şi canalizare. Cauza întârzierilor trebuie căutată în lipsa resurselor financiare, deoarece construirea rețelei județene ar costa 2 miliarde de euro. Asigurarea resurselor financiare este o sarcină grea şi de lungă durată, deoarece localitățile trebuie să facă rost de bani din mai multe surse, de la mai mulți finanțatori. În general în sate rețeaua de canalizare a fost introdusă doar pe 2.6 la sută din suprafața localității. Desigur există şi excepții. În localitățile rurale, ca de exemplu Sânpaul, Sâncraiu de Mureş, Sângeorgiu de Mureş rețeaua de apă potabilă şi canalizare a fost introdusă aproape sută la sută. Mai sunt şi altele, care unde au câştigat un proiect şi este în implementare construirea rețelei. Cum stăm cu utilitățile publice la nivel de județ? Încercăm să prezentăm cititorului o imagine amplă privind acest lucru. Folosim această expresie, deoarece este vorba de un proces care se schimbă de la o lună la alta. În primul rând l-am căutat pe directorul de dezvoltare de la Consiliul Județean, unde directorul Bățagă Valer ne-a informat: „Dotarea cu utilități a județului Mureş, construirea rețelei de apă şi canal este un subiect de o importanță ridicată. Consiliul Județean Mureş, împreună cu administrațiile locale tratează acest caz, ca unul de importanță strategică, deoarece este vorba de o cerință normală a populației. Astfel, în strategia de dezvoltare a județului Mureş se pune accent mare pe acest capitol. În perioada de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană România trebuia să îndeplinească nişte condiții, iar una dintre condițiile principale a fost îndeplinirea cerințelor de protecția mediului”. Au trecut zece ani de la aderare la Uniune, care este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

24.10.2017

situația astăzi? – l-am întrebat pe director. „În 2009 a fost elaborat masterplan-ul județean privind rețeaua de apă potabilă şi canalizare, care poate fi consultat de către oricine pe adresa de web al consiliului local. Masterplanul schițează construirea rețelei de apă potabilă şi de canalizare în județ până la sfârşitul anului 2032. În acest plan apare separat construirea rețelei de apă potabilă cea de construirea rețelei de canalizare – a spus directorul, care furnizând date din 2016, care reflectă situația din anul 2015. Conform acestor date, 99,13 la sută din populația urbană are acces la rețeaua de apă, iar în cazul populației rurale acest procent este de doar 20 la sută, ceea ce este foarte puțin. La nivel de județ, 41,83 la sută din gospodăriile urbane sunt racordate la rețeaua de canalizare, iar pe sate acest procent este foarte scăzut, doar 2.63 la sută”. Rețeaua de canalizare a fost introdusă în procent de 94% la Târgu Mureş, 90% la Sighişoara, 76% la Reghin, 72 % la Târnăveni, 60% la Luduş, 81% la Sovata, 51% la Iernut, 51% la Sângeorgiu de Pădure, 12% la Miercurea Nirajului, iar la Sărmaşu nu există rețea de canalizare deloc. Ceea ce priveşte rețeaua de canalizare din zona rurală: la Cristeşti 40%, la Fântânele 18%, la Glodeni 8%, la Gurghiu 14%, la Lunca Bradului 14%, la Râciu 8%, la Sâncraiu de Mureş 27%, la Sângeorgiu de Mureş 51%, la Sântana de Mureş 16%, la Șăulia 3%, la Voivodeni 2% a fost construită rețeaua de canalizare. Acesta arată situația de la sfârşitul anului 2015. De atunci lucrurile s-au schimbat, deoarece administrațiile locale au lucrat în continuu la elaborarea proiectelor de construire a rețelelor de utilități. În județul nostru momentan 50 la sută din populația rurală este racordată la rețeaua de apă potabilă. În Târgu Mureş de-abia de acum vom reuşi să avem rețea de utilități pe fiecare stradă. În zona urbană situația este mult mai bună, decât în zonele rurale. După ce se finalizează dotarea cu utilități a oraşelor, în mod normal vor urma satele. „Masterplanul a fost acceptat în 2009, iar în 2014 a avut loc ultima reactualizare. Conform masterplanului cei, care îndeplinesc condițiile de finanțare europeană şi se încadrează în marele programe infrastructurale şi de dezvoltare, pot depune propuneri de proiecte de valoare mare. Alții pot accesa alte fonduri. De exemplu în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), care este de finanțare europeană, sau în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), care este finanțat din bugetul de stat. Administrațiile locale pot accesa finanțări din oricare din aceste

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

24.10.2017

programe” – a formulat directorul Bățagă. În prima fază trebuie soluționată asigurarea accesului la utilități pentru localitățile mai mari de 100 de mii de locuitori, în al doilea fază pentru localitățile cu 2-10 mii de locuitori. Termenul limită este 31 decembrie 2018. Teoretic mai este un an până atunci. După ce a fost finalizată dotarea cu utilități a oraşelor în cadrul Programului Operațional de Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, acum ar urma localitățile de 2—10 mii de locuitori. Printre acestea ar fi şi comuna Pănet, care beneficiază de 777.371 de euro pentru introducerea rețelei de apă potabilă la Sântioana de Mureş, Berghia, Cuieşd şi Hărțău. Ceea ce priveşte introducerea rețelei de canalizare, acesta este prevăzut doar pentru localitățile Pănet, Berghia şi Sântioana de Mureş” - a spus directorul. Conform experiențelor, cele mai multe primării – luând în considerare cerințele locuitorilor – consideră prioritară dezvoltarea rețelei de apă. Nu este vorba doar de o necesitate a locuitorilor, ci şi de dezvoltare economică, deoarece fără apă nu putem vorbi despre dezvoltarea localităților şi nimeni nu vrea să rămână blocat la nivelul de dezvoltare de acum treizeci-patruzeci de ani. Nu toată lumea vrea să se racordeze la rețea. Suciu Călin a spus, că „Consiliul Județean nu deține informații la zi, doar Direcția de Statistică poate da informații mai precise privind situația rețelei. Însă nu întotdeauna construirea rețelei este soluția, deoarece de multe ori gospodăriile nu se racordează la rețeaua existentă. Cauzele pot fi economice, deoarece taxele de apă se ridică în mod continuu, iar în paralel cresc şi taxele de canal. Mai mult, la țară de multe ori se foloseşte apa din fântână, decât apa de la rețea. De exemplu şi la Bărdeşti au fost construite casele mari, a fost construită rețeaua de canalizare, dar oamenii nu vor să se racordeze la rețea, deoarece folosesc fosele septice proprii, aceasta le convine mai mult. Atât finanțatorul, cât şi prestatorul de servicii trebuie să ia în considerare aceste aspect. Există localități, unde rețeaua a fost construită doar pe câteva străzi. La Târgu Mureş putem să vorbim doar de acum de existența unei rețele de apă şi canalizare totală. În satele mari, acolo unde casele se află la o distanță mare, construirea rețelei de canalizare este foarte costisitoare. Dacă distanța dintre case este mai mare de 200 de metrii, atunci finanțatorului nu-i rentează investiția”. Unii doresc „să iasă” din masterplan. Mai multe administrații locale au constatat, că fiind incluşi în masterplan, nu pot accesa alte fonduri, iar sumele prevăzute în masterplan nu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

24.10.2017

sunt suficiente. Sófalvi Szabolcs, primarul de la Sângeorgiu de Mureş a spus: ”Localitățile se luptă de ani de zile să-şi facă rost de cât mai mulți bani pentru construirea rețelei de utilități. Cei de la Consiliul Județean se pare că au înțeles că este nevoie să iasă din masterplan – document întocmit de demult - şi să încerce noile posibilități de finanțare, prin care pot fi accesate mai multe milioane de lei. Agenția de Plată din Timişoara a făcut o prezentare privind modul de parcurgere a paşilor. La discuții au participat primarii de la Goreni, Ghindari şi Sângeorgiu de Mureş. Deoarece Sângeorgiul de Mureş apare în masterplan împreună cu Târgu Mureş nu am fi putut să depunem proiectul. Separat însă am putut să depunem un proiect pentru 10 mii de locuitori” – a spus primarul. Suma prevăzută în masterplan este prea mică. L-am întrebat pe primarul de la Pănet, Bodó Előd Barna ce se va întâmpla cu rețeaua de canalizare al aşezării, deoarece – logic – acesta ar trebui să fie construită deodată cu rețeaua de apă. „Din păcate acesta este o situație tipică acestei țări. Construirea acestor rețele costă foarte mulți bani. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală - PNDR – pot fi accesate 1,5 milioane euro, aceşti bani ajung doar pentru construirea rețelei de apă al unui sat. Pentru cei care incluşi în masterplan nu le ajung banii prevăzuți pentru construirea sistemului de canalizare. Noi am avea nevoie de 30 km de rețea de apă potabilă şi treizeci de km de rețea de canal, dar apărem cu doar 6 km jumătate în masterplan. Peste tot au fost distribuiți nişte bani, care nu sunt de ajuns. A fost lansată procedura de achiziție pentru elaborarea proiectului, iar din această cauză nu se poate ieşi din sistem până nu se încheie procedura. Procedura se va prelungi, proiectantul va fi ales până la sfârşitul anului viitor şi-i va fi la disponibil un an pentru proiectare şi depunerea proiectului spre finanțare. 2020 este termenul cel mai apropiat pentru a avea sistem de canalizare în comună şi măcar rețea de apă potabilă în restul satelor. La Berghia acum rezolvăm alimentarea cu apă a şcolii, grădiniței şi casei culturale. Pe strada Band, unde nu este apă, vom face o fântână publică” – a spus primarul. În 54 de localități vor fi investiții de 140 milioane de euro. Aquainvest-ul este o instituție importantă, care monitorizează proiectele care se implementează în perioada 2014-2020 şi contractele existente între cele 92 de unități administrative şi furnizorul de apă regional Aquaserv. Molnar Ervin, directorul de la Aquainvest a spus, că în Programul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

93

24.10.2017

Operațional de Infrastructură Mare (POIM) au fost incluse 54 de unități administrative pentru construirea rețelei de apă potabilă şi canal şi dezvoltarea acestora. Proiectele sunt în stadii „rudimentare”, momentan sunt selecționate consultanții pentru elaborarea documentațiilor. În cazul în care nu vor fi contestări, în octombrie vor fi semnate contractele şi poate începe proiectarea, care durează aproape un an. Finanțarea este din fonduri europene cu co-finanțare de stat, iar procentele încă nu sunt cunoscute. Ce se va întâmpla cu restul unităților administrative rurale? – l-am întrebat pe director. „Fiecare va trebui să se descurce singur. Este bine de ştiut, că aşezările care nu au fost incluşi în program nu au fost eligibili. Pentru construirea sistemului de canalizare este necesar de minim 2 mii de locuitori pe localitate. Satele noastre sunt mici, iar casele se află la o distanță mare una față de cealaltă. În cazul rețelei de apă, condițiile sunt mult mai favorabile. Acesta este motivul pentru care construirea rețelei de apă poate fi finalizată până 2020” – a formulat Molnar şi a mai adăugat: „investiția va fi de 140 de milioane de euro. Comunele care nu au fost incluse în program au căutat alte surse de finanțare, de exemplu la Suseni, Voivodeni, Cristeşti, Livezeni. Directorul a spus, că mulți sunt care beneficiază din finanțările PNDL şi PNDR. De exemplu următoarele localități au câştigat finanțare din PNDL: Adămuş, Band, Bălăuşeri, Bogata, Brâncoveneşti, Ceauşu de Câmpie, Crăciuneşti, Cristeşti, Deda, Eremitu, Ernei, Fărăgău, Fântânele, Gheorghe Doja, Livezeni, Mădăraş, Iernut, Răstolița, Sângeorgiu de Mureş, Sântana de Mureş, Suplac, Saschiz. Cu toate acestea, în acest sistem haotic de finanțări, primar să fie cel care se descurcă. Felicitări celor care reuşesc să rezolve problema. Până în anul 2032 – teoretic – fiecare gospodărie trebuie să fie racordată la rețeaua de apă şi canal. /Nepujsag MS, http://www.e-nepujsag.ro/op/article/k%C3%A9tmilli%C3%A1rd-eur%C3%B3ra-van-sz%C3%BCks%C3%A9g

