LUNCA PRUTULUI INFERIOR

Caracteristici geografice

Prutul izvorăşte de pe versatul nordic al Carpaţilor Păduroşi şi are o lungime de 967km

din care pe teritoriul României, 724km. Pe o lungime de 695km formează graniţa dintre România şi Republica Moldova, vărsându-se în fluviul Dunărea în aval de Galaţi, la Giugiuleşti.

Prutul face parte din grupa raurilor estice,formand granite naturala cu Ucraina si Republica Moldova pe o distanta de 704 km.Prutul reprezinta ,pe teritoriu tarii noastre ,limita estica a judetelor Galati si Vaslui.

Suprafaţa totală a bazinului hidrografic al râului Prut este de 27.540km2, din care 10900km2 se află pe teritoriul României, fiind distribuită după cele 3 sectoare al cursului Prutului:

- cursul superior cu o lungime de 629km;- cursul mijlociu cu o lungime de 1439km;- cursul inferior cu o lungime de 924km.Bazinul hidrografic şi cursului inferior al râului Prut, începe în aval de confluenţa cu Jijia

şi se termină la confluenţa cu fluviul Dunărea aval de Galaţi. Debitul mediu multianual în cursul inferior este de 632m3/s.

Valea Prutului Inferior este bine individualizată din punct de vedere fizico-geografic, fiind alcătuită dintr-o serie de îngustări şi lărgiri. Îngustările din partea de nord a bazinului Prutului inferior se datorează Podişului Covurluiului, Dealului Drumul Brăilei, Dealului Cocoşului şi Dealului Cordeş. Prutul străbate în continuare, Câmpia Elanului, largă de 3÷4km şi care are pe suprafaţa sa numeroase bălţi exploatate piscicol (de ex. Maţa – Rădeanu, Şovârca). Ultima formă de relief străbătută până la vărsarea în Dunăre este Câmpia Covurluiului, care atinge pe alocuri lăţimi de 10÷11km.

Lunca Prutului prezintă trei sectoare: grindul longitudinal de mal, lunca joasă – cu numeroase lacuri şi albii părăsite numite pruteţe şi zona de contact cu versanţii.

Debitele lichide ale râului Prut sunt influenţate de regimul precipitaţiilor şi de regimul de funcţionare a nodului hidrotehnic de la Stânca Costeşti.

Din cei 742km ai cursului principal al Prutului de pe teritoriul României, 125km sunt pe teritoriul judeţului Galaţi, de la confluenţa sa cu pârâul Elan şi până la gura de vărsare în Dunăre la Giurgiuleşti.

PRUT Prutul are puţin afluenţi pe teritoriul judeţului Galaţi: Başeu, Jijia, Elan, Horincea, Chineja. Principalele caracteristici ale râului pe sectorul judeţului Galaţi:

râul Prut are o lungime de 121 km pe teritoriul judeţului nostru,

debitul mediu multianual este de 91 mc/s, debitul maxim în anul 2005 este de 476 mc/s

măsurat la staţia hidrometrică Oancea.

Structura ecosistemului

Componenta biocenozelor este o masura a evolutiei acestora,a conexiunilor lor cu biotopul ,si modificari ale conditiilor de mediu duc la schimbari in structura calitativa si cantitativa a biocenozelor. Pe acest sector primeşte pe malul stâng, din Republica Moldova, un singur afluent Larga iar de pe malul drept, în Prutul Inferior se descarcă afluenţii de ordinul I, Elanul, Horincea şi Stoeneasa.

Prutul a fost singurul curs de apă din judeţul Galaţi în care s-a practicat temporar, un pescuit semiindustrial, alături de pescăriile din bălţile Prutului Inferior, fiindcă lunca sa inundabilă înainte de îndiguire însuma peste 25.000 ha.

Bălţile naturale şi amenajările piscicole de pe malul drept al Prutului Inferior

La nivelul anului 1977 (N. Bacalbaşa, 1978) bunurile piscicole naturale, cu suprafaţa exprimată în ha din lunca Prutului rămase după îndiguire erau:

Maţa 110 Rădeanu 226 Pochina 75 Şovârca 110 Maicaş – Fântâna Ţiganului 420 Vlaşca (Vlăscuţa) 25 Cotul Chiului 120 Leahu 48 Cotul Mare 26 Potcoava 8

În perioada 1981 – 1985, au fost impuse lucrări de amenajare în scop piscicol şi agricol în tot bazinul inferior al Prutului, în urma cărora bunurile naturale menţionate anterior au făcut obiectul unor lucrări hidrotehnice complexe.

Amenajările piscicole care au fost astfel realizate sunt de tipul crescătoriilor complexe, respectiv pepiniere şi crescătorii; s-a asigurat în acelaşi timp şi scoaterea de sub influenţa viiturilor Prutului a unor suprafeţe din lunca sa, pentru a fi utilizate în scop agricol, rămânând şi unele zone cu luciu natural de apă.

Astfel au fost executate lucrările de amenajare pentru bălţile Maţa, Rădeanu, Şovârca, Cotu Chiului şi Vlădeşti, amenajare desprinsă din complexul de ape Maicaş –Fântâna Ţiganului.

Bălţile naturaleBălţile care nu au fost amenajate de pe malul drept al Prutului au suprafeţe variabile:Pochina 75 ha;Leahu 43 ha;Vlaşca 41,8 ha;Cotu Mare 26 ha;Maicaş – Fântâna Ţiganului 156 ha;Potcoava 8 ha.

Adâncimea medie a apei pentru balta Pochina este de 1,5 – 2 m în zona centrală iar bălţile Vlaşca şi Cotul Mare au adâncimi medii de 1,2 m, minime de 0,2 şi maxime de 2 m. Regimul hidrologic al bălţilor este dependent de nivelele înregistrate de emisar, acest regim influenţând atât mărimea cât şi componenţa ihtiofaunei, în general destul de constantă.

