JUTES GABRIEL VER rE s-a ndscut in

anul 1828, in Franla, /a Nantes. in adolescen-

ld, avilnd gustul aventuii, a plecat de acasd,

pentru a f asisfenf cameist pe o navd co'

merciald, dar a fost pnns gi trimis inapoi la

pdintii sdi.ln 1847, Jules a fost indemnat sd

studieze Dreptut la Pais, ceea ce nu era insit

pe gustul sdu. Afl1ndu-se acolo, a lucrat ca

secretar la Teatrul Liic, avAnd ocazia de a lua

e,ontact cu lumea scenei dramatice, pentru

care afdcut o adevdntd pasiune, astfel cd, in

1850, a fost publicatd prima piesd de teatru a

tui Jutes Veme. La auzul acesfei vegfi, tatdl sdu a fost atdt de dezamdgrt, incdt

a inretat sd-l maisuslrnd financiar pentru continuarea studiilor. Tilndrul Veme

a reugit fotuE sd obfind un venit din vdnzarea povestirilor sale, deoarece

voca{a pntru litenfurd inc'epea sii-gi spund cuvdntuL

Dupd ce a petrecut multe ore in bibliotecile din Paris, studiind geologia,

ingineria gi astronomia, Jules Verne a publicat pimul sdu roman, ,,Cinci

sd'ptdmilniin ba!on', precedat de afte sciei de mai micd inlindeie, dar de o

reatd impoftanld atdt din punct de vedere literar, cdt 9i documentar: ,,O dramd

in vdzduh', ,Pimele vase ale mainei mexicane" (studiu istoic), nuvela ,,Mattin

Paz', ,Pintre ghelurite eteme^ etc. Au urmat apoi alte romane (,O cdldtoie

spre centrul Pdmdntului^, ,De Ia Pdmilnt Ia Lund., ,20.000 de leghe sub mdti"

etc.), care au devenit in scurt timp foafte cunoscute, aducAndu-i faimd, dar gi

bogdfie, ceea ce i-a permis, in 1876, sdt cumpere un iaht, cu care a navigatin

jurut Europei. Aceasta dupd ce, in 1867, a cdldtoit foarte muft in lara sa, in

vederea descrieii acesteia. (Publicd,Geografia ilustratd a Franlei"')

Scieile tui Jules Veme gi-au cagtigat valoarea datoritd imbindii elemen-

telw specifice operei litenre - personaie, intilmpldi, descieri etc', toate

meryilnd pdnd la desfiinlarea aceluildrm dintre real gi imaginaf - cu informa{i

cu cancter documentar; mufte dintre ele unice gicare au contibuitin mod evi-

dent Ia progresul civiliza{ei, ele dovedindu-gi viabilitatea o datd cu descopeirile

gtiinlifice ale omenirii. Cu exrep{a unicd a lui Victor Hugo, Jules Veme este con-

siderat ret mai pputar dintre scriitoii francezi. Oeatorul romanului $ffitc de

anfrrMie se $inge din viald,la Amiens (unde fusese numit mnsilia municipal), in

arul 1905, fuprt o exMmp dediatd literatuii 9i dttdiului.

Jules Verne

De la Plmantla Lund

Traducere: George B. fi?fnE$Prezentare LAU RA- M NA DU M ITRA

Editura Andreas

,).

