Bioetica Definitii

1

Maria ALUAS Şef lucrări UMF CLUJ 18/11/2013

Bioetică: definiţii, istorie şi fundamente

Importanţa disciplinei:

« Ne priveşte pe noi toţi »

Tratează teme cu relevanţă pentru viitorul nostru comun.

Bioetica: De ce? Ştiinţa avansează foarte repede. Cercetătorii se confruntă zilnic cu probleme de etică.

Toate temele de bioetică sunt obiectul şi miza unor controverse ideologice şi filosofice care prezintă la dimensiuni speculative importante şi au consecinţe practice datorită alegerilor de tip politic.

În ce sens se referă la noi toţi? Aceste teme se referă direct la viaţă, la vieţile noastre, la cele ale apropiaţilor noştri şi a generaţiilor viitoare.

2


Înainte de a merge mai departe să ne punem aceste întrebări :

• Progresul cercetărilor medicale este o şansă, însă tot ce devine posibil este şi benefic pentru fiinţa umană?

•Cea ce este legal este întotdeauna just şi moral ?

3


4

Bioetica este la intersecţia a numeroase discipline, precum medicina, biologia, etica filosofică, teologia, dreptul…. Dar şi: sociologia, psihologia, psihanaliza….

(Hottois, Nouvelle Encyclopedie de Bioéthique, 2001).

Bioetica:

“Bios”:“viaţă”

”Ethos” : etică, morală sau “ceea ce este bun şi util pentru om”.


Bioetica:

Face referire la activităţile medicale şi de cercetare care folosesc elemente ale corpului

uman.

Spre exemplu:

Prelevarea de organe, ţesuturi, măduvă osoasă;

Asistenţa medicală în vederea procreării, cu referire la donarea de ovule şi de spermă;

Cercetările care au ca obiect embrionul şi celulele embrionare;

Depistarea bolilor transmisibile prin gene.

5


6

Bioetica caută să:

Răspundă cel mai bine posibil la problemele ridicate de progresul ştiinţific şi tehnic, cu privire la valorile societăţii (lor) noastre;

Garanteze respectarea demnităţii umane şi protecţia celor mai vulnerabili împotriva oricărei forme de exploatare.


«Bioetica

acoperă un ansamblu de cercetări, de dezbateri şi de practici,

în general pluridisciplinare şi pluraliste,

ce au ca obiect clarificarea, şi pe cât posibil, rezolvarea

problemelor de relevanţă etică,

apărute datorită Cercetării & Dezvoltării biomedicale şi biotehnologice,

În sânul societăţilor caracterizate ca fiind individualiste, multiculturale şi în evoluţie ».

« Qu’est-ce que la bioéthique ? », Gilbert Hottois, Chemins philosophiques, Vrin septembre 2004

7


8

Obiective şi mize

Progresul medical trebuie să se prezinte ca ţinând seama de concepţia noastră cu privire la om şi la viaţa umană, cu posibilitatea alegerii societăţii care să ne includă pe toţi.

Mize:

•Ce trebuie să permitem, ce trebuie să interzicem şi de ce?

•Până unde suntem dispuşi să mergem pentru a satisface o anume dorinţă/cerere personală?

•Asupra căror mari principii trebuie să cădem de acord?

•În ce măsură o lege, convenţie este necesară pentru a asigura protecţia demnităţii umane şi pentru a pune progresul în slujba omului?


9

Cazul Baby Doe

La 9 aprilie 1982, la Bloomington (Indiana) s-a născut Baby Doe, un copil cu sindromul Down, cu complicaţii la esofag (nu putea fi hrănit). Se spune că subiecţii atinşi de acest sindrom au un coeficient de inteligenţă scăzut care nu le permite a duce o viaţă autonomă (calitatea vieţii lor este judecată a fi nesatisfăcătoare). Medicul obstetrician a propus părinţilor – care şi-au dat acordul – să nu facă intervenţia chirurgicală pentru corectarea esofagului şi să i se administreze doar analgezice. Medicul credea că întrucât Baby Doe avea sindromul Down, viaţa sa nu era demnă de a fi trăită şi că ar fi în interesul familiei să-l lase să moară. Părinţii au fost de acord.


10

Cazul devine o problemă judiciară şi între timp copilul moare de foame şi de sete.