Centru pentru alertarea populaţiei în cazul fenomenelor meteo periculoase, în pregătire la Târgu-MureşLa Târgu-Mureş se lucrează la un proiect pentru înființarea unui centru de prognoză bazinală hidrologică pentru alertarea populației în cazul fenomenelor periculoase, a anunțat, marți, viceprimarul municipiului, Makkai Gergely, în cadrul conferinței

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

94

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/k%C3%A9tmilli%C3%A1rd-eur%C3%B3ra-van-sz%C3%BCks%C3%A9g

http://www.e-nepujsag.ro/op/article/k%C3%A9tmilli%C3%A1rd-eur%C3%B3ra-van-sz%C3%BCks%C3%A9g

24.10.2017

internaționale „Fenomene meteo extreme şi sisteme de avertizare timpurie în contextul managementului riscului dezastrelor naturale“. „Acest centru se poate realiza în actualul sediu al Administrației Bazinale de Apă Mureş unde, prin mansardarea clădirii mai mici din dotarea lor, se poate realiza spațiul necesar iar acolo să fie comasate dispeceratul bazinal pentru situații hidrologice, colectivul de prognoză hidrologică, colectivul de prognoză a fenomenelor meteorologice şi colectivul care să carteze aria afectată de aceste fenomene“, a arătat Makkai. Viceprimarul a spus că acest centru va fi unic în regiune, iar în acesta vor lucra meteorologi, hidrologi şi alți specialişti, care vor putea alerta populația în timp util în caz de producere a fenomenelor periculoase. Singurul impediment în funcționarea centrului de prognoză este lipsa unui sediu corespunzător. /Zi de Zi MS, https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/20/centru-pentru-alertarea-populatiei-cazul-fenomenelor-meteo-periculoase-pregatire-la-targu-mures/

16-21 octombrie 2017 săptămâna adaptării la schimbările climaticeMiercuri, 18 octombrie a.c., a avut loc la Hotelul Grand, din municipiul Târgu-Mureş, deschiderea oficială a conferinței internaționale pe tema schimbărilor climatice. Programul conferinței a abordat următoarele teme: ,,Prezentarea Programului RO 07 ,«Adaptarea la schimbări climatice» - Carla Busuioc - responsabil comunicare în cadrul Ministerului Mediului - Accesare fonduri externe, ,,Schimbări observate şi scenarii climatice în România. Evenimente meteorologice extreme ale ultimului deceniu"- dr. Elena Mateescu - director general - Administrația Națională de Meteorologie, ,,Smart City Târgu-Mureş" - Dana Miheț, arhitect şef - Primăria Târgu-Mureş, ,,Proiecte UE derulate şi în desfăşurare" - Dana Ijak, şef serviciu - Proiecte cu Finanțare Europeană - Primăria Târgu-Mureş, ,,Modele de bună practică" - Michaela Nagy – Aquaserv Târgu-Mureş, „Centrul Educațional pentru Adaptarea la schimbările climatice" - Csegzi Sandor, ,,Dispecerat Bazinal Integrat"- Makkai Grigore - viceprimar al municipiului Târgu-Mureş. Obiectivul proiectului Săptămâna adaptării la schimbările climatice are ca obiectiv identificarea măsurilor de prevenție şi adaptare la efectele schimbărilor climatice. Acest proiect este finanțat din Fondul pentru Relații Bilaterale în cadrul Programului RO07 prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014. Dl Csegzi Sandor, director

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

95

https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/20/centru-pentru-alertarea-populatiei-cazul-fenomenelor-meteo-periculoase-pregatire-la-targu-mures/

https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/20/centru-pentru-alertarea-populatiei-cazul-fenomenelor-meteo-periculoase-pregatire-la-targu-mures/

24.10.2017

- Universitatea Cultural Științifică - Centrul Educațional pentru adaptarea la schimbările climatice, a vorbit despre scopul acestei manifestări la Târgu-Mureş: ,,Noi am pregătit acest eveniment, printr-un proiect anterior Calea verde spre dezvoltare durabilă, unde şi conştientizarea a fost un element, dar la nivelul specialiştilor. Peste 300 de oameni, din trei județe - Braşov, Sibiu şi Mureş - timp de doi ani, au dezbătut aceste probleme, inclusiv, pe problema educației, formarea cetățeanului pe acest subiect. Noi, în Târgu-Mureş, am considerat că este una din priorități şi acest eveniment este primul pas." De asemenea, a subliniat necesitatea informării şi educării cetățeanului în vederea pregătirii lui la un comportament adecvat la fenomenele climatice, dar şi despre atingerea obiectivelor din proiect: „Din mai multe puncte de vedere s-a ajuns la o linie de separare: din punct de vedere al problemelor climatice - cum se pun aceste probleme şi cum trebuie să se regăsească în viața cetățeanului - şi, pe de altă parte, perioada de finanțare europeană, care deschid posibilități de rezolvare a unor probleme care sunt datorate schimbărilor climatice. Credem că este nevoie de o perioadă de informare a cetățeanului în viitorul apropiat, pentru că trebuie să informăm despre ce s-a realizat la nivel de municipiu, că o parte se ştie, o parte nu se cunoaşte, pe de altă parte să formulăm noile obiective. Aici e nevoie de un dialog cu decizionalul, cu executivul, dar şi cu cetățeanul conştient, pregătit, informat, care ştie ce înseamnă un fenomen natural, ştie despre ce vorbim, când spunem schimbări climatice şi înțelege şi ce înseamnă adaptare la schimbările climatice. Asta înseamnă în primul rând, un cetățean bine informat (...) să aibă un comportament adecvat la posibilitățile climatice, practic o viață mai sincronizată cu natura (...) Calea verde şi-a atins toate obiectivele, pentru că s-a făcut centru educațional pentru adaptare la schimbările climatice, avem o stație meteo nouă la Platoul Corneşti, s-a reabilitat termic Azilul de bătrâni, şi celelalte oraşe şi-au realizat toate obiectivele (...) Avem şi strategia de adaptare la schimbările climatice, un alt obiectiv, care trebuia atins prin proiectul respectiv." Vorbind despre importanța organizării unor astfel de conferințe, dar şi despre rolul centrului educațional, dl Csegzi Sandor, a mai afirmat: „Șirul acesta de conferințe au ca obiectiv, conştientizarea rezultatelor acestor obiective realizate în proiectul anterior şi punerea bazei unor colaborări pe mai departe, în următorii 2-3 ani (...) Noi vrem să dezvoltăm centrul acesta

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

96

24.10.2017

educațional, ca să fie un model la nivel național, astfel încât şi din punct de vedere educațional dar şi din punct de vedere al activităților ştiințifice să putem să fim un catalizator în municipiu, să putem coaliza echipe de lucru, specialişti şi mai puțin specialişti, dar care vor să se implice. Propunem două teme de cercetare pe microclima Târgu-Mureşului, care este specifică, față de mediul din jurul Târgu-Mureşului." Dr. Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş, subliniind rolul educației în înțelegerea efectelor climatice, dar şi a unui comportament civilizat, a declarat că preocuparea pentru mediu şi calitatea vieții ,,este o preocupare cotidiană". Pe agenda manifestărilor dedicate schimbărilor climatice au figurat vizite la Centrul Meteorologic - Târgu-Mureş, la Iaz Batal Azomureş, la Stația de transfer deşeuri Târgu - Mureş şi la Stația meteo Târgu-Mureş. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/99862/61/16-21-OCTOMBRIE-2017-SaPTaMaNA-ADAPTaRII-LA-SCHMBaRILE-CLIMATICE

Conferinţă internaţională despre dezvoltare durabilă, la Târgu-Mureş. Schimbările climatice, aproape de trecerea „pragului critic”ShareReprezentanți ai Ministerului Mediului, Administrației Naționale de Meteorologie, Gărzii Naționale de Mediu, ai Primăriei municipiului Târgu-Mureş şi ai altor instituții cu rol important în protejarea mediului înconjurător şi studierea fenomenelor meteorologice participă, în perioada 18-20 octombrie, la Târgu-Mureş, conferința internațională cu temele „Fenomene meteo extreme şi sisteme de avertizare timpurie în contextul managementului riscului dezastrelor naturale” şi „Educația, informarea şi conştientizarea privind adaptarea la schimbările climatice – condiții ale dezvoltării durabile”. Conferința face parte dintr-o caravană care a desfăşurat prima activitate luni, 16 octombrie la Bucureşti, urmată de alte manifestări la Braşov, Sibiu şi Târgu-Mureş. Echipă de specialişti, coalizată. Deschiderea oficială a conferinței a avut loc miercuri, 18 octombrie, în incinta Hotelului „Grand” din Târgu-Mureş, iar amfitrionul momentului a fost Csegzi Sandor, directorul Universității Cultural Științifice din Târgu-Mureş. „Timp de o săptămână se desfăşoară activități de promovare a unor proiecte, a unor obiective din domeniul climatic, al schimbărilor climatice, de domeniul adaptării la schimbările climatice. Trebuie să vă spun că am avut doi ani de zile în desfăşurare – parțial sau unii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

97

http://www.cuvantul-liber.ro/news/99862/61/16-21-OCTOMBRIE-2017-SaPTaMaNA-ADAPTaRII-LA-SCHMBaRILE-CLIMATICE

http://www.cuvantul-liber.ro/news/99862/61/16-21-OCTOMBRIE-2017-SaPTaMaNA-ADAPTaRII-LA-SCHMBaRILE-CLIMATICE