Cuprins

CapitolullGun-Club / 5

'Capitolul Il Comuni,carea pre;edintelai Barbicane / 14

Capitolul III Efectele comunicd,rii lui Barbicane / 22

Capitolul lV Rdspunsul Obseruatorului d.in Cambrid,ge / 28

Capitolul Y Romanul Lunii / 34

Capitolul Yl Ceea ce nu e cu putinld, de nEtiut ;i ceea ce

nu mai e d,e i.ngdduit sd, se creadd, tn

Statele Unite / 4ICapitolul YII Imnul ghiulelei / 48

Capitolul YllI Pouestea tunului / 58

Capitolul W Chestiunea prafurilor d,e pu;cd / 65

Capitolul XUn dupman contra.doudzeci Si cinci mili,oane

de prieteni / 74

Capitolul Xl Fl,orid,a Si, Tacas / 8lCapitolul Xll Urbi et orbi / 89

Capitolul XIII Stone's Hitt / 96

Capitolul WV Hd,rlelul;i mistria / 704

Capitolul YV Serbarea fontei / IllCapitolul KVI Tunul wria$ / 717

Capitolul XWI O telegramd, / 725

Capitolul XWII Cd,ld,torul de be AtJanta / L27

CapitolulXtr.Un meeting / t38Capitolul WAtac pi, rd,spuns / 149

-

Capitolul gI Catrypane unfrancez la cale o afo,cerc,/ IWCapitolul XKII Noal cetdlean aI Statelor Unite / lil ,

Capitolul )OilII Vagonul-proi,ectil / lT8Capitolul )XIV Telescopul Munli,lor Stdncogi / lg6Capitolul WV Uttimele amdnunte / 194Capitolul )O[VI Foc:!... / 201Capitolul )O(UI Timp innorat / ZOZ

Capitolul )OffIII [In nou astru / ZlJ

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

VERNE, JULESDe la PfunAnt la Luni / Jules Veme - Bucure$ti

Andreas Print, 2016L George B. Rareq

rsBN 978-6 06-827 | -90-3

@ e# EdituraAMREAS pRNr, Bucure$ti,2016

Toate drepturile sunt rezervate. Nici o parte din aceasta lucrare nu poate fi

reprodusa stocati qi retansmisi sub formi: tipdritd, elecaonica mecanicd, fotocopiaf4

audio sau sub orice alta varianta ftnd permisiunea scrisa a Editurii Andreas Print.

Tehnoredactare: Ghe orghe D U M IT RURedactare: Laura-Ivona DUMITRUProcesare text: Alexandru P ANAITES CU

Bun de trpar:. 12.04.2016Format: 16154x84 cm

C"pfiolul IGun{lub

tn timpul rdzboiului federal al Statelor Unite, un nouclub foarte influent se stabilise in ora.sul Baltimore, lnmijloculul snutului Maryland. Se gtie cu ce energie se

denroltAinstinctul militar la acest popor de amatori, denegutitori gi maginigti. Nigte simpli negufdtori gi.aupdrdsit biroul lor de negot penku a se impduna cdpitani,colonei, generali, fdrd s5fi trecutprin ,scolile de aplicaf,e

din West-Point*. Ei au egalat curAnd in ,,attardzboiului"pe colegii lor din vechiul continent gi chiar au repurtatvictorii, cheltuind milioane gi risipind vief, omenegti.

Dar in ceea ce au intrecut americanii pe europeni, inchip ciudat, a fost gtiinfa balisticii. Nu ci armele lor ar fiatins un mai inalt grad de desivArgire, dar ele ofereauintinderi ne mai pufn intrebuinlate gi aveau, prinurmare, misuri necunoscute pand atunci. in materie de

tinte la suprafafa pdmantului, trageri de sus in jos, sau

tragere lafirftAonzontaId", focuri intr-o parte, in direclialungimii sau pe la spate, englezii,fuanceni, prusacii, numai aveau nimic de invSfat, dar tunurile 1or, mortierelelor nu erau decdt nigte pistoale de buzunar pe langdgroaznicele unelte ale artileriei americane.

* $coala militard a Statelor lJnite. (n.t.)

