CAPITOLUL 1 CONTABILITATEA BANCARA: ORGANIZARE, PRINCIPII, EVALUARE, PLAN DE CONTURI

Bancile sunt definite ca persoane juridice autorizate sa efectueze in mod curent operatiuni bancare. Ele sunt obligate, in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991 sa organizeze si sa tina contabilitate. Prin aceasta se urmareste redarea sub o forma unica, generalizata si normalizata a evenimentelor economice, financiare, juridice si fiscale. In cazul bancilor contabilitatea trebuie sa reflecte in expresie baneasca disponibilitatile banesti si depozitele banesti, bunurile mobile si imobile, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute. Legea contabilitatii si planul de conturi pentru banci sunt obligatorii pentru toate bancile cu sediul in Romania si pentru subunitatile cu sediul in Romania ale bancilor cu sediul in strainatate.

1.1. PRINCIPII CONTABILE IN BANCA In organizarea si conducerea contabilitatii in banca sunt aplicate aceleasi principii contabile generale. Totusi, specificul activitatii bancare face sa existe numeroase derogari si exceptii de la acestea. 1. Principiul prudentei urmareste sa evite un transfer in viitor al incertitudinilor din prezent. Acesta permite contabilizarea pierderilor certe si probabile, a veniturilor certe dar nu si a veniturilor potentiale. In contabilitatea bancara se omite acest principiu in cazul operatiunilor de piata, atunci cand sunt evaluate la pretul pietei (titluri de tranzactie, devize, instrumente financiare la termen). 2. Principiul permanentei metodelor care asigura comparabilitatea in timp a informatiilor contabile prin mentinerea acelorasi norme si reguli de inregistrare in contabilitate. Schimbarea acestora se face numai extraordinar si in mod justificat. 3. Principiul independentei exercitiilor decupeaza activitatea bancii in perioade de timp de 12 luni, numite exercitii. Un exercitiu cuprinde toate veniturile si cheltuielile angajate de catre banca in perioada respectiva, indiferent de momentul in care acestea sunt incasate sau platite.

4. 5. 6.

7.

8.

9. 10.

11.

De exemplu, dobanzile sunt inregistrate pe baza dobanzilor scurse in fiecare perioada si nu in functie de momentul incasarii sau platii lor. Principiul continuarii activitatii pleaca de la premisa ca banca isi continua in mod normal activitatea fara sa si-o reduca in mod sensibil sau sa intre in stare de lichidare. Principiul intangibilitatii bilantului cere ca bilantul de deschidere sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent. Principiul necompensarii in coformitate cu acest principiu nu se poate face nici-o compensare intre posturi de activ si posturi de pasiv din bilant sau intre venituri si cheltuieli in contul de rezultate. Prin operatiuni specifice, banca face o serie de exceptii de la acest principiu. Este cazul operatiunilor cu titluri de tranzactie, cu instrumente financiare la termen sau cazul swap-urilor de dobanzi. Principiul costului istoric cere mentinerea activelor si pasivelor bilantiere la valoarea istorica de intrare. Totusi, contabilitatea bancara reevalueaza periodic o serie de operatiuni in functie de pretul pietei. Principiul importantei semnificative in conformitate cu acest principiu, toate informatiile de importanta semnificativa trebuie prezentate in situatiile financiare elaborate. Sunt semnificative acele informatii a caror importanta poate afecta deciziile si rationamentele utilizatorilor externi. Principiul suprematiei realitatii asupra aparentei - pune pe primul plan aspectul economic si financiar in raport cu cel juridic. Principiul regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele urmareste furnizarea de informatii clare, precise si complete asupra patrimoniului, situatiei financiare, rezultatului, operatiunilor si riscurilor asumate. Principiul cuantificarii monetare cere exprimarea intr-o forma monetare a operatiunilor contabile inregistrate. Moneda de baza este cea nationala, leul, dar in functie de specificul operatiunii desfasurate,apar si alte monede straine.

