CURSUL 10 Si 11docx

8/19/2019 CURSUL 10 Si 11docx

1/10

CURSUL 10

Opera romantică în Germania înainte de Wagner

La începutul secolului XIX, scena operei germane oferea un tablou perstriţ, cu abundenteinfluenţe italiene şi franceze. Traiectoria sa marcase totuşi până atunci câteva momente de

referinţă !luc", #ozart, $eet%oven, singspiel &teatrul popular german, cu momente cântate şi

altele vorbite'.

(e la sfârşitul secolului X)III se face însă tot mai simţită ideea întemeierii *perei

+aţionale. *dată cu suflul omantismului literar această idee prinde tot mai mult contur.

-n prim reper E.T.A.Hoffmann &//01233'

1 în sensul celor de mai sus, concludentă poate fi scrierea sa programatică Poetul şi compozitorul

&24' &cf. p.452'.

1 opera sa Undine &20' rămâne de asemenea un model timpuriu de operă romantică.

(e comentat subiectul6sirenă

Ld!ig Spor &/ 1 2'

1 opera Faust &20' 1 un alt e7emplu timpuriu

• Car" #aria $on We%er &/20, 8utin 1 230, Londra'

Repere %iografice

91a născut în familia unui actor şi director muzical. :şa pătrunde de timpuriu în lumea teatrului. 8ste

obişnuit de mic cu sc%imbări de locuri; cu lecţii neregulate de muzică &între alţii, cu #ic%ael )ogler la )iena'

2?4 1 capelmaistru în @rozlaA6Bolonia;

2?0 intendent muzical la curtea von @Crttemberg, la Darlsru%e;

2?/12? 1 9tuttgart, secretar şi profesorde muzică al prinţului LudAig; locuieşte de asemenea la#ann%eim şi (armstadt

a susţinut şi turnee de concerte ca pianist, în 8lveţia, la Braga, la $erlin

24 directorul *perei din Braga,

20 directorul *perei din (resda 1 emancipare naţională

230 călătorie la Londra 1 deEa bolnav de plămâni 1 pentru. spectacol cu Oberon. :colo moare


2/10

Repere a"e crea&iei

Fontribuţia sa la evoluţia limbaEului muzical se concentrează în special pe teritoriul

operei. :stfel, după #ozart şi $eet%oven, @eber reprezintă următorul reper al *perei germane

până la @agner.

Fea mai importantă dintre partiturile sale rămâne Der Freischütz &2/13?, p.a.23'

1 ca 9timmung şi colorit conţine evidente elemente romantice &a se vedea armonia, orc%estraţia

etc.';

1 totodată este reprezentativă pentru fenomenul de trezire a conştiinţei naţionale germane.

1 -vertura pe linia Zauberflöte1ului mozartian şi al beet%ovenienei Leonora 3.

1 apar aici noi simboluri asociate unei noi e7presii orc%estrale, unei noi concepţii simfonice, unei

alte tematici 1 feericul.

Brin Freischütz compozitorul crează tip" de operă germană romantică, stimulat de singspiel şi

caracterizat prin

1 limbaE muzical în bună parte de inspiraţie populară

1 subiecte inspirate din basme, legende, feerii.

1 orc%estraţia foarte sugestivă, ce încredinţează numeroase pasaEe instrumentelor solistice

1 clarinet, corn, fagot etc.

Der Freischütz , asemeni mai târziu lui Oberon&230', este o operă'feerie; în vreme ce o a treia

cunoscută operă a sa din totalul celor G compuse, ur!anthe

&234',

se plasează în sfera"egendei.

: mai scris 3 simfonii, uverturi, lucrări pentru. Instrunemte solo şi orc%estră &3 concerte pentru

clarinet H 2 , 2 1 şi 3 pentru. pian 1 2?, 23', muzică de cameră, muzică pentru pian

&variaţiuni, sonate, piese de sine stătătoare 1 "n#ita$ie la #als 1 2G'; 4 misse, cantate, muzică de

cor, lieduri.

Heinric( #ar)c(ner &/G5120'

+e interesează pentru influenţa pe care a e7ercitat1o creaţia sa asupra tânărului @agner.

1 %ans %eiling &244' H se înscrie pe traiectoria lui 8.:.T.


3/10

Ro%ert Sc(mann &2?1250'

' (eno#e#a &25?'

