Curs+Psihoterapii+cogn-+comp.+Master2016

8/16/2019 Curs+Psihoterapii+cogn-+comp.+Master2016

http://slidepdf.com/reader/full/curspsihoterapiicogn-compmaster2016 1/8

Curs 3

Modelul cognitiv al depresiei

Potrivit modelului cognitiv tradi ional persoana deprimată î i deformează continuu gândirea,ț și-o distorsionează, astfel încât ajunge să aibă gânduri negative despre sine, despre propriileș

experien e de via ă din prezent i din trecutț ț ș iar gândurile negative se extind i asupra viitorului. Păr ileș ț

pozitive ale propriei persoane sunt omise, sunt trecute cu vederea, sunt văzute ca nesemnificative.Viitorul este văzut ca nesigur, cu pesimism, un viitor care nu va aduce cu siguran ăț nimic bun. C! ca

psi"oterapie a depresiei se ocupă de gândurile negative ca de ex #$u sunt bun de nimic%& $u amrealizat nimic în via ă% sau # $imeni nu mă place i nu vrea să aibă de-a face cu mine%. 'cesteț ș

(gânduri disfunc ionale( care revin în mintea persoanei deprimate, permanent, ocupă prea mult spa iu,ț ț

generează stări de triste e, pesimism, sentimente de vină fa ă de sine i fa ă de cei din jur, lipsă deț ț ș ț

speran ă. 'ceste stări emo ionale între in perpetuarea gândurilor negative i duc la comportamenteț ț ț ș

inadevate ca de exemplu persoana deprimată îi evită pe ceilal i, se izolează, se percepe caț

nevaloroasă, devine inactivă i nemotivată căci gânde te ) #*rice a face nu duce la nimic bun%.ș ș ș

C! este utilă nu numai persoanelor aflate în stare depresivă ci i celor predispuse laș

depresie, care au o imagine de sine negativă, încredere redusă în for ele proprii, nu î i acordă valoareț ș

ca persoane.

Persoana deprimată are, pe lângă gânduri i emo ii negative, i senza ii de palpita ii, dureri înș ț ș ț ț

piept, senza ie de sufocare& aceste senza ii fac parte dintreț ț simptomele fizice ale depresiei.

+c"ema de lucru a terapiei cognitiv-comportamentale C! se bazează pelegatura) gânduri-trăiriemo ionale-senza ii corporale-comportamente.ț ț

+itua iile în sine, cu care persoana deprimată se confruntă zilnic, nu determină stăriț

emo ionale negative, ci mai degrabă ele declan ează a a numitele gânduri automate negative. eț ș ș

exemplu o petrecere este un moment de bucurie, dar pentru o persoană deprimată situa ia de petrecereț

declan ează gânduri automate negative de exemplu ) #$imeni nu e interesat de mine%. Persoanaș

deprimată interpretează selectiv semnalele de la o petrecere, poate că într-un moment nimeni nu-i dăaten ie, dar acest moment este suficient pentru activarea gândului automat. 'ceste gânduri conduc laț

stări emo ionale negative de triste e, sentimente de lipsă de valoare care, la rândul lor, conduc laț ț

comportamente de evitare persoana deprimată pleacă acasă sau rămâne la petrecere dar se izolează.'ceste comportamente men in sau agravează starea de depresie. C! ca formă de psi"oterapie aț

depresiei urmăre te modificarea gândurilor absolutiste de genul nimic, niciodată, nimeni prin căutareaș

de dovezi, fapte reale, care pun sub semnul întrebării propriile gânduri.

/n terapia cognitiv-comportamentală gândurile distorsionate, negative, sunt luate mai mult caipoteze de lucru decât ca fapte reale i credibilitatea lor este pusă sub semnul întrebării.ș

