ANALIZA FUNCTIONALA A PRODUSULUI (LANTERNA)

Partea I

Definirea nevoii pentru sistemul dat

Produsul se utilizeaza pentru iluminarea mediului in vederea mariri vizibilitatii in intuneric.Produsul face parte din categoria sistemelor de iluminat.

Pentru a stabili nevoia pentru sistemul dat trebuie sa se raspunda la 3 intrebari:

1. Cui serveste sistemul?2. Asupra cui actioneaza sistemul?3. In ce scop exista sistemul?

Raspunsurile la aceste intrebari, in ordine sunt:1. Omului (utilizatorul)2. Actioneaza asupra mediului (de de vazut)3. Pentru a oferi o crestere a vizibilitatii mediului inconjurator,in intuneric

Instrumentul pentru exprimarea nevoii:

Omul(utilizatorul) Mediul

(de vizualizat)

Sistem de

iluminare

Pentru a ilumina mediul care trebuie vizualizat

2

Nevoia fundamentala se poate formula astfel:Sistemul permite utilizatorului sa vada mediul inconjurator,in intuneric.Pentru validarea acestei nevoi se raspunde la urmatoarele intrebari:

Pentru ce / in ce scop exista aceasta nevoie?Pentru a lumina mediul in vederea vizualizarii acestuia.

Ce o poate face sa dispara sau sa evolueze?Daca se renunta la intuneric,sau se schimba principiile de iluminare.

Intrucat intunericul nu va disparea, mediul necesita iluminare.Acest tip de iluminare va ramane in continuare o varianta de utilizat.

Analiza functionala externa a sistemului de iluminat

Fazele de viata ale produsului

A. Fazele de viata legate de proiectarea si utilizarea sistemului:a) Conceptia-alegerea solutiilor constructive.b) Construirea produsuluic) Controlul produsuluid) Utilizarea produsului-exploatarea functiilor produsuluie) Repaos-perioadele de pauza intre utilizarif) Scoaterea din uz

B. Fazele de viata in afara uitilizariif) Depozitareg)Transport

In afara utilizarii au fost retinute numai doua faze, acestea fiind considerate cele mai importante.

3

Inventarierea elementelor de mediu si interfetele corespunzatoare

Aceasta inventariere se face pe fiecare faza de viata a sistemului. Elementele de mediu si interfetele acestor elemente cu sistemul de iluminare, se prezinta in urmatorul tabel:

Elemente de mediu

Actiuni ale elementului de mediu

Utilizator Actioneaza sistemulBec Ajuta la realizarea functiei principale

Baterii Ajuta la realizarea functiei principaleMediu

ambiantSistemul lumineaza mediul

Ambalaj Inglobeaza sistemulFactorii de

mediuPloaie, praf

Spatiu pentru

depozitareAsigura echilibrul sistemului

Sursa de lumina

Asigura luminarea produsului

Definirea functiilor produsului

La definirea functiilor sistemului se urmaresc relatiile sistemului cu elementele de mediu. Acest lucru se realizeaza pe fiecare faza de viata, folosind ca instrument “caracatita”.

Se pleaca de la elementele de mediu stabilite anterior si interfetele corespunzatoare cu sistemul. La stabilirea functiilor trebuie sa se inceapa cu faza principala, faza care corespunde in acest caz celei de iluminare a mediului. Ratiunea de a fi a sistemului este legata de necesitatea iluminarii mediului de vizualizat.

