Cinci saptamani in balon - Jules Verne - cdn4. saptamani in balon - Jules Verne.pdf¢ ...

download Cinci saptamani in balon - Jules Verne - cdn4. saptamani in balon - Jules Verne.pdf¢  Calcutta la Surate

of 7

  • date post

    01-Sep-2019
  • Category

    Documents

  • view

    21
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Cinci saptamani in balon - Jules Verne - cdn4. saptamani in balon - Jules Verne.pdf¢ ...

  • JULES VERNE

    cNcr sAprAmANr n IN BALOI\

    EDITURA HERRA

  • CUPRINS

    Capitolul I Capitolui II i Capitolul III l Capitolul IV

    l

    Capitolul V Capitolul VI Capitolul VII Capitolul VIII Capitolul IX Capitolul X Capitolul XI Capitolul XII Capitolul XIII Capitolul XIV Capitolul XV Capitolul XVI Capitolul XVII Capitolul XVIII CapitolulXIX Capitolut X{ Capitolul XXI Capitolul XXII Capitolul'XXIII Capitolul XXIV Capitolul XXV Capitolul XXVI Capitolul XXVItr Capitolul XXVm

    J

    I'12 l8 22 26 29 31

    JJ 36 39 42 47 51

    56 63 66 70 v4 75

    v7 igo

    8: B5

    87 9T

    95

    99

    158 159

    Capitolul XXIX Capitolul XXX Capitolul XXXI Capitolul XXXII Capitolul XXKII Capitolul XXXIV Capitolul XXXV Capitolul XXXVI Capitolul XXXVII Capitolul XXXVIII Capitolul XXXX Capitolul XL Capitolul XLI Capitolul XLII Capitolul XLIII Capitolul XLIV

    101 103

    106 108 tt2 115

    118 124 129 133

    137

    140 t43 148 151

    t56

  • Pentru comenzi gi distribufie: tel.: 02481222198

    07881 482465 e-mail: edherra@yahoo.com

    contact@herra. ro

    ISBN 973-7923-s4-s

    CAPITOLUL I

    SftrSitul unui discurs foarte aplaudat. - Recomandarea d-rului Samuel Fergusson. - "Excelsior". - Portretul

    doctorului. - Unfatalist convins. - Dineu la Traveller's Club. - Numeroas e toasturi de circumstan{d.

    '{

    Numdrul auditorilor era extrem de mare in zid'a de 14 ianuarie

    1862 la pedinla Societdlii regale geografice din Londra, Walerloo-place,3. Prezidentul, sir Francis M...' ftcea onoralilor sii colegi o importanti comunicare intr-un discurs intrerupt deseori de aplauze.

    Aceasti prelioasd mostri de elocvenld se termina prin cAteva fraze sforditoare din care patriotismul se reliefa imbelqugat:

    "Anglia a mers totdeauna in fruntea naliunilor (s-a observat ci naliunile merg indeobgte unele in fruntea celorlalte), prin iscusinla cdldtorilor sdi in domeniul descoperirilor geografice. (Aprobdri numeroase). Doctorul Sarnuel Fergussott, unul din gloriogii sdi fii, nu-gi va trida originea' (Din toate pdrlile: Nu! Nu!). Aceastb incercare, daci reuqegte (va reuSi!), are sd-mpreuneze, completAndu-le, noliunile rivSgite ale cartologiei africane (aprobdri vehemente), iar dacdnu (niciodatd! niciodatd!), tot va rim6ne ca una dintre cele mai indrdzne{e conceplii ale geniului uman ! " (fropditur i fr enetic e).

    - - Ura! Ura! strigi adunarea electrizatd de ernolionantele cuvinte.

    - Ura; trliasci indrdznelul Fergusson! bxclami unul expansrv.

    'R6sunarb strigite entuziaste. Numele lui Fergusson era pe toate buZele. Sala de gedinle se cutremura.

    mal

  • Totugi ge gdseau acolo foarte mulli curajogi cdldtori' irnb6trdnili gi obosili acurn, pe care temperamentul lor nepotolit ii plimbase prin cele cinci p[r{i ale lumii. Scdpaser[ rnai toli din naufragii, din incendii, de tomahawk-ul indianului, de mdciuca sSlbaticului, de rug gi din stornacurile Polineziei. Dar nimic nu putu sd inibuqe bdtbile de inimd in timpul discursului rostit de sir Francis M.., $i, dupd cdt ne amintim, acesta a fost cel mai strdlucit succes oratoric al Solietalii de geografie regali din Londra.