24.10.2017

dintre dumneavoastră au şi participat concret – un proiect pe fonduri norvegiene „Calea verde spre dezvoltare durabilă”. Trei municipii şi o instituție națională, Agenția Națională pentru meteorologie Braşov, Sibiu, Târgu-Mureş, sub egida Ministerului Mediului, am desfăşurat o activitate care pe lângă obiectivele atinse în proiect a coalizat o echipă de specialişti care au dorit să mai continue o activitate, la care participați şi dumneavoastră acum, o serie de conferințe pe domeniul conştientizării unor fenomene. Fenomenele pe care le trăim zilnic pe plan local, pe plan național, pe plan internațional”, a afirmat Csegzi Sandor. „Fenomenele sunt din ce în ce mai grave”…La prezidiu s-a aflat şi Szep Róbert, comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu, care a punctat responsabilitatea pe care autoritățile locale şi mai ales cele naționale o are în privința contracarării fenomenelor meteorologice extreme. „Schimbările climatice după cum se vede cu ochiul liber sunt prezente aproape peste tot. Nu mai putem vorbi de zone care să fie cumva ferite de aceste fenomene. Aceste fenomene extreme sunt aproape o prezență în viața noastră de zi cu zi. Responsabilitatea noastră, a decidenților politici, atât la nivel național cât şi la nivel local este să contracarăm aceste fenomene, să lucrăm împreună la programe de dezvoltare, la programe prin care să reuşim să ținem în frâu aceste schimbări climatice. Știm foarte bine că la ora actuală suntem la un prag critic pe care dacă îl trecem probabil va deveni un fenomen ireversibil, fenomen în urma căruia nu ştim la ce să ne aşteptăm. Fenomenele sunt din ce în ce mai grave, Ministerul Mediului lucrează şi la ora actuală la nişte strategii de dezvoltare durabilă, la strategii privind schimbările climatice, respectiv lucrează la programe prin care să încercăm să aducem un aport pozitiv în ceea ce priveşte bilanțul dioxidului de carbon sau a altor gaze cu efect de seră în atmosferă”, a spus Szep Róbert. Impactul fenomenelor meteorologice extreme. Administrația Națională de Meteorologie a fost reprezentată de Elena Mateescu, directorul general al instituției care a subliniat importanța îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris. „Pentru că „Săptămâna adaptării la schimbările climatice” inițiată de Ministerul mediului, Administrația Națională de Meteorologie, Garda Națională de Mediu, Institutul Național pentru Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi nu în ultimul rând partenerul norvegian – un institut de cercetare pentru calitatea aerului din Norvegia, şi-au propus să deruleze din 16 octombrie până în 21 octombrie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

98

24.10.2017

trei acțiuni prin care să aducem în conştiința noastră, a tuturor, ce înseamnă impactul fenomenelor meteorologice extreme, unde ne aflăm şi ce trebuie să facem în viitor astfel încât ținta Acordului de la Paris, de 2 grade şi chiar 1,5 care implică operaționalizarea măsurilor de adaptare să ne găsească pregătiți şi să punem în practică până la urmă datele ştiințifice pentru care aceste instituții partenere le pot pune în sprijinul factorilor decizionali”, a menționat Elena Mateescu. Apel la educație. În alocuțiunea sa, dr. Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureş, a apreciat că evenimentul este „o provocare” şi a mărturisit că preocuparea pe care o are pentru mediu şi pentru calitatea vieții „este o preocupare cotidiană.” De asemenea, dr. Dorin Florea a subliniat importanța educației în înțelegerea şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice. „Ne e frică să impunem CNA-ului ceea ce îi trebuie societății româneşti, şi anume o preocupare foarte serioasă în ceea ce înseamnă educația. Educație în primul rând şi comportament civilizat. Sub ochii noştri, societatea pur şi simplu merge în jos şi într-un haos de nedescris. Și ne punem întrebări sau organizăm manifestări simandicoase…”, a afirmat primarul municipiului Târgu-Mureş. Programul primei zile a conferinței a conținut următoarele teme: „Prezentarea Programului RO 07 „Adaptarea la schimbări climatice” (Carla Busuioc, responsabil comunicare în cadrul Ministerului Mediului – Accesare fonduri externe), „Schimbări observate şi scenarii climatice în România. Evenimente meteorologice extreme ale ultimului deceniu” (Elena Mateescu), „Smart City Târgu-Mureş” (Dana Miheț, arhitect şef al Municipiului Târgu-Mureş), „Proiecte UE derulate şi în desfăşurare” (Dana Ijac, şef serviciu Proiecte cu Finanțare Europeană din cadrul Primăriei municipiului Târgu-Mureş), „Centrul Educațional pentru Adaptarea la schimbările climatice” (Csegzi Sandor) şi „Dispecerat Bazinal Integrat” (Makkai Grigore, viceprimar al municipiului Târgu-Mureş). Exemple de bune practici din Norvegia. Joi, 19 octombrie, în Corpul B din incinta Cetății Medievale din Târgu-Mureş va fi organizată masa rotundă cu tema „Responsabilitatea socială în cadrul dezvoltării durabile”, activitate care va fi coordonată de Mihaela Bucur, lector la Universitatea „Petru Maior”. Tot joi, de la ora 16.00, va avea loc prezentarea „Experiența norvegiană”, susținută de Lasse Berntzen de la Universitatea Sud Est din Norvegia. Vineri, 20 octombrie, programul conferinței va conține prezentarea „Exemple

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

99

24.10.2017

de bune practici în Oslo – Norvegia, privind adaptarea la schimbările climatice” susținută de Lasse Berntzen (ora 9.00), prezentarea „Rolul Centrului Educațional în educarea, informarea şi conştientizarea schimbărilor climatice şi ale efectelor acestora asupra vegetației şi cetățenilor” susținută de Csegzi Sandor, directorul Universității Cultural Științifice din Târgu-Mureş (ora 9.30) şi masa rotundă cu tema „Oportunitatea formării unui grup de lucru pentru studiul fenomenelor – schimbări şi efecte – şi comunicarea cu autoritatea locală” (ora 10.30). /Zi de Zi MS, https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/18/conferinta-internationala-despre-dezvoltare-durabila-la-targu-mures-schimbarile-climatice-aproape-de-trecerea-pragului-critic/

Investitori interesați de câteva grupuri de la MintiaPatru grupuri energetice ale Termocentralei Mintia, care ar fi trebuit tăiate, ar putea fi achiziționate de investitori străini, a anunțat Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Vişan spune că sunt doi investitori străini interesați să cumpere grupurile care nu vor face parte din Societatea de Interes Economic General (SIEG). Dacă afacerea s-ar concretiza, Complexul Energetic Hunedoara trebuie să convingă Comisia Europeană astfel încât să i se permită valorificare prin vânzare. ”Am discutat din nou cu conducerea termocentralei şi sunt de acord cu dorința dânşilor de a formula către Comisie un punct de vedere privind soarta acestor grupuri, în sensul că să nu le tăiem, ci şi să le valorificăm printr-un potențial investitor, dată fiind şi oportunitatea pe care o generează această centrală”, a declarat Doru Vişan, la sediul CEH din Petroşani. Un grup modernizat face parte din SIEG, fiind exclusă vânzarea, iar unul este dezafectat. Rămân patru grupuri care ar putea fi vândute potențialilor investitori. Acestea sunt de acelaşi tip şi au nevoie de reparații. Tot în cadrul întâlnirii de la CEH, oficialul din Ministerul Energiei a făcut referire şi la programul de iarnă elaborat de Executiv, în care este cuprins şi Complexul Energetic Hunedoara, în condițiile în care pe perioada noiembrie-martie creşte considerabil consumul de energie electrică. ”Am terminat lucrările de reparații la Paroşeni, am făcut proba de 72 de ore şi am cerut să se prezinte raportul oficial privind rezultatul reparației. Avem blocul III la Deva, cu termen de finalizare 15 noiembrie. Acolo este lucrare de amploare, blocul n-a mai fost reparat în ultimii 10 ani.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

100

https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/18/conferinta-internationala-despre-dezvoltare-durabila-la-targu-mures-schimbarile-climatice-aproape-de-trecerea-pragului-critic/

https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/18/conferinta-internationala-despre-dezvoltare-durabila-la-targu-mures-schimbarile-climatice-aproape-de-trecerea-pragului-critic/

24.10.2017

Este un bloc bun care trebuie adus în starea inițială”, a explicat Vişan. Pe de altă parte, CEH ar putea avea din nou probleme după ce Administrația Fondului pentru Mediu a amendat compania cu alte 516 milioane de lei, dar sancțiunea a fost contestată. ”În baza Deciziei de impunere privind aplicarea penalității în cazul nerestituirii certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, Administrația Fondului pentru Mediu a aplicat o amendă în valoare totală de 516.722.074 lei pentru un număr de 1.136.994 certificate nerestituite în anul 2017 şi aferente perioadei 1 ian – 31.12.2016”, au comunicat reprezentanții Complexului Energetic Hunedoara. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/investitori-interesati-de-cateva-grupuri-de-la-mintia/

Teme de mediuMai mulți bani pentru ANMBugetul pe 2017 al Administrației Naționale de Meteorologie va creşte, după rectificarea aprobată de către Guvern, cu aproape 3%, decât se prevăzuse la începutul anului, se arată în proiectul de act normativ, publicat spre dezbatere publică de Ministerul Mediului. În acest an, instituția are în derulare şapte proiecte finanțate din fonduri europene pe teme de cercetare în domeniul meteorologiei şi care permit obținerea de venituri din bani europeni în valoare de peste 1, 200 milioane lei. Proiectul de act normativ se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, iar persoanele sau instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii către ministerul de resort şi Administrația Națională de Meteorologie. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/mai-multi-bani-pentru-anm.html

Peste un milion de lei amenzi pentru lemn fără documenteLa nivel județean, în primele nouă luni ale acestui an, Inspectoratul de Poliție Județean Mureş a organizat peste 1.800 de acțiuni şi controale, pentru prevenirea şi combaterea tăierilor ilegale de arbori din păduri şi a faptelor ilegale asociate din circulația, depozitarea, prelucrarea şi comercializarea materialului lemnos.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

101

http://www.radiomures.ro/stiri/mai-multi-bani-pentru-anm.html

http://www.mesagerulhunedorean.ro/investitori-interesati-de-cateva-grupuri-de-la-mintia/

http://www.mesagerulhunedorean.ro/investitori-interesati-de-cateva-grupuri-de-la-mintia/

24.10.2017

Au fost aplicate peste 500 de sancțiuni contravenționale, a arătat purtătorul de cuvânt al IPJ Mureş, Andreea Pop. „În cadrul acțiunilor, alături de polițişti au fost angrenați şi specialişti din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, specialişti din cadrul direcțiilor silvice, precum şi specialişti ai structurilor silvice private. Au fost efectuate controale la instalații de debitat, exploatări forestiere, depozite şi ocoale silvice, târguri, piețe şi oboare, precum şi la mijloace de transport material lemnos. De asemenea, au fost confiscați în total 1.455,33 metri cubi de material lemnos, în valoare de aproximativ 338.300 de lei, 15 autoutilitare, 68 de căruțe, 27 de harnaşamente, 28 de ferăstraie şi 20 de topoare. În această perioadă, au fost aplicate 538 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de pese 1 milion de lei.” În această perioadă, structurile de ordine publică au verificat 120 de cazuri privind transportul ilegal de materiale lemnoase, semnalate prin apelurile la 112 – Radarul Pădurilor.Dintre acestea, 15% au fost confirmate. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/peste-un-milion-de-lei-amenzi-pentru-lemn-fara-documente.html

Plantare arbuști în comuna Sânpaul - Importanța protecției mediului înconjurătorLa solicitarea Agenției pentru Protecția Mediului Mureş şi a Comisariatului Județean Mureş al Gărzii Naționale de Mediu, Primăria Sânpaul a fost mai mult decât deschisă pentru a fi gazda unei acțiuni de plantare de arbuşti în localitate, precum şi în satul adiacent, Valea Izvoarelor. În activitate sunt implicați şi copii de la şcolile generale. În prima fază, patru clase au primit planşe, ce vor fi desenate independent, iar mai apoi acestea vor fi unite pentru a evidenția munca în echipă şi importanța rolului fiecăruia în protejarea mediului înconjurător. De asemenea, supravegheați de participanții adulți (peste 60 de voluntari), copiii vor planta şi ei arbuşti. Motto-ul evenimentului este ,,Am plantat copaci copii", pentru a fuziona ideea plantării copacilor, cu generația tânără, după cum susțin inițiatorii. În 20 octombrie, începând cu ora 10,30, în comuna Sânpaul, inclusiv satul Valea Izvoarelor, se plantează arbuşti de tip ornamental, arbori şi conifere, din speciile mesteacăn, arbore trompetă, ienupăr, tuia, pin, tei şi arțar. Acțiunea este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