4

Functiile produsului:

FP1 – functie principala,sa permita luminarea mediului, pentru a putea fi vizibil pentru utilizator;

FC1 – functie constrangere, sa permita folosirea unui anumit tip de bec (tensiune nominala,curent,dimensiuni);

FC2 – functie constrangere, sa permita depozitarea in spatii restranse; FC3 – functie constrangere, sa permita utilizarea unui anumit tip de baterii

(care sa permita o anumita autonomie in functionare); FC4 – functie constrangere, sa reziste la actiunile factorilor mediului

ambiant (umiditate, domeniu de temperatura, praf s.a.); FC5 – functie constrangere, sa permita o utilizare simpla, ergonomie (o

anumita forma si sisteme simple de actionare);

5

FC6 – functie constrangere, sa permita transportul intr-un anumit tip de ambalaj (de diferite forme si dimensiuni);

FC7 – functie constrangere, sa existe o sursa de lumina care sa lumineze produsul (pentru a putea fi localizat de utilizator);

Partea II

Determinarea ponderii functiilorFP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 FC6 FC7 Total %

FP1 1 2 3 2 2 2 2 3 17 27FC1 0 1 2 1 2 1 2 2 11 16FC2 0 0 1 0 0 1 1 1 4 6FC3 0 1 2 1 2 1 2 2 11 16FC4 0 0 2 0 1 1 2 1 7 11FC5 0 1 1 1 1 1 2 1 8 12FC6 0 0 1 0 0 0 1 2 4 6FC7 0 0 1 0 1 1 0 1 4 6Total 66 100

Structurarea unei solutii imbunatatite pentru sistemul de iluminare

Metoda FAST pentru structurarea functiilor

Metoda care se poate utiliza pentru a structura functiile sistemului pentru cautarea solutiei care raspunde cel mai bine la functiile de realizat este cea a arborelui functional. Pentru aplicarea acesteia se pleaca de la nevoia de indeplinit si functiile care permit realizarea acesteia. Aceasta metoda permite sa se stabileasca modul de realizare a functiilor, fara sa se aiba in vedere solutiile. Se urmaresc in primul rand principiile si numai in final solutiile, fapt ce permite sa se ajunga la cea mai buna solutie.

Cautarea solutiei se bazeaza pe structurarea functiilor. Structurarea functiilor consta in a descompune functiile in subfunctii si a le organiza.

Instrumentul utilizat la structurarea functiilor este FAST (functional analysis system technic). Metoda permite clasarea functiilor pe doua axe: (figura 6.)

- o axa a cauzelor (pentru ce si cum)- o axa a trupului (cand)

Acest instrument permite, de asemenea, sa se verifice ca nici-o functie nu a fost omisa.

6

Fig. 6.Descompunerea se face nivel cu nivel. Se pleaca de la nevoie. Se descompune

nevoia in functii. In continuare se descompun functiile in subfunctii, punand intrebarea cum se realizeaza functia respectiva. Se continua iteratiile pana se ajunge la componentele sistemului.

Fiecare functie se descompune in 4, 5 functii maxim. In general 3, 4 nivele de descompunere sunt suficiente. Este posibil sa existe subfunctii comune pentru doua functii diferite.

Structurarea functiilor sistemului de iluminare

In structurarea functiilor se pleaca de la nevoie. In cazul sistemului de iluminare nevoia este formulata astfel : sistemul permite utilizatorului sa lumineze mediul pentru a putea fi vizibil.

Functiile stabilite pentru sistem au fost :

FP1 – functie principala,sa permita luminarea mediului, pentru a putea fi vizibil pentru utilizator;

FC1 – functie constrangere, sa permita folosirea unui anumit tip de bec (tensiune nominala,curent,dimensiuni);

FC2 – functie constrangere, sa permita depozitarea in spatii restranse; FC3 – functie constrangere, sa permita utilizarea unui anumit tip de baterii (care

sa permita o anumita autonomie in functionare);

Pentru ce, cum

Cand

nevoiaF1 F11 S1

F1

F12

7

FC4 – functie constrangere, sa reziste la actiunile factorilor mediului ambiant (umiditate, domeniu de temperatura, praf s.a.);

FC5 – functie constrangere, sa permita o utilizare simpla, ergonomie (o anumita forma si sisteme simple de actionare);

FC6 – functie constrangere, sa permita transportul intr-un anumit tip de ambalaj (de diferite forme si dimensiuni);

FC7 – functie constrangere, sa existe o sursa de lumina care sa lumineze produsul (pentru a putea fi localizat de utilizator);

Pe nivelul unu se situeaza nevoia. Pe nivelul doi se situeaza functia F1, de a mentine piesa in echilibru pe reazeme. Pentru ce, cum ? Raspunsul la prima parte a intrebarii este foarte simplu : pentru a putea fi vizibil.