VegetatiaIn sctorul cuprins intre localitatea Vladesti si varsare intalnim vegetatia specifica de

lunca ,iar in amonte de aceasta localitate urmeaza vegetatia de stepa propriu-zisa si vegetatia de de silvo-stepa.

Pajistile (pasunile) se caracterizeaza prin prezenta asociatiilor de paiu (Festuca pseudovina,Festuca valesiaca ) si colilie (Stipa lessingiana,Stipa joanis).Pe pasunile degradate intalnim fiuta cu bulb,barboasa,pir gros ,pelinita.

Vegetatia stepica primara a fost inlocuita cu culture agricole:grau,orz,porumb,floarea soarelui,sfecla de zahar,soia, lucena,vita de vie.Buruienile intalnite sunt:rapita,volbura,mohor, palamida,stir,mazariche ,pelin,curcubitica, orajnita, neghina, cicoale, rechie, fumarita, mur, pir.

Pe marginea drumurilor intalnim urzica moarta,troscot,pelin,musetel prost,turita, nalba, ochiul boului, pojarnita.

Dintre arbusti intalnim :porumbarul,macesul,dracila.Pasunile sunt slab productive si gazduiesc : cimbrisor,coada

soricelului,papadia,lumanarica,scaieti,alior, pelinita.Vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti si

padure,specifice solurilor aluvionale,inundate periodic si cu exces de umiditate freatica.Aici, umezeala relative este mai crescuta si au o fecventa mai mare a fenomenelor hidrometeorologice (roua, bruma,ceata).Pajistile sunt alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile reprezentate prin graminee ca:firuta,paisul,coada vulpii,trifoi,pir tarator.

Vegetatia lemnoasa este alcatuita mai ales din esente moi ca:salcie(salix alba),plop alb(populus alba),catina rosie(tamarix ramosisima)

Vegetatia palustra(balta) este reprezentata prin rogoz(carex reparia),pipirig (scirpus sylvaticus), papura(typha latifolia),stuf (phragmites communis),coada calului,izma broastei,sageata apei.

In ochirile de apa se intalneste :lintita,iarba broastei,broscarita, nufarul.

FaunaFauna silvostepei si stepei este mai saraca ea avand de suferit datorita expansiunii

activitatilor umane.Cele mai representative sunt rozatoarele: popandaul,orbetele,soarecele de

camp,harciogul,soarecele de casa.Se mai intalnesc iepurele,vulpea.Dintre pasari cele mai raspandite sunt: prepelitele, graurii, progoriile, ciocarliile,

porumbeii, gugustiuci,turturica, cucul , pupaza,sticletele ,ciorile, randunelele,vrabiile si lastunii.Pentru balti si ape curgatoare sunt representative: barza alba, corcodelul mare,

pescarusul, pescarusul argintiu, lastunul de mal.Diversitatea speciilor si efectivelle pasarilor identificate in zona sunt prezentate in mod

diferit de-a lungul bazinului inferior al Prutului.Ele sunt conditionate de structura vegetatiei zonei, varietatea habitatelor, factorul antropic si determina starea actuala in care se afla populatiile anumitor grupuri de pasari.

Speciile acvatice, mai mult fata de alte grupuri de pasari, au avut de suferit in urma efectuarii lucrarilor de amenajare hidrotehnica si ameliorare hidrologica a teritoriului realizate in bazinul inferior al Prutului (ambele maluri ) incepand din anii 1970.Modificarea peisajelor, a habitatelor prielnice refugiului si cuibaritului au dus la diminuarea substantiala a efectivelor acestora.Un alt factor limitative este deranjul provocat de om prin practicarea necontrolata a vanatorii asupra pasarilor acvatice.

Baltile permanente si temporare, elesteele,pajistile umede din zona ofera locuri favorabile de popas si hrana bogata in timpul migratiei,desi suprafetele acestora sunt restranse, ele fiind amplasate fragmentar de-a lungul luncii inferioare a Prutului.Lucrarile de desecare si asanare a terenurilor ,inmlastinite si inundabile temporar au dus la disparitia regimului liber de

inundatie.In consecinta a avut de suferit in primul rand diversitatea specifica si efectivele numerice ale populatiilor de pasari limicole.Astazi, doar asa specii ca :Limosa limosa,Tringa tetanus,Vanellus vanellus,etc. inregistreza effective relative sporite , pe cand altele , cum sunt: Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta,Haematopus ostralegus ,Numenius arquata, Phalaropus lobatus,etc.sunt intalnite in grupuri mici sau exemplare isolate.

Poate mai putin afectate in comparative cu alte grupuri de pasari ,pasarile de stuff sunt limitate in distributie de structura si suprafata vegetatiei acvatice (stufarisuri, papurisuri)

Din gralusei si lacari cele mai mari effective au fost semnalate la genul Acrocephalus.Mai rar intalnite sunt panurus biarmicus,Emberiza schoeniclus.Remiz pendulinus este o specie comuna pentru lunca inferioara a Prutului.

Grupul de pasari ripicole ,fiind cel mai putin numeroase(ca specii) in zona este supus unui continuu proces de diminuare.S-au redus vizibil coloniile de Merops apiaster,atat pep rut cat sip e brates.Colonii mari de Riparia riparia n-au fost identificate ,effective neinsemnate fiind observate atat in perioadele reproductiva si migratie. O situatie ceva mai buna a fost semnalata la Alcedo atthis, intalnit in majoritatea habitatelor cercetate desi ,mentionam ,intr-un numar redus de exemplare.

Pasarile silvicole din zona inregistreaza effective insemnate.Cu toate acestea ,efectivele unor grupuri de pasari au cunoscut o diminuare continua.Astfel dintre columbide, putine exemplare de Streptopelia turtur mai pot fi observate in bazinul inferior al Prutului.Se reduce si populatiile de Columba palumbus, supuse unui vanat intens.