Lucrul acesta nu trebuie si mire pe nimeni. Yankeii,sunt ingineri, dupd cum italienii sunt mtzican,ti 9i ger-

manii metafizicieni din nagtere. Nimic mai firesc decAt

s5-i vezi aducAnd stiinlei balistice indrdzneala 1or inge-

niozitate. De aici, aceste tunuri uriage, dar de aseame-

nea tot aqa de uimitoare gi inc[ mult mai admirate. Se

cunosc minunile de felul acesta ale lui Parrot,Dahlgreen, Rodman. Armstrongii, Palliserii gi Treuillede Beaulieu nu au avut decAt sd se incline in fafa adver-

sarilor lor de peste ocean. Deci, in timpul acestei gro-

zavelupte a nordigtilor cu sudigtii, artilerigtii gi-au finutcu cinste demnitatea, ziarele Uniunii celebrau ndsco-

cirile lor cu mult avAnt, gi nu era negufitor, oricdt de

naiv, care sd nu-gi fi stricat capul o zi gi o noapte so-

cotind traiectorii smintite.Or, cand un american are o idee, cautA un al doilea

american care so implrtigeasci. De sunt trei laolalt[, ei

igi aleg un pregedinte gi doi secretari. Cand sunt pafru, ei

numesc un arhivar gi biroul funcf,oneazd. Dacd-s cinci, ei

se convoacd in adunare generald, Si clubul e constituilAga sa intAmplat gi in Baltimore. intAiul care a ndscoci un

tun s-a insoft cu primul care l-a turnat 9i cu primul care

l-a prelucrat. Asffel a apdrut Gun-Club*.O luni dupi alcituirea lui, numira 1833 de membri

efectivi gi 35.575 de membri corespondenfi. O condiFe

si,ne qua non era impusd oricdrei persoane ce voia sb

intre in asociafie: aceeade afi imaginat sau, cel puf,n, de

a fi desdvArgit un tun. in lips[ de tun, o oarecare arml de

foc. Dar ca si spunem totul, n6scocirea de revolvere cu

cincisprezece focuri, de carabine invArtitoare sau

* clubul-tun. (n.t.)

palogerevolver nu se bucura de o mare considerafie.Artileriptii aveau intAietate in orice imprejurare.

,,Stima pe care o obFn ei, a spus intr-o zi unul dintrecei mai invilafl vorbitori ai Gun-Club, este propor.tio-nald "cu mormanele" tunurilor 1or gi in "raport directcu pdtratul distanfelor" atinse de proiectilele lor!"

Ba, mai mult, era legea lui Newton despre gravita$auniversald transportatd in ordinea morald. Gun-Clubul odati intemeiat, igi inchipuie oricine foarte lesne ce pro-dusese geniul ndscocitor al americanilor. Maginile derdzboi au luat proporfii uriage pi proiectilele au depdgitde hotarele ingdduite. Tbate aceste niscociri au 15sat

departe in urmd sfioasele unelte ale artileriei europene.Sd se judece lucrul acesta dupd urmdtoarele cifre.

Odinioara ,"tn timpurile bune", o ghiulea de freizeci gi

gase, la o deplrtare de frei sute de picioare, strdbdteateirnct gi gase de cai luaf din flanc gi gaptezeci gi opt deoameni. Era copilSriaarlei. De atunci proiectilele au inain-tal Tunul Rodman, care bate la Sapte mile*, cu o ghiulea ce

cdntirea o jumdtate tond, lesne ar fi rdshrrnat o sutd cinci-zecr de cai gi trei sute de oameni. Era chiar vorba la Gun-Club sd se fucd o incercare solemnd- Daq dacd sau invoitcaii sdfacd incercare4 oamenii, din nefericire, au lipsil

Oricum ar fi, efectul tunurilor era foarte omorAtor gi

la fiecare descdclturd, oamenii cddeau ca nigte spicesub tiigul coasei. Ce insemna, pe lAngd atAtea proiec-tile, acea de pomind ghiulea care,Ia Caustras, in 1785,a scos doudzeci gi cinci de oameni din lupt5, gi cealaltdcare,laZorndorff, in 1758, ucisese patruzecide pedes-