Psi"oterapeutul ajută persoana să reflecteze asupra credibilită ii gândurilor sale iț ș să caute dovezi caresă le sus ină. 0ândurile automate, negative sunt discreditate fără dovezi suficiente i înlocuite cu alteț ș

gânduri, mai aproape de realitate. +copul psi"oterapiei cognitive este de a modifica i înlocuiș

gândurile disfunc ionale cu gânduri alternative, care nu sunt atât de critice ca primele i ducț ș

descre terea intensită ii emo iilor negative, înlocuirea lor cu emo ii pozitive i la comportamenteș ț ț ț ș

func ionale. Prin comportament func ional se în elege pur i simplu un comportament care permiteț ț ț ș

rela ionarea cu ceilal i i func ionarea zilnică a persoanei, la un nivel optim, la locul de muncă, înț ț ș ț

familie, în situa ii sociale.ț



* formă nouă de C! este Terapia cognitiv-comportamentală computerizată care se face prin intermediul internetului. 'cest tip de psi"oterapie devine din ce în ce mai utilizată în tratamentuldepresiei, eficien a ei fiind promi ătoare.ț ț

Mindfulness based cognitive therapy (MCT! "n tratarea depresiei

Terapia depresiilor recidivante

Terapia cognitivă bazată pe medita ia de tip mindfulness sauț MBCT .Cunoscută subnumele de 1indfulness-based cognitive t"erap2 1C! aceasta este o metodă de psi"oterapie nouăcare face parte din a treia genera ie de psi"oterapii cognitiv-comportamentale.ț

1C! are la bază un program standard scurt, de opt săptămâni i se desfă oară dupăș ș

manual. 'ceastă formă de terapie se face numai în grup, în edin e săptămânale cu o durată de o oră, oș ț

oră i jumătate. 1etoda 1C! a fost dezvoltată de +egal, 3illiams i !easdale în anul 4554 caș ș

metodă de terapie pentru prevenirea apari iei de noi episoade de depresie, adică a recidivelor.ț

1anualul de bază după care se derulează terapia 1C! este %1indfulness-based cognitivet"erap2 for depression. ' ne6 'pproac" to preventing relapse% scris de 7indel V. +egal, 8.1ar9 0.3illiams i 8o"n . !easdale ianuarie, 4554. /n decembrie 45:4 a apărut a doua edi ie a acestuiș ț

manual cu titlul %1indfulness-based cognitive t"erap2 for depression%.

1C! este o metodă de terapie acreditată, bazată pe dovezi tiin ifice, recomandată înș ț

tratarea persoanelor cu depresie majoră, care se află în perioadă de refacere sau de remisiune. 'ceastaînseamnă că persoanele nu au simptome de depresie în momentul participării la programul 1C!.

'ceastă metodă de terapie s-a dovedit eficientă în tratarea persoanelor deprimate care au treisau mai multe episoade de depresie majoră în antecedente. 1etoda a dat rezultate bune în diminuarea

simptomelor de depresie i a început să fie testatăș în tratarea persoanelor cu simptome depresiveaflate în faza activă a depresiei, dar i în tratarea altor tulburări psi"ice.ș

MBCT este o terapie de grup& fiecare grup are între ;-:< participan i. 0rupurile sunt conduse de a aț ș

numi i instructori 1C! care au propria lor practică în medita ia de tip mindfulness. 1C! este oț ț

combina ie între 1edita ia de tip 1indfulness i !erapia Cognitiv-Comportamentală.ț ț ș

Pentru prima dată 1edita ia de tip 1indfulness s-a folosit ca metodă de tratament într-unț

program de reducere a stresului Mindfulness #tress $eduction sau MBSR de către 8o"n =abat-7innîn +tatele >nite ale 'mericii. =abat-7inn, care profesa în cadrul >niversită ii din 1assac"usetts,ț

?acultatea de 1edicină, a pus bazele Clinicii de @educere a +tresului prin anul :ABA, i mai târziuș

bazele Centrului de 1indfulness, desc"izând astfel por ile unei orientări noi, integratoare, despreț

minte i corp.ș

http://www.amazon.co.uk/Mindfulness-Based-Cognitive-Therapy-Depression-Preventing/dp/1572307064






1indfulness a fost denumit antrenamentul aten iei sau, în limba engleză %a6areness training%ț

de către fostul profesor în c"irurgie vasculară 'ndries =roese, care i-a dedicat munca de-o via ăș ț

îmbunătă irii capacită ii i abilită ilor de-a face fa ă stresului.ț ț ș ț ț Profesorul 'ndries 8. =roese este activ prin cursurile de instructor 1+@ în $orvegia i alte ări din +candinavia. /n aceste ări 1C! iș ț ț ș

1+@ se aplică în munca clinică cu pacien ii în policlinici i spitale de psi"iatrie.ț ș