Iluminarea mediului se poate face prin aplicarea unui fascicul luminos asupra sa. Marimea intensitatii acestui fascicul se impune.Sistemul trebuie sa realizeze aceasta intensitate. Realizarea acestei intensitati presupune consumul de curent electric. Curentul electric este furnizat de catre baterii, si prin intermediul produsului si becului,acesta este transformat in intensitate luminoasa,ducand la realizarea functiei principale a produsului.

Dimensionarea tehnica a functiilor:

8

Functii Dimensiunea tehnicaFP1- permite iluminarea mediului ambiant -Intensitatea luminoasa emisa de

produs,pentru a lumina suficient de puternic mediul, trebuie sa fie de aproximativ 60 lm (lumeni)

FC1- permite utilizarea unui anumit tip de bec

-dimensiunea soclului pentru bec-standard-tensiunea de functionare a becului-3V

FC2- permite depozitarea in spatii restranse

-dimensiuni de gabarit reduse DxL=Φ50x170mm

FC3- permite utilizarea unui anumit tip de baterii

-dimensiunea bateriilor Dbxl=Φ30x70mm-numarul bateriilor: 2-tensiunea pe unitate 1.5V

FC4- rezista la actiunile factorilor mediului ambiant

-durata de viata (protectie anticoroziva), bec-100000 ore, baterii (autonomie) 30 ore-umiditate relativa 80% fara condens sau vapori corozivi chimic-temperatura: 15º-55º

FC5- permite o utilizare simpla, ergonomie -forma cilindrica si dimensiuni reduse Φ33 la mana-sistem de actionare :comutator electric ND-greutate rdusa: 286 g

FC6- permite transportul intr-un anumit tip de ambalaj

-dimensiuni de gabarit (maxime)

FC7- existenta unei surse externe de lumina, care sa permita localizarea produsului

-intensitatea luminoasa necesara localizarii produsului :aprox 20 lm

Dimensionarea economică a funcţiilor produsului

9

Dimensionarea economică reprezintă, conform principiului dublei dimensiuni, un ansamblu de activităţi prin care se atribuie fiecărei funcţii o componentă sau o parte din costul global al produsului, cost ce conţine toate cheltuielile necesare pentru realizarea funcţiei respective. In concluzie, dimensionarea economică înseamnă a măsura prin intermediul costurilor, cheltuielile necesare pentru materializarea funcţiilor unui produs.

Dimensionarea economică presupune pe de-o parte stabilirea costurilor pe funcţii, iar pe de altă parte analiza acestor costuri. Dimensionarea economică este un proces foarte complex pentru că, pe baza unor raţionamente constructiv-funcţionale, tehnologice şi economice, permit rezolvarea strict particularizată a fiecărei situaţii de analiză.

Repartiţia costurilor pe funcţii se face evidenţiindu-se următoarele elemente de cost:- costuri pentru material,- costuri pentru manoperă şi regie, pentru fiecare reper, subansamblu şi în final ansamblu general.

Pentru realizarea dimensionarii economice, deci a repartizarii costurilor pe functii, pentru inceput trebuie realizata o identificare a subansamblelor si reperelor care compun produsul analizat. De asemenea, se extrag din datele de contabilitate ale firmei producatoare, cheltuielile pe reper, clasificate in cheltuieli materiale si cheltuieli cu manopera si regia de fabricatie. In cazul produsului analizat in lucrare, dispozitiv de iluminare, aceste date sunt prezentate in tabelul 1.

Tabelul 1Nr. Crt.

