CURSURI TEHNOLOGIE FARMACEUTICA.docx

8/10/2019 CURSURI TEHNOLOGIE FARMACEUTICA.docx

1/971

CURSURI TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

Curs 1, 11.10.2013PulberiPulveres (FRX) Powders(USP) Powder Orales, Pulveres per oralesPulveres ad usum dermicum (F.E.)

Examen scris 10 intrebari 70%Laborator 2 teste + colocviu = media aritmetica 30%

FORME FARMACEUTICE SISTEME DISPERSE MACROETEROGENE (MACROSCOPOICE,GROSIERE)

PREPARATE FARMACEUTICE SOLIDE

- Particule pulberi, pudre, capsule- Particule agregate pastile, granule, lozengi- Forme compactate (comprimate) comprimate, drajeuri, comprimate filmate

F.R.X. (PULVERES) TEHNOLOGIC

- Preparate farmaceutice solide alcatuite din particule uniforme ale uneia sau mai multor substanteactive, asociate sau nu cu substante auxiliare

- Folosite ca atare sau divizate in doze unitare- Administrate pe cale orala sau aplicate pe piele sau pe mucoase

F.R.X. (Supliment 2004), Ph.E.7 th

Pulberi orale Pulveres per orales- Preparate constituite din particule solide, uscate, libere, cu grade diferite de finete- Contin una sau mai multe substante active la care se adauga sau nu excipienti- Daca este necesar, materii colorante si aromatizanti autorizati- In general administrate in sau cu apa sau alte lichide adecvate, se pot inghiti direct- Folosite ca atare sau divizate- Unidoza sau multidoza

Pulberi pentru aplicare cutanata Pulveres ad usum dermicum

- Preparate constituite din particule solide, uscate, libere, cu grade diferite de finete- Contin una sau mai multe substante active si/sau nu excipienti si, daca este necesar materii colorante

autorizate- Se prezinta sub forma de pulberi unidoza sau multidoze- Nu contin aglomerari palpabile- !Cele destinate a fi aplicate pe rani intinse, deschise, ori pe pielea grav lezata sunt sterile

Pulberi administrate pe alte cai- Pulberi auriculare


2/972

- Pulberi oftalmice- Pulberi pentru solutii si suspensii rectale- Pulberi pentru inhalatii- Pulberi pentru picaturi orale sau pentru preparate lichide de uz oral- Pulberi pentru siropuri- Pulberi pentru injectii si perfuzii

Dupa natura sistemului dispers- Sistem disperse eterogene de solid/gaz- Faza interna (in concentratie mai mare de 74%) fiind alcatuita din particule solide ale caror dimensiuni

sunt de obicei mai mici de 1 mm ( de la 0,5 micrometrii la 1 mm), 26% aer

Conform FRX- Pulberile au particule cu diametrul cuprins intre 0,8 mm (sita IV) si 0,08 mm (80 micrometrii sita IX)

Avantajele utilizarii pulberilor

- Facilitate de amestecare si omogenizare- Asocierea substantelor active buna dozare a acestora- Stabilitate superioara a substantelor medicamentoase in comparatie cu preparatele lichide- Constituite din particule de dimensiuni mici (suprafata specifica mare), se disperseaza si/sau se dizolva

rapid in fluidele digvestive, fapt ce faciliteaza absorbtia - Actiunea apare mai repede decat in cazul preparatelor solide (cp.), biodisponibilitate superioara cp .- Prin trecerea rapida in solutie a unor s.m. hidrosolubile se micsoreaza riscul aparitiei unor iritatii

gastrice, comparativ cu alte preparate orale (exemplu comprimatele de KCl)- Mod convenabil pentru eliberarea si administrarea unor substante insolubile (saruri de Bi, carbonat de

calciu, oxid si carbonat de magneziu)- Administrare usoara , amestecate cu apa sau cu alte lichide (limonade, lapte, sucuri) sau alimente- Pot fi indulcite si aromatizate pentru administrarea orala- Forma farmaceutica potrivita in pediatrie (indulcita si aromatizata) si pentru persoane cu dificultati

de deglutitie (varstnici)- Tratament individualizat

Dezavantaje- Prin marirea suprafetei de contact cu agentii atmosferici (aer, lumina) este redusa stabilitatea substantei

medicamentoase- Inconveniente legate de stabilitatea pulberii farmaceutice (degradarea chimica, absorbtia/pierderea

umiditatii, contaminarea microbiologica) explica numarul mic de pulberi industriale, comparativ cu alteforme farmaceutice- Se impune conditionarea in flacoane bine inchise- Complianta mai scazuta a pulberilor datorita gustului neplacut care se accentueaza prin pulverizare

(marirea suprafetei de contact solid/papile gustative) sau actiunii iritante asupra mucoasei stomacale- Descompunerea in mediu acid a unor substante medicamentoase (acoperirea enterica, pentru

dezagregare in intestin)- Administrarea pulberilor nedivizate cu lingura si lingurita, varful de cutit, conduce la o dozare

necorespunzatoare - Aspect important pentru pulberi cu substante active de exemplu extractul de Beladona


3/973

- Variatia greutatii acestor doze in functie de densitatea pulberii

Exemple de pulberi industriale de uz intern/extern

Sare fara sodiu KCl, NH4Cl, CaCl2, citrat de Mg, acid citric, amidon aport electrolitic echilibrat,indicat in afectiuni insotite de retentie hidrosalina, edeme, stari de hipocalcemie induse de diuretice

Saruri pentru rehidratere orala Septofag urotropina, clorura de Zn, ulei de pin antiseptic astringent local, spalaturi vaginale Fenosept

Clasificarea pulberilor

Compozitie (FRX ) pulberi simple (cu o singura substanta activa) pulberi compuse (cel putin doua substante active)

Mod de dozare (FRX) pulberi nedivizate (in vrac) insotite de dispozitive de masurare gradate Pulberi divizate, casete (capsule amilacee) capsule gelatinoase tari (gelule), saculeti, capsule de hartie

(capsule papiracee) numite si pachete, pungi (pugilium)

Mod de formulare pulberi oficinale (3 exemple in FRX) Pulberi magistrale Tipizate (industriale)

Grad de finete- Sita IV pulbere grosiera (grossus) 0,8 mm- Sita V pulbere mijlocie 0,315 mm- Sita VI pulbere semifina 0,250 mm- Sita VII pulbere fina (subtilis) 0,160 mm- Sita VII pulbere foarte fina ( subtillissimus) 0,120 mm- Sita IX pulbere extrafina 0,08 mm- Pulbere coloidala (diametru inferior valorii de 0,5 micrometrii) (pulvis impalbabilis, site de matase)

PH.E, editia a VIIa pulbere grosiera, pulbere moderat fina, pulbere fina, pulbere foarte fina

Dupa natura componentelor- Pulberi obtinute din produse naturale de origine vegetala (radacina de ipeca, corn de secara, vanilina),

animala (din glandele endocrine, carbune animal), minerala (caolin, talc, etc)- Pulberi obtinute prin semisinteza (dextrani si derivati celulozici)- Pulberi obtinute prin sinteza (majoritatea)

Dupa calea de administrare- Pulberi pentru administrare orala (de uz intern)- Pulberi pentru administrare pe piele (de uz extern)


4/974

- Pulberi care se administreaza pe mucoase(oftalamica, otica, nazala, bucala, vaginala, rectala)- Pulberi care se administreaza pe alte cai parenterale si in cavitatile corporale interne ale organismuilui

pulberi sterile, care se dizolva sau susenda, ex tempore

Dupa modul de administrare- Pulberi care se administreaza ca atare, in forma solida- Pulberi destinate prepararii de lichide (solutii, solutii efervescente, siropuri, suspensii)- Pulberi destinate obtinerii de medicamente injectabile (solutii si suspensii)- Pulberi pentru obtinerea picaturilor pentru ochi- Pulberi bioadezive

COMPONENTELE UNUI SISTEM PULVERULENTPARTICULE INDIVIDUALE (PRIMARE)

- Particule fine, neaderente, unitatea (entitatea) cea mai mica a unei pulberi

- Pastreaza caracteristicile individuale (proprii)- Particulele au dimensiuni care nu mai pot fi micsorate decat prin ruperea legaturilor cristaline sau

moleculare Necesita un consum mare de energie Particulele se incarca energetic Devin instabile (metastabile) energeticv Prezinta tendinta de reunire

- Agregate de particule constituite din particule individuale (primare), asociate (reunite) prin diverse procedee

Sinterizare - aglomerarea la cald (temperatura) sub presiune si este intalnita la metale si produse ceramice

Cresterea cristalelor in solutii suprasaturate Agregatele - sunt mai stabile la solicitarile mecanice comparativ cu particulele primare

Aglomerate- Sunt constituite din asocieri de mai multe particule legate intre ele prin forte de legatura (forte

electromagnetice slabe, forte vand der Waals, sau frecare) - Spre deosebire de agregate, aglomeratele pot fi usor desfacute prin cernere, agitare sau triturare la mojar - Intre aceste componente ale sistemului pulverulent exista spatii capilare sau pori care reprezinta 26%

din volumul unei pulberi

Pulberile sunt caracterizate printr-o serie de proprietati (dimensionale, superficiale, reologice, farmaceutice) - Implicatii in tehnologia lor si a formelor farmaceutice in care pulberile intervin ca faza intermediara- Eficacitatea terapeutica


5/975

I. PROPRIETATILE DIMENSIONALE

- Marimea, forma, structura, suprafata specifica a pulberilor (particulelor individuale)- Proprietati esentiale ale pulberilor- Importante pentru: stabilitatea, tehnologia de prelucrare a pulberii, biodisponibilitatea

1. Marimea particulelor 1-2 micrometrii pana la 1000 micrometrii (1mm)

Procesul tehnologic de obtinere a pulberilor- Particule cristaline (mai mari) sau amorfe ( mai mici)- Pulberi micronizate (pulverizare in mori coloidale 0,5 -10 micrometrii)- Pulberi foarte fine (prin precipitare)

Dimensiunea particulelor unei pulberi este variata Intr-un sistem pulverulent particulele sunt monodisperse (homodisperse) Grade de marime diferita (polidisperse

Fortele de coeziune intramoleculare

Gradul de dispersie al particulelor unei pulberi depinde de forma farmaceutica si calea de administrare

Forma farmaceutica - calea de administrare grad de dispersie- Pulberi solubile cale orala semifine- \pulberi greu solubile orala grad de finete avansat- Pulberi cu rol absorbant extern grad de finete avansat- Pulberi destinate prepararii unguentelor dermic 60-100 micrometrii- Pulberi destinate prepararii unguentelor oftalmice de tip suspensie mucoase 5-20 micrometrii- Pulberi pentru aerosoli mucoase 5 micrometrii

Structura particulelor amorfa sau cristalina- Pulberile amorfe au o structura neregulata- Pulberile cristaline p[ot contine particule monocristaline sau policristaline (formate din graunti cristalini

individuali)Structura particulelor influenteaza

- Soluibilitatea si implicit BD- Substantele amorfe sunt mai solubile decat substanta in forma cristalizata; capacitatea de comprimare

(in comprimarea directa particulele trebuie sa aiba muchii in unghi drept) cristalizeaza in sistemcubic?

