7/26/2019 Cursul Nr 13 Metode Si Tehnici Ecografice

1/19

Cursul nr. 13

METODE SI TEHNICI ECOGRAFICE

1 Modul de actiune

Sonda ecografului se aplica pe pacient prin intermediul unui gel de contact care nu

contine aer. Viteza de propagare cu care ultrasunetele traverseaza mediul depinde de

densitatea, gradul de compresibilitate, precum si de schimbarea de temperatura din interiorul

acestuia. Ultrasunetele sunt absorbite de tesuturi si transformate in caldura. La intensitati si

frecvente de emisie obisnuite absorbtia se realieaza datorita frecarii interne a lichidelor

viscoase din corp si tesuturi. Fortele mecanice din campul ultrasonor determina presiuni

alternative si accelerarea particulelor, rezultand o incalzire in profunzime a tesuturilor.

Coeficientul de absorbtie al diverselor tesuturi, este foarte diferit in aceleasi

conditii. Corespunzator difera si transformarea energiei ultrasonore in tesuturi, respectiv

difera si temperaturile care apar. Ca valoare pentru absortie in diverse tesuturi se foloseste

stratul de in!umatatire h, adica acea adancime de patrundere la care intensitatea initiala a

undei ultrasonore a a!uns la !umatate. "n tabelul urmator sunt redate valorile lui h in diverse

medii la doua frecvente diferite.

Tabelul 1Valorile lui h in diverse medii

Valori medii pt h #cm$ %&& '(z ).* +(z

Grasime . ).-

Madua . ).-

Musc!i ). .&

Creier / .0

Oase &.) &.

A"a distilata *&& -&

Se observa din tabelul ca valorile factorului de in!umatatire h este invers

proportional cu frecventa.

"n fig. este redata distributia temperaturii in tesut stratificat strabatuta de un fascicul

ultrasonor.

1

7/26/2019 Cursul Nr 13 Metode Si Tehnici Ecografice

2/19

Fig. 1 Distributia temperaturii in diverse tesuturi strabatute de o raza ultrasonora

"ncalzirea relativ mare din tesutul osos se datoreaza coeficientului de absorbtie ,

respectiv valoare mica pentru coeficientul de in!umatatire h #h12$. Coeficientul de

in!umatatire h al osului la frecventa de ).* +(z este de & ori mai mic decat cel al

muschiului. 3sadar oasele absorb puternic ultrasunetele care la puteri mari ale fasciculului

ultrasonor pot provoca dureri. "n terapia cu ultrasunete puterea acestora nu trebuie sa

depaseasca valoarea de 0 42cm).

"n cadrul campului de ultrasunete apar presiuni alternative mari, deplasari de particule

care sunt accelerate. Se presupune ca fortele mecanice actioneaza asupra particulelor din

tesuturi influentand permeabilitatea membranei celulare si determina fenomene de difuziune

intercelulara din tesuturi.

# Moduri de a$isare

Modul %A& ' Am"litudine

+odul 53 este cel mai simplu mod de afisare cunoscut in ecografie. 6e displa7 sunt

afisate ecouri sub forma de impulsuri avand amplitudini diferite in timp. 3colo unde e8ista

tesuturi sau suprafete de separatie cu impedante acustice diferite, apar refle8ii ale undelor

ultrasonore #ecouri$. 9aca diferentele intre impedantele acustice sunt mari, amplitudinea

impulsurilor pe displa7 este mare. +odul 53 poate fi folosit in special pentru masurarea

distantelor dintre doua suprafete de separatie #fig. )$.

2

7/26/2019 Cursul Nr 13 Metode Si Tehnici Ecografice

3/19

Fig. 2 Ecografia in modul !Se observa ca ecourile apar numai la zona de separatie a doua medii #suprafete$ cu

impedante acustice diferite. Se pot masura cu precizie e8actitate cele doua distante 9si 9)

ale celor doua medii #fig. 0$. +odul 53 poate fi folosit petru diferentierea tesuturilor

comparand intre ele amplitudinea impulsurilor reflectate. "n fig. : este reprezentata o imagine

eografica in modul 53, unde traductorul este in contact cu un vas de apa distilata.

3pa distilata are coeficientul de absorbtie 5 5 mic, respectiv factorul de in!umatatire 5h

mare. 9atorita acestui fapt, fasciculul de ultrasunete se propaga foarte bine. Se observa ca

apar doua impulsuri "si "), avand amplitudinea 53. "mpulsul "apare la suprafata de

separatie ;, aer

7/26/2019 Cursul Nr 13 Metode Si Tehnici Ecografice

4/19

vasului.Fig. " Ecografia in modul !