Defrisarea suprafetelor silvice prin reducerea salcisurilor a influentat negative asupra cuibaritul anumitor grupe de pasari ce-si construiesc cuibul deschis sau in scorburi (paseriforme,ciocanitori).

Modificarea biotopurilor naturale,deteriorarea bazei trofice,insuficienta sau lipsa spatiilor de vanatoare au dus la reducerea brusca a efectivelor de pasari rapitoare.Foarte rar pot fi identificate in zona Aquila pomarina, Aquila clanga si Hieraeetus pennatus,aflate in regres numeric.

In timpul migratiei apar in aceasta regiune specii rare ca:Ciconia nigra,Tadorna ferruginea, Aythya marila, Pernis apivorus,Milvus milvus,Pandion haliaetus,Haematopus ostralegus,Himantopus himantopus,Numenius arquata,Gelochelidon nilotica,Sterna caspia.

In bazinul inferior al Prutului,malul drept, exista cateva cartiere de iernare a pasarilor acvatice,in special anseriforme-elesteele Mata Radeanu,Carja,Vadeni,Vladesti,Lacul Brates,eventual cursul permanent al Prutului.

Iarna au fost identificate in acest teritoriu Podiceps auritus, Cygnus Cygnus,de asemenea Casmerodius albus,Anser fabalis,Anser albifrons,Larus canus.

Bibliografia referitoare la avifauna baxinului inferior al Prutului include putine lucrari,ele analizand situatia ornitologica de ansamblu din sudul Moldovei si a Dobrogei,dar si date asupra cailor de migratie./Dumitrescu D.,Dumitrescu G.,Papadopol A.,Codreanu A. 1996)

Aprecierea componenţei ihtiofaunei,din informatiile puse la dispozitie de Centrul de Cercetare Piscicola, Prutului Inferior a fost determinată prin pescuit de cercetare în scop ştiinţific, realizat în anul 2002

Investigaţiile ihtiologice întreprinse în sectorul inferior al râului Prut s-au efectuat pe două porţiuni:

- sector I – de la confluenţa cu Dunărea şi până în zona limitrofă Bazei de genofond Cotu-Chiului;

- sector II – amonte de Baza de genfond Cotu – Chiului şi până în localitatea Oancea.

Rezultatele pescuitului de cercetare sunt consemnate în Tabelul nr.1

În primul sector analizat, gura Prut şi până în zona limitrofă Bazei de genofond Cotu-Chiului s-a identificat un număr de 19 specii, grupate în 5 familii Cyprinidae, Siluridae, Percidae, Esocidae, şi Cobitidae.

În al doilea sector investigat, amonte de Baza de genofond Cotu-Chiului şi până în comuna Oancea, s-au înregistrat un număr de 18 specii de peşti, care se încadrează în aceleaşi familii determinate în sectorul precedent.

Faţă de speciile identificate, pescarii riverani au declarat pescuirea unor exemplare din speciile Acipenser stellatus (păstrugă) şi Acipenser ruthenus (cegă).

Rezultatele cercetărilor efectuate relevă o diminuare a numărului de specii inventariate în 1947, de la 37 la 21 specii, dar nu se poate trage o concluzie finală privind acest aspect, deoarece a fost investigată o zonă restrânsă a bazinului hidrografic al Prutului.

Pe baza informaţiilor preluate din zonă rezultă că, în mod frecvent, se practică pescuitul electric (interzis de lege), având efect distructiv asupra ihtiofaunei şi mai ales asupra speciei Silurus glanis (somn), atât pentru formele tinere cât şi pentru cele adulte,fapt confirmat de prezenţa redusă a exemplarelor de somn în capturi, comparativ cu anii precedenţi. Referinţele bibliografice preluate din Bănărăscu, P., 1964 şi 1994, Usatâi, M., ş.a. 1998, Talpeş, V., 1999, indică pentru cursul Prutului între 35 şi 43 specii de peşti iar pentru sectorul său inferior 35 specii şi subspecii de peşti, care se regăsesc şi în Tabelul nr. 2.

Tabel nr.1Zonă

investigatăDenumirea speciei

Nr.ex.

% Observaţii

1 Gura Prut-Folteşti

Silurus glanis (somn) 15 1Stizostedion lucioperca (şalău) 14 0,9

Esox lucius (ştiucă) 15 1Perca fluviatilis (biban) 200 12,2

Acerina cernua (ghiborţ) 300 18,2Aspius aspius(avat) 10 0,6

Cyprinus carpio (crap) 150 9,1 Forme tinere şi adulteCarassius auratus gibelio (caras) 30 1,8Abramis sapa (cosac cu bot turtit) 500 30,2

Abramis brama (plătică) 50 3Ctenopharyngodon idella 8 0,5

Hypophthalmichthys molitrix (sânger) 15 0,9Leuciscus idus (văduviţa) 9 0,5Alburnus alburnus (obleţ) 300 18,2Cobitis taenia (zvârlugă) 5 0,3

Rutilus rutilus carpathorossicus (babuşcă)

3 0,2

Rhodens sericeus amarus (boarţă) 10 0,6Gobio gobio (porcuşor) 7 0,4

Pseudorasbora parva (murgoi bălţat) 6 0,42 Folteşti -

OanceaSilurus glanis (somn) 3 0,9

Stizostedion lucioperca (şalău) 4 1,2Esox lucius (ştiucă) 3 0,9 Forme tinere

Perca fluviatilis (biban) 50 15,4 Forme tinereAcerina cernua (ghiborţ) 30 902

Aspius aspius (avat) 2 0,6Cyprinus carpio (crap) 15 4,6 Forme tinere şi adulte

Carassius auratus gibelio (caras) 15 4,6Abramis sapa (cosac cu bot turtit) 50 15,4