Forma particulelor ( structura externa a particulelor)Cristalele pot adopta diferite structuri externe

- Forma este data de raportul dintre lungime (L) latime (l) si grosimea (g) particulelorFORMA ACICULARA L>l si gForma plata (lamele, discuri ) L si l>gForma sferica ( particule izodiametrice, echidistante) L=l=g


6/976

Suprafata particulelorSuprafata este determinata de modul de preparare a pulberii (gradul de diviziune)

- Pulberile obtinute prin pulverizare mecanica au particulele plate sau aciculare- Pulberile obtinute prin procedee chimice (precipitare) contin particule mai fine, poliedtrice, care au

tendinta de aglomerare

Suprafata particulelor- Regulata si neteda, la particulele de forma sferica- Neregulata cu asperitati (rugoasa) la majoritatea particulelor

Particule mai mici, suprafata specifica mai mare, absorbtia va fi mai rapida exemple Griseofulvina administrata sub forma de pulbere micronizata, dimensiounea particulelor de 1,6

micrometrii se absoarbe mai bine decat particulele cu 10 micrometrii Acidul acetilsalicilic particulele de 800 micrometrii provoaca o absorbtie lentaa si leziuni gastrice,

comparativ cu particulele de 125 micrometrii Sulfamidele fin pulverizate sunt mai active

Acetatul de medroxiprogesteron sub forma de pulbere fina este de 20 de ori mai activ fata de celgrosier

Micronizarea dezavantaje Nitrofurantoina cu particule de 10 micrometrii produce dupa administrare orala vomismente, ameteli;

eficacitate optima la un diametru de 75-180 micrometrii Sulfatul de bariu pulberea foarte fina provoaca iritatii stomacale (patrunde in pliuri si apare senzatia de

corp strain) Antisepticele intestinale nu trebuie sa se absoarba din tractul gastrointestinal, ci sa actioneze local

(diametre foarte mici, absorbtie crescuta)!cunoasterea proprietatilor dimensionale ale pulberilor este foarte importanta pentru BD

II. PROPRIETATILE SUPERFICIALE INFLUENTEAZA- ABSORBTIA puterea de absorbtie a diferitelor gaze sau vapori de apa de catre pulberi- CAPACITATEA DE COMPRIMARE (compresibilitatea, compactibilitatea)- Sunt importante din punct de vedere farmaceutic si tehnologic- Proprietatile superficiale sunt legate de cele dimensionale in special de suprafata particulelor si marimea

lor

- Suprafata particulelor poate fi neteda, dar mai adesea spongioasa, cu sisteme capilare inchise de particule solida

ADSORBTIA- Este interactia dintre particulele a doua faze (dintre care una este reprezentata de faza solida, iar a doua

de vaporii de apa sau de gaze ), cand particulele unei faze sunt retinute pe suprafata celeilalte


7/977

Adsorbtia- Fizica cand intre particule se formeaza legaturi Van der Waals- Chimica chemosorbtie cand substanta adsorbita reactioneaza cu substanta adsorbanta- De natura electrica datorita incarcarii electrice a particulelor- La suprafata particulelor actioneaza un camp de forte (conferit de procesul de pulverizare: sarcini

electrice, electricitate statica sau magnetica), capabil sa atraga moleculele de gaze (aer), sau vapori deapa cu care vin in contact sa le adsoarba

- Cu cat particulele sunt mai fine (porozitatea mai mare, suprafata specifica mai mare) cu atat adsorb ocantitate mai mare de gaze sau de vapori de apa

- De exemplu: caolin, carbonat de Mg, MgO, Al(OH)3, amidon, lactoza etc- Datorita capacitatii lor de adsorbtie pulberile sunt folosite intern (cele mentionate anterior) ca

adsorbante ale gazelor si sucurilor gastrice iritante, sau extern ca pudre sicative- adsorbtia vaporilor de apa din atmosfera cu umiditate crescuta, peste limita de stabilitate de catre

pulberile higroscopice (metenamina, Br-, I-, alcaline, clorhidrat de pilocarpina, fenobarbital sodic,heparina sodica, nistatin) si delicvescente (CaCl2, cloralhidrat) la care tensiunea de vapori asubstantelor < tensiunea vaporilor de apa din atmosfera

- pierderea apei de cristalizare (substante eflorescente , la care tensiunea de vapori a substantei> tensiuneavaporilor din atmosfera), borax, fosfat disodic, sulfat de zinc, sulfat de magneziu, tiosulfat de sodiu

CAPACITATEA DE COMPRIMARE- reprezinta capacitatea pulberii de a-si micsora volumul sub influenta unei presiuni externe (prin

comprimare) cand se obtin agregate stabile, care nu se desfac decat prin sfaramare sau umectare(dezagregare)

- depinde de suprafata particulelor; suprafata este mai neregulata, capacitatea de comprimare e mai buna porozitatea pulberii, de reteaua capilara folosita pentru prepararea comprimatelor si a capsulelor operculate

III. PROPRIETATILE REOLOGICE (DETERMINA COMPORTAREA LA CURGERE APULBERILOR)

- Pulberile au proprietatea de a curge, similar lichidelor, formand gramezi, spre deosebire de lichide- Pulberile se comporta ca niste corpuri/fluide nenewtoniene (la care curgerea este influentata de forta de

frecare) cu capacitate de deformare plastica (se refera la variatiile de forma pe care le pot sufericorpurile sub actiunea unei annumite forte)

Curgerea este influentata de

- Dimensiunea particulelor- Forma particulelor- Coeziunea dintre particule- Adsorbtia umiditatii si formarea unei pelicule superficiale de particule

Principalele proprietati reologice fluiditatea(capacitatea de curgere, adezivitatea)


8/97


9/979

Operatii implicate in tehnologia pulberilor operatii preliminare uscare, maruntire

USCAREA

- Reprezinta operatia de indepartare totala sau partiala a umiditatii dintr-o subst med sau produs vegetalsau material auxiliar (amidon)

- Ea nu este o operatie obligatorie, aplicandu-se atunci cand materialul respectiv depaseste limitele de

umiditatea admise de farmacopee (aceste procente care nu determina schimbari in structuramaterialului)

- Limita de umiditate reprezinta procentul de umiditate care nu determina schimbari in structuramaterialului

- In FRX se intalneste monografia intitulata pierdere prin uscare - Prin procedeele prevazute in monografie se stabileste baza compusilor volatili de orice natura din subst

farmaceutice, produsele vegetale sau prep farmaceutice, pierdute in conditii de temperatura, presiune sitimp specificate in monografiile respective. Limitele admise se exprima in grame si se calculeaza

procentual (PPU- pierdere prin uscare)

FRX prevede anumite limite asupra umiditatii admise in monografii la urmatoarele alineate

1. Apa fruct de anason dulce (cel mult 9%); Frunza de menta cel mult 13%2. pierderea prin uscare frunza de digitala, radacina de valeriana3. pierderea prin calcinare talc, oxid de zinc, sulfat de magneziu

Subst med solide sunt uscate in prealabil, daca este cazul subst eflorescente (in vederea respectariiconcentratiei prescrise), higroscopice (pentru a preveni interactiile intre componentele asociate)

Indepartarea umiditatii se realizeaza prin evaporarea apei la o temp corescpunzatoare, functie determostabilitatea substantelor solide

Uscarea la aer -20-30 grade celsius produsele vegetale si subst eflorescente (fosfatul de sodiu cristalizat)

Conform FRX pierderea prin uscare se determina la:

- Exsicator in prezenta unor subst deshidratante (acid sulfuric, pentaoxid de fosfor, clorrura de calciuanhidra, silicagel anhidru) operatia se efectueaza la temperatura camerei timp de 24 de ore, daca nu se

prevede altfel (substante termolabile sau care absorb umiditatea atmosferica in timpul conservarii)- Etuva la 105 grade C, timp de 3-4 ore, daca nu se prevede altfel *subst termostabile)- Vid in etuva sau in exicatoare speciale, la o presiune de cel mult 2,7 kPa (20,3 mmHg) daca nu se

prevede altfel

Scopurile uscarii

- umiditatea imprima o oarecare elasticitate materialelor fapt care ingreuneaza pulverizarea- si in plus usureaza pulverizarea,- se inlatura aglomerarea pulberilor care devin mai usor de sfaramat;- usureaza manipularea, transportul si depozitarea, ca urmare a reducerii volumului si greutatii probei;- asigura o mai buna conservare


10/9710

Uscarea permite

- obtinerea unor preparate farm de exemplu extracte uscate- prelucrarea unor subst med cu apa de cristalizare in forme farm (sulfatul de sodiu cristalizat cu 10

molecule de apa este transformat in sulfat de sodiu anhidru)- prelucrarea granulelor uscate in comprimate- transformarea unor produse lichide in pulberi

produsele lichide care prin uscare se transforma in pulberi

- solutii extractive obtinute din produse vegetale, animale sau din culturi in urma biosintezei sau bioconversiei

- plasma umana- seruri- vaccinuri- suspensii din tulpini microbiene

Metode de uscare in absenta caldurii

Liofilizarea (uscarea prin inghetare sau congelare)

- metoda consta in transformarea apei (prin congelare) in gheata, urmata de evaporarea sa directa, cavapori, la temperatura si presiune scazuta, fara a mai trece prin stare lichida

- prin acest procedeu se elimina posibila descompunere a substantelor sub influenta temperaturii si aoxigenului

- metoda este mai putin folosita pentru uscarea pulberilor, ci mai ales pentru indepartarea apei din solutiisau suspensii (ce contin vitamine, hormoni, antibiotice), tesuturi animale sau vegetale (produse

biologice, plasma umana), extracte, corpuri solide care contin apa- dupa uscare, produsele au o structura uscata, friabila, sunt stabile si de aceeasi marime si forma ca ale

masei initiale- USCAREA IN EXSICATOR MAI ALES PENTRU DEPOZITARE SI CONSERVAREA

PULBERILOR

MARUNTIREA SI PULVERIZAREA

- MARUNTIREA (SFARAMAREA-CONCASAREA)

Sfaramarea - este o operatie preliminara, care se intalneste in procesul tehnologic de obtinere a pulberilor

Maruntirea este operatia de divizare grosiera, prin care un corp solid (sub forma de bucati mai mari) esteadus in fragmente de dimensiuni cuprinse de la cativa cm la 1 mm (in cadrul produselor vegetale)

Conform FRX

sita I fragmente mari

Sita II fragmente mijlocii

Sita III fragmente mici


11/9711

Operatii la prepararea pulberilor pulverizarea (macinarea)

- Reducerea dimensiunilor particulelor unei subst solide, sub actiunea unei forte mecanice care intervineasupra fortelor de coeziune dintre particulele materialului de pulverizat

- In domeniul farmaceutic, pulverizarea urmareste transformarea materialelor solide in particule cudimensiuni mai mici de 1 mm (conform FRX mai mici de 0,8 mm, corespunzator sitei IV, pana ladimensiuni de ordin coloidal, produsul obtinut fiind o pulbere)

- In general in cazul substantelor solide nu se poate face o delimitare neta intre maruntire si pulverizare, pulverizarea fiind precedata de maruntire; de obicei maruntirea are un rol secundar, putand lipsi