    Dar in Anglia entuziasmul nu constd doar in vorbe. In timpul pedinlei fu votatd o indemniza!ie de incurajare, in favoarea d-rului Fergusson, gi ea se ridicd la suma de doud mii cinci sute livre. Importanla sumei era in raport cu importanla intreprinderii.

    Unul din membrii SocietSlii se adresd prezidentului intrebdndr.r-l dacd doctorul Fergusson va fi prezentat iu mod oficial.

    - Doctorul std la dispozilia adundrii, rispttnse sir Francis M... - Sd vind, strigard mai mulli, si vind! Trebuie sd vedem cu

    ochii nogtri ult om atdt de curajos!

    - Poate cd propunerea aceea a;a de uimitoare, zise un bitrdn comandor apoplectic, n-are alt scop decAt de a ne-nqela!

    - Dar daci d-rul Fergusson nu existS? exclamd unul rdutdcios.

    - Ar trebui sd fie inventat, rdspunse un membru hazliu al gravei societSli.

    - Spune{i-i d-rului Fergusson si pofteascd, zise calm sir Francis M...

    $i doctorul intrd netulburat in mijlocul unui tunet de ovalii.

    Era un om de vreo patruzeci de ani, cu statura 9i conformalia fiz:cI obignuit5; temperamentul sdu aprins se trSda prin culoarea violentd a chipului; avea trdsdturi reci, regulate; ochii blAnzi, mai mult inteligen!i dec6t indrdzneli, ii fbceau fizionomia pl6cut6; bralele-i erau lungi, iar picioarele cdlcau pe pirndnt cu siguranla celui ce merge mult'

    Toatd fiinfa doctorului respira un aer de gravitate calmd gi nimdnui nu i-ar fi dat prin rninte cd el s-ar putea preta la cea mai inofensivd m istifi care.

    De aceea uralele gi aplauzele nu incetard decAt in momentul cAnd doctorul Fergusson reclam6 lini;;te printr-un gest binevoitor. Se irrdrept[ spre fotoliul pregdtit pentru prezentarea lui gi acolo, ?n picioare, drept, cu privirea energicS, ridic6 ardtitorul m6inii drepte, desclrise gura gi pronun!6 acest singur cuvdnt:

    "Excelsior!" Nu! Nici interpelarea neagteptatl a d-lor Bright gi Cobderr,

    nici cererea de fonduri extraordinare a lordului Falmerston pentru intdrirea st6ncilor Angliei nu au oblinnt un atare succes. Discursul lui sir Francis M... era ?ntrecut, * qi cr"r mult. Doctorul se ardta totodatd sublim, mare, sobru qi misurat; rostise cuv6ntul reclarnat de rnonrent:

    "Excelsior!" Bdtrdnul comandor, cucerit cu totul de farmecul acestui

    orn bizar, igi dddu pirerea ca discursul lui Fergusson sd fie inserat "integral" in Buletinul Societdlii regale de geografie din Londra.

    Cine era, dar, doctorul acesta gi cbrei intreprinderi pldnuia sd se devoteze?

    Tatdl tdndrului Fergussou, un brav chpitan de marin[ englez6, $i-a asociat fiul, din cea mai fragedd vdrst5, la primejdiile gi aventurile profesiunii sale. Copilul, care se pare cd n-a cunoscut niciodatd ce-i teanta, prevesti in curAnd un spirit vin, o inteligen{i de cercetdtor gi o inclinare de seamd cdtre lucrdrile gtiinfifice; ardta, in afard de acestea, o iscusinld pu{in obignuitd in a iegi din lncr-rrcdturb; niciodatS nu a govdit la ceva, nici chiar cAnd s-a servit int6i de furculi!d, indeletnicire cu care copiii se obignuiesc aqa de greu, in genere.