Direcţia spitalului a contestat această decizie a părinţilor, înaintând cazul în justiţie. Judecătorul a decis că părinţii aveau dreptul să decidă dacă să se intervină sau nu asupra copilului lor minor. Procurorul face apel la Curtea supremă din Indiana care a votat cu 3-1 în favoarea opţiunii părinţilor. Reportajele televizate indicau existenţa a 10 cupluri care doreau să-l adopte pe Baby Doe. În ciuda acestor eforturi şi a presiunii opiniei publice, Baby Doe a murit ca urmare a complicaţiilor intervenite, la 15 aprilie, la 6 zile după naşterea sa.


11

Ce s-a întâmplat? “O posibilă descriere: Baby Doe a murit de foame şi de sete?”

Figurile profesionale/părţile implicate:

o Medicul

o Părinţii lui Baby Doe

o Direcţia spitalului

o Judecătorii

o Media

o Opinia publică...

o Religia?


12

De a murit Baby Doe?

Boala?

sau

Judecata negativă asupra calităţii viitoare a vieţii sale

Mentalităţi

...............

...............

...............

“Calitatea vieţii?”


13

Ce este calitatea vieţii?

OMS (1994): percepţia pe care o are un individ cu privire la existenţa sa, în contextul cultural şi a sistemului de valori în care el trăieşte, în relaţie cu obiectivele, cu aşteptările, cu normele şi cu preocupările sale


14

Componentele calităţii vieţii

OMS: 6 domenii care descriu aspectele esenţiale ale conceptului de calitate a vieţii într-o perspectivă trans-culturală: fizic (energia, oboseala, spre exemplu), psihologic (sentimente pozitive), gradul de independenţă (mobilitate), relaţiile sociale (susţinere socială), contextul social, convingerile şi credinţa personală


15

“Legislatorii, medicii şi cetăţenii comuni trebuie să recunoască că problema adevărată este dacă să afirmăm şi să tutelăm sacralitatea tuturor vieţilor umane sau dacă să îmbrăţişăm, în schimb, o etică socială, conform căreia unele vieţi sunt apreciate, iar altele nu. Ca naţiune, trebuie să alegem între etica „sacralităţii vieţii” şi etica „calităţii vieţii”.

(Ronald Reagan, 1983)


În prezent…

• La 8 ianuarie 2008 preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy a constituit o comisie alcătuită din trei laureaţi ai premiului Nobel în economie (Stiglitz et al, 2010), întitulată « Commission sur la mesure des performances économiques et du progrès social », cu scopul de a elabora noi indicatori care să măsoare bogăţia şi să înlocuiască conceptul de calitate a vieţii cu cel de fericire. Studiul nu s-a făcut doar pentru Franţa sau pentru ţările dezvoltate, iar rezultatul comisiei face referire la indicatori generali, din care orice ţară sau grup interesat se pot inspira.

• Concluzia: înlocuirea conceptului de calitate a vieţii cu cel de FERICIRE.


17

Etică şi Drept Etica şi dreptul nu sunt nici identice, nici independente una de alta. Dreptul nu poate, nici nu trebuie să reglementeze tot (o societate fără nici cel mai mic «vid juridic» ar fi totalitară!). Dreptul lasă în mod explicit loc eticii în anumite cazuri; exemplu: dezvăluirea facultativă a secretului medical. Este esenţial să înţelegem fundamentul etic al legii şi al interpretării acesteia.


Limitele Dreptului

Dreptul se limitează la a împiedica îndepărtarea prea mare de la drum.

Dreptul este limitat în capacitatea sa de a judeca cazurile viitoare (rolul precedentului).

Dreptul poate deveni desuet, să fie chiar injust.

Importanţa interpretării dreptului: legea nu se poate “autointerpreta”.

Într-o societate liberă, există un decalaj între etică şi drept:

• tot ceea ce este bun, din punct de vedere moral, nu este obligatoriu

• tot ceea ce este din punct de vedere moral rău, nu este interzis.

18 Maria ALUAS Şef lucrări UMF CLUJ 18/11/2013

19

Cu 500 ani în urmă François Rabelais (1483/1494 - 1553) spunea :

« Ştiinţa fără conştiinţă nu este decât ruina sufletului »


20

Cursul următor

Conceptul de “persoană” în principalele direcţie de

gândire bioetică

Mulţumesc!


21

Recomadare

tematică: De vizionat filmul:

Mulţumesc!


Bioetica Definitii

Documents

Transcript of Bioetica Definitii