A"%ert Lort*ing &2?125'

1 Zar und Zimmermann &24/'

1 Der )ildschütz &23'

Otto +ico"ai &2?12G'

' *e#estele #esele din )indsor &2G'

,riedric( $on ,"oto! &231224'

1 +artha &2G'

-i%"iografie

CURSUL 11

RICHARD WAGNER - DRAMA MUZICAL Ă

Privire de ansambl

În peisajul policrom, adeseori contradictoriu, al secolului XIX, Richard

Wagner se proflează ca personalitate puternică, originală, ce a asimilat şi a

sintetizat înnoirile de limbaj muzical ale epocii romantice izbutind să traseze o

nouă orientare artei sonore.

rea!ia sa B de"enită reper în istoria genului liric # se situează la polul

opus $a!ă de cea a unui %chubert, %chumann sau hopin &muzicieni atraşi de

s$era tot mai intimă a e'presiei(. )ătimaşul Wagner se îndreaptă impetuos #

precum odinioară *eetho"en # spre grandios, spre monumental. oncep!ia sa,

cu in+uen!ă pro$undă asupra contemporanilor şi asupra genera!iilor ce au

urmat, se indi"idualizează mani$est sub toate aspectele limbajului muzical al

melodiei, al orchestra!iei şi mai ales al armoniei de"enite principal element de

stil.


4/10

a! "nn#iri ale limba$li m%i&al

-st$el, lărgirea sistemului tonal atinge în crea!ia agneriană limita

e'tremă, lăs/nd să se întrezărească orizontul atonalismului. Sis'eml s(

arm#ni& cochetează, de $apt, cu permanentele incursiuni într#o lume

nestrăbătută încă şi cu re"enirile la $unc!ionalismul care asigură totuşi acestei

muzici pilonul de sus!inere.

0in rafnatul joc armonic deri"ă apoi marea plasticitate a !esăturii

sonore, curgerea continuă a acelei Amel#dii in)ni'e@ cromatizate e'cesi",

proiec!ie pe orizontală a discursului de tip omo$on.

*r&+es'ra,ia se conturează şi ea în mod specifc, mul/ndu#se pe

e"olu!iile armonico#melodice ca o nouă dimensiune a spa!iului şi culorii. Rolul

instrumentelor de su+at sporeşte sim!itor, coardele # di"izate pe o largă

supra$a!ă # creează "eridice raporturi de perspecti"ă, iar tutti#urile

orchestrale în ppp con!in germenii "ibra!iei impresioniste.

1enul muzical asupra căruia R.Wagner şi#a îndreptat întreaga aten!ie a

$ost # aşa după cum se ştie # 'ea'rl liri& drame m%i&ale şi nu opere şi#a

denumit autorul opusurile. &- se "edea argumenta!ia e'primată concludent în

scrierile sale teoretice2 Opera şi drama( În acest conte't, lucrările sale de altegenuri &3 oratoriu, 3 ciclu de 4 lieduri pentru "oce de $emeie pe "ersuri de

5athilde Wesendoc6, 3 sim$onie în 0o major, 3 u"ertură, 3 marş(, nu

reprezintă dec/t sporadice e"adări din s$era în care muzicianul şi#a mani$estat

plenitudinea geniului.

7ăscut la 8eipzig, căsătorit de două ori,

a doua so!ie a $ost osima, fică a lui 8iszt şi $ostă so!ie a lui 9ans "on

*:lomort la ;ene!ia, Wagner şi#a legat numele de *e?@ aici a $ost reprezentată monumentala sa tetralogie

A Inelul Niebelungilor B. Cot aici, în 3>>D, a asistat la premiera ultimelei sale

drame muzicale, Parsifal. 0upă moarte, ful său %ieg$ried a men!inut tradi!ia


5/10

$esti"alului, în "igoare şi azi. ;ară de "ară se montează cu acest prilej în

e'clusi"itate crea!ia maestrului. )rin intermediul postului de radio Rom/nia

5uzical publicul rom/nesc a putut audia în transmisiune directă

prestigioasele spectacole ale ultimei edi!ii.

0upă 5onte"erdi, 1luc6 şi 5ozart, maestrul de la *e


6/10

- 'il de v#&e solicitat, de o robuste!e specială, capabil să se

detaşeze deasupra sonorită!ilor ample ale orchestrei

e'&/

5erg/nd în continuare la detaliu, enumerăm totodată opusurile.

)otri"it e'ege!ilor, se pot distinge la acest palier F perioade stilistice.

I/ Gste cea în care Wagner preia $orme şi caracteristici ale genului.

