Cursul 1 Definitii Procesul Politicilor Comun Introducere in PP

Introducere in politici publice


Ce sunt politicile publice?

Exercitiu:ce sunt politicile publice?


Ce sunt PP. (cont.)

Definitie: Politicile publice sunt actiuni ale guvernului - central sau local ce incearca sa rezolve probleme ale societatii. Politicile publice utilizeaza resurse guvernamentale bani si autoritate in serviciul indeplinirii obiectivelor politice. Cu aceste resurse guvernul influenteaza comportamentul institutiilor, organizatiilor si oamenilor in general.


Alte definitiiCursul de actiune urmat de un actor sau un set de ctori pentru rezolvarea unei probleme (James Anderson)Orice alege un guvern sa faca sau sa nu faca (Thomas Dye)


Tipuri de politici UE 30 de domenii in care elaboreaza politici:agricultura, mediu, audio-vizual, echitate, comercial, relatii externe, securitate si afaceri externe, finante, competitie, pescuit, protectie consumatorilor, ajutor umanitar, cultura, industrial, dezvoltare, informare si comunicare, monetar si economic, societate informatizata, coeziune sociala si economica, politici de piata, educatie formala, vocationala si tineret, justitie si afaceri interne, politici sociale, sanatate publica, energie, cercetare si tehnologie, extinderea UE, retele trans-europene, politici de intreprinderi mici si mijlocii, transport


De ce este politica publica?

Este expresia unei alegeri colectiveAfirma si intareste valori colective, ale societatii


De ce este o politica publica?

Este accesibilaEste transparentaInduce responsabilizare


Ce pot face PP?

ReglementeazaDeleagaStandardizeaza si legifereaza


De ce este nevoie de PP?Motive economiceEsecurile de piata: Monopolurile naturaleGradul imperfect de informareExternalitatile Tragedia proprietatilor comune

RISC: interventia statului nu este intotdeauna justificata -> poate duce la esec al administratiei


De ce este nevoie..(cont.)?Motive non-economice:Justitie distributivaDemnitate Egalitate socialaPastrarea obiceiurilor culturalePractici institutionale conventionaleIntegritate ecologicaCoeziune sociala/capital social


Cine face PP?Subsistemele de PP:actorii :Structuri guvernamentale (ministere, comisii, agentii descentralizate)Grupuri din cadrul societatii (sindicate, ONG, alte grupuri de presiune)Organizatii internationaleInstitutii: reguli care ghideaza actorii


Surse de politici publicePolitici existente: documente de strategie ale guvernului, programe in derulare, etcProbleme identificate de societateAgenda publica si agenda institutionala


Ciclul politicilor publiceModelul liniar: stadii si substadii (Howlett, 1995)

Stadii n ciclul politicilor publicePrincipii de rezolvare a problemeiFormularea agendeiFormularea politicilorLuarea unei deciziiImplementarea politiciiEvaluarea politiciiIdentificarea problemeiPropunerea unor soluiiAlegerea unei soluii Aplicarea soluiei Monitorizarea rezultatelor


Ciclul politicilor publice Harold


Ciclul politicilor (cont.)Modelul incrementalistModelul cosului de gunoi


DEFINITII PP Thomas Dye(1972):Orice alege un guvern s fac sau s nu fac 1. agentul de PP este guvernul; deciziile din mediul privat de afaceri, dele ale organizaiilor caritabile, ale grupurilor deinterese sau altor grupuri sociale nu sunt politici publiceAtunci cnd vorbim de politiic publice , vorbim dedecizii guvernamentale. Dei aciunile grupurilor sociale pot i cu certitudine infflueneaz deciziile guvernamentale, deciziile sau actiunile acestor grupuri nu constituie politiic publice.


DEFINITII PP2. politica public implic o alegere a guvernului de a interveni sau nu asupra cursului unei aciuni.Mai dificil este conceptul de non-decizie, adica decizia guvernului de a nu aciona sau de amenine status quo-ul. Ex. Meninerea nivelului taxelor


DEFINITII PPWilliam Jenkins (1978) : un set de decizii interlegate luate de un actir sau de un grup de actori , care implic alegerea unor obiective i mijloace de realizare a obiectivelor n cadrul unei situaii specifice.1. abordeaz politicile ca proces spre deosebire de Dye care vorbete de pp ca alegere,

2. face legtura ntre aciuneaguvernului i percepia asupra probblemei existente sau ci privire la aciunea necesar. Aceast perspeciv a rezolvrii problemei este un aspect important al definiiei PP.