Cel mai dezvoltat centru de mindfulness din uropa este Centre for 1indfulness @esearc"and Practice, angor >niversit2 în cadrul ?acultă ii de Psi"ologie. 'cest centru din 1area ritanieț

pregăte te speciali ti în 1indfulness-ased Cognitive !"erap2 la nivel academic. Printre acesteș ș

abordări se numără)

- 1indfulness +tress @eduction 1+@&

- 1indfulness-ased Cognitive !"erap2 1C!&

- !"e reat"6or9s 1indfulness ased 'pproac"es to Pain and Dllness 1PD&

- 1indfulness-ased @elapse prevention 1@P&

- ialectical e"avior !"erap2 !&

- 'cceptance and Commitment !"erap2 'C!&

>ltimele două interven ii terapeutice combinând mindfulness cu acceptan a. 'ceste interven iiț ț ț

terapeutice î i găsesc aplicabilitatea în domenii ca managementul stresului, tratarea anxietă ii, dureriiș ț

cronice, a abuzului de alcool i droguri ca i în prevenirea recăderii în depresie.ș ș

Ce este mindfulness%

1indfulness se define te ca o cale de a da aten ie momentului prezent, gândurilor, emo iilor iș ț ț ș

senza iilor corporale, fără a critica sau a reac iona la aceste #elemente ale gândirii.ț ț

1indfulness este o cale de a deveni con tient de prezen a acestor gânduri, emo ii i senza ii,ș ț ț ș ț

mai simplu spus, fără a le împăr i în bune sau rele, valoroase sau nevaloroase a a cum de fapt facemț ș

noi to i în via a zilnică.ț ț

Ddeea pe care o promovează medita ia de tip mindfulness este că aceste (elemente aleț

gândirii( adică gândurile i emo iile nu sunt fapte reale, ele sunt numai evenimente mentale care seș ț

află în câmpul aten iei, al con tiin ei noastre, pentru un moment i apoi dispar.ț ș ț ș

Prin mindfulness, din posesor al acestor experien e de via ă, gânduri i emo ii, unele negative,ț ț ș ț

care declan ează i între in starea depresivă, devii observatorul lor. 'cest mod de a privi evenimenteș ș ț

din via ă care te macină i te fac să te sim i nerealizat, nu ca fapte ci ca (evenimente mentale(, care auț ș ț

o durată de via ă scurtă, efemeră, te ajută să- i vezi propriile experien e într-o nouă perspectivă i săț ț ț ș

ie i din a a numitul mod automat de func ionare, care men ine starea depresivă.ș ș ț ț

Prin programul de psi"oterapie 1C! persoanele deprimate înva ă să- i recunoascăț ș

gândurile disfunc ionale, emo iile i senza iile care le acompaniază i să devină observatorulț ț ș ț ș

lor.*bservă i acceptă ceea ce vine în câmpul aten iei tale, pentru un moment, fără a reac iona înș ț ț

vreun fel, fii desc"is la orice con inut ce ajunge în câmpul aten iei tale, plăcut sau neplăcut, observă- iț ț ț

gândurile, emo iile, senza iile, într-o manieră deta ată, cu o atitudine calmă de acceptare. 'ceastăț ț ș

te"nică este esen ială în 1C! i ea se nume te decentrare.ț ș ș

1etoda solicită timp pentru medita ia zilnică individuală, efectuarea a a ziselor (teme pentruț șacasă( de ex ascultarea casetelor sau a V-urilor cu exerci ii de medita ie, înregistrareaț ț

http://www.scat.no/hovedmeny/about-the-author.aspx

http://www.bangor.ac.uk/mindfulness/index.php.en?menu=0&catid=0



http://www.scat.no/hovedmeny/about-the-author.aspx





experien elor plăcute ca i a celor neplăcute din timpul zilei, înregistrarea senza iilor corporale,ț ș ț