Reperul Cheltuieli materiale

Cheltuieli cu manopera si regia de

fabricatie

Total

1 Corp lanterna 0,7 1 1,72 Contactor 1,2 0,4 1,63 Cap lanterna 0,5 1 1,54 Lupa 1 0,5 1,55 Geam 1 0,3 1,3

Total produs 4,4 3 7,4

Pentru simplificarea analizei, din nomenclatorul de functii determinat in capitolul anterior, au fost alese cele mai importante opt functii. Acestea, precum si nivelurile lor de importanta sunt prezentate în tabelul 2.

FP1, a permite iluminarea mediului;FC1, a permite folosirea unui anumit tip de bec;FC2, a depozitarea in spatii restranse;

10

FC3, a permite utilizarea unui anumit tip de baterii;FC4, a rezista la actiunile factorilor mediului ambiant;FC5, a permite o utilizare simpla;FC6, a permite transportul intr-un anumit tip de ambalaj;FC7, a exista o sursa de lumina care sa lumineze produsul.

Tabel 2

Simbol Denumirea functiei Nivel de importanta

A permite iluminarea mediului FP1 5B permite folosirea unui anumit tip de bec

FC13

C depozitarea in spatii restranse FC2 1D permite utilizarea unui anumit tip de

baterii FC33

E rezista la actiunile factorilor mediului ambiant FC4

2

F permite o utilizare simpla FC5 2G permite transportul intr-un anumit tip de

ambalaj FC61

H exista o sursa de lumina care sa lumineze produsul FC7

1

Total 18

Repartizarea costurilor materiale pe functii:

Repartizarea cheltuielilor materiale asupra funcţiilor pe care le asigură se face proporţional cu nivelul de importanţă al acestora. Prin costul materialelor pentru o anumită piesă componentă a produsului analizat, se înţelege costul semifabricatului.

Pentru a determina costul materialelor corespunzător fiecărei funcţii în parte se parcurg următoarele etape:1. Se determină prin raţionament funcţiile în materializarea cărora intervine fiecare piesă.2. Pentru aceste funcţii se determină suma nivelurilor de importanţă ni. 3. Având în vedere costul material al reperului i, Cmi, se determină cheltuielile materiale

pe nivel de importanţă, cu ajutorul formulei Cm

ni

i .

4. In funcţie de nivelul de importanţă al fiecărei funcţii, se pot repartiza proporţional, cheltuielile materiale pe fiecare funcţie în parte.

Pentru exemplificare consideram reperul 1 “ Corp lanterna ”

11

Reperul participa la realizarea functiilor B C D E F G HConform datelor din tabelul 2 pentru acest reper se considera un cost al

materialelor de 0,7 lei. Analizand nivelurile de importanta ale functiilor se constata ca suma nivelurilor de importanta a celor 7 functii la care participa reperul “Corp lanterna“ este 13. Impartind cheltuielile materiale ale reperului ( 0,7 ) la suma nivelurilor de importante (13) se obtin cheltuielile materiale pe nivel, respectiv 0,0538 lei. In continuare tinand cont de nivelul de importanta al fiecarei functii se pot determina costurile materiale corespunzotoare fiecarei functii, astfel:

- pentru functia B 0,0538 x 3 = 0,16 lei- pentru functia C 0,0538 x 1 = 0,0538 lei- pentru functia D 0,0538 x 3 = 0,16 lei- pentru functia E 0,0538 x 2= 0,107 lei- pentru functia F 0,0538 x 2= 0,107 lei- pentru functia G 0,0538 x 1= 0,0538 lei- pentru functia H 0,0538 x 1= 0,0538 lei_____________________________________ Total = 0,7 lei

In mod asemănător se procedează şi cu celelalte repere care formează produsul analizat, iar costurile materiale repartizate pe funcţii sunt date în tabelul de mai jos:

Tabel 3Nr. Crt.