)rima sa lucrare scenică, Die Feen 2 Zânele&3>FH(, este o operă

romantică, înrudită stilistic cu operele lui 9.5arschner. - doua,

Das Liebesverbot / Dragoste interzisă &3>F@(, apare jumătate

buă, jumătate re"olu!ionară. adaptare a modelelor italian şi

$rancez. şi dacă ambele partituri sunt considerate drept încercări

timpurii, drept trepte pregătitoare, dimpotri"ă, în Rienzi &3>HJ(se întrezăresc deja "iitoarele caracteristici stilistice, chiar dacă

ane'ele şi des$ăşurarea operei este încă puternic legată de

Grand Opéra $ranceză.

II/ 0ebutează cu Der fiegende Holländer / Olandezul zburător &3>H3(,

operă născută la )aris şi reprezentată la 0resda.

Glemente ale "iitoarei crea!ii apar deja rolul substan!ial acordat

textului po!estirii, solu!ia dramaturgică a iubirii "e tre"e din"olo de moarte,patosul c/ntului inspirat dramatic, limba#ul or"$estral e'presi", integrat

ac!iunii printr#o culoare sonoră di$eren!iată şi prin bogate legături moti!i"e,

aspira!ia &identifcabilă şi la Weber şi la 5arschner( de a renun!a la

tradi!ionalele numere în $a"oarea unor mari s"ene legate organic.

Tannhäuser &3>H4( # o perspecti"ă romantică asupra G"ului 5ediu

german. %e accentuează tendin!a către construc!ii sonore e'tinse şi

caracterizate prin culoare sonoră.

Lohengrin &3>H>( precede perioada pre$acerilor radicale # pornind mai

ales de la dez"oltarea tehnicii leitmotivelor/ moti!e "ondu"ătoare

termen introdus în 3>?@ de 9ans "on Wolzogen în literatura

consacrată lui Wagner. Wolzogen $oloseşte termenul cu în!elesul


7/10

Ktemă de bazăB 2Grundt$ema, în legătură cu anumite personaje,

obiecte, sentimente, ac!iuni.

-cestă operă a $ost scrisă între anii 3>H@#3>H> pe baza unei "echi

legende nordice, legenda 1raalului. )otri"it ei, ca"alerilor din ordinul cărora

$ace parte şi eroul, le re"ine nobila misiune de a#şi pune întreaga $or!ă în

ajutorarea celor nedreptă!i!i, această $or!ă supranaturală put/nd#o însă $olosi

doar at/t timp c/t îşi păstrează anonimatul.

Preludiul la a"tul I debutează cu o temă importantă îndes$ăşurarea întregii dramaturgii, temă ce#l reprezintă pe8ohengrin # ca"alerul "enit s#o apere pe Glsa, prin!esă de*rabant, de intrigile duşmanilor. 5en!inută într#o !esăturăcomple'ă a coardelor di"izate, pornind din registrul acut, temacunoaşte o e"olu!ie de la ppp ini!ial p/nă la un impresionant %f

general. 5etamor$ozarea calmă, lentă a moti"elor luminoasesimbolizează apari!ia eroului aducător de dreptate, întruchipare aade"ărului, a dragostei şi purită!ii su+eteşti. Lrec"ent detaşat deoperă, acest prim preludiu constituie o remarcabilă piesă deconcert, mărturie a măiestriei de sim$onist a compozitorului.

Me'empluÎn derularea ulterioară a ac!iunii, prin!esa de *rabant secăsătoreşte cu 8ohengrin, nu înainte de a#i $ăgădui să nu#l întrebeniciodată cine e şi de unde "ine. 0ar curiozitatea o $ace să#şi calcepromisiunea şi 8ohengrin # neput/ndu#se eschi"a, îşi dez"ăluietaina. Înainte de a o părăsi pentru totdeauna pe Glsa, el redă chip

omenesc $ratelui acesteia, pre$ăcut de duşmani în lebădă. -nticip/nd momentul plănuitei căsătorii, )reludiul la actul III aloperei degajă o atmos$eră sărbătorească, o bucurie e'plozi"ă. )eparcursul său se detaşează F teme # D enun!ate în %f , cea de#a F#aîn p # toate într#o mişcare $oarte "ioaie, însu+e!ită # contrast/ndputernic cu liniştea sublimă a Preludiului la a"tul I .

0upă unii biograf, &o$engrin a însemnat începutul recunoaşterii

compozitorului, după al!ii interpretarea lui 8iszt &în perioada directoratului ău

la Weimar( a întrunit su$ragiile publicului. În ceea ce ne pri"eşte, considerăm

că, probabil, ade"ărul este unde"a la mijloc. Nricum, istoria men!ionează că o

sală întreagă a o"a!ionat noua lucrare, iar succesul repurtat a determinat şi

alte teatre să monteze opera în anii următori.