Abramis brama (plătică) 14 4,2Hypophthalmichthys molitrix (sânger) 5 1,5

Leuciscus idus (văduviţa) 2 0,6Alburnus alburnus (obleţ) 100 30,6Cobitis taenia (zvârlugă) 5 1,5

Rutilus rutilus carpathorossicus (babuşcă)

5 1,5

Rhodens sericeus amarus (boarţă) 8 2,4Gobio gobio (pocuşor) 7 2,2

Pseudorasbora parva (murgoi bălţat) 9 2,7

Ihtiofauna cursului inferior al Prutului include o diversitate de specii în care răpitorii facultativi (sabiţa, văduviţa, pietrarul, cleanul şi bibanul) alături de răpitorii tipici (ştiuca, şalăul, somnul, avatul) reprezintă 24,8% din capturi, proporţie care influenţează în mod negativ reproducerea, dezvoltarea şi creşterea populaţiilor speciilor din categoria celor valoroase economic, crap, plătică, babuşcă.

Dominaţia speciilor zoobentofage numărul mic de specii fito-zooplanctonofage, impune o reconstrucţie ecologică care să conducă la o nouă structură a ihtiofaunei dominată de specii apte să utilizeze optim rezervele de resurse nutritive ale zonei Prutului Inferior.

Lista speciilor de peşti frecvente în cursul inferior al Prutului Tabel nr. 2

Nr.crt.

Denumirea ştiinţifică Denumirea populară

1. Acipenser nudiventris (Lovetzky 1828) D Viză2. Acipenser ruthenus (Linnaeus 1758) V Cegă3. Esox lucius (Linnaeus 1758) R Ştiucă4. Rutilus rutilus carpathorossicus (Valadykov 1930) Babuşcă5. Leuciscus leuciscus (Linnaeus 1758) D Cleanul mic6. L.cephalus cephalus (Linnaeus 1758) Clean7. L.idus idus (Linnaeus 1758) Văduviţă8. Scardinius erythrophthalmus erythrophthalmus (L. 1758) Roşioară9. Aspius aspius aspius (Linnaeus 1758) Avat10. Tinca tinca (Linnaeus 1758) V Lin11. Chondrostoma nasus nasus (Linnaeus 1758) Scobar12. Barbus barbus barbus (Linnaeus 1758) Mreană13. Alburnus alburnus alburnus (Linnaeus 1758) Oblete14. Phoxinus phoxinus (Linnaeus 1758) Boiştean15. Alburnoides bipunctatus (Bloch 1872) Beldiţă16. Blicca bjoerkna bjoerkna (Linnaeus 1758) Batcă17. Abramis brama danubii (Linnaeus 1758) Plătică18. Abramis sapa sapa (Pallas 1811) Cosac cu bot turtit19. Abramis ballerus (Linnaeus 1755) Cosac cu bot acuţit20. Vimba vimba carinata (Pallas 1811) Morunaş21. Pelecus cultratus (Linnaeus 1758) Sabiţă22. Rhodeus sericeus amarus (Bloch 1872) Boarţă23. Cyprinus carpio carpio (Linnaeus 1758) R Crap24. Carassus auratus gibelio (Bloch 1783) Caras25. Carassius carassius (Linnaeus 1758) Caracudă26. Rutilus rutilus heckeli (Nordmann 1840) Tarancă27. Hypophthalmichthys molitrix (Valenciennes 1848) Sânger28. Pseudorasbora parva (Schlegel 1842) Murgoi bălţat29. Aristicthys nobilis (Richardson 1845) Novac30. Ctenopharingodon idella (Vallenciennes 1848) Cosac31. Gobio kessleri antipai (Bănărăscu 1953) P Porcuşor de baltă32. Gobio albipinnatus vladykovi (Fang 1943) Porcuşor de şes33. Gobio gobio obtusirostris (Valenciennes 1844) Porcuşor34. Misgurnus fossilis (Linnaeus 1758) V Ţipar35. Cobitis taenia taenia (Linnaeus 1758) Zvârlugă36. Cobitis aurata bulgarica (Drensky 1928) Dunăriţă37. Noemacheilus barbatulus (Linnaeus 1758) Molan38. Cobitis aurata balcanica (Karaman 1922) Câră39. Silurus glanis (Linnaeus 1758) Somn40. Lota lota lota (Linnaeus 1758) Mihalţ41. Perca fluviatilis fluviatilis (Linnaeus 1758) Biban

42. Stizosteidion lucioperca (Linnaeus 1758) Şalău43. Aspro streber streber (Siebold 1863) V Fusar44. Aspro zingel (Linnaeus 1758) V Pietrar45. Acerina cernua (Linnaeus 1758) Ghiborţ46. Lepomis gibossus (Linnaeus 1758) Biban-soare47. Gobius kessleri (Gunther 1861) Guvid de baltă48. Gobius fluviatilis fluviatilis (Pallas 1811) Guvid albinoos49. Gobius gymnotrachelus gymnotrachelus (Kessler 1857) Guvid vărgat50. Proterorhinus marmoratus (Pallas 1811) Moacă de brădiş51. Benthophillus stellatus (Sauvage 1874) Umflătură52. Leuciscus borysthenicus borysthenicus(Kessler 1859) Babuşcă mică53. Leucaspius delicatus delicatus(Heckel 1843) Plevuşcă54. Pungitus platygaster platygaster(Kessler 1859) Osar

Cele mai frecvente specii de peşti menţionate în literatura de specialitate pentru Prutul Inferior, dintre care s-au regăsit şi prin pescuitul de cercetare în scop ştiinţific sunt:

Familia Clupeidae- rizeafcă

Familia Esocidae- ştiuca

Familia Umbridae- ţigănuş

Familia Cyprinidae- babuşcă, plătică, ocheană mare, cosac cu bot turtit, clean mic, morunaş, clean,

boarţă, văduviţă, crap, roşioară, caras, avat, sânger, fufă, sabiţă, obleţ, mreană, batcă, scobar, murgoi bălţat, porcuşor de baltă, porcuşor de şes, porcuşor.