102

http://www.radiomures.ro/stiri/peste-un-milion-de-lei-amenzi-pentru-lemn-fara-documente.html

http://www.radiomures.ro/stiri/peste-un-milion-de-lei-amenzi-pentru-lemn-fara-documente.html

24.10.2017

organizată de Hirschmann Automotive România, în colaborare cu Primăria Sânpaul, Agenția pentru Protecția Mediului Mureş şi Comisariatul Județean Mureş al Gărzii Naționale de Mediu. Parte din Programul de Mediu al companiei Hirschmann, activitatea are drept principal scop conştientizarea importanței protecției mediului înconjurător prin implicarea în activități din viața comunității locale.Proiectul este sponsorizat în totalitate de Hirschmann România, contribuția fiind de peste 3.000 de euro. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/99873/61/Plantare-arbu-ti-in-comuna-Sanpaul-Importan-a-protec-iei-mediului-inconjurator /Punctul MS, http://www.punctul.ro/se-planteaza-arbusti-la-sanpaul-si-in-valea-izvoarelor/ /Zi de Zi MS, https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/19/voluntarii-hirschmann-la-plantare-de-arbusti-sanpaul/ /Ardeal News MS, https://ardealnews.ro/2017/10/19/elevi-si-voluntari-la-plantat-de-arbusti/

Arde pădurea în Apuseni. Un incendiu izbucnit de două zile la Sălciua s-a extins pe 10 hectareÎn Apuseni, pe raza comnei Sălciua, un incendiu arde de două zile fără a putea fi stins de către localnici şi pompieri. Un incendiu a izbucnit vineri seara, pe raza comunei Sălciua. Pentru stingerea acestuia, intervin pompieri din Cîmpeni, alături de săteni din zonă, membri SVSU şi pădurari. Nici duminică dimineața, incendiul nu a fost stins. Suprafața afectată s-a extins la 10 hectare. Focul a cuprins o suprafață de vegetație uscată şi litieră, într-o zonă împădurită, în apropierea localității Sălciua de Sus. Vineri seara, ISU Alba intervinea cu un echipaj format din cinci persoane şi o autospecială. Sâmbătă, în jurul amiezei, pompierii (7 subofițeri) din Cîmpeni, cinci voluntari de la SVSU Sălciua şi doi pădurari încă acționau pentru stingerea incendiului. A fost afectată de flăcări o suprafață de aproape patru hectare de teren. ISU Alba a transmis, duminică dimineața, că pompierilor din Cîmpeni li s-au alăturat colegii din Aiud, iar în locația respectivă deja acționau voluntarii de la SVSU Sălciua. Și grupa operativă pentru coordonarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

103

https://ardealnews.ro/2017/10/19/elevi-si-voluntari-la-plantat-de-arbusti/

https://ardealnews.ro/2017/10/19/elevi-si-voluntari-la-plantat-de-arbusti/

https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/19/voluntarii-hirschmann-la-plantare-de-arbusti-sanpaul/

https://www.zi-de-zi.ro/2017/10/19/voluntarii-hirschmann-la-plantare-de-arbusti-sanpaul/

http://www.punctul.ro/se-planteaza-arbusti-la-sanpaul-si-in-valea-izvoarelor/

http://www.punctul.ro/se-planteaza-arbusti-la-sanpaul-si-in-valea-izvoarelor/

http://www.cuvantul-liber.ro/news/99873/61/Plantare-arbu-ti-in-comuna-Sanpaul-Importan-a-protec-iei-mediului-inconjurator

http://www.cuvantul-liber.ro/news/99873/61/Plantare-arbu-ti-in-comuna-Sanpaul-Importan-a-protec-iei-mediului-inconjurator

24.10.2017

intervenției este, duminică, la Sălciua. Focul s-a extins pe 10 hectare, fiind afectată vegetație uscată, litieră şi crengi sau trunchiuri de copaci căzute. /Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/arde-padurea-apuseni-incendiu-izbucnit-doua-zile-salciua-s-a-extins-10-hectare-1_59ec39685ab6550cb85d5319/index.html /Alba 24 AB, http://alba24.ro/incendiu-langa-salciua-de-sus-interventie-a-pompierilor-alaturi-de-sateni-si-padurari-606359.html /Radio Cluj AB, http://radiocluj.ro/2017/10/22/pompierii-se-lupta-cu-focul-in-comuna-salciua/ /Unirea AB, https://ziarulunirea.ro/update-foto-padurea-apuseni-arde-de-doua-zile-incendiu-din-salciua-s-a-extins-pe-10-hectare-pompierii-si-voluntarii-continua-lupta-cu-flacarile-446000/ /Câmpeni Info AB, https://www.campeniinfo.ro/pompierii-si-voluntarii-continua-lupta-cu-flacarile-la-salciua-unde-incendiul-izbucnit-vineri-s-a-extins-pe-circa-10-hectare-8262.html

Școlile pot câștiga o transformare în valoare de 15 000 de euro prin acțiuni de ecologizareAu început înscrierile în Proiectul național “Let’s Get Green!”. Acesta este organizat de “Let`s Do It, Romania!“ şi un lanț de supermarketuri. Elevii, profesorii şi părinții sunt provocați să se implice în prima competiție națională dedicată şcolilor cu scopul de a promova un comportament responsabil față de mediu. Premiul I în valoare de 15 000 de euro va consta într-o transformare completă a şcolii câştigătoare, în funcție de nevoile acesteia. De asemenea, vor fi acordate premii II, III şi mențiuni. Valoarea totală a premiilor depăşeşte 64 de mii de euro. Reprezentantul proiectului, Anca Baniță: „Vor avea la dispoziție mai multe luni în care să organizeze diverse acțiuni de protecție a mediului şi de educație ecologică. Pe baza acestor activități vor primi punctaje şi în final vom avea mai mulți câştigători. Pentru că profesorii au fost parteneri buni în transmiterea acestui mesaj ne-am gândit să-i implicăm şi pe ei. Vor fi sesiuni de pregătire, cursuri trainer-trainer. Ei vor învăța lucruri pe care le ştim şi noi”. Concursuri naționale asemănătoare au adus până acum în județul Mureş investiții de zeci de mii de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

104

https://www.campeniinfo.ro/pompierii-si-voluntarii-continua-lupta-cu-flacarile-la-salciua-unde-incendiul-izbucnit-vineri-s-a-extins-pe-circa-10-hectare-8262.html



https://ziarulunirea.ro/update-foto-padurea-apuseni-arde-de-doua-zile-incendiu-din-salciua-s-a-extins-pe-10-hectare-pompierii-si-voluntarii-continua-lupta-cu-flacarile-446000/



http://radiocluj.ro/2017/10/22/pompierii-se-lupta-cu-focul-in-comuna-salciua/

http://radiocluj.ro/2017/10/22/pompierii-se-lupta-cu-focul-in-comuna-salciua/

http://alba24.ro/incendiu-langa-salciua-de-sus-interventie-a-pompierilor-alaturi-de-sateni-si-padurari-606359.html

http://alba24.ro/incendiu-langa-salciua-de-sus-interventie-a-pompierilor-alaturi-de-sateni-si-padurari-606359.html

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/arde-padurea-apuseni-incendiu-izbucnit-doua-zile-salciua-s-a-extins-10-hectare-1_59ec39685ab6550cb85d5319/index.html

http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/arde-padurea-apuseni-incendiu-izbucnit-doua-zile-salciua-s-a-extins-10-hectare-1_59ec39685ab6550cb85d5319/index.html

24.10.2017

euro. Școala Gimnazială „Florea Bogdan” din Reghin a ocupat anul trecut un loc 7 şi a obținut dotări moderne în valoare de 22 de mii de euro. Tot ce au avut de făcut elevii şi profesorii a fost să organizeze activități, explică profesoara Maria Halați: „Din experiență vă spun că la noi în şcoală chiar fiecare sală de clasă a fost dotată cu laptop, cu televizor. Este o experiență foarte plăcută şi pentru elevi datorită faptului că aceştia participă la foarte multe activități”. Proiectul național “Let’s Get Green!” va dura 7 luni, iar câştigătorii premiilor vor fi anunțați pe data de 5 iunie, de Ziua Internațională a Mediului. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/scolile-pot-castiga-o-transformare-in-valoare-de-15-000-de-euro-prin-actiuni-de-ecologizare.html /Punctul MS, http://www.punctul.ro/lets-get-green-provoaca-scolile-pentru-a-castiga-15-000-de-euro/

Sancționat drastic pentru lemnul din căruțăSancțiune de 15.000 de lei aplicată de polițişti unui transportator ilicit de material lemnos, din comuna Suseni. La nivelul Posturilor de Poliție Lăzarea, Joseni şi Ditrău, a fost organizată şi executată o acțiune pe linia prevenirii şi combaterii delictelor silvice, pe raza de competență. În cadrul acestei acțiuni polițiştii l-au depistat pe E.E. de 52 de ani, din comuna Suseni, în timp ce transporta, cu un atelaj hipo, cantitatea de 1,55 mc lemn de lucru de esență răşinoase, fără documente legale de însoțire, acesta refuzând să transporte materialului lemnos la locul indicat de agenții constatatori. În aceste condiții materialul lemnos a fost ridicat în vederea confiscării, iar cel în cauză a fost sancționat contravențional, conform prevederilor Legii 171/2010, cu amendă de 15.000 de lei. /Ziar Harghita HR, http://ziarharghita.ro/sanctionat-drastic-pentru-lemnul-din-caruta

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

105

http://ziarharghita.ro/sanctionat-drastic-pentru-lemnul-din-caruta

http://ziarharghita.ro/sanctionat-drastic-pentru-lemnul-din-caruta

http://www.punctul.ro/lets-get-green-provoaca-scolile-pentru-a-castiga-15-000-de-euro/

http://www.punctul.ro/lets-get-green-provoaca-scolile-pentru-a-castiga-15-000-de-euro/

http://www.radiomures.ro/stiri/scolile-pot-castiga-o-transformare-in-valoare-de-15-000-de-euro-prin-actiuni-de-ecologizare.html

http://www.radiomures.ro/stiri/scolile-pot-castiga-o-transformare-in-valoare-de-15-000-de-euro-prin-actiuni-de-ecologizare.html

24.10.2017

Teme ABAViaţa l-a răsplătit pe Ştefan Prală pentru seriozitate şi modestie După ieşirea din istorie a marilor manageri de la Oltchim şi CET Govora, mă refer la Constantin Roibu şi Mihai Bălan, nu prea mai avem legende vii în fruntea firmelor de stat, poate şi fiindcă nu prea mai avem firme de stat.Totuşi, în context, să remarcăm că la această oră urcă pe val Ştefan Prală, numit zilele trecute director la ABA Olt.Poate nu o fi Prală nici Roibu, nici Bălan, dar omul a făcut o treabă excelentă la Hidroserv, aducând această firmă la un nivel de excelenţă, până când s-au găsit alţii să o bage la fund prin metode birocratice. Apoi, este de remarcat că acelaşi Ştefan Prală, care nu face pe vedeta, a contribuit la urcarea CET-ului pe plus, în echipa lui Borza, ca administrator special.Ştefan Prală are marea calitate de a nu poza în CEO, în boss-ul boss-ilor, muncind harnic şi cu frică de Dumnezeu, aşa încât cred că meritele lui trebuie, în sfârşit, subliniate clar.La starea de spirit a noului maneger de la Ape au contribuit şi succesele anterioare dar şi doi oameni care i-au acordat încredere: Mircia Gutău şi Costi Rădulescu. Lângă alde Buican, Prală se ofilea în jocuri mărunte, lângă cei alături de care este acum a înflorit.Îmi va fi greu să înţeleg criteriile de performanţă de la ABA Olt, lucrurile sunr foarte tehnice aici, dar am vrut să îl felicit deschis pe Ştefan Prală pentru treapta pe care a urcat în mod absolut meritat. E bine să fii serios şi modest, viaţa, de cele mai multe ori, te răsplăteşte, iar Ştefan Prală este acum un vârf al economiei vâlcene. /Criterii Nationale, http://www.criterii.ro/index.php/en/valcea/20909-viata-l-a-rasplatit-pe-stefan-prala-pentru-seriozitate-si-modestie