Scopul (obiectivele) pulverizarii

1. asigura omogenitatea pulberilor compuse omogenitatea si dozarea corecta sunt asigurate prin folosireaunor subst cu dimensiuni cat mai apropiate si fin pulverizate; prin reducerea diferentei de marime a

particulelor se evita separarea (segregarea) lor2. manipularea mai usoara a materialelor voluminoase3. accelerarea unor operatii fizice de prelucrare a subst: uscarea, extractia, dizolvarea

4. asigurarea unei resorbtii mai bune a subst med in organism

- se executa la nevoie, deoarece prin aceasta operatie creste suprafata specifica a pulberii- pentru caracterizarea modului de pulverizare se utilizeaza termenul de grad de diviziune (de maruntire)

GRADUL DE MARUNTIRE n (de diviziune, de finete) reprezinta raportul dintre :

- Dimensiunea medie initiala D a particulelor produsului (inainte de maruntire)- Dimensiunea medie d a particulelor la sfarsitul operatiei

Pulverizarea necesita un consum important de energie mecanica care depinde de:

- Cantitatea de material de prelucrat- Natura materialului- Duritatea suprafetei (friabil, elastic, plastic), inclusiv natura principiilor active din produsul vegetal

(sitaV pentru produsele vegetale ce contin substante puternic active)- Continutul in umiditate- Gradul de finete dorit- Tipul de utilaj folosit

Reguli practice la pulverizarea in farmacie

- Proprietatile substantei imprima modul de pulverizare- Fiecare component se pulverizeaza separat- Pulverizarea se executa in loc uscat- Se pulverizeaza deodata cantitati mici- Sensul de tritutrare este de la dreapta la stanga- Subst care se descompun nu se tritureaza energic: clorat de potasiu, azotat de argint, saruri de argint

coloidal etc- Subst toxice,iritante se pulverizeaza in mojar acoperit sau la nisa: ex - radacina de ipeca, frunzele de

digitala


12/9712

- Subst volatile, mirositoare, colorante se pulverizeaza in mojare folosite exclusiv in acest scop- Subst active si puternic active se prelucreaza in mojare cu peretii luciosi sau cu porii acoperiti de o subst

inerta, triturata anterior

ASPECTE PARTICULARE, LEGATE DE PULVERIZARE

- SUBSTANTELE SOLIDE SAU CELE CARE SUNT ELASTICE SE PULVERIEAZA PRIN

INTERMEDIU: FIX zahar (secara cornuta, seminte de dovleac) Volatil (efemer) - alcool, eter, cloroform (iod, mentol, acid boric, anestezina)

- UNELE PULBERI NECESITA METODE PARTICULARE DE PULVERIZARE Pulverizare prin radere pentru subst care se incalzesc si se inmoaie: cetaceu, parafina solida,

ceara, stearina, untul de cacao, inlocuitorii untului de cacao Pulverizarea prin frecare pe sita: se intalneste in cazul subst cu densitate mica, care se

aglomereaza prin pastrare: ex: oxid de magneziu, carbonat de magneziu Pulverizare prin porfirizare: - placi de porfir (o roca vulcanica cu feldspat, foarte dura, slefuita -

lustruita ) sau pe placi de sticla cu granulatie fina. Pistilul de porfir are o extremitate plata, usorconcava la baza

se utilizeaza mai rar bagheta sau spatula

Alte procedee de pulverizare

1. precipitarea fizica metoda este bazata pe concentrarea si evaporarea solventului, cand se obtin particule cu diametre ce depind de:

viteza de precipitare (lenta sau rapida); Concentratia solutiei (diluata sau concentrata); Temperatura Frecventa agitarii in timpul operatiei Prin precipitarea rapida din solutii calde si concentrate se obtin particule cu granulometrie variata cu

tendinta de a se aglomera Prin precipitarea lenta a solutiilor reci si mai diluate se obtin precipitate fine, usoare, formate din particule cu dimensiuni apropiate

Se obtin precipitate amorfe sau cristaline Se pot obtine si polimorfi: substante cristalizate in diverse forme cristaline, cu solubilitati diferite si

implicit, cu BD diferite

2. pulverizarea prin hidratare

- se intalneste la oxidul de calciu, care este tratat menajat cu apa. In urma hidratarii creste temperatura (reactiaexte exoterma), se evapora o parte din apa si se formea za hidroxid de calciu sub forma de pulbere foarte fina.

3. pulverizarea prin sublimare

- se intalneste la carbonat de amoniu, clorura de amoniu, anhidra arsenioasa, iod, camfor, clorura mercurica,calomel, sulf sublimat floare de sulf

4. pulverizarea prin reactii chimice (reactii de dublu schimb)


13/9713

- glicerofosfat de calciu, clorura de calciu sau oricare sare solubila de calciu+ saruri ale acidului fosforic,acidului salicilic _ carbonat alcalin carbonat de calciu care precipita

Amestecarea *pulberi compuse(omogenizarea* pulberi simple sau compuse)

- Distributia uniforma (inteprandurea) particulelor a doua sau mai multor componente ale unui amestec de pulberi, fara ca aceasta sa sufere vreo modificare fizica sau chimica,

- O operatie fundamentala care consta in obtinerea unei asocieri, pe cat posibil omogena, din doua saumai multe produse solide, moi, lichide sau gazoase- Rezultatul acestei operatii este un amestec statistic omogen, adica orice fractiune sau doza din amestecul

respectiv, luata la intamplare, contine aceeasi constituenti, in aceleasi proportii ca in totalitateaamestecului

- Amestecarea are drept scop diminuarea heterogenitatii din interiorul unui produs, alcatuit din doua saumai multe faze (solid, semisolid, lichid, gaz)

- Conditioneaza asigurarea unui dozaj corect a subst med in forma farmaceutica (pulberi compuse,capsule)

- In procesul de amestecare actioneaza trei tipuri de forte: forte de gravitatie, forte de centrifugare, fortede frecare

- Aceste forte depind de un nr mare de parametrii legati de materialulul supus amestecarii (subst deamestecat); aparatura folosita, conditiile de realizare a amestecari

FACTORII LEGATI DE SUBSTANTELE DE AMESTECAT

Caracteristicile granulometrice: dimensiunea si forma particulelor

Particulele echidimensionale(cu forma sferica) se amesteca mai usor comparativ cu cele de formevariate

Particulele plate sau aciculare, datorita tendintei lor de aglomerare in fascicule, se omogenizeaza maigreu prin amestecare

In pulberile cu particule polidisperse, particulele mai mari formeaza intre ele goluri, in care se interpun particulele mai mici, incat acestea, la sfarsit se pot gasi la fundul amestecului

Din aceasta cauza sunt necesare pulverizarea, cernerea, analiza granulometrica prealabila, pentru aobtine pulberi cu aceeasi marime

Densitatea particulelor

- Particulele mai dense (grele) vor avea tendinta de a cadea la baza amestecului.- Conform FRX particulele (pulberile) cu densitate mai mare se adauga la inceput sau altfel spus,

pulberile cu densitate mica se adauga la sfarsit

Umiditatea (higroscopicitatea)

- Umiditatea pulberilor determina tendinta de aglomerare a acestora, de aceea amestecarea pulberilor este precedata de uscarea lor

Sarcina electrostatica


14/9714

- Miscarile violente din timpul amestecarii pot desprinde electronii de la suprafata particulelor, careastfel, capata sarcini pozitive sau negative, respingandu-se sau atragandu-se

- Pentru a evita acest lucru: In pulbere se adauga Aerosil 200 (o pulbere cu o suprafata specifica foarte mare) care micsoreaza

desprinderea electronilor de la suprafata particulelor Sau la dispozitivul de amestecare, pentru evitarea fenomenelor de electrizare nedorite, se introduc

varfuri metalice legate cu pamantul, pentru a permite sarcinilor sa se elimineProportia componentelor (raportul cantitativ)

- Cand proportiile celor doua componente ale unui amestec sunt egale se obtine un amestec omogen- Daca insa, in amestec, unul dintre componente este in proportie mica, atunci el poate fi inegal repartizat,

cu aparitia unor zone mai concentrate si a altora mai diluate- Acest aspect este semnificativ in cazul pulberilor cu substante toxice- De aceea, la prepararea pulberilor titrate cu subst toxice, diluarea acesteia cu lactoza (excipient diluant)

se face in progresie geometrica (diluare geometrica 1:1, 2:2, 4:4 etc)

Separarea este antrenata de diferentele intre dimensiunile, formele si densitatile particulelor,

- Separarea se produce in diverse modur Separarea prin densitate particulele mari, cu densitate mare, se deplaseaza ascendent Separarea prin percolare presupune miscarea particulelor mici prin golurile create in patul static al

pulberii, de particulele mai mari Separarea prin traiectorie: particulele in miscare primesc in timpul amestecarii energie cinetica Particulele mai mari au energie mai mare si au tendinta de a se deplasa pe o distanta mai mare in masa

pulberii, fata de celelalte particule; apare o separare preferentiala atat in plan vertical cat si orizontal.

2. factori legati de echipamentul folosit (tipul de amestecator)

3. factori legati de conditiile de lucru (conditiile operatorii)

- tipul de amestecator

Volumul de pulbere de amestecat (la inceput se adauga pulberile cu volum mic)

In farmacie amestecarea se face prin metode manuale

- Amestecare in mojare prin triturare- Amestecare cu spatula sau cu cartela;- Cutii cu bile- Aparate actionate mecanic: mori cu bile sau amestecatoare cubice din plexigas, de mici dimensiuni

Daca subst sunt in cantitate mica si au o granulometrie apropioata, amestecarea se face odata cu pulverizarea, prin triturare la mojar

1. in acest caz, factorul cel mai imprtant este reprezentat de gradul de diviziune al particulelor fiecaruicomponent, fiecare component trebuie sa fie de aceea pulverizat, cernut si apoi amestecat

2. aceasta operatie este influentata de proportia componentelor


15/9715

se adauga la inceput cele in cantitate mai mica, apoi progresiv celelalte componente in ordineacrescanda a cantitatii,

iar cele cu cantitati mai mari se adauga fractionat, la pulberile titrate - diluantul se adauga fractionat

Densitatea pulberilor componente

- influenteaza mai putin omogenitatea, cat mai ales stabilitatea in timp a pulberii- Substantele cu densitate diferita se amesteca mai greu, de aceea cele cu densitate mare se adauga la

inceput, indiferent de cantitate (FRX)- Timpul de amestecare (1-8 minute este scurt si dispersarea componentelor nu este atinsa decat in

procent de 85-90%)- Modul sau felul cum se face amestecarea, aducand in mojar pulberea care adera de peretii acestuia cu o

cartela (raclare curatare de pe peretii mojarului)

CERNEREA SI CLASAREA PULBERILORCERNEREA operatia de separare a particulelor de diferite marimi, rezultate in urma pulverizarii, cu ajutorulunei site, cand rezulta doua fractiuni:

- Una care contine particulele mai mici decat dimensiunile ochiurilor sitei si care se numeste cernut- Si alta care are particule de dimensiuni egale sau mai mari decat dimensiunile ochiurilor unei anumite

site si se numeste refuz

Cernerea se aplica

- Dupa pulverizare, daca echipamentul folosit la aceasta operatie nu este prevazut cu sita- Pentru cantitati de pulb eri sau dupa obtinerea unei pulberi compuse (conform FRX), in cazul in care

cantitatea obtinuta este mai mare de 20 g , pentru obtinerea unui amestec uniform- Atunci cand exista indicatia expresa in acest sens- Pulberile care intra in compozita pulberii alcaline pentru solutia Bourget se trec prin sita V;- In cazuri speciale cernerea are ca scop: Desfacerea aglomeratelor de pulbere sau a granulatelor dupa uscare Indepartarea excesului de pulbere (in cazul granulatelor folosite la comprimate care trebuie separate de

o cantitate prea mare de pulbere)! pentru cernere se utilizeaza o singura sita

Clasarea (sortarea)

- Operatia de separare a unei pulberi in fractiuni (grupe) cu domenii inguste ale marimii particulelor,fiecare grupa continand (sau avand) particule cu dimensiuni apropiate (avand limitele superioara siinferioara diferite)

- Se efectueaza cu mai multe site asezate unele peste altele cu dimensiunile ochiurilor sitei in ordinedescrescatoare de sus in jos. Capacul este pus peste prima sita de sus, iar recipientul se afla la bazasitelor.