Familia Percidae- şalău- biban- fusar- ghiborţ

Familia Gobiidae- guvid alb- moacă de bădiş

Familia Siluridae- somn

Familia Cobitidae- zvârluga- câra- chişcar

Familia Gasterosteidae- osar

Familia Centrarchidae- biban mare

Dintre aceste specii, sunt considerate:D - specie dispărută

- cleanul mic- viza

P - specie periclitată- porcuşorul de baltă

V - specie vulnerabilă- cega- lin- ţipar- fusar- pietrar

R. – specie în regres- ştiuca- crapul

În bălţile din lunca inundabilă a Prutului Inferior, speciile frecvent întâlnite în capturile pescuitului industrial sunt: caras cca 67%, babuşca cca 9%, obleţ 8%, ştiuca cca 5%, plătică cca 4%, biban cca 2%, şalău cca 0,6%, crap sălbatic cca 0,5%.

În capturi mai apar şi unii reprezentanţi ai speciilor stagnofile: linul, boarţa, biban soare, guvid vărgat, moaca de brădiş, umflătura.

Faţă de 1964 în lista speciilor din 1998, apar specii noi pentru zona Prutului Inferior: sânger, novac, cosaş, murgoi bălţat şi taranca.

Dacă Ciprinide Asiatice provin din exemplarele care au evadat din amenajările piscicole şi au găsit condiţii favorabile pentru reproducere şi creştere în cursurile de apă dar şi în bălţile şi luncile inundabile, taranca provine din porţiunile îndulcite ale nordului Mării Negre, de unde primăvara migrează pe cursul inferior al fluviilor din zonă, unde se reproduce. Este o specie importantă pentru apele Ucrainei.

Murgoiul bălţat este o specie asiatică, de talie mică, 7-8 cm, bentofagă, nevaloroasă, uneori chiar dăunătoare pentru speciile cu care coabitează în bălţi, iazuri şi zonele râurilor de şes, în care curentul apei este slab.

Dezvoltarea fitoplanctonică Studiile de ecologie acvatică consultate cât şi determinările şi lucrările practice de hidrobiologie realizate au cuprins în mod obligatoriu şi aspecte legate de fitoplancton, o biocenoză pentru care dezvoltarea cantitativă şi strucutra calitativă sunt în concordanţă cu limitele impuse de calitatea indicatorilor fizico-chimici ai apei şi de intensitatea impactului antropic evidenţiat pentru această zonă.

Analiza cantitativă a fitoplanctonului a evidenţiat variaţii permanente ale acestuia datorită acţiunii fluctuante a factorilor de mediu, semnificative fiind influenţele produse de viteza curentului apei, oscilaţiile de nivel şi turbiditatea.

În special o turbiditate ridicată poate fi un factor care poate determina mărimea cantităţilor de fitoplancton. Ceilalţi factori de mediu în mod izolat, par a avea o influenţă mai puţin pregnantă dar acţiunea lor sincronă duce la o variaţie cantitativă sezonieră a fitoplanctonului Analiza calitativă a fitoplanctonului cuprinde conform literaturii de specialitate, 605 specii de alge, dintre care se regăsesc 269 specii (Pora şi Oros, 1974).

Pe sectorul , pe care l-am studiat, fitoplanctonull este format dintr-un număr mare de unităţi taxonomice(u.t), aparţinând următoarelor grupe sistematice:

Cyanophyceae 11 u.t Flagellatae 5 u.t Dinoflagellatae 1 u.t Chlorophyaceae 34 u.t Diatomeae 105 u.t

Din punct de vedere ecologic, fitoplanctonul specific Prutului conţine o diversitate de specii:

specii euplanctonice fluviatile aparţinând genurilor Melosira, Cyclotella, Stephanodiscus, Fragillaria, Asterionella si Nitzschia, acestea fiind cele mai numeroase.

specii euplanctonice lacustre, dintre care, cele mai reprezentative sunt genurile Tabellaria, Synedra, Diatoma; ele au o apariţie relativ redusă în probele din sectorul cercetat;

specii pseudoplanctonice, ce sunt de fapt bentonice, cum ar fi Diatoma vulgare, Synedra ulna sau Nitzschia vermicularis.

Componenţa zooplantonului

În general desitatea zooplantonului Prutului este condiţionată de fluctuaţia cantităţilor de fitoplancton şi înregistrează valorile maxime în lunile în care dezvoltarea fitoplanctonului este explozivă (iunie – august şi prima decadă a lunii septembrie).

Pe toată durata acţiunilor de prelevare a probelor am constatat frecvent că componenţa zooplanctonului depinde foarte mult de viteza apei: un zooplancton complex, corelat cu densitatea fitoplanctonului, se poate dezvolta la viteze mici ale apei, de 0,5 – 0,8 m/sec; astfel se poate explica numărul relativ mare de specii zooplnatonice existente în cursul inferior al Prutului . Analiza calitativă a zooplactonului

Ca reprezentare a fiecăreia din clasele zooplanctonice, protozoarele au fost prezente frecvent în probele prelevate mai ales prin genurile Carchesium, Tokophrya şi Diflugia (D. acuminata EHRB şi D. oblonga EHRB).

Copepodele au fost reprezentate în special de genurile Cyclops, Acanthocyclops, Mesocyclops şi Eucyclops. Cercetări efectuate în sezonul de vară au demonstrat preponderenţa ca număr a stadiilor juvenile comparativ cu numărul formelor adulte.

Şi Cladocerele planctonice au fost destul de bine reprezentate, mai ales de specii ale genurilor Daphnia, Moina, Ceriodaphnia, Bosmina etc. În zonele de mal, însă, în care curentul apei este mai redus, precum şi în sectoarele inundabile, se pot identifica şi specii reprezentate ale genurilor Sida, Simocephalus, Pleuroxus, precum şi specia Daphnia magna, caracteristică în general, apelor de mică adâncime şi relativ eutrofe.