    In curdnd, imaginalia lui se infldcdrd la citirea intreprinderilor indriznefe, a explordrilor maritime; urmdri cu ardoare descoperirile din prima parte a secolului XIX; rdvni la gloria lui Mungo-Park, a lui Caillie, a lui Levaillant gi intruc6tva,

  • cred, la aceea a lui Robinson Crusoe, care nu i se pdrea de lepddat. CAte ore, bine intrebuinfate, nll a-petrecut el pe irrsula lui

    JJan Fernandez! Deseori aproba ideile matelotului pdrdsit;

    alteori ii discuta proiectele; el ar fi procedat altfel' dar cu siguranld nrai bine!'Nrrarfifugitins6dininsulaaceastaagadefericitd,-rrnde

    se simlea impdcat ca un rege fbrd supuqi, nici chiar dacd ar fi fost

    vorba sd ajungd prirnul lord al amiralit6!ii! Va puteli inchipui ugor c6t de mult se dezvoltard aceste

    ndzuinle in timpul tinerelii sale aventuroase' aruncatd in cele patru ringhiuri a'le lumii. Tatdl lui, ca om instruit, nu intdrzia, de

    ult*int.i, sd intdreascd aceastd' vie inteligenld prin studii serioase ie hidrografi e, de frzicd qi de meca'ic6, cu t;n colorit ugor de botanic6, medicind 9i astronomie'

    La moartea cdpitanulr-ri, Samuel Fergusson, pe-atr"rnci in

    vdrstd de doudzeci 9i doi de ani, licuse deja ocolul lumii; el se

    inrold in corpul inginerilor bengalezi 9i se distinse in multe rdnduri; dar viala de soldat nr"r-i pldcea; nevoind sd cornande' nu

    vroia nici s-asculte. igi d[du demisia; aici vA'A'd, aici studii'd

    ierburile, urcd spre nordul peninsulei indice qi o strdbatu de la

    Calcutta la Surate. O simpl6 preumblare de amator'

    De la Surate il vedemtrecdnd in Australia qi luAnd parte' in1845,laexpediliacdpitarruluiStuart,insIrcinatcudescoperirea Mdrii Caspice.

    Samuel Fergusson se intoarse in Anglia pe la 1850.qi' posedat mai tult decdt oricAnd de ispita descop.eririlor' intovdrdgi p6n6 la 1853 pe cdpitanul Mac CIure i' expedilia care ocoli continentul american de la stramtoarea Behring la capr-rl

    Farewell. in ciuda oboselilor de tot felul gi sub toate climatele,

    constitulia lui Fergusson rezista de minune; trdia in voie in mijlocui celor mai mari lipsuri; el era tipul adevdratului c6ldtor,

    al cdrui stomac se strdngi sau se dilatd dupd voin!6' ale cdrui

    picioare se lungesc satl se ghemuiesc dupd cum e culcupul' care

    udourr. la orice ord din zi gi se treze$te la orice orl din noapte.

    Nimic mai firesc, dar, s[ regisim pe neobositul nostru cdldtor vizitAnd intre 1855 gi 1857 intreg vestul Tibetului, in tov[rigia fra{ilor Schlagintweit gi tragdnd din aceasti explorare curioase observalii de etnografie'

    in timpul diverselor cdlitorii, Samuel Fergusson a fost corespondetrtul cel mai activ 9i mai interesant al lui Daily Telegraph, ziarul de i,rn penny, al cdrui tiraj se urcd pdnl la o sutl patruzeci de mii de exemplare pe zi. Astfel doctorul devenise foarte cunoscut, cu toate c6 nu lbcea parte din nici o institulie savantd gi nu era nici membrul societijilor regale geografice din Londra, din Paris, din Berlirr, din Viena sau din Saint-Petersburg, nici al Clubului cdlbtorilor, nici chiar al lui Royal Politechnic Institution unde trona prietenul sdu, statisticianul Kokburn.

    Dar Fergusson se tinea intotdeauna departe de corpurile savante; fiind de felul sdu activ 9i nu flecar, gdsea c5-9i intrebuinleazd timpul mai bine cercetdnd iar nu discutdnd, descoperind iar nu palavragind.

    Se spune ci ut't englez a venit intr-o zi la