16/9716

O sita este alcatuita din

- CORPUL SITEI (CADRUL SAU MONTURA) Diverse forme rotund sau patrat avand inaltimea mai mica decat diametrul/latura Este confectionat din lemn, metal, material plastic sau ebonita Poate fi prevazut cu capac Corpul este antrenat in miscare prin diferite mecanisme si angrenaje (electric, sonic)

- Fundul sitei (suprafata de cernere)- Tesatura de fire care lasa intre ele spatii denumite ochiuri (mesH)- Reteaua (impletitura sitei) este confectionata din fire de arama, aluminiu, fie galvanizat sau otel

inoxidabil; poate fi confectionata si din fire de par, matase sau fire sintetice

SITE

- Exista 9 site standardizate (FRX), numerotarea lor facandu-se in functie de: dimensiunea laturii interioara a ochiurilor (mm) Numarul de ochiuri pe cm2 Grosimea firului

- In tarile europene pentru dimensiunea laturilor ochiului este folosit sistemul metric: mm sau micrometrii- In Anglia si SUA numerotarea sitelor se face dupa nr de ochiuri (mesh) sau de inch pe deget linear(tol =

2,54 cm)- Farmacopeea franceza a adoptat (incepand cu anul 1932) numerotarea sitelor in functie de model

MODULUL

- Un nr conventional care se obtine prin adaugarea (insumarea) unei unitati (1) la cifra obtinuta inmultindcu 10 logaritmul zecimal al deschiderii ochiurilor sitei exprimat in micrometrii si rotunjit la unitate

Sitele la care dimensiunea ochiurilor este mai mare de 1 mm se numesc, conform FRIX ciururi

- Ciururile (sitele I,II,III) au suprafata de cernere confectionata din placi metalice sau placi din tabla perforata sau gratare

Factorii care influenteaza randamentul cernerii

A. Caracteristicile suprafetei de cernere (in special forma ochiurilor, marimea ochiurilor, natura materialului dincare este confectionat) prin ochiurile circulare trec mai usor particulele sferice

B. suprafata utila de cernere (suprafata utila de cernere reprezinta procentul de spatii libere de cernere dinsuprafata totala a sitei) la cernere se pot obtine pulberi groscioare sau fine in functie de diametrul ochiurilorS= l 2/(l+d) 2 x100


17/9717

Curs 3 Tehnologie farmaceutica, 25.10.2013

Factorii care influenteaza randamentul cernerii

Factor Actiune

A. Caracteristicile suprafetei de cernere (in

special forma ochiurilor, marimea ochiurilor,natura materialului din care este confectionat)

Prin ochiurile circulare trec mai usor particulele

sferice

B. Suprafata utila de cernere (procentul de spatii

libere de cernere din suprafata totala a sitei)

La cernere se pot obtine pulberi groscioare sau fine in

functie de diametrul ochiurilor.

S=l 2/(l-d) 2 X 100

C. Parametrii de miscare - Viteza si acceleratia particulelor sunt functie

de viteza de cernere;

- Traiectoria particulelor (miscarea materialului

pe sita) este rectilinie sau oscilatorie;

- Lungimea drumului parcurs de pulbere;- Grosimea stratului de pulbere de pe suprafata

sitei;

- Sistemul de decolmatare a ochiurilor.

I. Stratul de pulbere este mai subtire - Materialul parcurge un drum cat mai lung pe

suprafata de cernere;

- Se executa mai multe miscari in unitatea de

timp (miscarea este oscilatorie);

- Are amplitudine mai mare si este insotita de

socuri din timp in timp pentru a nu se infunda

ochiurile sitei colmatare);

II. Viteza cernerii este mai mare - Randamentul este mai bun si calitatea

corespunzatoare

D. Proprietatile produsului (materialului) decernut

- Natura si forma particulelor;- Volumul aparent;- Friabilitatea;- Abrazivitatea;- Caracterul higroscopic;- Continutul in umiditate;- Capacitatea de a se electriza (prin frecarea


18/97


19/9719

Utilizand sita urmatoare, sita superioara, reziduul trebuie sa fie de minim 60% fata de cantitatea

initiala, daca nu se prevede altfel;

Talc granulatia se determina prin cernerea prin sita VIII;

B. Analiza granulometrica set de site, cel putin 5, cu care se face clasarea.

- Necesita un set de site, 8-10, asezate in ordinea descrescatoare a ochiurilor sitei;- Se aduc 100g produs pe prima sita care se acopera cu un capac, iar sub ultima sita se pune un recipient

de colectare;

- Se agita tot ansamblul un anumit timp (5-20 min);- La sfarsit pulberea este separata, dupa marime, in fractiuni;- La sfarsit fractiunile se cantaresc;- Se exprima procentual si se reprezinta grafic, functie de marimea particulelor cuprinsa intre cele 2

limite: Pe abscisa marimea ochiurilor sitei; Pe ordonata procentele de pulbere.

Frecventa distributiei marimii particulelor unor pulberi;

- Se obtine o histograma, dupa alura careia se pot face aprecieri:- Daca este sub forma de clopot particulele au aceeasi dimensiune;- Cand histograma are alta configuratie, particulele au dimensiuni variate;

A. distributie normala; B. bimodala; Asimetrie pozitiva.

Probleme puse de analiza granulometrica

- Prelevarea probelor Analiza marimii particulelor se efectueaza asupra unei pulberi obtinute prin pulverizarea unui solid;

Proba aleasa pentru pulberea pe care dorim sa o caracterizam trebuie sa fie reprezentativa pentru ca

rezultatele testarilor sa fie in conformitate cu realitatea;

O metoda consta in prelevarea unei probe; aceasta metoda este valabila daca pulberea a fost

omogena iar proba este in cantitate suficienta;

O alta metoda prelevarea unei probe mult mai mari decat ar fi necesar pentru determinari; aceasta

proba se imparte in 4 parti, dintre care 3 parti se indeparteaza; patrimea care a ramas se imparte din


20/97


21/9721

Pulbere grosiera pulbere din care cel putin 95% din particule trec printr-o sita nr 1400 si din care

cel mult 40% (m/m) trec printr-o sita nr 355;

Pulberi moderat de fine pulbere din care cel putin 95% din particule trec printr-o sita nr 355 si din

care cel mult 40% trec printr-o sita nr 180;

Pulbere fina min 95% - 180; max 40% - 125;

Pulbere foarte fina min 95% - 125; max 40% - 90; Atunci cand pulberea este caracterizata printr-un nr de sita, cel putin 97% din pulbere trebuie sa

treaca prin sita cu acest nr, daca nu se prevede altfel.

Divizarea pulberilor

- Se aplica pulberilor divizate, fiind o operatie care urmeaza amestecarii;- Este precedata uneori de o noua cernere (pentru reomogenizarea pulberii);

- Eliberarea pulberii in doze unitare prezinta urmatoarele avantaje: Asigurarea unui dozaj corect; Ameliorarea conservarii; Mascarea gustului si mirosului neplacut al unor componente, daca pulberea este divizata in casete

sau capsule gelatinoase.

Pulberile compuse se divid

1. Cantarirea fiecarei doze (divizarea dupa greutate); Metoda cea mai corecta, care asigura cea mai mare exactitate; Obligatorie la pulberile care contin substante toxice sau puternic active (pentru a nu se depasi dozele

maxime admise);

Se recomanda si pentru cazul cand o foza este reprezentata de o cantitate mare de pulbere (Bourget); Dupa cernere, inainte de divizare trebuie ca pulberea sa fie recantarita, pentru a sti exact marimea

dozei de divizat (se vad pierderile de pulbere produse prin manipulare).

2. Cantarirea unei doze (etalon)- Care este adusa pe o hartie, carton sau cartela si celelalte doze se impart prin comparatie vizuala cu doza

cantarita;

3. Divizare dupa volum- Se folosesc dispozitive, in prealabil reglate, la un volum egal cu doza unitara de administrat;- Se folosesc lingurite de divizat pulberi cu volum reglabil;


22/9722

- Fiecare portiune se imparte in 5, maxim 10, pentru ca eroarea sa fie cat mai mica.

Dupa divizare, in farmacie, fiecare doza este introdusa in invelisul respectiv, care poate fi reprezentat de:

- Capsule de hartie (capsule papiracee) simpla sau pergaminata, parafinata, siliconata, cerata, care seindeparteaza inainte de administrarea preparatului

- Capsule amilacee (casete) care se administreaza impreuna cu pulberea- Capsule de gelatina tari (capsule gelatinoase) capsule operculate, gelule, capsule cu capac, care se inghit

odata cu continutul

Pulberi nedivizate

- Pulberile nedivizate sau in vrac sunt mai rar pulberi de uz intern si sunt mai ales pulberi de uz extern;- la pulberile nedivizate de uz intern (pentru administrare orala) dozarea se face subiectiv, de catre pacient

(este aproximativa);

- aceste pulberi nu trebuie sa contina substante puternic active, sau, in cazul in care contin astfel de

substante, acestea trebuie sa fie numai in doze foarte mici;

- dozele maxime admise se verifica intocmai ca la solutii;- majoritatea pulberilor nedivizate sunt pansamente gastrice, cu substante neutralizante, adsorbante,

anestezice, antispastice, administrarea facandu-se dupa prealabila dispersare sau dizolvare intr-un lichid

(apa sau limonada).

Materii prime

A. substante medicamentoase;B. substante auxiliare:

- diluanti;- adsorbanti, coloranti;- conservanti, aromatizanti;- agenti de parfumare;- agreganti;

C. materiale si recipiente de conditionare.

Substante medicamentoase pulberi compuse divizate

- solide;- semisolide (extracte vegetale, substante lipofile);- lichide (tincturi si extracte fluide, uleiuri grase, uleiuri vegetale);


23/9723

Clase farmacologice

- AB tetraciclcina, cloramfenicol, bacitracina, sulfat de neomicina;- Antimicotice nistatin, clotrimazol;- Antiseptice antimicrobiene sulfamide, acid boric, dermatol, acid salicilic, ulei volatil de menta;- Astringente ZnSO4, alaun;

- Alcalinizante MgO, NaHCO3, Al (OH)3;- Analgezice antipiretice propifenazona;- Coleretice-colagoge laxative sulfat de sodiu, fosfat disodic, sulfat de magneziu;- Sedative bromuri, fenobarbital;- Cardiorespiratorii cafeina, nitrit de sodiu, iodura de sodiu, benzoat de sodiu;- Saruri pentru rehidratare orala;- Antispastice, spasmolitice clorhidrat de papaverina, sulfat de atropina;-

Fotoprotectoare PABA, dioxid de titan;- Radioopace sulfat de bariu.