Reperul Cheltuieli material

A B C D E F G H

1 Corp lanterna 0,7 - 0,16 0,053 0,16 0,107 0,107 0,053 0,0532 Contactor 1,2 0,68 - - - 0,26 0,26 - -3 Cap lanterna 0,5 0,17 0,12 0,03 - 0,066 0,066 0,03 0,034 Lupa 1 0,5 0,3 - - 0,2 - - -5 Geam 1 0,72 - - - 0,28 - - -

Total produs 4,4 2,07 0,58 0,083 0,16 0,913 0,433 0,083 0,083

Cheltuieli cu manopera si regia de fabricatie Repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulată cu cota parte din regia de

fabricaţie se realizează parcurgând următoarele etape:

12

1. Se repartizează aceste cheltuieli pe operaţiile care contribuie la execuţia reperului respectiv (conform procesului tehnologic de execuţie al reperului);

2. Se stabilesc funcţiile în materializarea cărora intervin operaţiile respective, printr-un raţionament logic legat de execuţia tehnologică a reperului. In cazul în care în cursul acestei analize se descoperă operaţii inutile, care nu intervin în materializarea nici uneia dintre funcţiile produsului, costul lor se trece separat, avându-se în vedere eliminarea acestei operaţii ulterior.

4. Se stabileşte pentru fiecare operaţie, nivelul de importanţă al funcţiilor, determinate de operaţia respectivă, după metodologia cunoscută;

5. Se repartizează costurile operaţiei respective, pe funcţii în raport cu nivelul de importanţă al acestora.

6. După parcurgerea acestor etape, se fac totalurile costurilor pe funcţii. Aceste totaluri reprezintă dimensiunile economice ale funcţiilor şi vor fi utilizate în continuare pentru analiza sistemică a funcţiilor produsului.

Pentru acelaşi reper al produsului ca şi în cazul repartizării cheltuielilor materiale, în continuare se va exemplifica repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulata cu cota parte din regia de fabricatie.

Tabelul 5Nr. Crt.

Reperul Cheltuieli manopera

A B C D E F G H

1 Corp lanterna

1 - 0,23 0,076 0,23 0,153 0,153 0,076 0,076

2 Contactor 0,4 0,181 - - - 0,072 0,077 - -3 Cap

lanterna1 0,333 0,2 0,0667 - 0,134 0,134 0,0667 0,0667

4 Lupa 0,5 0,25 0,15 - - 0,1 - - -5 Geam 0,3 0,214 - - - 0,285 - - -

Total produs 3 1,0405 0,6175 0,1427 0,23 0,7447 0,314 0,1427 0,1427

13

In urma centralizarii rezultatelor privind cheltuielile materiale cat si cele cu manopera si regia de fabricatie, va rezulta situatia prezentata in tabelul 6.

Tabelul 6

Reper Felul cheltuielii

Total FunctiiA B C D E F G H

Corp lanterna

Material 0,7 - 0,16 0,053 0,16 0,107 0,107 0,053 0,053Manopera 1 - 0,23 0,076 0,23 0,153 0,153 0,076 0,076

Contactor Material 1,2 0,68 - - - 0,26 0,26 - -Manopera 0,4 0,181 - - - 0,077 0,077 - -

Cap lanterna

Material 0,5 0,17 0,13 0,03 - 0,066 0,066 0,03 0,03Manopera 1 0,333 0,2 0,0667 - 0,134 0,134 0,0667 0,0667

Lupa Material 1 0,54 - - - 0,2 - - -Manopera 0,5 0,25 - - - 0,1 - - -

Geam Material 1 0,72 - - - 0,28 - - -Manopera 0,3 0,124 - - - 0,285 - - -

Total produs

Material 4,4 2,07 0,58 0,083 0,16 0,913 0,433 0,083 0,083Manopera 3 1,0405 0,6175 0,1427 0,23 0,7447 0,314 0,1427 0,1427Total 7,4 3,110 1,1975 0,2257 0,39 1,657 0,747 0,2257 0,2257

Ponderea in costul total[%]

100 39 15,9 2,9 5,1 21,8 9,8 2,9 2,9

14

Analiza sistemică a funcţiilor produsului

Evaluarea critică a funcţiilorPe baza informaţiilor culese până la această fază, se poate realiza o analiză critică

a stării reale a produsului analizat. Evaluarea funcţiilor implică cunoaşterea criteriilor necesare realizării corecte a

acesteia, criterii care se vor prezenta în continuare.