Teme de mediuÎn 2016, s-au cheltuit peste 9 miliarde de lei, pentru protecţia mediuluiÎn anul 2016, cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional au fost de 9,0 miliarde lei, ceea ce a reprezentat aproximativ 1,2% din PIB.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

106

http://www.criterii.ro/index.php/en/valcea/20909-viata-l-a-rasplatit-pe-stefan-prala-pentru-seriozitate-si-modestie

http://www.criterii.ro/index.php/en/valcea/20909-viata-l-a-rasplatit-pe-stefan-prala-pentru-seriozitate-si-modestie

24.10.2017

La nivel naţional, cele mai mari cheltuieli pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul deşeurilor la producătorii specializaţi, acestea reprezentând 76,6% din totalul cheltuielilor pe domeniul deşeurilor, se arată într-un comunicat emis de Institutul Naţional de Statistică.La nivel naţional, cele mai mari investiţii pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul gestionării apelor uzate la administraţia publică, acestea reprezentând 61,0% din totalul investiţiilor pe domeniul gestionării apelor uzate.La nivel naţional ponderea investiţiilor administraţiei publice a reprezentat 49,4%, în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului urmate de cele ale investiţiilor producătorilor nespecializaţi (41,1%) şi de investiţiile producătorilor specializaţi (9,5 %). În domeniul „industria prelucrătoare” s-au înregistrat 26,2% din cheltuielile pentru protecţia mediului a producătorilor nespecializaţi, în timp ce în sectorul „captarea, tratarea şi distribuţia apei”, s-au realizat 26,0%, iar sectorul „ producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă” a cheltuit 24,8%.”Pe domenii de mediu, cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate la managementul deşeurilor (45,0% din totalul cheltuielilor pentru protecţia mediului la nivel naţional), urmate de cheltuielile pentru gestionarea apelor reziduale (21,9%) şi de cheltuielile pentru alte domenii de mediu* (18,8%)”, se mai arată în documentul INS. /Info Puls, http://infopuls.ro/2017/10/23/in-2016-s-au-cheltuit-peste-9-miliarde-de-lei-pentru-protectia-mediului/

Eugen Neaţă: „Pas uriaş în Senat pentru salvarea a peste 10.000 de locuri de muncă în Vâlcea”Deputatul PSD, Eugen Neaţă, ne-a înformat în premieră că, Senatul României a votat luni în plen amendamentul care se referă la reglementarea graniţelor ariilor protejate.„Este vorba de amendamentul prin care Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea îşi poate extinde aria de exploatare, urmând ca Parcul Naţional Buila Vânturariţa să-şi extindă la schimb teritoriul. Un amendament care nu blochează nici proiectele ecologice dar mai ales asigură o continuitate a funcţionării platformei chimice din Râmnicu Vâlcea. Cu 66 de voturi pentru, amendamentul a trecut la Senat, urmând să intre la Camera

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

107

http://infopuls.ro/2017/10/23/in-2016-s-au-cheltuit-peste-9-miliarde-de-lei-pentru-protectia-mediului/

http://infopuls.ro/2017/10/23/in-2016-s-au-cheltuit-peste-9-miliarde-de-lei-pentru-protectia-mediului/

24.10.2017

Deputaţilor, camera decizională. Sunt convins că nu vor exista nici aici probleme şi lucrurile se vor aşeza pe făgaşul normal, reparându-se o eroare de acum mai bine de 10 ani, neafectând nici natura şi stimulând industria vâlceană”, a spus NeaţăAcestă inițiativă parlamentară a fost rezultatul şedinței convocată de preşedintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, cu parlamentarii vâlceni, reprezentanții USG, Romsilva şi administrația locală din Costeşti, unde a fost detaliată situația gravă în care se află Platforma Râureni. În urma dezbaterilor, preşedintele Rădulescu a cerut deputaților vâlceni să susțină în regim de urgență necesitatea schimbării legislative pentru salvarea economiei județului şi a locurilor de muncă. /Ramnicu Valcea Week, http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=34137

10 hectare de vegetație au ars în județul Sibiu10 hectare de vegetație uscată s-au făcut scrum, sâmbătă seara, pe raza localității Rod în urma unui incendiu. Pentru izolarea şi lichidarea focului au intervenit echipaje de la Punctul de Lucru Sălişte şi Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență al comunei Tilişca. După câteva ore de luptă cu flăcările, incendiul a fost izolat şi lichidat, înainte de a se extinde. Pompierii încearcă acum să afle cine se face răspunzător de izbucnirea focului. /Sibiu 100%, http://sibiu100.ro/eveniment/114723-10-hectare-de-vegetatie-au-ars-judetul-sibiu/

Sancţiuni pe linie silvică la Stoileşti şi BrezoiPoliţiştii din cadrul Poliţiei oraşului Brezoi, Postului de poliţie Stoileşti şi Postului de poliţie Nicolae Bălcescu au confiscat ieri, 21 octombrie, 2.600 mc de material lemnos pentru care nu existau documente justificative.În după-amiaza zilei de 21 octombrie a.c, poliţiştii Poliţiei Oraşului Brezoi au depistat în oraş, un bărbat din comuna Malaia, în timp ce transporta cu o autoutilitara cantitatea de 1.600 mc material lemnos esenţă fag ,fără a avea asupra sa documente de însoţire a materialui lemnos. Poliţiştii l-au sancţionat contravenţional pe bărbatul în cauză, în conformitate cu prevederile Legii nr. 171/2010, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice şi au confiscat materialul lemnos transportat ilegal.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

108

http://sibiu100.ro/eveniment/114723-10-hectare-de-vegetatie-au-ars-judetul-sibiu/

http://sibiu100.ro/eveniment/114723-10-hectare-de-vegetatie-au-ars-judetul-sibiu/

http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=34137

24.10.2017

La acceaşi dată, poliţiştii din cadrul Postului de poliţie Stoileşti împreună cu cei din cadrul Postului de poliţie Nicolae Bălcescu au depistat un bărbat din comuna Pausesti-Otăsău , în timp ce transporta cu un autoturism, pe raza comunei, cantitatea de 1.03 mc lemn specia salcam si plop, fără a deţine aviz de însoţire.Poliţiştii l-au sancţionat pe bărbat şi au confiscat materialul lemnos. /Curierul de Ramnic, http://www.ramnic.ro/articole/sanctiuni-pe-linie-silvica-la-stoilesti-si-brezoi-86298/2017-10-23

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLADTeme ABAÎn acest an, inspectorii ABA Prut – Bârlad au efectuat 461 de controaleÎn perioada ianuarie – septembrie 2017, inspectorii de specialitate în gospodãrirea apelor de la Administratia Bazinalã Prut – Bârlad au efectuat 461 controale, pentru neregulile constatate, fiind aplicate 36 de sanctiuni contraventionale, în valoare totalã de 260.000 lei.Din totalul de 461 de controale, 93 au avut loc la unitãtile administrativ-teritoriale, tematica fiind starea de salubritate a cursurilor de apã (starea de igienizare si salubrizare a raurilor, asigurarea scur gerii apelor mari in sectiunile podurilor si podetelor), modul de realizare a santurilor marginale ale drumurilor si rigolelor stradale din localitãti, dar si stadiul realizãrii mãsurilor dispuse anterior prin procesele verbale de control. Alte 74 de verificãri au avut loc la acumulãrile din administrarea ABA Prut-Barlad, specialistii in gospodãrire a apelor urmãrind existenta actelor de reglementare din punct de vedere al gospodãririi apelor si sigurantei barajelor, stadiul realizãrii mãsurilor dispuse anterior prin procesele verbale de control, demersurile initiate de administratori pentru obtinerea actelor de reglementare din punct de vedere al gospodãririi apelor si siguranta barajelor si starea tehnicã si functionalitatea lucrãrilor si echipamentelor hidromecanice. La unitãtile potential poluatoare au avut loc 39 de controale, inspectorii ABA PrutBarlad punand accent pe existenta actelor de reglementare din punct de vedere al gospodãririi apelor, verificarea stãrii tehnice si a indeplinirii mãsurilor dispuse

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

109

http://www.ramnic.ro/articole/sanctiuni-pe-linie-silvica-la-stoilesti-si-brezoi-86298/2017-10-23

http://www.ramnic.ro/articole/sanctiuni-pe-linie-silvica-la-stoilesti-si-brezoi-86298/2017-10-23

24.10.2017

anterior, modul in care sunt asigurate mãsurile necesare pentru prevenirea poluãrii accidentale a cursurilor de apã si existenta stocului de materiale necesar interventiei in caz de poluãri accidentale si stadiul realizãrii mãsurilor dispuse anterior prin procesele verbale de control. Tot in acest an au fost efectuate 4 controale la unitãtile care efectueazã lucrãri de extragere a agregatelor minerale din albiile cursurilor de apã sau din terase. Au fost verificate existenta actelor de reglementare din punct de vedere al gospodãririi apelor, respectarea mãsurilor si termenelor din autorizatiile de gospodãrire a apelor, respectarea perimetrului de exploatare autorizat si bornarea acestuia, respectarea tehnologiei de exploatare a balastierelor, conform Regulamentului de exploatare si existenta registrului de evidentã a materialului extras. Inspectorii au verificat 7 unitãti care au in administrare lucrãri de traversare a cursurilor de apã, unde au urmãrit existenta actelor de reglementare din punct de vedere al gospodãririi apelor, asigurarea sectiunii optime de curgere a apelor, stadiul realizãrii mãsurilor dispuse anterior prin procesele verbale de control. 63 de controale au avut loc si la unitãtile care administreazã si/sau exploateazã sisteme de alimentare cu apã si statii de epurare in sistem centralizat, inspectorii au verificat existenta actelor de reglementare din punct de vedere al gospodãririi apelor, verificarea stãrii tehnice si a indeplinirii mãsurilor dispuse anterior si verificarea Planului de Implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate in localitãtile cu peste 2000 locuitori si 181 la alte folo sintele consumatoare si neconsumatoare de apã. În urma controalelor efectuate, pentru neregulile constatate, au fost aplicate 36 de sanctiuni contraventionale, in valoare totalã de 260.000 lei. ‘Administratia Bazinalã de Apã Prut -Barlad preferã o atitudine preventivã si de indrumare, trasand in fazã initialã mãsuri de remediere a neconcordantelor constatate, urmand ca intr-o fazã ulterioarã, in cazul nerespectãrii mãsurilor trasate, sã se aplice sanctiuni’,a subliniat Andreea Poenaru, purtãtorul de cuvant al ABA Prut-Barlad. /Monitorul de Vaslui, http://www.monitoruldevaslui.ro/2017/10/in-acest-an-inspectorii-aba-prut-barlad-au-efectuat-461-de-controale.html /Ziare.com, http://www.ziare.com/vaslui/stiri-actualitate/in-acest-an-inspectorii-aba-prut-barlad-au-efectuat-461-de-controale-7002306