Substante medicamentoase pulberi simple, nedivizate

- Acid boric;- Bicarbonat de sodiu;- Sulfat de sodiu;- Sulfat de magneziu;- Dimensiunea particulelor corespunzatoare sitei VIII, sub 160 microni.

Substante auxiliare pulberi divizate de uz intern

- Diluanti lactoza;- Adsorbanti oxid sau carbonat de magneziu, caolin, aerosil, care uneori pot avea rool si de substante

antiacide;

Pulberi de uz intern nedivizate:

- Edulcoranti;- Aromatizanti;- Coloranti.

Pulberi efervescente substante medicamentoase

- Caracter acid: Acizi citric, tartric, ascorbic, acetilsalicilic, adipic;


24/9724

Anhidride citrica, glutarica; Saruri fosfatt monoacid de sodiu;

- Surse de CO2: Saruri bicarbonat de sodiu, carbonat de sodiu, carbonat de calciu, glicincarbonat de sodiu.

Substante auxiliare pulberi divizate de uz intern- Diluanti lactoza;- Adsorbanti oxid sau carbonat de magneziu, caolin, aerosil, care uneori pot avea si rol de substante

antiacide;

Pulberi de uz intern nedivizate

- Lubrifianti PEG 600+ benzoat de sodiu, acetat de sodiu, stearilfumarat de sodiu;

-

Aglutinanti PVP, PEG 6000;- Edulcoranti;- Aromatizanti;- Coloranti.

PUDRE

- Pulberi de uz extern, simple sau compuse, nedivizate- Grad avansat de finete (


25/97


26/9726

Talc - Este un silicat natural de magneziu hidratat,

purificat si pulverizat;

- Pulbere alba, foarte fina, onctuoasa la

pipait, fara gust si fara miros, aderenta, fara

granulatii nisipoase;

- Se utilizeaza singur sau in asociere cu altiexcipienti pentru actiunea de catifelare a

pielii, prevenirea si reducerea secretiilor si

transpiratiei;

- Poate fi sterilizat in prealabil si este folosit

la pudrarea manusilor chirurgicale si in

cazul pudrelor care se aplica pe pielea

sugarilor;- Nu se aplica pe plagi deschise deoarece

formeaza talcoame;

- Au fost obtinute unele sorturi cu proprietati

superioare produsului original.

Talc micronizat - Cu particule de 30 microni, care are in

amestec si un antibiotic de sinteza cu

actiune antiseptica;

Talc acoperit cu macromolecule - Acrilat, metacrilat sau alcool polivinilic;- Are putere de acoperire superioara talcului;- Are actiune de racorire superioara;- Este si antiseptic, pentru ca, fiind puternic

hidrofob, nu permite dezvoltarea

microorganismelor;

- Este steril din fabricatie (se obtine la o

temperatura foarte mare)

Caolinul purificat (Bolus alba) - Silicat de aluminiu hidratat;- Pulbere cu o capacitate de absorbtie a apei

superioara talcului;

- O capacitate de absorbtie a grasimilor mai

redusa;

- Capacitate mare de acoperire si aderare;


27/9727

- Dezavantaj tendinta de aglomerare in

prezenta umiditatii;

- Trebuie sterilizat inainte de utilizare.

Bentonita - Silicat de aluminiu coloidal din grupa

montmorilonitilor;

- Folosit in pudrele antisudorifice datorita puterii mari de absorbtie;

- Terbuie sterilizata in prealabil.

Carbonat de magneziu - Pulbere fina, alba, cu capacitate mare de

absorbtie a apei, uleiurilor volatile;

- Pulbere de acoperire si aderare reduse;- Se foloseste in proportie mica intrucat

cedeaza alcalinitate, modificand pH-ul in prezenta umiditatii.

Carbonat de calciu - Prin precipitare din reactia clorurii de calciu

cu carbonatul de sodiu;

- Pulbere alba folosita in special pentru tenul

gras, avand tendinta de a usca pielea.

Silicagel - Gel de acid silicic coloidal sau gel de

dioxid de siliciu;

- Buna capacitate de curgere si etalare

precum si o putere mare de absorbtie pentru

apa si substante grase.

Oxid de zinc (Alb de zinc) - O pulbere amorfa cu putere mare de

absorbtie a apei si grasimilor;

- Nu este oclusiv, are o capacitate de curgere

moderata;

- Are proprietati astringente si sicative, este

decongestiv, calmant si usor antiseptic;

- Dezavantaje: astupa porii si, in prezenta

umiditatii, imprima un pH alcalin pulberii.

Dioxid de titan - Caracteristici superioare fata de oxidul de

zinc ca putere de acoperire si adezivitate;

- Indiferent chimic, nu cedeaza alcalinitate;


28/9728

- Este folosit in pudrele pentru copii;- Asigura un ecran UV.

Oxid de magneziu - O buna adezivitate;- Are capacitate de absorbtie a apei;- Fara a avea si proprietati de curgere.

CURS 4 01.11.2013

Excipienti organiciExcipienti de origine vegetala

Excipient CaracteristiciAmidon - Excipient de origine naturala (vegetala);

- Cel mai mult se foloseste amidonul de orez,care are particule foarte mici;

- Se mai pot folosi si amidonurile de grau sau de porumb;

- Cel mai putin recomandat este amidonul decartof.

Avantaje:- Buna capacitate de absorbtie a apei si a

substantelor grase;- Confera pudrei o aderenta buna;- Capacitate de curgere corespunzatoare;- Actiune racoritoare si calmanta;- Inert dpdv fiziologic.

Dezavantaje:- In prezenta umiditatii fermenteaza si este usor

invadat de microorganisme (chiar in caz detranspiratie si la temperatura corpului);

- Nu se sterilizeaza usor;- Pentru a i se ameliora proprietatile s-au obtinut

prin sinteza amidonurile modificate.Amylum nonmucilaginosum (ANM) - Se obtine prin eterificarea amidonului cu

tetrametilol-acetilen diuree;- Pulbere alba care nu se umfla in apa rece;- Rezista la sterilizare;- Degradare fermentativa inferioara amidonului

natural.


29/9729

Albumina din lapte - Absorbant si aderent in pudre pentru nou-nascuti;

- Poate provoca insa sensibilizari cutanate sialergii;

- Este mediu prielnic pentru dezvoltareamicroorganismelor.

Pudra de matase-

Degresarea si hidroliza partiala a fibrinei(partea interioara a fibrelor de matase);- O pulbere foarte fina, onctuoasa si matasoasa

cu putere de absorbtie egala cu a carbuneluiactiv;

- Este folosita in pudrele cosmetice pentru a lecolora, fiind un pigment foarte fin.

(de sinteza) Stearatul de zinc - Pulbere alb-sidefoasa, usoara, voluminoasa,care sporeste capacitatea de aderare a pudrelorsi actiunea racoritoare a acestora;

- Actiune lubrifianta, astringenta si uzordezinfectanta.

Undecilatul de zinc - O pulbere alba, onctuoasa;- Cu capacitate de acoperire egala cu a

stearatului de zinc.Stearatul de magneziu - Amestec de stearat si palmitat de magneziu;

- O pulbere fina, usoara, onctuoasa;- Are aceleasi actiuni ca stearatul de zinc.

Stearatul de litiu - Proprietati aderente remarcabile;-

Putere mare de absorbtie pentru apa si uleiuri;- Ca dezavantaj mentionam imprimarea unui pHalcalin.

ADITIVICOLORANTI

- Nu trebuie folositi colorantii solubili;- Se prefera: argilele, oxidul de fier;- Lacurile insolubile obtinute din coloranti naturali sau sintetici.

Parfumuri- Se folosesc esente naturale uleiuri volatile (de roze, de lavanda, de iasomie), debarasate de substantele

toxice si iritante.

Prepararea pudrelor- Se dupa regulile generale de preparare a pulberilor compuse, cu cateva particularitati:- Componentele trebuie sa fie aduse la un grad de finete foarte avansat (pulvis subtillissimus,

corespunzator sitelor VIII si IX);


30/9730

- Este obligatorie sterilizarea pentru pulberile care se aplica pe pielea sugarilor, pe rani sau plagi, arsuri,cf FRX;

- Excipientii termostabili se sterilizeaza la etuva la 160C, 3 h; 170C 1 h; 180C 30 min, in functie denatura excipientilor;

- Se pot folosi si alte temperaturi cu conditia ca metoda sa fie eficienta: 140C-3h; 160-2h; 170-180 1 h, pentru substantele termostabile: talc, aerosil, caolin, amidon, grasimi, sulfamide, acid boric.

- Substantele termolabile se incorporeaza aseptic in amestecul de excipienti sterilizat in prealabil siconditionarea se realizeaza in recipiente sterilizate in prealabil.

Caracteristicile fizico-chimice ale pudrelor care influenteaza biodisponibilitatea- Pudrele, spre deosebire de pulberi, au unele proprietati specifice, precum:

Modul de administrare; Sterilitatea; Capacitatea de adsorbtie sau absorbtie; Capacitatea de cedare a s.a.; Porozitatea; Marimea particulelor: maxim 120 microni (sita VIII); Prin pulverizare avansata se mareste suprafata de contact dintre particulele pudrei si tesuturile lezate,

deci cresc resorbtia si biodisponibilitatea. Pudrele care se administreaza pe plagi deschide trebuie sa aiba un grad de diviziune cat mai mare; Pudrele administrate in cavitatile naturale trebuie aduse la un grad de diviziune coloidal; Pudrele trebuie sa aiba capacitate mare de absorbtie a umiditatii si grasimilor.

- Trebuie sa: Adere de tegumente;

Aiba densitate mica; Aiba pH neutru; Nu contina componente iritante; Nu aiba proprietati abrazive.

Pudre normele OMS prevad:- 102 microorganisme/g (pudre care se aplica pe pielea intacta, intravaginal, intraauricular);- Dar sa fie lipsite de enterobacterii, Pseudomonas aeruginosa, Staphilococcus aureus.

Exemple de pudre. Substante active- Pudre sicative

Aceste pudre absorb secretiile, impiedicand frecarea si macerarea pielii; Contin: excipienti: talc, amidon, carbonat de magneziu, oxid de magneziu; Substante active cu diverse actiuni terapeutice.

- Pudre sicative antipruriginoase Contin mentol, ulei de menta, camfor, anestezina; Cele care contin mentol au si actiune racoritoare.


31/9731

- Pudre sicative astringente Contin tanin, saruri de bismut, oxid de zinc.

- Pudre sicative antisudorifice Contin acid salicilic (astringent, cheratolitic, antiseptic), carbonat de magneziu, alaun;

Prin capacitatea de absorbtie crescuta absorb toxinele si mirosul neplacut al transpiratiei.

- Pudre sicative acide Refac mantaua acida a pielii; Acidul boric are efecte toxice pe pielea erodata, nu se administreaza pe pielea sugarilor.