Criteriul dimensiunii economicePrincipalul criteriu de evaluare şi apreciere a funcţiilor este cel al dimensiunii

economice, criteriu ce permite identificarea acelor funcţii ale căror soluţii de realizare sunt prea costisitoare şi au o pondere prea mare în costul total al produsului. Acest lucru se realizează pe baza principalelor tipuri de reprezentări grafice utilizate în I&AV, care vor fi prezentate în continuare.

Pe baza criteriului dimensiunii economice, se pot întâlni următoarele situaţii pentru funcţiile deficitare:a) funcţii cu un cost prea mare în raport cu contribuţia lor;b) funcţii cu costuri prea mari în raport cu alte funcţii ale produsului;c) funcţii cu costuri prea mari în raport cu posibilităţile tehnologice de realizare.

Analiza rezultatelor dimensionării economice consideră rezultatele obţinute sub formă de tabele sau relaţii greu de citit şi interpretat şi de aceea consideră că pentru aprecierea pe considerente funcţionale, tehnice, inginereşti sunt foarte utile reprezentările grafice ale acestor rezultate, care permit evidenţierea unor aspecte de repartiţie, intervenţie sau preocupare în acţiunile viitoare.

În cadrul metodei I&AV se utilizează o serie de reprezentări grafice ce se vor prezenta în continuare:

15

1. Histograma costurilor pe funcţii este o reprezentare grafică a costurilor funcţiilor, cu evidenţierea distribuţiei pe componente (material, manoperă, regie), în ordinea descrescătoare a valorilor absolute reieşite pentru costurile pe funcţii.

2. Diagrama Pareto evidenţiază în mod grafic legi de distribuţie care respectă legea lui Pareto şi anume: “În cadrul unui proces, 20-30% din parametrii acestuia influenţează în ansamblu procesul în procent de 70-80%”.Reprezentarea grafică a raportului cost-funcţii se realizează astfel:

- pe abscisă se reprezintă funcţiile în ordinea descrescătoare a nivelurilor respective;

- pe ordonată se reprezintă costurile cumulate în procente din costul total.

16

3.Diagrama de corelaţie “valoare de întrebuinţare-cost” (Vi-Cp) este o reprezentare ce permite evidenţierea foarte rapidă a unor funcţii la care există o disproporţie între costul pentru realizarea lor şi importanţa pe care acestea o au, disproporţie care se apreciază prin valoarea ecartului.

Pentru construirea diagramei se calculează „ecartul” între ponderea în valoarea de întrebuinţare şi ponderea în costuri, ca fiind diferenţa dintre aceste valori, diferenţă care apoi se reprezintă grafic. In cazul în care diferenţa este pozitivă şi foarte mare avem de-a face cu o subevaluare s a funcţiilor (Cp << VI) (cazul funcţiei B) ), iar în cazul în care diferenţa este negativă şi foarte mare avem de-a face cu o supraevaluare S a funcţiilor (Cp >> VI) (cazul funcţiilor A si E). In cazul în care această diferenţă nu este forte mare, (cazul funcţiilor C, F, G, H), spunem că avem o bună corelaţie între ponderea funcţiilor în costuri şi ponderea lor în valoarea de întrebuinţare a produsului

Analiza grafică a funcţiilor produsului

Principiul de lucru în cadrul studiilor de I&AV este: cantitatea de muncă consumată pentru materializarea funcţiei trebuie să corespundă, ca pondere din cantitatea totală de muncă consumată, ponderii funcţiei respective din valoarea de întrebuinţare. Astfel, se admite o identitate între ponderea fiecărei funcţii atât în valoarea de întrebuinţare, cât şi în costurile de producţie.