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

110

http://www.ziare.com/vaslui/stiri-actualitate/in-acest-an-inspectorii-aba-prut-barlad-au-efectuat-461-de-controale-7002306

http://www.ziare.com/vaslui/stiri-actualitate/in-acest-an-inspectorii-aba-prut-barlad-au-efectuat-461-de-controale-7002306

http://www.monitoruldevaslui.ro/2017/10/in-acest-an-inspectorii-aba-prut-barlad-au-efectuat-461-de-controale.html

http://www.monitoruldevaslui.ro/2017/10/in-acest-an-inspectorii-aba-prut-barlad-au-efectuat-461-de-controale.html

24.10.2017

Restrictii drastice in alimentare cu apa in mai multe localitati din judetul IasiDeoarece situatia hidrometeorologica a ramas neschimbata de la data de 11.10.2017, Administratia Bazinala de Apa Prut – Bârlad, din cadrul Administratiei Nationale Apele Române, a notificat operatorul ApaVital pentru aplicarea prevederilor Programului de restrictii în alimentarea cu apa – treapta a II-a. Astfel, volumul mediu zilnic prelevat din acumularea Pârcovaci corespunzator acestei restrictii este de 3.451,89 mc/zi. Prima etapa din acest program de restrictii a fost determinata de diminuarea sau sistarea activitatilor mai putin importante, pe perioade scurte de timp. În treapta a II-a de restrictii, ceea ce inseamna reducerea cu 20 la suta a volumului de apa ce poate fi prelevat, se opresc instalatiile tehnologice care nu realizeaza randament maxim. In cazul in care nici acest program nu va fi respectat, va fi implementata treapta a III-a de restrictie (reducere de 25 la suta a volumului de apa ce poate fi prelevat) si se vor opri sectii sau linii tehnologice. "Pentru a nu se ajunge la situatia neplacuta a aplicarii unui program de furnizare a apei potabile, ApaVital reitereaza apelul catre utilizatorii alimentati din sursa Pârcovaci, de a reduce consumurile de apa, utilizând doar strictul necesar, eliminând risipa. Precizam faptul ca, în perspectiva, pentru a compensa deficientele sursei de apa bruta din lacul Pârcovaci, ApaVital are în vedere realizarea unei interconexiuni a sistemului de distributie a apei din orasul Hirlau cu sursa de apa Timisesti, eliminând astfel acest gen de probleme", au explicat reprezentantii ApaVital Iasi. De precizat faptul ca, inainte de aplicarea programului cu restrictii, in luna septembrie ApaVital a utilizat din acumularea Pârcovaci un volum de circa 64.000 mc de apa bruta si se iau masuri pentru minimizarea pierderilor de apa din sistemele de alimentare pe care le administreaza, pâna la eliminarea totala a acestora. /BZI, https://www.bzi.ro/restrictii-drastice-in-alimentare-cu-apa-in-mai-multe-localitati-din-judetul-iasi-626598

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

111

https://www.bzi.ro/restrictii-drastice-in-alimentare-cu-apa-in-mai-multe-localitati-din-judetul-iasi-626598

https://www.bzi.ro/restrictii-drastice-in-alimentare-cu-apa-in-mai-multe-localitati-din-judetul-iasi-626598

24.10.2017

Nouă milioane de euro s-au cheltuit pentru consolidarea barajului Stânca-CosteștiBarajul de la Stânca-Costeşti, construit pe râul Prut, la frontiera dintre R. Moldova şi România, a fost consolidat în baza unui proiect cu finanțare europeană în valoare de peste nouă milioane de euro.„Prin proiectul East Avert s-a modernizat, s-a pus în siguranță deversorul de ape mari al barajului, care a avut de suferit în anul 2008, fiind inundată galeria de comandă pentru stavilele de pe deversor”, a declarat directorul barajului Stânca, Mircea Vucovici, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanții mass-media prezenți în “Caravana jurnaliştilor” din România, Ucraina şi R. Moldova, care vizitează, timp de o săptămână, principalele proiecte europene implementate prin Programul Operațional Comun România-Ucraina-R. Moldova 2007 — 2013. Prin East Avert, autoritățile române au finanțat, printre altele, lucrările de punere în siguranță a deversorului barajului Stânca-Costeşti, afectat de viiturile puternice de pe Prut din 2008.La rândul lor, autoritățile moldovene au consolidat digul de pe partea stângă a barajului.„În 2008 am avut o infiltrație în corpul barajului de 40 litri pe secundă. Apoi s-a luat decizia de a face o reparație capitală. După construcția barajului, aceasta este cea mai mare investiție. Investiția a fost de 1,88 mil. de euro”, a precizat administratorul Nodului Hidrotehnic Costeşti, Vasile Cojocari, citat de presa din România.Barajul Stânca Costeşti a fost construit în perioada 1973-1978 în baza unei colaborări între România şi fosta URSS, având rolul principal de atenuare a viiturilor, în vederea evitării inundațiilor. El are o capacitate maximă de 1,4 miliarde de metri cubi de apă şi se întinde pe o suprafață de 6.950 hectare. /Puterea.info, http://puterea.info/?p=28531

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABASGA Gorj a efectuat o serie de lucrări pe râurile din județContinuând lucrările în execuţie, Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj a efectuat regularizarea pârâului Cioiana la Ţicleni, zona Parcu Mare şi aval primărie, astfel încât

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

112

http://puterea.info/?p=28531

24.10.2017

secţiunea de albie ce se realizează să asigure transportul debitelor de apă inclusiv scurgerile de pe versanţi. De asemenea, echipele Sistemului de Gospodărire a Apelor au executat lucrări de întreţinere diguri din administrare proprie, la acumularea nepermanentă Rovinari şi dig la Canal deviere râu Jiu aval evacuator care au constat în curăţire teren de iarbă şi buruieni şi defrişare mecanică a suprafeţelor. “Au fost continuate lucrările mecanizate de executare a consolidărilor de mal drept pârâu Ciocadia la Ciocadia, zona Bistreanu, din anrocamente de piatră brută. Prin această lucrare se va stopa fenomenul de eroziune maluri şi evitarea inundării proprietăţilor riverane cursului de apă Ciocadia. Datorită precipitaţiilor abundente şi creşterilor de debite din anii anteriori, pe pârâul Valea Deşului la Vladimir, s-a produs colmatarea albiei minore şi eroziunea malului stâng, care s-au accentuat în timp. S-a consolidat malul cu gărduleţe de nuiele, confecţionate din materiale locale. În colaborare cu reprezentanţii Primăriei Turcineşti, au fost executate lucrări de defrişare şi toaletare vegetaţie existentă pe malurile pârâului Cartiu la Turcineşti. Este în curs de desfăşurare de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj decolmatarea pârâului Cartiu, pe sectorul amonte pod Jidovina”, se arată într-un comunicat transmis de Ion Călinoiu, directorul executiv al SGA Gorj. Este de precizat faptul că, în perioada 25 – 27 octombrie 2017, în judeţul Gorj, se va desfăşura acţiunea anuală de verificare a stării tehnice şi funcţionale a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, de către delegaţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţiei Naţionale “Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Jiu împreună cu reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj şi Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Gorj, S.C.Hidroelectrica S.A. sucursala Târgu-Jiu şi ai A.N.I.F. – Filiala Gorj, în baza tematicii stabilite de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Se vor verifica lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj şi A.N.I.F. – Filiala Gorj. Constatările şi măsurile stabilite se vor consemna într-un proces verbal, însuşit de conducerea unităţilor deţinătoare ce va fi vizat de prefectul judeţului Gorj, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Totodată, în urma şedinţei operative din data de 16 octombrie 2017 de la sediul Sistemului de Gospodărire a Apelor Jiu, au fost verificate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

113

24.10.2017

realizările folosinţelor de apă conform măsurilor dispuse prin controale anterioare (resigilare aparate de măsură, după verificări metrologice, lucrări de decolmatare decantor). S-au efectuat verificări de reactualizare a dosarelor de obiectiv şi de gospodărire a apelor. De asemenea, a fost verificat modul de exploatare a agregatelor minerale în perimetre de balastiere pe cursuri de apă din judeţ, constatându-se că s-au respectat prevederile autorizaţiilor necesare de funcţionare. De altfel, Sistemul de Gospodărire a Apelor Gorj a stabilit Programul de pregătire pentru exploatarea pe timp friguros a lucrărilor hidrotehnice, care constă în măsuri ce asigură diminuarea efectelor fenomenelor meteo periculoase pentru sezonul rece 2017 – 2018. /GORJEANUL – Ultima ora

Investiție de 200 de milioane de euro, blocată. Defileul Jiului, salvat!Curtea de Apel Bucureşti a dat luni, 23 octombrie, o decizie care salvează de la dezastru ecologic Defileul Jiului. În acelaşi timp, decizia judecătorilor pune cruce unei lucrări de 200 de milioane de euro, bani investiți de Hidroelectrica din 2003 încoace. Este vorba de amenajarea hidroenergetică a râului Jiu, care ar fi trebuit deviat printr-un tunel pe o porțiune de circa 20 de kilometri. O porțiune în care peştii, flora şi fauna ar fi fost grav afectate. Garda Națională de Mediu a impus însă Hidroelectrica să adapteze proiectul la normele în vigoare astăzi, cele din 2003 fiind mult mai permisive.Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbeşti a fost deja realizată în proporție de peste 80%. Dacă investiția era finalizată şi pusă în funcțiune, Jiul ar fi fost deviat prin două aducțiuni subterane, una cu lungimea de 7 kilometri şi diametru interior de 3,8 metri pe traseul Livezeni-Dumitra, alta pe traseul Dumitra-Bumbeşti de 12,5 kilometri lungime si diametrul interior de 4,00 metri.În albia naturală a Jiului ar mai fi rămas doar un debit de 2,7 mc/sec, de opt ori mai mic decât acum. „Este cel mai nociv proiect de distrugere a naturii implementat în România postdecembristă”, a spus biologul Călin Dejeu pentru presa centrală, ecologiştii militând ani la rând pentru stoparea acestui proiect.Proiectul ar afecta semnificativ cel puțin speciile ocrotite de peşti din Jiu (care vor dispărea), populația de vidre (care va fi decimată) şi habitatul prioritar 91E0 (arinişul)

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

114

24.10.2017

care formează o galerie în cele două treimi inferioare ale defileului şi care, habitat riparian fiind, depinde de regimul hidrologic natural al Jiului. Normele actuale de mediu nu permit aşa ceva, dar Hidroelectrica a lucrat după proiectul din 2003, de dinainte de intrarea României în Uniunea Europeană.Autorizația de mediu obținută la începutul lucrării a fost dată cu valabilitate până la final, doar că termenul de realizare nu a fost respectat, iar între timp acolo a fost declarată arie protejată. Când Hidroelectrica părea să câştige toate procesele cu ecologiştii, Garda de Mediu a făcut o verificare şi a dispus companiei să respecte condițiile de mediu în vigoare. Decizia a fost contestată de Hidroelectrica, dar compania a pierdut atât la prima instanță, cât şi la Curtea de Apel.COSTURILa nivelul anului 2015, Hidroelectrica decontase deja lucrări de 134 de milioane de euro şi ar mai fi fost necesare investiții de 110 milioane de euro. Lucrarea a fost reluată atunci, după o pauză de patru ani, în ciuda opoziției ecologiştilor. În afara celor două tunele, investiția este completată de un baraj cu microhidrocentrală amplasat la Livezeni, la intrarea in defileu, care permite acumularea unui volum de apa de 130.000 mc, precum şi de o centrala supraterană echipată cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, si putere instalata de 40,5 MW. Complexul energetic, dacă va fi vreodată finalizat, va avea o capacitate anuală de 259 GWh. /PANDURUL – Justitie