- Pudre lubrifiante Previn degresarea pielii; Imbunatatesc adezivitatea; Hidrofobizeaza pudrele, impiedicand formarea crustelor; Contin substante grase, ceara, lanolina, alcool cetilic, uleiuri vegetale, ulei de peste, absorbite pe

excipienti inerti, de tipul stearatului de magneziu.

- Pudre dezinfectante Contin substantele antiseptice, dezinfectante si antibiotice: dermatol, acid salicilic, iodoform, timol,

sulfamide, cloramfenicol, bacitracina, neomicina, penicilina; La aceste pudre prepararea se face aseptic; Se poate asocia ureea, marind capacitatea de absorbtie si actiunea antibioticului in pudre cu

cloramfenicol si penicilina.

- Pudre nesterile Se conditioneaza in pungi de hartie pergaminata, cutii de aminoplast sau cutii metalice cu capac

dublu, perforat;

- Pudre sterile Borcane de sticla sterilizate; Se noteaza pe eticheta steril sau preparat aseptic; Termentul de valabilitate: Temperatura camerei pudre cu antibiotice, enzime 7 zile;

Temperatura +4C, 3-6 luni, pe eticheta se noteaza: a se pastra la rece.

Conservarea pulberilor- Se face conform FRX, in recipiente bine inchise;- Pulberile efervescente se conditioneaza in recipiente inchise etans, sau bine inchise, in prezenta

silicagelului in capacul recipientului;- Pudrele au o stabilitate mai mica in comparatie cu substantele cristalizate sau pulverizate in fragmente

mai mari;- Conservarea pulberilor este limitata; se prepara la nevoie, conform FRX;


32/9732

- Conservarea pulberilor ridica probleme din cauza suprafetei mari de contact a acesteia cu: mediulexterior, umiditatea (influenteaza negativ pulberile cu substante higroscopice si delicvenscente), aerul(prin oxigen, dioxid de carbon, monooxid de carbon si alte gaze continute), materialul de ambalaj.

- Oxigenul favorizeaza oxidarea taninurilor, a compusilor fenolici, a acidului ascorbic; pentru a evitaaceste fenomene nedorite se adauga antioxidanti;

- Dioxidul de carbon produce reactii de carboxilare ale unor substante; prin carbonatarea hidroxiduluide calciu se obtine carbonat de calciu;

- Alte gaze aflate intamplator in atmosfera pot fi absorbite daca recipientul nu este bine inchis;- De exemplu: hidrogenul sulfurat, dioxidul de sulf, acidul clorhidric duc la modificarea compozitiei

pulberii care contine carbune sau amidon;- Se recomanda ca pulberea sa fie bine tasata in recipientul de conditionare pentru a elimina golurile de

aer;- Recipientul trebuie sa fie umplut perfect pentru a limita spatiul liber de deasupra;- Se recomanda ermetizarea inchiderii.- Lumina favorizeaza reactiile de oxido-reducere, de hidroliza, polimerizare, schimburile alotropice,

reactiile de izomerizare.

Pentru a evita aceste modificari:- Substantele fotosensibile se pastreaza in recipiente de sticla sau de portelan, colorate;- Recipiente invelite in hartie de culoare neagra sau pastrate in dulapuri bine inchise;- Recipiente metalice sa nu influenteze continutul;- Metale precum cumprul, fierul, zincul, aluminiul sunt interzise pentru pulberi cu iod, derivati

halogenati, cianuri.

Controlul pulberilor- Se prevede un control organoleptic:

Aspect; Culoare; Miros; Gust;

- Omogenitate, cf FRX marimea particulelor;- Gradul de finete, cf FRX;- Analiza granulometrica;- Suprafata specifica;- Uniformitatea (variatia masei), cf FRX;- Continutul in substante active, cf FRX;- Capacitatea de cedare a s.a.;- Capacitatea de absorbtie, sterilitatea, cf FRX.

- Omogenitatea

Pulberile trebuie sa aiba un aspect omogen, in strat subtire si privite cu o lupa (4,5X) nu trebuie sa prezinte aglomerari de particule.


33/9733

- Gradul de finete Se exprima prin nr sitei;

- Masa totala pe recipient Se efectueaza in cadrul pulberilor nedivizate. Se cantareste continutul din 10 recipiente; fata de masa

declarata pe recipient se admit abaterile procentuale prevazute tabelar.

- Uniformitatea masei La pulberile divizate se cantareste individual continutul a 20 de doze si se calculeaza masa medie.

Fata de masa medie calculata, masa individuala poate sa prezinte anumite abateri procentuale prevazute in tabelul A al tabelului. Pentru cel mult 2 doze se admit abaterile procentuale prevazutein coloana B a acestui tabel.

- Dozare Se efectueaza conform prevederile din monografia respectiva. Pentru pulberile compuse nedivizate fata de continutul de s.a. declarat , daca nu se prevede altfel, se

admit abaterile procentuale prevazute in tabelul din FRX; Pentru pulberile compuse divizate, fata de continutul in s.a. declarat daca nu se prevede altfel, se

admit abaterile procentuale prevazute in tab din FRX.

Conform FRX, sup 2004, pulberile pentru aplicare cutanata trebuie sa corespunda urmatoareleteste:

- Finetea daca este prevazut, finetea pulberilor se determina folosind testul sitelor sau alta metodacorespunzatoare;

- Uniformitatea continutului in cazul in care continutul pulberilor unidoza pentru aplicare cutanata, in

s.a. este mai mic de 2 mg sau 2% trebuie sa corespunda cu testul B pentru uniformitatea continutului preparatelor unidoza. Daca preparatul contine mai multe s.a. cerintele se aplica pentru fiecare in parte.- Uniformitatea masei se aplica pt preparatele unidoza. Cand testul uniformitatii continutului este

prevazut pt toate s.a., testul uniformitatii masei nu mai este necesar.- Sterilitatea cand eticheta preparatului arata ca este steril, acesta trebuie sa corespunda testului de

sterilitate.

Controlul sterilitatii-- Metoda microbiologica: pulberile se dizolva in apa (insolubile se suspenda in apa sterila) sau ser

fiziologic steril in proportie de 10%;- Se insamanteaza in medii de cultura;- Se folosesc metoda directa sau metoda filtrarii prin membana.

Determinarea constantelor caracteristice microstructurii- Porozitatea, volumul aparent, densitatea aparenta si reala;- Determinarea densitatii aparente (indice de greutate/volum) se efectueaza prin aprecierea volumului

unei cantitati de pulbere cantarite;- Nu este specifica substantei, e determinata de gradul de dispersie, porozitatea sistemului solid;- Pt determinarea densitatii aparente a pulberilor, se folosesc 2 metode:


34/9734

Determinarea densitatii aparente prin cadere libera; Prin tasare.

Determinarea volumului aparent- Vol aparent inainte si dupa tasare, comportarea la tasare, precum si masa volumica aparenta a solidelor

divizate;-

Aparatul utilizat poate provoca 250+- socuri mecanice pe minut prin cadere de la o inaltime de 3+-0,2mm. El este constituit dintr-un cilindru de 250 ml, gradat din 2 in 2 ml, a carui masa trebuie sa fie de220 g+- 40g.

Tehnica de lucru in cilindrul gradat uscat se introduc fara a tasa 100g substanta de analizat. Se fixeazacilindrul pe suport; se citeste volumul aparent de tasat, v0, estimat cu precizie de 1ml;Se provoaca 10, 500 si 1500 de socuri si se citesc volumele corespunzatoare, v10, v500 si v1500estimate cu o precizie de 1 ml;

Rezultatele se pot exprima prin:

- Vol aparent- Vol aparent dupa tasare- Masa volumica aparenta inainte de tasare;- Masa volumica aparenta dupa tasare sau masa volumica a produsului tasat.

Determinarea suprafetei specifice a pulberii- Influenteaza reactiile fizico-chimice (resorbtia s.m.);- Metode folosite:

Procedeul permeabilitatii (permeabilimetru), fotometrie, adsorbita de ioni sau molecule; Pulberi care se administreaza prin inhalare; Proportia pe care o reprezinta particulele fine in aerosoli de administrat; Evaluarea aerodinamica a particulelor fine FRX Supl 2001.

Determinarea limitei dimensiunilor particulelor la microscop- Se cantareste o cantitate corespunzatoare din pulberea de analizat (de ex, intre 10 mg si 100) si se

suspenda in 10 ml mediu de dispersie adecvat, in care pulberea sa fie insolubila, adaugand, daca estenecesar, un agent tensioactiv.

- O parte din suspensia omogena se introduce intr-un citometru si se examineaza printr-o exploraresuccesiva a imaginii la microscop, o arie corespunzatoare la cel putin 10 micrograme pulbere de

analizat;- Se numara toate particulele a caror dimensiune maxima este superioara limitei prevazute;- Limita dimensiunii particulelor si nr admis de particule a caror dimensiune este superioara limitei

admise sunt prevazute in monografiile respective.

PUDRE- Determinarea pH-ului;- Capacitatea de adeziune pe pielea uscata/umeda, depunerea unei cantitati de pudra pe 100 cm de

suprafata pielii, inlaturand surplusul care nu adera cu o pensula;


35/9735

- Se cantareste din nou.

CAPSULE MEDICINALE- Sunt invelisuri destinate sa acopere medicamentele solide, moi sau lichide, divizate in doze unitare.

Roluri :- De a usura administrarea;- De a masca gustul si mirosul neplacut;- De a creste stabilitatea preparatelor;- De a dirija actiunea s.m. intr-o anumita portiune a tubului digestiv.

Compozitie:- Invelis (din gelatina sau alte substante), glicerol sau sorbitol; excpienti agenti tensioactiv, opacifianti,

conservanti antimicrobieni, edulcoranti, coloranti;- Preparatul farmaceutic continut care se ingereaza impreuna.

Cps dura umectare (apa si lichidul gastric) capsula perforata imbibare + dizolvare in lichid gastric capsula imbibata (dizolvare) dizolvare in lichid gastric masa aglomerata dezagregare in tractulgastrointestinal suspensie concetrata dizolvare su.m. dizolvata in tr. Gastrointestinal absorbtie s.m. in sange.

FRX o monografie care se refera la preparatele farmaceutice formate din invelisuri cu doze unitare des.a. asociate sau nu cu substante auxiliare, destinate administrarii pe cale orala;

- Exista capsule cu administrare : rectala, vaginala, topica care corespund altor conditii de calitate;- Termenul de capsula se foloseste si numai pentru invelis;- Se clasifica in:

1. Amilacee;2. Gelatinoase se inghid odata cu s.m.;3. Capsule de hartie se refera doar la ambalaj, care se arunca (papiracee).

Capsulele amilacee (casete)- Sunt prevazute in FRX;- Au o importanta diminuata pentru inlocuirea cu cele gelatinoase;- Se folosesc in farmacie la realizarea pulberilor magistrale divizate;

- Sunt constituie din coca de amidon nedospit;- Au forma de semicilindri plati, putin diferiti ca diametru ce se inchid prin suprapunere si apasare usoara;- Se mai numesc casete sau buline.

Avantaje- Prin invelirea s.a. mascheaza gustul si mirosul neplacut al componentelor;- Nu au actiune terapeutica, chiar daca sunt digerate in tubul digestiv dupa ingerare;- Elibereaza continutul rapid;- Se preteaza la realizarea in farmacie de pulberi divizate;


36/9736

- Au mai multe marimi;- Asocierea in acelasi preparat a componentelor incompatibile prin introducerea unei rondele din acelasi

material intre ele.