Pentru verificarea practică a acestei identităţi se utilizează un alt tip de analiză, prin care se realizează compararea ponderii costurilor funcţiilor în costul total al produsului, cu ponderea acestora în valoarea de întrebuinţare generală a produsului. Ca mijloc de analiză utilizăm o diagramă în care pe abscisă se trec ponderile funcţiilor în

17

valoarea de întrebuinţare a produsului şi pe ordonată ponderile costurilor funcţiilor în cheltuielile totale.

Pentru compararea nivelului costurilor funcţiilor cu nivelul de importanţă al funcţiilor în valoarea de întrebuinţare a produsului, s-a determinat ecuaţia dreptei de regresie (1) corespunzătoare cazului în care costul funcţiile auxiliare nu a fost luat în calculul funcţiilor subiective sau obiective pe care le determină.

Dreapta va avea ecuaţia: în care coeficientul dreptei a are valorea calculate cu ajutorul

formulei:

Ponderile funcţiilor în V.I. (Xi) şi ponderile în costuri (Yi) sunt prezentate centralizat în tabelul de mai jos.

X1 6 Y1 6.684X2 6 Y2 6.684X3 6 Y3 6.684X4 11 Y4 12.254X5 12 Y5 13.368X6 16 Y6 17.824X7 16 Y7 17.824X8 27 Y8 30.078

Pe baza acestor date s-a realizat şi reprezentarea grafică.

Identificarea şi clasificarea problemelor de rezolvat18

Pe baza graficelor ridicate la punctul anterior, în această fază se stabilesc în mod concret:- funcţiile care trebuie eliminate (funcţiile inutile), respectiv cele care nu sunt cerute de beneficiar;- noile funcţii care vor fi create produsului (atunci când în urma analizei reiese faptul că ar trebui să avem mai multe funcţii);- corecturile care se stabilesc la unele dimensiuni tehnice, corespunzător cerinţelor beneficiarului;- căile de eliminare a disproporţiilor constate în faza precedentă în legătură cu ponderea funcţiilor în valoarea produsului (funcţiile la care nu există concordanţă între ponderea în valoarea de întrebuinţare şi ponderea în costuri).

In cazul în care din analiza realizată, se constată o foarte mare dispersie a cerinţelor privind funcţiile produsului şi dimensiunile lor tehnice, se va lua în calcul chiar reproiectarea totală a produsului respectiv

Analizând graficele prezentate anterior se pot trage următoarele concluzii:- funcţiile A (FP1) si E(FC4) sunt situate deasupra dreptei de referinţă, ceea ce înseamnă că ponderea acesteia în costuri este mai mare decât ponderea în VI. Din acest motiv şi aceasta funcţia ar trebui reanalizata.- funcţiile B, C, D, F, G, H sunt situate sub dreapta de regresie ceea ce constituie un fapt pozitiv (ponderea în costuri este mai mică decât ponderea în valoarea de întrebuinţare). Prin recalcularea costurilor celorlalte funcţii, acestea pot să ajungă în imediata vecinătate a dreptei de regresie.

Partea III

19

Definitivarea conceptiei preliminare1.

2.

20

3.

4.

21

22

Materializarea conceptului

23

Aleg ca solutie constructive, solutia 1, deoarece indeplineste cel mai bine functiile analizate mai sus,este cea mai practica solutie, atat din punct de vedere ethnic, cat si estetic si ergonomic.

Desenul 3D al produsului ales

24

Schita 2D a produsulu ales,cu cote de gabarit

25

Produsul ales are urmatoarele proprietati mecanice:

Conceptia detaliata

26

Componentele produsului:

1.Corp lanterna

Materialul ales este otel.Masa totala a componentei este de 100 g.Operatiile de prelucrare sunt urmatoarele: -extrudare

-debitare -stantare

-filetare prin rulare

27

2. Cap lanterna

Materialul ales este otel.Masa totala a componentei este de 87 g.Operatiile de prelucrare sunt urmatoarele: -ambutisare

-debitare -stantare

-filetare prin rulare

28

4. Geam

Materialul ales este Plexiglas.Masa componentei este de 5 g.

29

5.Lupa

30

5. Comutator

31