înregistrarea gândurilor negative, efectuarea plimbărilor de tip (mindful( adică într-un modcon tient, efectuarea activită ilor de rutină de ex a mânca, a te spăla pe din i, a face du , a faceș ț ț ș

cură enieț într-un mod con tient.ș

Programul 1C! include exerci ii speciale ca medita ia respira iei breat"ing meditation,ț ț ț

medita ia în pozi ie a ezată sitting meditation, scanarea corpului bod2 scan, exerci ii 2oga 2ogaț ț ș ț

training i plimbarea de tip (minful( mindful 6al9ing.ș

ibliografie

:. ec9 '. !. :ABA, Cognitive therapy of depression, 0uilford Press, $e6 Eor9.4. rinster P". :AAB, Terapia cognitivă. Pentru schimbarea gndurilor negativecare ne perturb comportamentul , ditura !eora, ucureFti.G. Cottraux 8. 455G, Terapiile cognitive, ditura Polirom, DaFi.H. avid . 455I, Psihologie clinică !i psihoterapie. "undamente, ditura Polirom, Dasi.<. avid . 455I, Tratat de psihoterapii cognitive !i comportamentale, ditura Polirom, DaFi.I. ?ontaine *., ?ontaine P". 455;, #hid clinic de terapie comportamentală !i cognitivă$ditura Polirom, DaFi.B. Joldevici D., Vasilescu Dlie P. :AAG, Psihoterapii de orientare comportamentală, înJoldevici D., Vasilescu

Dlie P. ) Psihoterapia. Tratament fără medicamente, ditura Caleidoscop, ucureFti.;. Joldevici D. :AAA, #hid practic de psihoterapie ra%ional&emotivă !i cognitiv&

comportamentală, ditura KtiinLă Fi !e"nică, ucureFti. A. Joldevici D. 455G, 'meliorarea performan%elor individuale prin tehnici de psihoterapie,ditura *rizonturi, ucureFti.



Curs &

Terapia cognitiv-comportamentala in an'ietate

!erapia cognitiv-comportamentala s-a dovedit deosebit de eficienta in terapia tulburariloranxioase) atacuri de panica, fobiiM inclusiv fobia sociala, anxietate generalizata, tulburare obsesiv-compulsiva, tulburarea "ipocondriaca.

Psi"oterapia cognitiv-comportamentala este o terapie de scurta durata, focalizata perezolvarea problemelor, cu rezultate evidente, centrate pe ameliorarea sau vindecarea unor simptomeneuropsi"ice sau psi"osomatice.

Dn cursul sedintelor de psi"oterapie, terapeutul si pacientul recurg la principiile invatarii invederea modificarilor structurilor cognitive ale pacientului, evaluand permanent efectele pe care le auaceste modificari in comportamentul si in stilul de gandire. 0andirea, atentia si memoria suntinfluentate de factori de natura emotionala. 'stfel, obiectele sau fiintele anxiogene sunt percepute cafiind mai mari in perioadele cand anxietatea este mai ridicata, comparative cu cele mai linistite. steevident ca temerile si tristetile noastre influenteaza modul in care percepem realitatea, directioneazaatentia si continuturile evocarilor mnezice.

Pentru ca psi"oterapia sa reuseasca este absolut necesara formularea precisa a obiectivelor-impreuna cu pacientul, pe baza unor informatii detaliate in legatura cu factorii care contribuie lamentinerea problemei M simptom. upa care se formuleaza o ipoteza preliminara asupra problemei

pacientului si se elaboreaza un plan terapeutic.

Dpoteza este verificata in cursul sedintelor viitoare sau prin Ntemele pentru acasa%sarcinitrasate pacientului spre rezolvare si, dupa caz, este modificata.

*biectivele terapiei c"iar daca sunt stabilite de la inceput, ele se pot modifica pe parcursuldemersului psi"oterapeutic.

!erapeutul trebuie sa accentueze rolul temelor pentru acasa, subliniind faptul ca partea ceamai importanta a terapiei se desfasoara in viata de zi cu zi, pacientul urmand sa puna in aplicare ce ainvatat in cursul sedintei de psi"oterapie.

Pacientul este solicitat sa coopereze efectiv la procesul terapeutic prin furnizarea de informatii pentru

terapeut si prin transmiterea de informatii diverse feedbac9 asupra eficientei te"nicilor aplicate.



Pacientul trebuie informat ca psi"oterapia cognitiv-comportamentala ii va permite Nsa se ajutesingur%, iar terapeutul il va sprijini in dobandirea unor abilitati prin care sa rezolve nu numai problema

prezenta, ci si eventualele probleme similare ce pot aparea in viitor. !oate aspectele terapiei sunt prezentate in mod explicit pacientului, acesta colaborand cu terapeutul in planificarea unor strategii derezolvare a problemelor care il deranjeaza pe pacient. Psi"oterapia este limitata in timp si are

obiective clar definite.