Dezavantaje- Se pot folosi doar pt substante uscate: pulberi si granule;- Inghitirea este dificila daca au volum mare si pentru aceasta trebuie sa se inmoaie in prealabil in apa;- Materialul este fragil, se poate deforma usor, se rupe sau cele 2 semicapsule se pot detasa si pot

imprastia continutul;- Invelisul este sensibil la umiditate, este permeabil pentru gaze si componente volatile, pierzandu-se

astfel din compozitie;- Substantele higroscopice, delicvescente si amestecurile eutectice se conditioneaza prin masuri speciale:

amestec cu lactoza sau disc hostia;- Amidonul poate reactiona cu unele componente: iod.

Invelisul capsulelor excipienti si adjuvanti (plasticizanti, conservanti antimicrobieni, coloranti);

- Excipienti: amidon de grau, de porumb, faina de grau, de orez;- Adjuvanti:

Plasticizanti glicerol, ulei de ricin 1% - luciu, elasticitate; Conservanti antimicrobieni nipagin, nipasol, acid sorbic; Coloranti solubili.

Obtinere industrial- Amidon de grau (plasticitate) in amestec cu cel de porumb (aspect stralucitor) din care se obtine o pasta

in care se adauga o cantitate mica de ulei;- Pasta se asaza intre 2 placi circulare din bronz ce contin alveole asemanatoare fagurelui de albine;- Placile metalice se incalzesc electric si in timp foarte scurt, foile se coc, se scot de pe plagile unse cu

ulei in prealabil, rezultand niste foi albe;- Se lasa 24-48 h la rece in atmosfera umeda, pentru a recastiga o mica cantitate de apa, scazandu-se astfel

fragilitatea;- Se decupeaza, se separa cutiile de capace;- Capsulele necorespunzatoare se indeparteaza;- Se ambaleaza in cutii de carton cu 2 compartimente: pentru cutii si pentru capace.

Dimensiuni: 00 (0,1-0,3g), 0 (0,5-1), 1 (1-1,5), 2 (1,5-2,5g);

- Controlul calitatii FRX culoare alba, uniforme, margini intregi, suprafata lucioasa, rezistente lamanipulare, fara gust si miros neplacut, in apa sa dea pasta moale in 30 sec, sa nu contina metale negre,reziduu la calcinare mai mic de 1%;

- Se umplu manual;- Se ambaleaza in cutii de material plastic, nu in pungi de hartie.Capsule gelatinoase tari (sup 2004)- Se mai numesc capsule cu capac, operculate sau gelule;- Au forma de cilindri alungiti, cu capete rotunjite;


37/9737

- Se inchid prin imbucare, contin pereti tari;- Au invelis discontinuu, contin amestecuri de substante sub forma de pulberi si granule, lichide,

excipienti.

Curs 5. 8.11.2013

Capsule Medicinale

Capsule gelatinoase tari

- Se mai numesc capsule cu capac, operculate, sau gelule- Au forma de cilindrii alungiti cu capete alungite, care se inchid prin imbucare, contin peretii tari- Invelis discontinuu, contin amestecuri de substanta sub forma de pulbere, granule, lichide, excipienti

Avantaje capsule

1. compozitia simpla a formularii

2. se asigura o dozare corecta pulbere cu eliberare rapida Pulbere granulata, curgere imbunatatita, volum redus

3. fabricare facila si rapida4. volum mic, facilitate la depozitare5. mascheaza gustul si mirosul neplacut6. se asigura stabilitate si protectie corespunzatoare (pot fi inchise ermetic, integritate fizica conditionare in blistere)

7. caractere macroscopice bune aspect agreabil, nu au gust, pot fi aromatizate, administrare usoara8. identificare facila culoare s.a9. BD superioara formelor farm solide (comprimate) pentru ca gelatina se dizolva usor10. dirijarea cedarii S.a. in stomac preparate enterosolubile si cu actiune prelungita prin invelisul rezistent sau printr-o preluc rare

corespunzatoare continutului11. conservare un timp indelungat, prin pastrare in absenta umiditatii12. forma de capsula gelatinoasa se foloseste si la administrarea pe aalte cai (rectala, vaginala, topica)

Dezavantaje

- Cost de productie ridicat- Depozitare, conservare temperatura sub 30 grade C- Limite de aplicare- Limite in continut (subst care reactioneaza cu gelatina, o dizolva sau maresc permeabilitatea

peretilor)- Stagnare in esofag


38/97


39/9739

7. Calea de administrare

calea orala Calea vaginala Calea rectala Calea oftalmica

8. cedarea substantei active

capsule gastrosolubile Capsule enterosolubile Capsule cu eliberare modificata (capsule cu eliberarea prelungita sau sustinuta, capsule orodispersabile)

FORMULAREA CAPSULELOR GELATINOASE TARI

- Dozaj precis, BD buna, usurinta de umplere si de productie, stabilitate si eleganta- Componentele active si inactive trebuie sa fie amestecate cu atentie penrtu a asigura un amestec uniform

de pulbere de umplere- Studiile de preformulare sunt efectuate pentru a determina daca toate pulberile in vrac pot fi amestecate

in mod eficient

Materii prime

- Substante medicamentoase- Substante auxiliare- Materiale si recipiente de conditionare

Capsulele operculate se pot umple cu:

- Pulberi si granulate- Microgranule, granule- Comprimate mici singure sau asociate cu pulberi- Capsule mai mici in una mai mare- Lichide sigilare cu banda de gelatina topita Rezulta asocieri pentru a separa componentele incompatibile sau pentru eliberarea programata (actiune

prelungita) Se pot introduce si amestecuri fluide in stare topita care se solidifca rapid la rece

Formularea capsulelor gelatinoase tari

- Substanta activa

1. Substante greu solubile sau micronizate

influenteaza curgerea si amestecarea solutie DILUANT, Suprafata specifica mare obtinuta prin micronizare poate fi redusa prin aglomerare solutie

ADAUGAREA UNOR UMECTANTI (SURFACTANTI) Atunci cand este necesar dimensiunea particulelor poate fi redusa prin macinare pentru a produce

particule variind de la 5-1000 um


40/9740

DILUANTI

- Lactoza, amidon, fosfat dicalcic- Cresc capacitatea de curgere

Alegerea diluantilor

- Diluantii solubili pentru s.active greu solubile

INCOMPATIBILITATI POSIBILE

- Exemplu clasic : tetraciclina capsule formulate cu fosfat de calciu

Lubrifianti

- GLISANTI (dioxid de siliciu coloidal cum ar fi denumiri comerciale: Cab O Sil, Aerosil)- Concentratie optima, in general < 1 %, de obicei 0,25-5,0%- Lubrifiantii adevarati si antiaderenti (stearat de magneziu, acid stearic)- Cei mai buni lubrifianti sunt hidrofobi- Cresterea concentratiilor intarziee dizolvarea- Amestecarea o problema pentru lubrifianti cu curgere laminara (talc)

!EVITATI AMESTECAREA EXCESIVAEFECTUL ESTE EXACERBAT LA GRADE MAI MARI DE COMPACTARE

Dezagreganti- Amidonglicolat de sodiu; croscarmeloza sodica

ACCELERAREA PROCESULUI DE DIZOLVARE- Promovarea penetrarii lichidului (wicking), eficienta se amelioreaza de obicei cu o forta sportia de

presare

Tensioactivi- Docusat de sodiu; laurilsulfat de sodiu

ACCELERAREA PROCESULUI DE DIZOLVARE cresterea capacitatii de umectare a lubrefiantilorhidrofobi

Niveluri tipice de utilizare: SLS 1-2%; docusat de sodiu 0,1-0,5%

PULBERI

- Proprietati bune de curgere- Neaderente- Coezive pentru a forma comprimate la forte de comprimare reduse- Stabile- Pulberi de origine vegetala curgere slaba- Reducerea aderentei la suprafata pieselor de dozare, acoperirea cu finisaje metalice diferite

Pulberi pentru inhalare- Grad avansat de diviziune (micronizare), ca atare sau diluata cu lactoza


41/9741

- Mucoasa pulmonara- Diversificare peptide, proteine, vaccinuri- Dispozitive speciale dry poder inhaler- Capsule pe baza de HPMC (hidroxipropilmetilceluloza)

Substante auxiliare (invelisul capsulei)- Amestec de gelatina si apa- Apa distilata sau demineralizata pentru obtinerea solutiei de gelatina, intra in invelis in procent de 30-

40%- Se elimina in mare parte dupa uscarea capsulelor

Adjuvanti

Plasticizanti- Glicerina, solutie de sorbitol intre 0,1% si maxim 3,5% pentru: A da suplete peretilor

A usura suspendarea colorantilor insolubili si opacifiantilor

Opacifianti- Asigura protectia fata de lumina sau pentru a ascunde continutul (studii dulblu orb)- TiO2 pulbere alba, cu prop de a precipita colorantii hidrosolubili sub forma de saruri insolubile pe

suport de gelatina rezultand lacuri- Oxizi de fier coloranti si opacifianti

Gelatina (proteina purificata) se obtine prin hidroliza colagenului din tesuturile animale- Tip A, hidroliza acida, de tip cationic- Tip B, hidroliza alcalina, de tip anionic

Gelatina se imbiba in prezenta apei, isi mareste volumul, se dizolva la incalzire 50-60 grade C, este solubila in polialcooli

- Netoxica, buna formatoare de film, foarte pura, de o anumita granulometrie, fara anhidrida arsenioasaGelatina poate contine cel mult 1000 germeni/g si nu trebuie sa contina microorganisme patogene, Salmonella,

E.coli, Staphylococcus aureus, P.aeruginosa , fara Enterobacteriaceae , germeni anaerobi sporulati

Proprietati1) puterea gelifianta saua forta Bloom (rigiditatea unui gel de gelatina)

- se determina cu gelometrul Bloom- se apreciaza prin determinarea fortei necesare sau presiunii la care este supus un piston pentru a

patrunde: Intr-un gel de gelatina de concentratie 6,66% La temperatura camerei de 21 grade C La o adancime de 4 mm

- Exista 3 sorturi de gelatina in functie de puterea gelifianta: Cu putere gelifianta mica 50-100 Bloom Cu putere gelifianta Medie 100-200 Bloom


42/9742

Cu putere gelifianta Mare: 200-300 Bloom2) Vascozitatea

- determina grosimea si uniformitatea invelisului- Se determina asupra unui gel de 6,66% la 60 grade C- Se folosesc pipete Bloom

Se masoara cantitatea de gel ce se scurge prin tubul capilar Se determina astfel vascozitatea masurata in cPs

Variatia vascozitatii determina variatia grosimii filmului si neuniformitate

COLORANTI

- identificare, aspect estetic, naturali sau de sinteza, fara toxicitate- Protejeaza continutul de lumina- Coloranti solubili, pigmenti insolubili minerali (dioxid de titan, oxizii de fier- rosu, galben)- Rosu amarant, galben de tartrazina, negru de briliant + amestecurile lor: galben cu albastru- Prin amestecarea colorantilor se obtin toate nuantele curcubeului- Se folosesc 44 de nuante cu care se obtin diferite categorii de capsule