Boza: Plătim apa Jiului de patru oriComplexul Energetic Oltenia are patru termocentrale pe malul Jiului şi pentru fiecare plăteşte o cantitate uriaşă de apă pe care o ia din râu pentru a răci instalațiile. Managerul Sorin Boza a declarat pentru ziarul Bursa că nu este normal să plătească apa de patru ori, câtă vreme 95% este curățată şi reintrodusă în râu: „Suntem singurii de pe planetă care plătim apa Jiului de 4 ori. CEO are patru centrale aşezate pe râul Jiu, în linie. Prima centrală este Rovinari, noi luăm din Jiu apa de răcire, o tratăm, o curăţăm, răcim şi o reintroducem înapoi în Jiu. Luăm 100% şi întoarcem în Jiu 95%, consumăm efectiv 5%. Dar, de plătit, plătim tot, 100%. Acest proces se repetă şi la celelalte trei centrale ale noastre de pe Jiu”. Termocentralele pe care CE Oltenia le are pe malul Jiului sunt la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

115

24.10.2017

Rovinari, Turceni, Işalnița şi Craiova II. Compania plăteşte pentru apa din Jiu sume de ordinul milioanelor de euro pe an. /PANDURUL – Economie

Lucrările în Defileul Jiului continuă şi în 2018Bogdan Bratu, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova, a venit joi în inspecţie în zona Văii Jiului, inclusiv la tronsonul de drum aflat în lucru la intrarea în Defileul Jiului dinspre Petroşani. Aici încă mai sunt muncitori pe şantier, iar Bratu spune că îi vom vedea până când vremea se va înrăutăţi. Până atunci ar urma să fie gata şi marcajele rutiere.Drumarii vor începe de săptămâna viitoare să aplice marcajul rutier de pe mijlocul şoselei, cel care delimitează sensurile de circulaţie. „Săptămâna aceasta le-am dat ordinul pentru marcajele rutiere. Le-am spus că vreau urgent marcajele. Nu intrăm în sezonul rece fără marcaj pentru că ţin foarte mult la siguranţa traficului. Avem contractele de deszăpezire semnate pentru toate zonele, stocul de material antiderapant îl avem în baze. Săptămâna viitoare vom băga utilajele necesare pentru zonele de munte şi sper să ne ajute Dumnezeu să trecem cu bine peste această iarnă, iar turiştii care merg la Rânca, la Voineasa, pentru schi, să circule pe un drum bun şi sigur în acest an”, a spus Bratu.Muncitorii vor pleca de pe DN 66 odată cu înrăutăţirea vremii, dar în primăvară vor putea fi întâlniţi din nou pentru că mai sunt lucrări de făcut. Şeful DRDP Craiova a menţionat că lucrările de modernizare a Defileului sunt executate în proporţie de 85%. Restul vor fi executate anul viitor, deşi tot proiectul trebuia finalizat deja de vreo doi ani.În 2018 se va lucra în special la podul de la Lainici, dar şi la cel de la intrarea în Defileu, la Bumbeşti Jiu. „Va mai rămâne în lucru podul de la Lainici pentru că nu ne mai permite timpul. Tot ce ţine însă de partea carosabilă e gata, acum venim cu stratul de uzură, marcajele rutiere, indicatoare, parapeţii se montau şi azi. Am venit din 2 în 2 zile pe aceste şantiere”, a dat asigurări Bogdan Bratu. /PANDURUL – Administratie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

116

24.10.2017

Teme similareVREMEA RECE în toată țara. AVERTIZARE pentru GORJ! Vezi până când!ANM a emis un cod galben de ploi, valabil de luni dimineaţa până marţi seara, în mare parte din ţără. Tot de luni, de la ora 12.00, până marţi, la ora 18.00, va fi în vigoare un cod portocaliu de ploi în zonele deluroase şi montane ale judeţelor Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş şi Dâmboviţa. De asemenea, meteorologii atrag atenţia că temperaturile vor scădea de la o zi la alta, astfel încât la mijlocul săptămânii vremea va deveni rece în toată ţara. La munte, la altitudini mari, trecător vor fi precipitaţii mixte.UPDATE Cod galben de vânt puternic în opt judeţe al ţării, până la ora 10.00Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis mai multe avertizări nowcasting de vânt puternic în opt judeţe ale ţării, valabile până la ora 10.00.Judeţele vizate de aceste avertizări sunt Sibiu, Buzău, Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Hunedoara, Timiş şi Caraş-Severin.Meteorologii avertizează că se vor înregistra intensificări ale vântului care temporar vor atinge şi depăşi la rafală 70-80 km/h, iar la peste 1.800m, 90 km/h.Avertizările expiră la ora 10.00.COD GALBENFenomene vizate: ploi însemnate cantitativ; intensificări ale vântului la munte, în interval de valabilitate: 23 octombrie, ora 10:00 – 24 octombrie, ora 23:00Din dimineaţa zilei de luni, 23 octombrie, aria ploilor se va extinde dinspre vest, cuprinzând treptat cea mai mare parte a ţării. În intervalul menţionat, în Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei (inclusiv în zona municipiului Bucureşti), local în Transilvania, precum şi în zonele montane şi submontane, se vor cumula cantităţi de apă ce vor depăşi local 20…30 l/mp şi izolat 40 l/mp.În zona Carpaţilor Meridionali şi a Carpaţilor de Curbură, se vor cumula cantităţi de apă pe arii extinse între 30 şi 50 l/mp şi izolat peste 60 l/mp.Vântul va avea intensificări, local şi temporar, în majoritatea regiunilor, cu viteze de 50…55 km/h, iar la munte, cu precădere în zona înaltă a Carpaţilor Meridionali, vor fi rafale de peste 70…80 km/h. Temperaturile vor scădea de la o zi la alta, astfel încât la mijlocul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

117

24.10.2017

săptămânii vremea va deveni rece în toată ţara. La munte, la altitudini mari, trecător vor fi precipitaţii mixte. /PANDURUL – Administratie

Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni în OlteniaAdministraţia Naţională de Meteorologie a emis prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni. Astfel, în Oltenia maximele vor scădea treptat de la valori medii de 14..15 grade la începutul intervalului, spre medii de 12 grade în data 25 octombrie. De la mijlocului primei săptămâni, temperaturile diurne vor creşte treptat de la o zi la alta până spre valori medii în jur de 19 grade în 27 octombrie, apoi vor scădea din nou spre medii în jur de 14 grade în intervalul 28 octombrie – 01 noiembrie. Până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză variațiile de la o zi la alta nu vor fi notabile, astfel că în intervalul 02 – 05 noiembrie mediile maximelor se vor situa în general în jurul a 14…15 grade. Minimele vor scădea de la medii de 10 grade în 23 octombrie spre valori de 5 grade în 26 octombrie, vor creşte apoi spre 7 grade în data de 28 octombrie, pentru ca în intervalul 29 octombrie – 01 noiembrie tendința acestora să fie de scădere, încadrându-se între 3 şi 6 grade, cele mai coborâte valori medii înregistrându-se în data de 01 noiembrie. În intervalul 02 – 05 noiembrie minimele vor creşte de la valori medii în jur de 4 grade în data de 2 noiembrie spre 6 grade la sfârşitul intervalului. Probabilitatea de apariție a ploilor va fi ridicată în zilele de 23 şi 24 octombrie, apoi în zilele de 29 şi 30 octombrie. /IMPACT IN GORJ – Ultima ora

Recomandări ale IPJ pentru şoferi în perioada codului portocaliu de ploi abundenteAvând în vedere avertizarea Administrației Naționale de Meteorologie privind instituirea unui cod portocaliu de ploi abudente ce vizează şi județul Gorj, Inspectoratul de Poliție Județean vă recomandă să vă planificaţi din timp călătoriile, să vă interesaţi de condiţiile meteo-rutiere existente pe traseul ce urmează să îl parcurgeţi şi să adaptaţi viteza de rulare la condiţiile de drum şi trafic.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

118

24.10.2017

Chiar dacă vă aflaţi în localităţi, sau în afara lor, iar partea carosabilă este umedă, trebuie să circulaţi cu o viteză care să permită oprirea în siguranţă, având în vedere că distanţa de frânare în astfel de condiţii este mult mai mare.Evitaţi acţionarea bruscă a sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie, deoarece autovehiculul pe care îl conduceţi poate derapa. Folosiţi cu precădere frâna de motor atunci când rulaţi pe un carosabil alunecos. Nu efectuaţi depăşiri riscante!Pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente rutiere nedorite, Inspectoratul de Poliție Județean recomandă de asemenea conducătorilor de autovehicule să păstreze în mers o distanţă suficient de mare faţă de vehiculul din faţă, pentru a putea opri în condiţii de siguranţă! /IMPACT IN GORJ – Ultima ora

Ce măsuri iau pompierii împotriva fenomenelor meteo periculoaseIGSU anunță că va dispune măsuri pentru intervenția în sprijinul populației care poate fi afectată de manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase, începând din această dimineață, când meteorologii au emis o avertizare de Cod Galben care prognozează ploi însemnate cantitativ şi intensificări ale vântului în zona montană. Astfel, la nivelul unităților operative ale IGSU din județele vizate peste 2000 de pompieri cu peste 400 de mijloace tehnice sunt pregătiți să intervină în sprijinul populației şi autorităților publice locale.“Având în vedere că sunt preconizate efecte asupra populației, în județele aflate sub incidența avertizărilor meteorologice s-a dispus asigurarea rezervei de personal, pentru a putea fi suplimentate efectivele de intervenție în cazul producerii unor situații de urgență.La nivelul zonelor vizate, sunt monitorizate permanent cursurile de apă, pentru a stabili dacă nivelul debitelor poate produce inundații”, se spune în comunicatul IGSU.IGSU precizează că pentru asigurarea acțiunilor în sprijinul administrației publice locale şi comunităților, pompierii din cadrul subunităților operative au verificat şi pregătit mijloacele tehnice de intervenție la inundații, constând în motopompe de mare capacitate, bărci şi autospeciale cu echipamente pentru evacuarea apei.Dacă situația din teren o va impune, la nivelul inspectoratelor pentru situații de urgență se vor activa grupele operative şi centrele județene de coordonare şi conducere a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

119

24.10.2017

intervenției, care au în componență reprezentanți ai tuturor structurilor cu atribuții în managementul situațiilor de urgență.În cursul acestei zile va intra în vigoare şi un Cod Portocaliu pentru 5 județe din țară (Argeş, Dâmbovița, Gorj, Mehedinți şi Vâlcea), caracterizat de ploi abundente care vor depăşi pe arii extinse 50-60 l/mp şi, izolat, 80 l/ mp, precum şi intensificări ale vântului în zonele deluroase şi montane. Informații despre modul de comportare în cazul producerii unor situații de urgență sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obținute prin intermediul aplicației DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store şi App Store. /IMPACT IN GORJ – Ultima ora