8/10

)entru melomanii din Rom/nia această operă are o semnifca!ie sporită

la > dec.3OD3, 1.Gnescu a dirijat'o la spectacolul inaugural al Nperei Rom/ne

din *ucureşti, spectacol sus!inut în sala Ceatrului 8iric.

Prmează un $el de cezură de crea!ie # prima parte a e'ilului de la

Q:rich. -par acum o seamă de scrieri teoretice, printre care Oper und

Drama 2Opera şi drama&3>43( este cea mai importantă. Wagner îşi e'plică

ideile re$eritoare la drama muzicală, concepută ca operă

totală(Gesamt)unst*er). Gste accentuată aici legătura dintre muzică şi te't,

rolul primordial acordat dramaturgiei născătoare de opere#unicat.

III. drama m%i&al(

• +etralogia Inelul Nibelungilor &cu începere din 3>H>(, o trilogie "u Preludiu

# zice Wagner = a cărei idee muzical#dramatică a izbutit#o cel mai bine.

# ,urul -$inului &3>4F2FH(

# al)iriile &3>4H#4@(

# /iegfried &3>4@#4? 3>@O(

# ,murgul zeilor &3>@O#?H(.

Laimoasa legendă germană este aici actualizată din perspecti"aromantică $amiliară muzicianului, şi in"estită cu $unc!ii simbolice %ieg$ried =

eroul eliberator al omenirii, este un supraom, un erou ideal.

Ideea ini!ială = 0oartea lui /iegfried = este plasată în fnal. a realizare,

putem "orbi despre o $rescă monumentală, întemeiată muzical pe relati"

pu!ine leitmoti"e, de concep!ie unitară chiar dacă se între"ede o e"olu!ie de la

!esătura mai transparentă a primelor două spre cea mult mai densă a

celorlalte, de asemenea spre o armonie mult mai comple'ă şi spre culoriinstrumentale mult mai subtile &de e'emplu în actul III din /iegfried şi în

,murgul zeilor (

• +ristan şi Isolda &3>4?#3>4O p.a.3>@4 5:nchen(


9/10

Pn imn "ibrant despre iubire, asociat muzical cu cel mai no"ator şi

intens cromatizat limbaj agnerian. 7u înt/mplător s#a afrmat că după

lo"itura de gra!ie a lui +ristan sistemul tonal nu a mai $ost acelaşi, nu şi#a mai

putut restabili echilibrul.

# fecare 'rase arm#ni&, dependent de un anume te't, de o anume

conjunctură, este aici irepetabil, de neurmat. )rodus al in"en!iei, al

inspira!iei, al momentului, acesta nu se lasă generalizat, nu se lasă

redus de la ni"elul compozi!iei, al operei e artă, la ni"elul +onsatz#

ului, al meşteşugului.

# mel#dia , acea Amelodie in1nităB in"ocat agneriană, este în $ond o

melodie anonimă, ce se degajă din aburul armoniilor cărnoase,

senzuale. )entru a#I da prestan!ă, pentru a o înnobila, pentru a#I da

energia necesară preluării rolului de $undament, Wagner găseşte

solu!ia leitmoti!ului

M-udi!ia comentată $ace obiectul seminarului

# generalizarea acordurilor de H sunete

# absen!a unui centru tonal unifcator

# modula!ia perpetuă, impre"izibilă

# pu!inătatea momentelor caden!iale clare şi mult mai $rac"enta

utilizare a caden!ei întrerupteetc.

• 0ae ştrii "ântăre2i din N3rnberg &3>@?(

0atorită ideii poetice = lupta dintre tradi!ie şi ino"a!ie, dintre "echi şi

nou #, Wagner recurge aici şi la simboluri ale operei tradi!ionale precum

u"ertura sau profluri melodice Kcumin!iB.

• Parsifal &3>>D(

Bibliograe 0e la 5otte, 0ieter. 4armoniele$re, *erlin

5urop6is"$e 0usi) in /"$lagli"$ten2hrsg."on )eter %chnaus, 5annheim

Wien Q:rich 5e


10/10

5anolache, 8. agner , prezentare de concert di$uzată în 3.J?.3O>>.

& 7itsche, Lr. Naşterea tragediei &scrisă în epoca admira!iei pentru crea!ia

agneriană(

Wagner#8iszt. 7oresponden2ă

Iliu!, ;asile. De la agner la "ontemporani "ol.

Wagner, Richard. Opera şi drama, Gditura 5uzicală, *ucureşti

Wagner,R.

CURSUL 10 Si 11docx

Documents

Transcript of CURSUL 10 Si 11docx