CURSUL 4: CIRCULATIA-CARACTERE GENERALE

A.Componente functionale ale circulatiei:

1.Arterele: transporta sange cu presiune mare catre tesuturi; au peretii vasculari grosi; circulati este pulsatila cu viteza mare.

2.Arteriole: rol important in asig schimburilor nutritive, electrolitice(rol major il au capilarele), cu specific pereti musculari puternici, ce sunt capabili sa inchida sau sa dilate arteriola, influentand irigatia tesutului.

3.Capilarele: colecteaza sange din capilare si conflueaza in vene.

4.Venele: au rol de conducte de transp de la tesut catre inima; principal au rol major de rezervor de sange; presiunea e scazuta la nivelul lor; au pereti mai subtiri decat arterele; au posibilitatea de a se dilata sau contracta.

B.Volume de sange in diverse teritorii:

Cea mai mare cantitate de sange este in vene

Din 84% din sange circulant: vene-64%, artere-13%,arteriole,/venule/capilare-7%

C.Presiunile sangvine in dif sectoare ale circulatiei:

Cordul pompeaza sange in aorta, presiunea sangelui medie in aorta este de 100mmHg, de la aorta vol presiunii scade treptat, cea mai mica valoare e la intoarcerea venoasa, la varsarea VCI(0-2 mmHg).

La niv capilarelor presiunea este 30-35 mm Hg langa capul arterial, 10 mm Hg la capatul venular.

Se considera ca presiunea functionala in maj paturilor capilare e de 17 mm Hg(marea circulatie).

In mica circulatie vol presiunii e mai mic.

In sistola Vd=20-25 mmHg

In diastola Vd=7-8 mmHg

Se considera ca presiunea medie in artera pulmonara este 16 mmHg

Presiunea functionala medie in capilarele pulmonare este de 7 mm Hg/

1.Debitul sangvin:

In orice tesut e in concordanta cu nevoile tisulare, adica in activ tesutul necesita mai mult sange ce e furnizat de cord care in activitate creste debitul cardiac de 4-7 ori=> fluxul sangvin creste care iriga tesuturile in activitate deoarece si nevoile tesutului de substante nutritive, oxigen , cresc.

2.Debitul cardiac:

E controlat de fluxul salvin. De la tesut intoarce pe cale venoasa spre cord. O buna intoarcere venoasa are ca rezultat o functie de injectie mare(debit cardiac mare) deci o cantitate de sange mare in sistola ventriculara ce se distribuie la tesut.

3.Presiune arteriala sistemica:

Este controlata prin mecanisme intrinseci, dar si pri mecanisme de reglare a debitului cardiac(vegetativ simpativ/parasimpatic), mecanisme umorale.

Ex: daca scade brusc presiunea arteriala sub val sistolica de 100 mm Hg se declanseaza reflux de tip simpatic care vor det vasoconstrictia. Tot prin stimulare simpatica va fi stimulat cordul, creste debitul cardiac.

OBS: in cazul unei hemoragii intervine si mecanismele coagularii cu scopul formarii trombusului alb de trombocite, apoi trobus rosu.

Se mai adauga si mecanisme umorale de reglare a presiunii arteriale (in cazul presiunii arteriale, cel mai important sist de reglare e RENINA-ANGIOTENINA-ALDOSTERON).

D.Interrelatii intre presiunea arteriala, debit, rezistenta vasculara

OBS: Debitul sangvin in orice vas este det de 2 factori:

1.dif de presiune intre cele 2 capete ale vasului

2.dif si importanta la fluxul sangvin=rezistenta vasculara periferica

Q=DP/R

Q=fluxul/debitul sangvin

DP=dif pres intre capete

R=rezistenta vasculara periferica

E.Debit sangvin

=cantitatea de sange care trece printr-un anumit punct al sist circulator, intr-o perioada data.\

Se masoara in l/min sau ml/sec. Debitul circulator global al unui adult este Sl/min.Metode de masurare a debitului-> indirecte; ->neinvazive, se efectueaza cu dispozitive mecanoelectrice numite debitmetre Doppler. Se aplica pe suprafata vasului, contin cristale izoelectrice care in mom stimularii electrice emit vibratii sonore.

F.Unitatea de masura pt presiunea arteriala:

Se masoara in mmHg, forta exercitata de masa sangvina pe unit supraf vasculara.

Ocazional se mai masoara in cm apa. O presiune de 10 cm apa=presiunea suficienta pt a ridica o coloana de ala la inaltimea de 10 cm. Cand se afirma ca presiunea arteriala e 100 mmHg, insmn ca forta exercitata de aceasta masa sangvina pe peretele vascular e suficienta pt a impinge o coloana Hg la inaltimea de 100 mm.

1 mmHg=1,36 cm apa

G.Rezistenta la curgerea fluxului:

=greutatea intalnita de sange la curgerea printr-un vas.

Poate fi indirect: R=DP/G

Daca DP=1 mmHg si G=1ml/sec, atunci=>R=0 ounitate de rezistenta periferica(URP)

OBS: in anumite conditii, cand vasele sunt puternic contractate R poate sa creasca pana la 4 URP, iar in relaxare R scade pana la 0,2URP.

Regula POISEUILLE:

R=raza vasului

L=lungimea

V=vascozitatea

R=direct prop. Cu L*v, invers prop cu r4

H.Vascozitatea sangvina:

Este data de concentratia de eritrocite(de val H+).

H+=40-50%

Cu cat H+ este mai mare cu atat vascozitatea este mai mare.

Vascozitatea sangelui totala la un om normal = 3 poise

Daca H+ creste aprox 70% vascozitatea sangelui poate creste pana la 30 poise, iar curgerea este incetinita.

I.Complianta/capacitatea vasculara:

=cant de sange ce poate fi depozitata intr-un anumit segm al circulatiei pt orice crestere a presiunii arteriale cu 1 mmHg.

OBS: complianta distensibilitate vasculara

Complianta=distensibilitate * volum=> complianta unei vene de 24 x mai mare complianta arteriala decoarece vena e de 8 ori distensibila/elastica si poate inmagazina un volum de sange de minim 3 ori mai mare decat artera coresp.