Vezi ce anunță meteorologii pentru următoarele două săptămâniPotrivit ANM, în Oltenia, maximele vor scădea treptat de la valori medii de 14..15 grade la începutul intervalului, spre medii de 12 grade în data 25 octombrie. De la mijlocului primei săptămâni, temperaturile diurne vor creşte treptat de la o zi la alta până spre valori medii în jur de 19 grade în 27 octombrie, apoi vor scădea din nou spre medii în jur de 14 grade în intervalul 28 octombrie – 01 noiembrie. Până spre sfârşitul celei de-a doua săptămâni de prognoză variațiile de la o zi la alta nu vor fi notabile, astfel că în intervalul 02 – 05 noiembrie mediile maximelor se vorsitua în general în jurul a 14…15 grade. Minimele vor scădea de la medii de 10 grade în 23 octombrie spre valori de 5 grade în 26 octombrie, vor creşte apoi spre 7 grade în data de 28 octombrie, pentru ca în intervalul 29 octombrie – 01 noiembrie tendința acestora să fie descădere, încadrându-se între 3 şi 6 grade, cele mai coborâte valori medii înregistrându-se în data de 01 noiembrie. În intervalul 02 – 05 noiembrie minimele vor creşte de la valori medii în jur de 4 grade în data de 2 noiembrie spre 6 grade la sfârşitul intervalului.Probabilitatea de apariție a ploilor va fi ridicată în zilele de 23 şi 24 octombrie, apoi în zilele de 29 şi 30 octombrie.La munte, evoluția regimului termic va fi caracterizată prin valori diurne mai ridicate decât în mod obişnuit în această perioadă a anului, situate în jurul a 16 grade până în jurul datei de 20 octombrie. Apoi, vremea se va răci uşor şi treptat, astfel încât, în intervalul 24 – 29 octombrie, media temperaturilor maxime va fi de 6….8 grade,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

120

24.10.2017

apropiată de valoarea climatologic normal pentru final de octombrie. Temperaturile nocturne vor fi de 6….8 grade între 16 şi 23 octombrie, apoi vor marca o scădere şi se vor încadra, în medie, între 2 şi 0 grade în ultimele zile ale intervalului de prognoză.Probabilitatea de apariție a precipitațiilor va fi relativ ridicată pe tot parcursul intervalului de prognoză, dar mai ales în zilele de 23…24 octombrie şi în perioada 27 – 31 octombrie, când se vor înregistra cantități de apă însemnate. /GORJEANUL – Ultima ora

Vremea rea a închis iar TransalpinaCirculaţia rutieră a fost închisă de luni seara pe Transalpina (DN 67C), între Rânca şi Obârşia Lotrului, în condiţiile avertizărilor meteorologice privind căderi de zăpadă şi viscol. Potrivit Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Transalpina a fost închisă între kilometrii 34+500 – 59+800, pentru toate categoriile de autovehicule. Circulaţia va fi reluată odată cu îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice. /PANDURUL – Eveniment

Demersuri pentru realizarea unor investiţii importante la BălăneştiCetăţenii comunei Bălăneşti vor beneficia condiţii mai bune de trai. Administraţia locală a obţinut finanţare, din fonduri guvernamentale, pentru trei proiecte majore care vizează mărirea sursei de apă la nivel de localitate, asfaltarea drumului de legătură cu Săcelu, dar şi consolidarea podului de la Ohaba.Primăria Bălăneşti a depus trei proiecte spre finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi urmează să încheie contractele de finanţare. Una dintre investiţii face referire la extinderea reţelei de apă la sursa Cânepeşti, prin realizarea unui nou foraj, amplasarea unui bazin şi a unei staţii de tratare. Suma aprobată pentru acest proiect a fost de aproape 2.8 milioane lei. „Sperăm să scăpăm de disconfortul pe care cetăţenii comunei îl au vara de atâţia ani din cauza lipsei apei din sursa pe care o avem la ora actuală. Din aceşti bani de la Ministerul Dezvoltării vom încerca să mărim sursa capacităţii de apă, se va face un foraj până la 250 de metri adâncime. Apa nu va mai fi împinsă cu pompe, cum este acum, ci va fi prin cădere. Astfel, vom reduce preţul pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

121

24.10.2017

metrul cub de apă. Investiţia pe care o vom face va fi necesară pentru toată comuna, conform studiilor pe care le-am făcut”, a declarat Ovidiu Pungan, primarul comunei Bălăneşti. În comună mai sunt trei foraje de apă, dar de suprafaţă, la 15, 17 şi 18 metri. „Putem să facem un circuit turistic”Un alt proiect pentru care Primăria Bălăneşti a obţinut finanţare prin PNDL face referire la asfaltarea drumului de legătură cu Săcelu, comuna învecinată. De această investiţie nu vor beneficia doar cetăţenii din Bălăneşti, ci şi turiştii. Şoseaua va fi asfaltată pe o lungime de 4.2 km. „Este vorba de modernizarea drumului DC15 Ohaba-Blidari şi reabilitare drumuri stradale în comuna Bălăneşti, cu valoarea alocată din bugetul de stat de 5,4 milioane lei. Modernizarea drumului de la Blidari este un obiectiv strategic de legătură cu localitatea vecină Săcelu. Sper ca şi autorităţile de acolo să facă demersuri pentru a asfalta drumul Maghereşti. Putem să facem un circuit turistic, să ajute o parte din zona de nord a cetăţenilor care vor să meargă la Săcelu, să nu mai meargă până la Drăgoieni”, a mai spus primarul comunei Bălăneşti.În acest proiect au fost prinse pentru prima asfaltare şi uliţele din zona bisericilor, dar şi drumurile laterale. Însumate au o lungime de 2.2 km.Al treilea proiect pentru care administraţia locală din Bălăneşti a obţinut bani guvernamentali vizează refacerea podului de la Ohaba. Suma alocată este de 484 mii lei.Toate aceste lucrări ar putea începe din primăvară. În momentul de faţă sunt în derulare lucrările de reabilitare a căminului cultural din satul Glodeni, dar asfaltarea drumurilor de interes local, proiecte finanţate din fonduri europene. /PANDURUL – Administratie

URMEAZĂ o IARNĂ CUMPLITĂ! ANUNȚUL făcut de directoarea ANMDirectoarea ANM, Florinela Georgescu, a vorbit, la România TV despre cum va fi iarna 2017-2018 în România. „Fenomenele severe nu vor lipsi. Vorbesc aici despre viscole, despre posibile ninsori abundente şi despre episoadele de ger, acestea fiind elementele cele mai severe ale iernilor în România. Primele semnale arată că vom avea perioade lungi în această iarnă, în care vremea să se încadreze în normalul vremii de iarnă, ceea ce însemnă posibilitate foarte mare de apariţie a fenomenelor despre care vorbeam. În lunile noiembrie si

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

122

24.10.2017

decembrie, primele luni ale sezonului rece, este normal să fie şi perioade când temperaturile noaptea să scadă sub limita gerului. În lunile ianuarie şi februarie avem în medie cel puţin 2 viscole”, a spus Florinela Georgescu, directoare ANM. /GORJ DOMINO – Ultima ora

Teme de mediuUltimul pas pentru realizarea Sistemului de management integrat al deșeurilorPreşedintele Consiliului Județean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a condus joi, în calitate de preşedinte al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) de Gestionare a Deşeurilor „EcoDolj“, adunarea generală în cadrul căreia a fost aprobată documentația necesară organizării licitației publice pentru delegarea activităților de operare şi administrare a stațiilor de transfer, compostare şi sortare construite şi echipate în cadrul proiectului cu finanțare europeană în valoare totală de aproape 54 de milioane de euro.În acest context, Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, a evidențiat faptul că procedura care va fi lansată în urma votului de joi este şi ultima din seria celor care trebuie parcurse pentru realizarea şi punerea în funcțiune a Sistemului de management integrat al deşeurilor.„Ne bucurăm să putem spune că, odată cu decizia adoptată astăzi în cadrul adunării generale, ne aflăm în ultima etapă a demersurilor întreprinse în cadrul acestui proiect, cel mai amplu dintre cele derulate de către CJ Dolj. Fiind vorba despre o inițiativă care va rezolva problema gestionării deşeurilor în toate localitățile din județ, complexitatea ei a fost deosebit de ridicată. Aceasta reiese şi din faptul că echipele de la Consiliul Județean şi de la ADI «EcoDolj» care sunt implicate în implementare au avut de organizat, în total, nu mai puțin de 9 proceduri de achiziție pentru a asigura cadrul necesar realizării sistemului de gestionare a deşeurilor, de la serviciile de asistență tehnică şi supervizare la dotări şi la crearea infrastructurii. În acest fel, au putut fi procurate 32 de vehicule speciale pentru transportarea deşeurilor şi aproape 4.000 de containere pentru colectare, precum şi peste 100.000 de compostoare destinate cu precădere gospodăriilor din mediul rural, fiind derulate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

123

24.10.2017

totodată lucrările pentru construirea celor 7 stații din Dolj. Ne apropiem de momentul semnării contractului de amenajare a platformelor pentru containere îngropate în municipiul Craiova şi de furnizare a utilajelor pentru deservirea acestora. Am intrat, de asemenea, în linie dreaptă cu procedura prin care va fi delegată activitatea de colectare şi transport al deşeurilor în județ, contractul urmând să fie perfectat după ce va fi aprobat prin hotărâri ale Consiliului Județean şi ale tuturor celor 111 consilii locale din Dolj. Astăzi, membrii adunării generale a ADI «EcoDolj» au aprobat, în unanimitate, documentația în baza căreia va fi organizată ultima licitație publică din cadrul demersului nostru, cea prin care va fi desemnat operatorul stațiilor de transfer, de compostare şi de sortare a deşeurilor, amenajate în județ. Îmbucurător este faptul că investițiile în realizarea acestor instalații, cu o valoare cumulată de peste 20 de milioane de euro, au progresat şi ele vizibil, cele două obiective de la Mofleni fiind deja finalizate, în timp ce restul stațiilor, de la Băileşti, Calafat, Dobreşti şi Filiaşi, se află şi ele în stadii de execuție avansate. Rămânem pe deplin conectați la implementarea acestui proiect major, atât prin valoare, cât şi prin importanță, un proiect care reprezintă nu doar contribuția județului nostru la atingerea unor obiective asumate de România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ci şi un notabil pas înainte, în sensul îmbunătățirii condițiilor pentru asigurarea sănătății publice şi a protecției mediului în Dolj“, a declarat preşedintele Consiliului Județean, Ion Prioteasa. Alături de preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, la adunarea generală desfăşurată joi, în sala de şedințe a Prefecturii, au mai participat vicepreşedinții CJ, Oana Bică şi Cosmin Vasile, administratorul public al județului, Cosmin Durle, directorul executiv al ADI „EcoDolj“, Adela Plăcintescu, viceprimarul Municipiului Craiova Adrian Cosman, directorul executiv al Direcției Servicii Publice din cadrul Primăriei Municipiului Craiova, Delia Ciucă, precum şi reprezentanții administrațiilor locale din județ. Proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Dolj“, cu o valoare totală de 53,6 milioane de euro, include construirea a patru stații de transfer al deşeurilor, în Calafat, Dobreşti, Băileşti şi Filiaşi, a două stații de compostare, în Craiova

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

124

24.10.2017

(Mofleni) şi Calafat, precum şi a unei stații de sortare, în Craiova. /Jurnalul Olteniei – Actualitate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

125

de pres/Revista presei/Revista... · Web viewLa fata locului au ajuns, fiind instiintati de...

Documents

Transcript of de pres/Revista presei/Revista... · Web viewLa fata locului au ajuns, fiind instiintati de...