* Unitate de misurd egal5 cu 1609,3 m, folositi in SUA 9i

in Marea Britanie. (n.red.)

tragi, ;iin 1742, acest tun austriac al lui Kesselsdorf, a

cdrui fiecare loviturd arunca gaptezeci de dugmani lapdmant? Ce erau aceste uimitoare focuri de la Jena laAusterlitz, carehotdrau soarta bitdiei? Sau vdzut mul-

te altele in timpul rdzboiului federal! in lupta de la Get-

tyburg, o ghiulea conicS, trasd de un tun ghintuit, a

lovit gaptezeci gi trei de confederaf,, 9i la trecdtoareaPotomac, o ghiulea Rodman a trimis doub sute cinci-sprezece sudifl intr-o lume mai bunX.

Trebuie, de asemenea, menflonat un groazric mor-tier niscocit de I.T Maston, membru distins 9i secretarperpetuu al Gun-Club, al cirui rezultat a fost cu totulomorAtor, deoarece la descircarea de incercare, a ucistrei sute teizecigi gapte de inqi, explodAnd, evident!

Ce sd mai adiugXm acestor numere atAt de elocventeprin ele insele? Nimic. De asemenea, se va admite, fdricontestaf,e, urmdtoarea socoteald, obflnuti de statisti-

cianul Pltcairn: impar,tind numirul victimelor cizute sub

ghirrlele Ia acela al mebrilor Gun-Club, sa admis cd

fiecare dinfe aceqtia ucisese doud mii trei sute gaptezeci

;i cinci de oameni gi o fracf;e... Socotind o atar1 cifrd,,

este neindoios cd unica preocupare a societiSi savante

a fost nimicirea omenirii intr-un scop filantropic 9idesdvArgirea armelor rdzboillui, socotite ca unelte de

civiliza,tie. Era o asociafie de ingeri distrugbtori,rlmanand totugi cei mai buni oameni de pe Pdmant!

Trebuie addugat cd acegti yankei, viteji din toatepunctele de vedere, nu s-au oprit doar la formule, dargi-uu pus viala in pericol. Se numdrl printre ei ofi.teri de

toate gradele,locotenenfi sau generali, militari de toate

vArstele, aceia care debutau in cariera ostdpeascd 9iaceia care imbitrAneau pe afetul* 1or. Mulfi au rdmas

* Afet - Suport pe care se fixeazd feava unui htn- (n.red-)

pe cAmpul de lupt5, gi numele lor figura in cartea deonoare a Gun-Club, iar alfii, dintre aceia care s-auintors, aveau semnele indiscutabilei lor indrdzneli:cfie, picioare de lemn, bra,te puse, mAini cu cArlige,obraji din cauciuc, nasuri din platind... nimic nu lipseadin colecfie. Acegti vajnici artilerigti nu se uitau la toateacestea gi se simfeau mAndri, pe buni dreptate, cAndraportul unei lupte ardla un numdr de victime ciuntitede ghiulelele risipite.

Totugi intr-o zi - tristd gi jalnicd zi - pacea a fostsemnati de supreaviefuitorii rizboiului. Detuniturileau incetat, mortierele au amufit, obuzierele au fostincitugate pentru multi weme, gi tunurile, cu capeteleplecate, au intrat in arsenale. Ghiulelele au fost ingrd-midite in parcuri, amintirile sdngeroase s-au .sters,bumbacul a inceput a cregte minunat in cAmpiile dinbelgug ingrdpate. Vegmintele de doliu au sfArgit prin ase ponosi o datd cu durerile, iar Gun-Club a rimascufundat intr-o adanci neactivitate.

Anumif scormonitori, harnici gi invergunaf,, incd semai indeletriceau cu socoteli de balisticS" Ei visau mereubombe uriage gi obuze firi pereche. Dar, fird intrebuin-larc,la ce bun acele zadarnice teorii? Aga cd s5lile deveneau pustii, servitorii dormeau in anticamere, ziarele se

mucegiiau pe mese, colfurile intunecoase rdsunau defiste sfordieli, iar membrii Gun-Club, odinioari aga dezgomotogi, era.u redugi acum la o t[cere dezastruoasd,adormind in vislri de artilerie platonici!