Unicolore Bicolore Sau cu capete transparente, translucide sau opace

- Colorarea ajuta la distingerea produselor- Se pot adauga stabilizanti chimici Na2SO3 0,1%- Substante tensioactive laurilsulfat de sodiu 0,02%

Conservanti antimicrobieni-

Previn contaminarea microbiana in timpul procesului de fabricare (sorbat de sodiu si potasiu, nipaesteri)

Agenti de acoperire acetoftalat de celuloza, HPMC ftalat pentru cedarea controlataAcid fumaric pentru a mari solubilitatea invelisului

Stabilizanti chimici Na2SO3

Agenti tensioactivi pentru obtinerea invelisului capsulelor tari, cresterea solubilitatii peretilor capsulei- Laurilsulfat de sodiu 0,15%

Aromatizanti, edulcoranti- Vanilina 0,1%, uleiuri volatile 0,2%, zahar 5%

Tipuri de capsule gelatinoase tari (Operculate)- Conditionarea formelor lichide sau semisolide, utile pentru substantele active foarte putin solubile- Slaba permeabilitate la oxigen si caracteristici de dizolvare ce pot fi utilizate pentru obtinerea eliberarii

sustinute- Excipienti compatibili cu Licaps: uleiul de arahide, uleiul de arahide hidrogenat, uleiul de ricin, uleiul

de ricin hidrogenat, uleiul de nuca de cocos. Etc


43/9743

Capsule gelatinoase tari Studii clinice dublu-orb (DB caps)

PCcaps Capsules capsule gelatinoase tari faorte mici utile in studiile preclinice orale pe rozatoare

Vcaps (Capsugel) , Vegicaps

HPMC- Nu contin componente de origine animala- Vegetarieni, restrictii religioase- Umiditate redusa, stabilitate crescuta- Include substante instabile in mediu apos, formulari higroscopice- Nu gelifica singura la temperaturi joase, t>60 grade C, se adauga carageenan, guma gellan, promotori de

gelificare, KCl sau acid citric (sistem de gelificare patentat)- Nu au miros, sunt flexibile- Nu contin conservanti, sunt usor de inghitit- Mascheaza gustul si mirosul neplacut si permit o foarte buna vizibilitate a continutului- Pot fi inscriptionate folosind cerneluri

Copollimeri alcool polivinilic metilmetacrilat (PONDAC)- Buna BD pentru substante greu solubile in apa, dizolvate in PEG 400- Se dizolva in apa, in suc gastric artificial, in fluid artificial cu pH= 6,8

Chitozan- Macromolecula naturala, polizaharid cationic, obtinut din carapacea crabilor si crevetilor prin

dezacetilare- Este degradat de microflora de la nivelul colonului - Se dizolva in apa si in lichidele biologice- Capsule gastrorezistente acoperire cu ftalat de HPMC (material enteric)

Prepararea capsulelor gelatinoase tari- Procedeul imersiei- Materie prima: gelatina

Cu putere de gelificare mare: mai mare de 200 grade Bloom Foarte pura De o anumita granulometrie

Fara anhidrida arsenioasa- Se foloseste solutia apoasa de gelatina: glicerina = 40:60- La care se adauga procente mici:

o Plastifianti: gelatina, solutie de sorbitol intre 0,1% si maxim 3-5% pentru a da suplete peretilor sia usura suspendarea colorantilor insolubili sau a opacifiantilor

1. gelatina si apa dimenarilizata calda sunt amestecate in sistemul din otel inoxidabil de topire sub vidColoranti, opacifianti precum si apa necesara se adauga in rezervoarele de alimentare cu gelatinaRezervoarele pentru alimentare sub actiunea gravitatiei toarna amestecul in masina de realizat capsule


44/9744

Obtinerea invelisului metoda imersiei- In masa gelatinoasa fluida se introduc bare metalice cu degete- Se mentin un timp apoi se ridica- Se imprima barelor o miscare de rotati in functie de axa orizontala de mai multe ori si in functie de axa

verticala- Invelisul se repartizeaza uniform pe matrita- Se formeaza corpurile si capacele- degetele se aseaza in sus si sunt transportate in tunelul de uscare cu aer cald dupa care ies si au 12%

apa- Pe tot parcursul procesului de fabricatie sunt monitorizate temperatura, umiditatea, vascozitatea

gelatinei- Dupa uscare, se coboara barele- Automat cu pense speciale se scot capsulele- Se plaseaza in alveaole si sunt taiate la un anumit nivel rezulta semicapsula- Masinile sunt formate din doua jumatati simetrice- Spatiul este climatizat cu umiditate maixima 40-50%- Cele doua semicapsule se unesc si se elimina rezultand capsula goala inchisa- Capsulele se triaza cu un selector care le inlatura pe cele cu deficiente pentru ca apoi capsulele sa poata

trece prin dispozitive de umplere- Variatia in grosimea peretelui nu trebuie sa fie mai mare de 10 micrometrii- Diferenta diametrelor cutiei si capacului trebuie sa nu fie mai mare de 25 micrometrii- Variatii inaltimii cutiilor sa nu fie mai mare de 400 micrometrii

Conservarea capsulelor goale- Containere sigilate- Umiditatea capsulelor 13-16 %- Capsule goale cu HPMC 3-6% umiditate- Corelatie intre dimensiune si continutul in umiditate dimensiunea se schimba cu 0,5% raportat la 1%

modificare in continutul de umiditate- Conditii standard de RH 35-55% (umiditate relativa)

Umplerea capsulelor operculate in industrie- Se face automat, cu probleme tehnologice importante- Atentie mare se confera reologiei pulberilor pentru uniformitatea dozarii- Se face cu dispozitive de dozare automata, volumetrica, in conditii de temperatura si umiditate 20-22

grade C, 45-50% Umid. Rel)Indiferent de sistemul de dozare si de natura materialului de umplere se succed operatiile:

1. alimentarea masinii cu capsulele goale inchise2. orientarea (cu capacul inaiten)3. Pozitionarea capsulei (corp capsula in suport)4. Deschiderea capsulei5. Umplerea corpului6. Inchiderea7. Descarcarea capsulelor cu aer comprimat


45/9745

Umplerea capsulelor goale- Pentru o dozare corecta a continutului capsulei este important ca materialul de umplere sa aiba curgerea

corespunzatoare pentru operatia rapida si regulata- Marimea particulelor se alege in functie de:

Natura instalatiei cu care se face umplerea, dimensiunea capsulelor- Particulele trebuie sa fie apropiate ca marime intre ele- Fluiditatea se amelioreaza cu talc, stearat de mg sau calciu, aerosil sau prin granulare

Umplerea capsulelor operculate in farmacie- Dispozitiv numit gelulier- Format din suport sau placa fixa, patrata,- Un set de placi mobile, patrate perforate cu 100 de orificii, avand fiecare un nr de orificii cu diametru

corespunzator unei anumite talii a capsuleor- Placile mobile se pot schimba intre ele- Densitatea aparenta a materialului cu care se umplu capsulele- Pentru a realiza o dozare corecta se asociaza cu un diluant (lactoza)- Cunoscand cantitatea de substanta activa pentru o doza si volumul ccapsulelor se adauga diluantul si se

alege placa mobila corespunzatoare- Placa mobila se deplaseaza pe plan vertical in functie de suport- Se aseaza la nivele diferite si se poate roti in jurul unui ax sau a unui sistem de polite- Se aseaza la pozitia cea mai de sus in functie de suport- Se introduc in orificii corpurile capsulelor care intra perfec- Se adauga cantitatea totala pentru cele 100 de capsule, prin curgere si nivelare cu o cartela- Toata pulberea trebuie sa intre in orificii, in capsule- Dupa umplere se da o miscare de rotatie orizontala si placa mobila se coboara putin, pana la un nivel ce

permite inchiderea cu capace, care se preseaza usor- Se da o noua miscare de rotatie, placa mobila coboara de tot si capsulele ies din orificii

Inchiderea capsulelor- Prin aplicarea capacului, uneori impins cu aer comprimat- Simpla imbucare a celor doua jumatati prezinta un risc de deschidere la numarare, divizare, ambalare,

administrare- Se evita deschiderea prin procedee de blocare

Sigilarea capsulelor se face dupa inchidere prin: Topirea gelatinei in anumite puncte in care capacul vine peste corp Prin inmuierea invelisului la locul de imbucare Sau cu o solutie de colodiu pulverizata (Licaps) Se poate aplica cu masini speciale o folie de gelatina de alta culoare la locul de imbucare - originalizare


46/97


47/9747

Cu interior gol; Perete de 3 ori mai gros decat cele obisnuite; S.a. sunt continute in invelis.

- Cps pt mestecat: Peretii de gelatina contina s.a., arome, se mesteca in gura pt eliberarea s.a. lichide (nitroglicerina

pt absorbtie direct prin mucoasa bucala).

AvantajeA. Imbunatatirea absorbtie s.m:

1. S. Lichide imbunatatirea absorbtiei s.a.;2. Cresterea BD (s.a. din cps sub forma de solutie, emulsie, suspensie);3. Scaderea variabilitatii plasmatice;

B. Complianta pacientului.C. Siguranta pentru s. Puternic active si citotoxice;D. Uniformitatea dozei pt s. a. in doze mici;E. Uleiuri si s.a. active cu p.t. scazut;F. Asigura stabilitatea produselor;G. Diferentierea produselor.

Clasificare1. Forma si marime (grame)

- Capsuline (0,2 -0,25g, 0,5g);- Perle cu greutate analoga sau inferioara capsulinelor, sferice si mai tari;- Globule cps moi, mari si elastice, care contin cantitati >1g in interior (lichid uleios);- Capsule gelatinoase moi propriu-zise contin substante 0,5 g pana la 1 g, de forma ovala.

2. Metoda de preparare- Cps moi obtinute prin imersie;- Cps moi obtinute prin presare (stantare);- Cps moi obtinute prin picurare.

3. Calea de administrare- Orala;- Oromucozala;- Pulmonara;- Rectala;- Vaginala;- Oftalmica.

4. Mod de eliberare a s.a.:- Cps gelatinoase moi gastrosolubile;- Cps gelatinoase moi cu eliberare modificata (cps gelatinoase moi cu eliberare intarziata cps

gelatinoase moi gastrorezistente), cps gelatinoase moi cu eliberare prelungita.

- Anatomia unei cps gelatinoase moi:

Invelis plasticizanti cu apa sau gelatina (coloranti, aromatizanti);


48/9748

Suprafata poate fi imprimata pt o identificare mai usoara; Continut suspensie sau solutie uleioasa agenti de suspendare comuni: lecitina, ceara galbena, ulei de

seminte de soia.- Formulare:- Peretii de gelatina: faza solida;- Produsul de umplere (matrita de umplere) faza lichida.-

Peretii cps moi: gelatina, apa, plasticizant, coloranti, aromatizanti, transparenti sau opaci, acoperiti cu unmaterial gastrorezistent pt a modula viteza de cedare a s.a.;

Materii prime1. S. medicamentoase;2. S. auxiliare;3. Materiale si recipiente de conditionare.

1. S. medicamento

CURSURI TEHNOLOGIE FARMACEUTICA.docx

Documents

Transcript of CURSURI TEHNOLOGIE FARMACEUTICA.docx