Prezint in continuare strategii cognitiv-comportamentale in psihoterapia an'ietatii (metode si

tehnici!)

• !e"nici de relaxare antrenamentul autogen +c"ultz, relaxarea progresiva 8acobson, exercitiide relaxare ?enster"eim si 8ean aer

• Comutarea gandurilor

• @epetarea mentala

• 'utomonitorizarea

• esensibilizarea sistematica

• esensibilizarea Nin vivo% in realitate

• esensibilizarea in plan imaginar

• 1etoda dialogului +ocratic

• 1etode de evidentiere a gandurilor negative automate

• 8ocuri de rol

• !e"nica contraargumentarii

• Ddentificarea distorsionarilor cognitive

• 'naliza costurilor si beneficiilor • !e"nica manipularii imaginilor

• !e"nica expunerii

• Dnfirmarea gandurilor si convingerilor negative

• @estructurarea cognitiva

!e"nicile terapiei cognitiv comportamentale care vizeaza modificarea gandurilor irationale,emotiilor distructive, si comportamentelor nepotrivite s-a dovedit a fi eficienta si in tratareatulburarilor anxioase la copii.



!erapeutii de orientare comportamentalista si cognitiv-comportamentala pornesc, in terapiacomportamentelor, de la urmatoarele premise)O 1ajoritatea comportamentelor de tip anxios sunt invatate daca nu cumva c"iar toate. in acestmotiv, c"iar daca vi se pare a aveti teama de cand va stiti, va puteti dezvata de ea.O Dn cazul in care un comportament de tip anxios sau fobic este dezvatat se deconditioneaza nu aparalte frici care sa-l substituie, ci, dimpotriva, persoana obtine o mai buna adaptare la mediu.O @eactia anxioasa este o deprindere gresita si, ca orice deprindere gresita, ea se poate modifica.O Cu ajutorul unor cunostinte speciale, al unor antrenamente psi"ologice bazate pe gandire, imaginatiesi vointa, comportamentele de tip anxios pot sa dispara in cateva luni nu in cativa ani.O Capacitatea de a controla teama, de a-D face fata.

1arina este o persoana care este tot timpul speriata. 're 4< de ani, este secretara si isi petrece toateserile si 6ee9end-urile singura. aca primeste o invitatie sa iasa undeva, o cuprinde o panica denestapanit fobie sociala pentru ca ii trec prin minte ganduri de tipul) (oare ma vor place prietenii,

(oare nu-i voi plictisi% etc. 0eorge este si el un personaj anxios, cu reactii fobice. !eama lui cea mai puternica este teama deesec. esi a intrat cu brio la psi"ologie :B candidati pe un loc ii este teribil de frica de faptul ca vacadea la licenta, pe care a amanat-o deja a treia oara. Qa ora actuala el lucreaza ca operator decalculatoare si sufera foarte mult ca nu este inca psi"olog. @uxandra este si ea o fricoasa. +ufera de atacuri de panica, evita metroul, ii este frica sa se urceintr-un autobuz aglomerat, sa mearga singura la piata si mai bine urca :5 etaje pe jos decat sa utilizezeliftul. Qa inceput mai iesea singura din casa cate putin, dar acum nu mai iese deloc si a trebuit saintrerupa facultatea. !emerile irationale bloc"eaza viata si activitatea oamenilor, indiferent de varsta, impiedicandu-i sainvete, sa lucreze, sa calatoreasca, intr-un cuvant, sa traiasca normal.

atorita anxietatii teama fara obiect bine precizat sau a fricilor de tip fobic, persoana poate renuntala o serie de obiective dezirabile, cum ar fi stabilirea unor relatii interpersonale apropiate, alegereaunor profesii dorite sau de a trai o viata agreabila, plina de satisfactii. Cu alte cuvinte, fricile irationale

pot face dintr-o persoana sanatoasa si inteligenta o persoana infirma. Cei ce doresc sa se debaraseze de teama trebuie sa aiba in vedere cateva lucruri ?enster"eim si8ean aer, :A;H)- !rebuie sa stie ca nu sunt un caz unic si irecuperabil pentru ca exista milioane de oameni care suferade frici irationale si care isi spun ca ceva este in neregula cu ei.- $iciodata nu este prea tarziu sa te sc"imbi. ?enster"eim :A;H relateaza faptul ca cel mai varstnic

pacient pe care l-a tratat cu succes de teama de a parasi $e6 Eor9-ul avea A5 de ani. upa ce a facut psi"oterapie, acesta a fost capabil sa zboare cu avionul la 3as"ington pentru a-si vedea nepotii.