- E dezndddjduitor, a spus intr-o seariTom Hunter,in timp ce picioarele lui de lemn se prdjeau in cdminulodiii de fumat. Nimic de fdcut! Nimic de nddijduit. Ce

viali plicticoas5! Unde-s wemurtule cAnd tunul te trezea infiecare dimineald cu voioasele-i detunituri?

- Acel timp nu mai e, a rdspuns neastAmpiratul

Bilsby, cdutAnd a-,si intinde brafele ce-i lipseau' Era o

plScere pe atunci!... i9i inu"nta fiecare obuzierul siu 9i

ul"tgu sd-l incerce in fala dugmanului, apoi intra intabdrA cu incurajarea lui Sherman sau cu o strAngere

de mAnI a lui Mac-Clellan! Dar astilzi generalii s-au

intors la birourile lor gi, in loc de ghiulele, trimit ne-

vitdmitoare pachete de bumbac! Atr! viitorul artilerieie pierdut in America!...

- Da, Bilsby, a exclamat colonelul Blomsberry, uite

nigte dezamdgiri!... tntr-o bund 21, ifi laqi pa9nicele

obignuinfe, te deprin n cu manuitul armelor, 1a9i oragul

Baltimore pentru nipte cAmpii de lupti, acolo te porli

ca un erou, gi peste doi-trei ani,trebuie sd pierzi rodul

aI|ftor osteneli, sd adormi intr-o jalnicd trAnddvie pi sd-fi

vAri mAinile in buzunare.Orice *ar zice, vajnicul colonel ar fi fost foarte ne'

dumerit sd dea o atare dovadd de inactivitatea sa"' $itotugi nu buzunarele ii lipseau...

- $i nici un rdzboi in perspectivd! a spus atunci tai-

mosulJ.T Maston, scdrpinAndu-9i cu cArligul sdu de fier

scdfArlia. Nici un nor la onzont, gi asta cAnd sunt aIiltea

de flcut in gtiinla artileriei! Eu, care vd vorbesc, am ficutazi-dimineafi o schi!5, cu plan, tiietura 9i indlf,mea unui

mortier menit sd schimbe legile rdzboiului!

- Zilt? a rdspuns Tom Hunter, gAndindu-se fdrd voia

lui la ultima schili a onorabilului J.T, Maston'

- Xu aga, a rlspuns acesta din urm5. Dar la ce vor

servi atiftea studii duse la bun sfArqit, aIAtea greutSli

invinse? Nu insemna sI lucreze pentru o adevdrati

pierdere de weme? Popoarele lumii noi par sd-gi fi datcuv6ntul si viefuiascd ln pace, gi rdzboinica noastrdTribund a.ajuns sd pronosttcheze catastrofe, datoriticregterii scandaloase a populaflei!...

- Tbtugi, Maston, a reluat colonelul Blomsberry, inEuropa se bat mereu, pentru a sprijini principiulnationalitifilor!

- Ei 9i?

- Cum ei gi? Dar ar fi de incercat ceva acolo... gi dacds-ar primi serviciile noastre...

- Tb g6ndegti la una ca asta? exclaml Bilsby. Sd facibalisticd in folosul striinilor!...

- Asta ar fi mai bine decAt sd nu faci deloc, a rdspunscolonelul.

- Fdrd indoial5, a zis J.T Maston, cd, ar fi mai bine,dar nici nu trebuie si te gandegti la acest expedient.