DEFINITII PPDecizii interlegate sau reea de decizii: foarte rar guvernul poate rezolva o problem printr-o singur decizie. In PPde sntate, de ex: decizie pentru construcia de faciliti, o alta pentru certificarea personalului ...Jenkins introduce i capacitatea guvernului de a implementa decizia care are un rol semnificativ prin faptul cnt i poate afecta tipurile de decizii asumate. Recunoate capacitatea limitat a guvernului de a avea opiuni realizabile n aria unei plitici publice. Constrngerile interne i exterea reprezint o provocare important la nivel guvernamental. Alegrea guvernului este limitat de lipsa de resurse.sau /i de aranjamente, acorduri tratate i convenii internaionale. Jenkins introduce idea de politic orientat spre rezultate , o idee care ofer standardele prin care se vor evalua politicile publice.Conform def. Lui Jenkins, PP sunt decizii luate de guvern care defines un obiectiv i stabilesc mijloacele de atingere a acestuia.


INELEGEREA PP1.Variabilel cauzale sau contingenele n PP sau altfel spus Determinanii PP PPsunt determinate de factori de la nivel macro sau dela nivel micro. i relaiile dintre PP, caracteristicile societii i sistemul internaional.2. Coninutul PP. Aceast abordare este asociat cu ideea c natura problemei de pp i soluiile de rezolvare determin in mod frecvent cum vor fi procesate de ctre sistemul politic.Gradul de concentrare al costurilor i beneficiilor impuse actorilor politici de ctre o PP configureaz tipul de proces al PPcare o va acompania. Thodore Levi afirm c PP pot determina politica.


INELEGEREA PPLester Salamon (1981) argumenteaz c focalizarea asupra naturii intrumentelor politicii sau a instrumentelor de guvernare , respectiv implementarea PP, reprezint cel mai bun mod de nelegere a PP. Evaluarea impactului implic evaluarea efectelor directe i indirecte ale unei PP i analiza trebuuie s ignore att factorii cauzali ct i natura instrumentelor la dispoziia guvernului.Analiza trebuie s utilizeze tehnici statistice i s seconcentreze asupra legturii specifice ntre programul guvernamental i diferitele msuri ale politicilor de succes., ca de ex. Indicatori care exprim schimbarea social i progresul.

Exercitiu participantii sunt rugati sa aleaga cuvinte cheie pe care le asociaza cu ideea de politici publice. Cuvintele cheie sunt grupate in trei teme: Vorbim despre politici publice atunci cind o autoritate publica, centrala sau locala incearca cu ajutorul unui program de actiune coordonat sa modifice mediul economic, social, cultural al actorilor sociali

O politica publica este formata dintr-un ansamblu de masuri concrete, care dau substanta unei politici publice; 2. O politica publica cuprinde decizii sau forme de alocare a resurselor, a caror natura este maimult sau mai putin autoritara si in care coercitia este mereu prezenta; 3. O politica publica se inscrie intr-un cadru general de actiune, ceea ce ne permite sa distingem intre o politica publica de simple masuri izolate; 4. O politica publica are un public, adica indivizi si grupuri a caror situatie este afectata de catre politica publica in cauza; 5. O politica publica are obiective si scopuri, stabilite in functie de norme si valori.

Participantilor li se cere sa identifice o politica. Ei vor da raspunsurile la intrebarile de pe slide, analizind politica respectiva. Trainerul noteaza raspunsurile pe flipchart.Este accesibila:Cine poate participa la formarea ei? Ce resurse au grupurile de interese care participa? Cit de deschis este procesul de formare?Este transparenta:Sunt deciziile luate in spatiul public? Este clar ce curente de interese au influentat procesul de luare a deciziilor?Induce responsabilizare:Ce mecanisme sau prevederi cresc responsabilizarea celor care decid asupra politicilor publice?

Monopolurile naturale: se refer la situaia n care anumite industrii care necesit capitaluri mari i care nu aduc beneficii pe msura acestora tind s promoveze o singur firm fa de competitori. n industrii ca telecomunicaii, electricitate, ci ferate primele companii care reuesc s i creeze infrastructura necesar funcionrii lor beneficiaz de avantaje de cost att de mari nct sunt greu de concurat de alte firme. Lipsa concureei duce la pierderea bunstrii din societatea respectiv. Soluia const n controlul de ctre o agenie public a preului practicat de un monopol.