- C"iar si fricile si fobiile vec"i, fixate inca din copilarie, pot fi tratate daca subiectul parcurgeurmatoarele etape):. escoperirea naturii temerii respective. 'sa cum am subliniat, unele frici sunt evidente de avion,de lift, de a merge singur pe strada etc., in timp ce altele sunt ascunse, cum ar fi, de pilda, teama de afi respins fobia sociala.4. +ubiectul trebuie sa constientizeze faptul ca anxietatea si fobiile sunt frici invatate, sa descifrezemodul in care functioneaza ele, ce reactii fiziologice produc, cum influenteaza ele viata individului sice anume face (acesta pentru a le mentine%. 'stfel, subiectul trebuie sa realizeze faptul ca intrezareste

pericole uriase, desi acestea sunt minore, sau poate sa isi imagineze c"iar pericole care nu exista, catsi masura in care fricile respective il impiedica sa intreprinda diverse lucruri pe care ar dori sa le faca.G. Pentru a se elibera de anxietate si fobii este obligatoriu ca subiectul sa urmeze un program de

terapie comportamentala si cognitiv-comportamentala, care consta mai ales din te"nici dedesensibilizare si de modificare a stilului de gandire. Cu alte cuvinte, trebuie sa faca acele lucruri pe



care doreste sa le faca pentru a nu se mai teme de ele.H. Programele de combatere a fricii trebuie invatate impreuna cu terapeutul si aplicate la situatiile deviata. Dn acelasi timp subiectul trebuie sa-si modifice stilul de viata, invatand sa traiasca impreuna cufricile sale sau sa se elibereze complet de ele.

>n loc important in cadrul psi"oterapiei starilor anxioase il ocupa si actualizarea disponibilitatilor psi"ice latente prin intermediul unor antrenamente speciale, cum ar fi, de pilda, cele de relaxare sauauto"ipnoza.Peste cativa ani, 1ar2 Cover 8ones a demonstrat faptul ca se poate utiliza conditionarea si pentru casubiectul sa se elibereze de teama. Qui Peter, un copil de trei ani, ii era frica de iepuri. !erapeutul i-a

prezentat copilului animalul aflat in cusca, in timp ce ii oferea cate o bomboana. @ezultatul a fost ca peste cateva saptamani copilul se juca linistit cu iepurii de casa.Cercetatorii care au realizat astfel de experimente s-au confruntat insa cu o problema dificila) dacafricile pot fi inlaturate, de ce persista ele totusi in situatiile de viata @aspunsul la aceasta intrebare l-adat Jobart 1o6rer, care a propus pentru explicarea comportamentului anxios si fobic o teorie in douatrepte sau etape)

tapa :) +ubiectul invata sa se teama prin intermediul conditionarii. * data ce teama s-a fixat,subiectul are tendinta de a se elibera de aceasta.

tapa 4) +ubiectul invata foarte repede cum se poate elibera de teama prin intermediul a doua te"nici)a vitarea situatiei care declanseaza teama persoanele care se tem sa calatoreasca cu avionul vor

prefera trenul. b vadarea din situatia anxiogena atunci cand subiectul a intrat in aceasta subiectul se urca inmetrou, intra in panica si coboara la prima statie.

*ri de cate ori subiectul utilizeaza una din strategiile respective anxietatea sa scade, dar, insc"imb, se intaresc modelele de comportament evitare-evadare si acest lucru are drept consecintafaptul ca subiectul cauta sa nu se expuna situatiilor care declanseaza comportamentul de tip fobicanxios.

Curs+Psihoterapii+cogn-+comp.+Master2016

Documents

Transcript of Curs+Psihoterapii+cogn-+comp.+Master2016