Analiza cantitativă a zooplanctonului indică o evoluţie dinamică în timpul anului in care s-au făcut determinările. Astfel în cazul protozoarelor, a căror prezenţă este mai degrabă sporadică, se înregistrează uneori densităţi importante de peste 18 mil. ex/ mc (Banu, 1967).

Acţiunea unor factori abiotici asupra biocenozei

Evaluarea acţiunii factorilor abiotici care influenţează evoluţia ecosistemului Prutului în general şi fondul său piscicol în special, este dificil de realizat cu exactitate fiindcă implică modelarea unui mare număr de variabile.

Dacă analizăm spre exemplu influenţa exercitată asupra ihtiofaunei de factorii fizico-chimici, pentru care măsurarea valorilor este destul de facil de realizat, observăm că aceste determinări nu sunt atât de elocvente încât să permită o apreciere exactă a unui ecosistem atât de complex precum este Prutul , aceasta deoarece acţiunea acestor factori au efect sinergic, fiecare potenţând sau diminuând efectul singular al fiecărui factor determinant.

Dintre factorii abiotici unii factori fizico-chimici determină prin variabilitatea lor, comportamentul şi evoluţia fondului piscicol al Prutului, caracteristicile biotopului său depinzând în mod direct de: regimul termic, niveluri, debite şi calitatea apei. Bazinul hidrografic Prut,in sectorul lui inferior, traverseaza din punct de vedere geologic-stratigrafic doua unitati structurale majore:

- Platforma Barladului, intre comunele Falciu (judetul Vaslui ) si Oancea (judetul Galati )

- Platforma Covurlui intre Oancea si Galati Principalele tipuri de relief din cadrul bazinului sunt:platourile, vaile si lunca Prutului.Principalele clase si tipuri de sol prezente in zona studiata sunt urmatoarele :soluri zonale de tipul cernoziomurilor si solurilor azonale de tipul solurilor aluviale si a solurilor hidromorfe. Cernoziomurile sunt intalnite in zona colinara a teritoriului.Sunt soluri corespunzatoare stepei si silvostepei in conditiile de precipitatii reduse si vegetatie xerofila.Solurile azonale, de tipul solurilor aluvionare si hidromorfe sunt intalnite in zona de lunca.Ele au trecut prin doua faze de evolutie: faza de lunca inundabila si faza de lunca indiguita, desecata, drenata si irigata. Solurile din subbazinele raului Prut sunt in general soluri usoare supuse eroziunii de suprafata si adancime.Aproximativ 90% din acestea sunt cotate ca fiind moderat si mediu erodate. In apropierea albiei minore intalnim soluri de lunca si delta(argile si nisipuri) alternand cu portiuni de soloneturi si soluri de mlastina si turbe eutrofe.Spre limita laterala a bazinului hidrografic se afla cernoziomuri ciocolatii,amestecuri de cernoziomuri castanii,carbonatice sau cernoziomuri incipiente si slab levigate.solurile de lunca sunt reprezentate de soluri aluviale(frecvent gleizate ), lacovisti aluviale si aluviuni gleizate.Aceste soluri in care drenajul pe verticala al apei este redus datorita fenomenului de gleizare, sunt folosite astazi in mare parte in agricultura, prin desecari,indiguiri, si construiri de canale de drenaj. Forma climatica a partii sudice a partii sudice a zonei studiate este climat temperat continental secetos cu veri fierbinti, uscate si ierni aspre sau clima continentala,tinutul climei de campie, districtul de stepa. Temperatura medie anuala este de 10'C la statia meteorologica Galati si de 9,8'C la statia meteorologica Barlad.Temperaturile cele mai scazute se inregistreza in luna ianuarie , -3,1'C iar cele mai crescute temperaturi se inregistreaza in luna iulie 22,6'C.Caracterul continental este exprimat prin amplitudinea temperaturilor medii lunare care este de 25,7'C, mai mari amplitudini se inregistreaza in sezonul rece, ceea ce indica alternativa inghetului cu dezghetul. In perioada de vegetatie 1.03-31.10, suma temperaturilor este de 3827'C, temperatura medie pe interval fiind de 15,7'C.Temperaturile medii lunare, mai ales in sezonul vegetativ, sunt corespunzatoare atat pentru piscicultura cat si pentru agricultura. Pe cuprinsul bazinului, media maximelor zilnice , frecventa zilelor cu temperaturi maxime caracteristice si media temperaturilor medii zilnice ale aerului se incadreaza in limitele normale pentru piscicultura si agricultura. Umiditatea aerului in tara noastra este influentata de curentii de aer de origine mediteraneana si atlantica.La aceasta se adauga surse locale reprezentate de balti, mlastini si rauri. Deasupra luncii Prutului inferior umiditatea relativa inregistreaza printre cele mai scazute valori din tara; iarna, umiditatea relativa atinge 40-50 %(relativ mai ridicata catre varsare ), primavara 5-15 %, vara 5-10%,iar toamna se inregistreaza valori pana la 20%(cele mai mici valori din tara ). Cantitatea medie de precipitatii este de 512 mm in nord si 462 mm in sud.studiul repartitiei precipitatiilor medii in cursul anului, pe sezoane, indica ca maximul se inregistreza in timpul primaverii si verii ceea ce justifica necesitatea acumularii apelor din aceste sezoane dupa care sa fie redistribuite functie de cerinte. Numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 20.Stratul de zapada poate persista pana la 44 zile, frecvente cele mai mari fiind in lunile ianuarie-februarie. Datorita factorilor locali complecsi,relief, panta, expozitie, in aceasta zona apar o serie de nuante climatice ce difera de la un loc la altul conturand anumite topoclimate si anume:

- interfluviile si cumpenele largi, zone expuse circulatiei atmosferice si insolatiei maxime

- versanti insoriti si adapostiti SE-S-SV- vai largi (Prut, Elan, Horincea),ce canalizeaza iarna masele de aer rece.