- $i de ce asta? intrebl colonelul.* Pentru cd cei din lumea veche au idei despre ina-

intare ce ar fi contrare obignuinfelor noastre ameri-cane. Oamenii acegtia nu-gi inchipuie cd se poate cacineva sd ajungi general inainte de a fi servit ca sublo-cotenent, ceea ce ar insemna cdn-ar putea fi bun ochi.tor... Or, e lucru foarte simplu...

- Absurd! rdspunse Tom Hunter desprinzAndu-gibrafele de pe jilful sdu. $i deoarece aSa stau lucrurile,nu ne mai rimane decAt si cultivdm tutun sau sd dis-tiHm ulei de balend!...

- Cum? exclami J.T Maston cu o voce risundtoare.Acegti din urmd ani ai viefi n63sX's si nu-i mai infrebuinfim la desdvArgirea armelor de foc? Nu se va maigisi un nou prilej de a incerca puterea proiectilelor noa$tre! Nu se va mai iluminavdzduhul sub liclrirea tunurilor

noastre! Nu se va mai ivi nici un prilej care si ne ingdduie

sI declarim rdzboi weunei puteri transatlantice! Fran-

cezii nu vor mai ineca nici un vapor deal nostru, iar

englezii nu vor mai spAnzura trei sau patru dintre conafionalii nogfri!

- Nu, Maston, a rdspuns colonelul Blomsberry' nu

vom avea aceasti fericire! Nu! Nici unul dintre aceste

incidente nu se va produce! Susceptibilitatea ameri-

cani se duce zi dupl zi, 9i noi ne vom ramoli!

- Da, ne umilim! a rdsPuns BilsbY.

- $i ne umilesc altii!... addugiTom Hunter'

- Astea toate sunt prea adevdrate, exclamd Maston cu

o noud pornire de manie. Sunt mii de pricini ce plutesc

in vdzduh ca motive de bdtilie ;i totupi nu se bate

nimeni! Se economisesc brafele ,si picioarele, 9i asta in

folosul oamenilor care nu ptiu ce s5 facd cu ele! Sl uite,

fdrd a ciufia pan5 atAt de departe un motiv de tdzboi,

America de Nord n-a aparf;nut qdinioard englezilor?

- Fdrd indoiald, rdspunse Tom Hunter, scormonind

cu furie'ticiunii cu vdrful cfiei sale.

- Ei bine! reluiJ.T Maston, pentru ce n-ar aparfine

Anglia americanilor?

- et n foarte firesc, rdspunse colonelul Blomsberry'

- Ducef,-v5 9i propunefi asta preqedintelui Statelor

Unite, exclamd J.T Maston, 9i ve$ vedea cum o sd

reac$oneze!

- O sd primeasci rdu, gopti Bilsby printre cei patru

dinF rdmagi din bdtflie-

- Pe legea mea, exclamd J.T Maston, la apropiatele

alegeri, n-o sd se mai bizuiascd pe voful meu!

- Ni"i pe ale noastre, rispunserd in cor acei rdz-

boinici invalizi.

- ln agteptare, ziseJ.T Maston, $i pentru a incheia,dacd nu mi se dLocaziasl probez noul meu mortier, peun adevirat cdmp de luptd, imi dau demisia din cali-tateamea de membru al Gun-Club gi fug si mi inmor-mAntez in colibele din Arkansas!

- Te vom urma gi noi acolo, rdspunserd convorbi-torii indrdznefului J.T, Maston.

Aga stdteau lucrurile, spiritele se intirAtau din ce ince mai mult, pi clubul era ameninfat de o apropiatddizolvare, cand o intAmplare neagteptatd veni si im-piedice acea regretabil5 catastrof5. A doua zi chiar,dupi aceasti convorbire, fiecare membru al clublui pri-mea o circulard conceputi in acegti termeni:

Baltimore, S octombrie

,Pre;edintele Gun-Club are onoarea sd tn;tiinfeze pecolegii, sdi, cd, tn ;edinla di,n zi,ua de 5 a.c., le aa face ocontunicare de naturd. a-i interesa mult. Pri,n urmare, tiroagd,, ld,sd,nd totul la o parte, sd, rd,spundd, inaitaliei ce

li se face pri,n prezenta."Cu drag,

al1or Impey Barbicane, PG.-C.