9aca in vasul cu apa distilata se introduce o bagheta metalica, apar doua impulsuri

suplimentare, "0 si ": avand amplitudinea 3. 9istan>a dintre cele doua impulsuri, "0 si ":,

reprezinta diametrul baghetei metalice.

"n cazul in care bagheta metalica este deplasata pe orizontala in vazul cu apa,

impulsurile "0 si ":se vor deplasa pe displa7 la stanga si la dreapta, in functie de pozitia

acesteia in apa #fig. :, fig *$. Vom spune ca avem o imagine in timp real a miscarii baghetei

metalice.

Fig. # $magine a baghetei metalice in repaus

4

7/26/2019 Cursul Nr 13 Metode Si Tehnici Ecografice

5/19

Fig. % $magine a baghetei metalice in miscare

"n practica medicala, aplicatia cea mai importanta in modul 53 este in oftalmologie,

pentru localizarea cu precizie acuratete a oricarui corp strain din ochi, deslipire de retina sau a

cataractei. 9e asemenea, ecografia in modul 53 are aplicatii in ?.;.L. pentru a pune in

evidenta sinuzitele. @inand cont de dimensiunea si pozitia acestor organe #situate la

suprafata$, frecventa de lucru a sondei se va alege cat mai mare #&+(z, 0 +(z, * +(z$.

3. MOD() %*& ' #D

Acografia in modul 5B se obtine prin transformarea amplitudinii semnalului reflectat

#ecou$, in puncte luminoase pe ecranul displa7

7/26/2019 Cursul Nr 13 Metode Si Tehnici Ecografice

6/19

Fig. &. a' (eprezentarea schematica a principiului fizic al )odului *+b' imagine mod *

Fiecare punct luminos pe ecran corespunde cu pozitia sau locul de unde ecoul a fost

reflectat. Se obtine in acest fel o linie formata din mai multe puncte luminoase care se

numeste linie acustica reala. 9aca e8ista mai multe linii acustice reale se obtine o reprezentare

in doua dimensiuni )9< sau o sectiune in plan printr

7/26/2019 Cursul Nr 13 Metode Si Tehnici Ecografice

7/19

a$ b$ c$

Fig. , (eprezentarea obtinerii imaginilor in modul *

"n cazul a$ din fig. pe monitor se obtin mai multe puncte luminoase care reprezinta o

sectiune transversal prin peretii vasului vazut sub un unghi 5 . "n cazul b$ din fig. pe

monitor se obtine sectiunea transversal a sferei metalice reprezentata de mai multe puncte

luminoase. "n ultimul caz, c$, sfera metalica efectueaza o miscare in !urul pozitiei de echilibru.

6e monitor aceasta miscare poate fi observata in timp real. 6rinn ecografia in modul 5B #)9$

se pot obtine sectiuni transversale, longitudinal, oblice printr

7/26/2019 Cursul Nr 13 Metode Si Tehnici Ecografice

8/19

Luam ca e8emplu aparatul cardiovascular. "n acest caz, sursa este una fi8a. Se studiaza

modul in care se modifica frecventa ultrasunetelor pe care hematiile aflate in miscare le

reflecta, fata de frecventa initiala.

A8ista mai multi factori de care depinde normalitatea semnalului 9oppler inregistrat la

nivel vascularE

< de modul in care ventriculul stang realizeaza e!ectia eliminarea sangelui, actiune

care duce la cresterea vitezei sangelui unda a.

< de tonusul muscular activ al peretelui vascular si de elasticitatea acestuia. 3cestea

doua permit inmagazinarea in sistola a unei cantitati de energie, energie ce va fi restituita sub

forma unei usoare accelerari diastolice unda c.

< de repartitia vitezelor hematiilor din coloana de sange, caci semnalul 9oppler

reprezinta o medie a acestora.

3sa arata semnalul 9oppler inregistrat la nivelul vaselor de sange E

Fig. - emnal Doppler inregistrat la nivelul vaselor de sange

7/26/2019 Cursul Nr 13 Metode Si Tehnici Ecografice

9/19

1. Steno-a este o ingustare a calibrului vascular. "n cazul stenozei, observam doua

consecinte hemodinamiceE

< Local avem o crestere a vitezei de circulatie.

< 9istal de stenoza se observa o scadere a amplitudinii semnalului 9oppler.

#. Ostructia asa cum arata si numele, vorbim despre o intrerupere a circulatiei intr