Evapotranspiratia totala este de 494,4 mm, iar media multianuala a evapotranspiratiei de la suprafata apei este de 939,5mm, pe toata perioada vegetativa,aceasta depasind precipitatiile cazute,aspect ce impune lucrari adecvate de gospodarire a apei. Coeficientul de variatie a scurgerii, pentru bazinul hidrografic Prut prezinta o variabilitate redusa.In cazul raului Prut, scurgerea medie cea mai mare se inregistreza in luna iulie.Valori apropiate de valoarea maxima sunt semnalate in lunile iunie si august.Scurgerea medie minima este inregistrata in luna ianuarie.Volumul scurgerii este ridicat in perioada iunie-iulie.Comparand volumul scurgerii constatam ca cel mai ridicat procent se inregistreaza in cursul primaverii. Prutul reprezinta un puternic potential hidric, volumul anual de apa vehiculat este de 3079 mil.mc.Subbazinele lui vin cu un aport de 6,79 mil.mc.,reprezentand un procent de 0,2% din volumul lui. Volumul de aluviuni scurs in subbazinele raului Prut este in medie de 4770mc.Valoarea cea mai mica este inregistrata pe Valea Oancea, iar cea mai mare pe Valea Oarba. In zona bazinului inferior al raului Prut s-au identificat mai multe surse de apa,respectiv:stratul freatic din lunca Prutului ;stratul freatic din terasa; izvoarele care apar din depozitele terasei prutului,complexul acvifer neogen(pontian,dacian). Cantitatea de apa captata din raul Prut, acumularea de la Stanca Costesti, pentru diferite folosinte a fost stabilita la nivel de state riverane dupa cum urmeaza:

- pentru alimentarea centalizata a localitatilor si industriilor 5,0mc/s- folosinte piscicole 1,45 mc/s- limite sanitare (debit salubru)2,50mc/s

Pe teritoriul romanesc cea mai mare folosinta de apa ca de altfel din intreg bazinul hidrografic este unitatea de gospodarie comunala Iasi, care capteaza un debit cuprins intre 4,5-5,0mc/s din raul Prut, asigurand apa potabila pentru o parte din populatia si industria acestui municipiu.Alte folosinte de apa capteaza apa din raul Prut pe partea romana au o capacitate instalata de max. 2mc/s. Pe teritoriul Republicii Moldova cea mai mare folosinta de apa este Uzina de conserve Cupcin care capteaza in sezonul de productie un debit de 350 l/s, urmata de Combinatul de zahar Glodeni cu 230 l/s,unitatea de gospodarire comunala Cahul cu 220 l/s,untatea de gospodarire comunala Ungheni cu 150 l/s si localitatea Cantemir cu 70 l/s. Partea romana are un numar de 18 prize de apa fixe cu un debit instalat de 53,384 mc/s asigurand apa pentru o suprafata amenajata de 74 086 ha, iar partea moldoveneasca are un numar de 40 prize de apa cu un debit instalat de 9 850mc/s si o suprafata amenajata pentru irigatii de 84 962 ha. Principalele surse de poluare ale apelor Prutului sunt: municipiile Iasi, apoi orasele Ungheni, Cantemir, Cantemir,Leova si Cahul au infuente directe in raul Prut. In zona Cernauti , in raul Prut, s-a constatat prezenta cobaltului, cromului si cuprului peste limita admisa, situatie tipica unei poluari sistematice.Pe langa acest gen de poluare sistematica, apar si situatiile de poluare accidentala, cand apele de suprafata primesc impurificatori peste limita admisa.In aceasta categorie intra poluarea cu reziduuri petroliere si substante organice solvite a raului Prut in zona Ungheni, aval de confluenta cu Jijia si Cahul. Bogăţia şi diversitatea informaţiilor privind zona inferioară a Prutului, confirmă că acest ecosistem este unic, la aceasta contribuind şi avifauna sa:

o găzduieşte aproape 230 de specii de păsări care poposesc, se hrănesc şi cuibăresc aici, iar cca 150 de specii se regăsesc nominalizate în anexele Directivei Păsări ( 71 în Anexa I, 55/A II şi 18/ A III);

o 68 de specii sunt prezente în Rezoluţia 6 a Convenţiei de la Berna;o din cele 8247,35 ha ale PNLJPI, 4925 ha sunt zone umede şi alte 2672 ha sunt

acoperite de pădure, pajişti umede şi alte tipuri de habitate, care constituie locul de cuibărit a peste 108 specii de păsări;

o pe cuprinsul parcului, aflat la poarta de intrare în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, se intersectează trei mari coridoare de migraţie a păsărilor ce clocesc pe teritoriul Eurasiei: traseul Est-Elbic în lungul Prutului, traseul Carpatic ce coboară pe Valea Siretului şi traseul Pontic ce duce spre nordul cel rece al continentului nostru.

Structura şi bogăţiile avifaunei din siturile de conservare, cele 4 ANP ale parcului în care se întâlnesc mari concentrări de păsări, unele aparţinând unor specii rare sau periclitate, justifică declararea lor şi ca arii de protecţie specială avifaunistică (APSA).

Astfel, Parcul Prutului Inferior se înscrie în Programul AIA - Arii de Importanta Avifaunistică, lansat de BirdLife International, în vederea realizării la nivel european a reţelei de arii protejate care să fie nu numai zone prioritare pentru refugiul şi conservarea păsărilor, dar şi situri pentru protejarea speciilor de plante care contribuie la constituirea habitatelor şi pentru celelalte grupe de animale care trăiesc în aceste arii.