Gradul imperfect de informare: se refer la acele situaii n care consumatorii i investitorii sunt lipsii de informaia adecvat pentru a lua decizii raionale. De exemplu pacienii nu au cunotinele necesare pentru a evalua produsele farmaceutice sau tratamentele medicale. Deciziile care se iau pe baza unor informaii incomplete nu aduc beneficii societii pe ansamblul ei. Soluia const n generarea de informaii pentru public.

Prezena externalitilor: aceasta implic situaii n care costurile de producie nu sunt suportate de ctre productori (internalizate) ci trec pe umerii altora. Cel mai adesea citat exemplu de externalitate este cel legat de costurile polurii. Similar, n anumite cazuri exist beneficii suplimentare fa de cele suportate de cumprtorul bunului sau serviciului (externaliti pozitive). Un astfel de serviciu este, n opinia unor analiti, educaia primar. Soluia const n cazul externalitilor negative n impunerea de taxe asupra activitilor respective, iar n cazul externalitilor pozitive n subvenii.

Tragedia proprietilor comune: este legat de folosirea unor resurse proprietate comun (petele, pdurile, petrolul). n asemenea situaii indivizii beneficiaz pe termen scurt din creterea utilizrii resursei respective, dei toi utilizatori vor suferi ulterior datorit epuizrii acesteia. Soluia const n clarificarea drepturilor de proprietate.

Regula de baz n construcia politicilor publice se bazeaz pe faptul c piaaliber este cel mai potrivit mijloc pentru asigurarea bunstrii societii. Politicapublic, intervenia administraiei, se justific doar n acele situaii n care existun eec al pieei. De aceea, primul lucru n formularea unei politici publice estede a stabili dac ntr-adevr avem de a face cu un eec al pieei. Politica publictrebuie astfel construit nct s se adreseze cauzei eecului pieei. n fine,politica public nu merit iniiat dect dac avem sigurana c va remediasituaia: nu exist numai eecuri ale pieei, ci i situaii n care avem de a face cueecuri ale administraiei.

Revenire la flipchart Intrebare: Intreaga societate?

Subsistemele sunt forumuri n care aceti actori discut problemele publice, negociaz i ncearc s ajung la soluii ct mai bune pentru interesele lor.Instituiile sunt regulile care ghideaz comportamentul actorilor aflai n urmrirea interesului propriu. n sens restrns, pot fi definite ca structurile i organizarea statului, societii i a sistemului internaional. Putem s dm cteva caracteristici formale de organizare: tipul de apartenen al membrilor la instituia respectiv, regulile i procedurile de operare, dar i principiile, normele i valorile care definesc instituiilor, ultimele fiind considerate caracteristici informale.

Discutia va fi ghidata pentru a explica diferentele dintre policymaking, advocacy si lobby, precum si pentru a face distinctia intre procesul de politici publice si substanta politicii (policy process vs. Policy content) O distincie care se poate face este ntre agenda public sau sistemic i agenda formal sau instituional. Agenda public const n toate problemele care n mod obinuit sunt percepute de ctre membrii unei comuniti politice ca meritnd atenia public i care sunt n puterea i jurisdicia de rezolvare a autoritilor. Fiecare societate are sute de astfel de probleme pe care cetenii consider c ar trebui s fie rezolvate de ctre guvernani. Totui, doar o mic parte din aceste probleme din agenda public sunt luate n considerare de ctre guvern. n momentul n care guvernul a acceptat c trebuie s fac ceva n legtur cu problema respectiv, aceasta intr n agenda instituional. Altfel spus, agenda public este o agend pentru discuii, n timp ce agenda instituional este una pentru aciune. Modelul liniar sau rational (Grindle and Thomas, 1990). Conform acestui model, formularea agendei se refer la procesul prin care problemele ajung n atenia guvernanilor; formularea politicilor face referire la procesul prin care sunt formulate de ctre guvernani opiunile de politici; luarea deciziei se refer la procesul prin care guvernanii decid s acioneze ntr-un anumit fel (sau s nu acioneze); implementarea politicii face referire la procesul prin care guvernanii aplic politica adoptat; evaluarea politicii aplicate se refer la procesul prin care rezultatele politicii sunt monitorizate att de ctre instituiile statului ct i de ctre societate.Exercitiu practic: Dupa prezentarea modelelor participantii sunt rugati sa identifice felul in care se elaboreaza politicile in Romania, cu un studiu de caz

Cursul 1 Definitii Procesul Politicilor Comun Introducere in PP

Documents

Transcript of Cursul 1 Definitii Procesul Politicilor Comun Introducere in PP