Crpnolul IIComunicarea Pregedintelui Barbicane

Pe 5 octombrie,la opt seard, o mul$me compacti se

imbulzea in saloanele Gun-Club. Tofl membrii clubului

cu reqedinla ln Baltimore rdspunseserd chemdrii pregedintelui 1or. CAt despre membrii corespondenf, veneau cu sutele pe strdzile oragului, 9i oricAt de mare era

sala de gedinfe, acea lume nu putea avea loc, aqa cd se

inghesuiau qi prin sdlile de aldturi, pand in mijlocul

.u4ilot exterioare. Acolo era populaf,a, oamenii de jos,

care se ingrdmddeau pe la uqi, ciutAnd sd ajungd in

primele .*duti, dornici sd afle comunicarea cea de

seamd a pregedintelui Barbicane, lmpingdndu-se, in-

ghiontindu-se, cu acea libertate ade acf;une caracteris-

ticd mq$milor crescute in ideile,,self-guvernlmAntului"'in ,"u.u aceea, un strdin care s-ar fi aflat intAmpldtor

in Baltimore n-ar fiizbntit,cu ajutorul aurului chiar, sd

pitrundi in sala mare. Aceasta era pdstratd numai 9i

numai pentru membrii rendenfi sau corespondenli'

Nimeni altcineva nu putea sd intre acolo, 9i fruntaqii

oragului au fost nevoifi sb se amestece in mulfime ca sb

prindd din zbor veqtile.- tn acest timp, nesf6rqita sal6 prezenta ochilor un

spectacol curios. Aceasti locafie, era de minune potri-

vite pentru destina$a sa. Coloane inalte, formate din

tunuri suprapuse, cdroramortiere scurte gi indesate leserveau drept temelie, suslineau delicatele armituriale boltii, adevdrate dantele din metal. Panoplii de pu.sticu leava largd, tot felu de arme de foc, vechi sau mo-derne, se risfirau pe perete intr-o pitoreasci inldnfuire.

GanlJ iegea ca o flacdri din mijlocul revolverelorgrupate in chip de candelabre, in timp ce sfegniceinalte, cu brale fdcute din pugti, completau acea strd-luciti iluminare. Toate uneltele artileristului surprin-deau ochiul prin uimitoarea lor agezare gi te fbceau sIgande9ti ci adevdrata lor menire era mai mult decora-tivl decAt ucigdtoare.

la loc de cinste se vedea, addpostitd de o splendiddvitrin5, o bucatd de chiuloas5, sfirAmatd gi risucitd deputerea prafului, preFoasd sfdrAmdturd a tunului lui J.TMaston.

in capitul sdlii, pregedintele, asistat de patru secre.tari, ocupa o largd estradi. Jilful sdu, ridicat pe unbugtean sculptat, infdf,ga formele puternice ale unuimortier. Era proptit sub un unghi de noudzeci de gradegi atArnat de nipte turele in a,sa fel cd pregedintele puteasI obflnd o legdnare foarte plicutd pe marile cdlduri,intocmai ca aceea a unui gezlong. Pe birou se vedea ocdlimard, de un gust ales, flcutd dintr-o ghiulea micd,frumos cizelatA. tn fala biroului, bdnci mici, agezate inzigzag, formau o perindare de bastioane in care sea ezautofl membrii Gub-Club. in seara aceea se puteaspune ,,cd eralume pe intirituri". fi cunogteau bine pepregedinte, pentru ca sd gtie ci el nu gi-ar fi pus colegiipe drumunfard,o pricini de cea mai inalti seriozitate.

Impey Barbicane era un bdrbat de weo patruzeci deani, linigtit, rece, auster, o rninte eminamente serioasd