Înscrierea în Programul AIA este şi o cerinţă a Directivei Păsări şi a Convenţiei Ramsar, fiindcă părţile contractante, precum România, sunt obligate să desemneze cel puţin un sit Ramsar (sunt deja instituite RBDD şi Insula Mica a Brăilei). Iar Programul AIA nu înseamnă doar salvarea păsărilor, el asigură şi conservarea biodiversităţii globale dar şi protecţia mediului atât de necesară pentru o dezvoltare durabilă în folosirea resurselor naturale.

Legiferarea instituirii regimului de arie naturală protejată pentru PNLJPI asigură, printre altele, şi îndeplinirea unei cerinţe a ecologiei: pentru ca populaţiile diferitelor specii şi subspecii cantonate în mici arii , chiar protejate, să fie mai puţin vulnerabile la alternanţa şi intensitatea fenomenelor naturale sau la impactul activităţilor antropice, aceste arii trebuiesc „interconectate” pentru a face posibilă migrarea între populaţiile fragmentate, inclusiv schimbul de gene care permite supravieţuirea îndelungată a speciilor; prin structura sa de administrare se poate asigura un management integrat de mediu şi condiţiile organizatorice necesare utilizării durabile a valorilor naturale ale parcului.

În conformitate cu prevederile H.G nr. 2151/2004, parcul va avea un Consiliu de Administrare, ce va fi ajutat de o comisie de specialitate - Consiliul Ştiinţific - şi de un comitet având atribuţii în privinţa coordonării şi monitorizării activităţilor desfăşurate - Consiliul Consultativ de Administrare. Activităţile care se vor realiza în concordanţa cu Planul de management şi Regulamentul de funcţionare al parcului, vor fi aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de mediu.

Pe valea Prutului Inferior şi pe văile adiacente lui, nu s-a dezvoltat o producţie manufacturieră şi nici industrială, viaţa economică tradiţională se bazează pe agricultura de subzistenţă, creşterea animalelor, viticultura şi valorificarea bunurilor oferite generos de natură: peşte, vânat, lemn, stuf, papură, păşuni, etc.

Din agricultura colectivizată şi cea de stat, din formele organizate de acvacultura, au rămas doar micile asociaţii agricole şi unele societăţi comerciale care au cumpărat bunuri piscicole, ce astăzi sunt mai mult sau mai puţin viabile, după canoanele acvaculturii.

Instituirea Parcului Natural „Lunca Joasă a Prutului Inferior”, oferă cadrul legal dar şi şansa ca unele probleme economice ale zonei, implicit problemele ecologice conexe, să fie privite, analizate şi rezolvate în contextul lor şi în perspectiva realizării unei dezvoltări durabile.

Parcul natural a fost creat pentru oameni şi în folosul lor, ca parte componentă a sistemului fundamental de întreţinere a vieţii, de care în ultima instanţă depinde supravieţuirea umanităţii.

Managementul parcului trebuie să încurajeze obiceiurile şi datinile locului, modurile tradiţionale prin care localnicii îşi câştigau existenţa: pescuit pentru nevoile familiei, împletituri din papură şi nuiele, lucrări masive din stuf (garduri şi coteţe de pescuit, învelitori pentru acoperiş, izolaţii termice, etc.).

Prin utilizarea unor politici economice şi financiare adecvate, prin care nu se vor solicita mai multe bunuri decât poate oferi în mod natural parcul şi atâta timp cât asigurarea de beneficii nu distrage de la scopurile ariei privind protecţia şi conservarea, aceste beneficii pot deveni adevărate rădăcini prin care comunitatea locală îşi asigură seva pentru acel sentiment colectiv care contribuie la perpetuarea durabilă a parcului.

Bibliografie 1.Antipa G.:Pescuitul si piscicultura in apele dulci.Comunicare la cel de-al IV-lea Congres international de agricultura, 1929 2. Adam A.:Contributii la studiul morfometric al bazinului hidrografic Suhurlui,Lucrari stiintifice I.P.Galati, vol.VI, 1972 3. Barca Gh.,Nicolau c.;Amenajarea integrala piscicola a apelor interioare,Editura Ceres,1975 4. Baloiu V.: Amenajarea bazinelor hidrografice si a cursurilor de apa,Editura Ceres Bucuresti,1980 5. Baloiu V., Ionescu V.,apararea terenurilor agricole impotriva eroziunii , alunecarilor si inundatiilor,editura Ceres,1986 6. Baloiu V.:gospodarirea apelor,Editura didactica si pedagogica ,Bucuresti 1971 7. Blaga O.:Metode de utilizare eficienta a resurselor de apa in perioada de seceta,Hidrotehnica nr.2,1978 8. Blidaru V.:Scheme hidrotehnicecomplexe,Editura tehnica,1986 9. Carausu S.:Tratat de ihtiologie,Editura Academia R.P.R., Bucuresti,1952 10.Cretu Gh.:Optimizarea sistemelor de gospodarire a apelor,editura Facla,Timisoara,1980 11.Cretu Gh.: econmia apelor, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,1976 12. Cristea V.;Amenajari si constructii piscicole, Vol.I.II., Universitatea Galati,1988 13. Diaconu c.: Probleme ale scurgerii de aluviuni a raurilor Romaniei, Studii de hidrologie, XXXI,1974 14. Diaconu C.:In problema determinarii timpilor de concentrare a scurgerii din ploi in bazine mici.Studii de hidrologie,XLII,1974 15. Diaconu C.:Raurilr Romaniei, I.N.M.H. Bucuresti,1971 16. Ghinea D.: Enciclopedia geografica a Romaniei, vol. I-III, Edit.Enciclopedica,Bucuresti, 1996-1998 17. Giurescu C.: Istoria pescuitului in Romania, Vol. I,1964

UNIVERSITATEA ‘’DUNAREA DE JOS’’ GALATIECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULU

LUNCA SI CURSUL INFERIOR AL PRUTULUI

- ECOSISTEM-