1.2. EVALUAREA PATRIMONIULUI Pentru a putea inscrie in contabilitate elementele de patrimoniu este important sa existe niste reguli generale, stabilite in baza principiilor contabile de baza. Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii stabileste astfel de reguli valabile pentru toate societatile, inclusiv pentru cele bancare. Tinand cont de particularitatile activitatii bancare, in contabilitatea pentru societatile bancare exista mici abateri de la aceste principiile generale de evaluare si chiar cateva reguli specifice. Reguli generale 1. Evaluarea la data intrarii in patrimoniu Bunurile sunt evaluate, in momentul intrarii in patrimoniu, la valoarea de intrare sau valoarea contabila. Aceasta se stabileste astfel:

bunurile procurate cu titlu oneraos, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie; bunurile reprezentand aport la capitalul social sau obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate, in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora; - bunurile produse de banca, la cost de productie. Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport si aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv. Costul de productie al unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Creantele si datoriile sunt evaluate in contabilitate la valoarea lor nominala. 2. Evaluarea la inventariere. Bunurile sunt evaluate cu ocazia inventarierii la valoarea actuala sau valoarea de utilitate a fiecarui element, denumita si valoare de inventar. Aceasta se stabileste in functie de utilitatea bunului si de pretul pietei. Creantele si datoriile sunt evaluate la valoarea lor probabila de incasat sau de plata. 3. Evaluarea la inchiderea exercitiului. Elementele patrimoniale sunt evaluate la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv la valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Pentru aceasta se compara valoarea contabila cu valoarea de inventar. Daca exista diferente se procedeaza astfel: - pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, ele ramanand evidentiate la valoarea de intrare. Diferentele constatate in minus, in cazul imobilizarilor, se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii (cand deprecierea este ireversibila) sau se constituie provizioane (cand deprecierea este reversibila). Pentru celelalte elemente de activ se constituie provizioane. Valoarea elementelor de activ se mentine, de asemenea, la valoarea lor de intrare; - pentru elemenetele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventar si valoarea de intrare a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. 4. Evaluarea la data iesirii din patrimoniu sau la darea in consum. In acest caz , al iesirii din patrimoniu, bunurile sunt evaluate si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

-

Reguli specifice a) la fiecare inchidere anuala contabila, operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate la cursul utilizat pentru evaluarea elementelor acoperite. Cursul utilizat este cursul la vedere sau cursul la termen, in functie de natura operatiunilor acoperite; b) operatiunile in devize se inregistreaza in conturi deschise pe fiecare deviza in parte, iar soldul acestora se evalueaza la valoarea lor de piata; c) cesiunile temporare de active sunt considerate operatiuni de trezorerie cu mentionarea in activ a elementelor cedate. Elementele cedate cu posibilitate de rascumparare se inregistreaza in conturile din afara bilantului; d) titlurile de tranzactie se evalueaza la valoarea lor de piata; e) primele sau decotarile aferente titlurilor de investitii se repartizeaza asupra conturilor de venituri sau cheltuieli, dupa caz, pe durata de viata reziduala a titlurilor. In cazul scaderii valorii titlurilor de investitii, ca urmare a deprecierii valorii acestora, nu se constituie provizioane; f) in cadrul operatiunilor consortiale de finantare, fiecare banca asociata intr-un consortiu sau sindicat inregistreaza numai cota-parte fixata prealabil, aplicandu-se, in general, urmatoarele reguli: - se inregistreaza numai cota parte a bancii de finantare sau prin angajamentul prin semnatura, in conturile de credite, respectiv in conturile in afara bilantului, indiferent de pozitia bancii in cadrul consortiului sau sindicatului; - in cazul in care cota-parte din riscul unei banci este mai mare decat finantarea, excedentul se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamentul de garantie dat. In situatia inversa, diferenta se inregistreaza in conturile in afara bilantului, la angajamente de garantie primite; g) activele gajate sau date in garantie, cu exceptia numerarului, sunt mentionate, in toate cazurile, in bilantul bancii, iar activele primite in gaj sau in garantie, cu exceptia numerarului, nu figureaza in bilantul bancii, chiar daca se refera la angajamente proprii sau in contul tertilor; h) angajamentele date in contul tertilor se inregistreaza in conturile in afara bilantului, in cadrul angajamentelor de garantie, iar cele date in cont propriu se evidentiaza numai in conturile de evidenta in afara bilantului.

1.3. DOCUMENTELE BANCARE Pentru a-si putea derula activitatea in scopul obtinerii de profit, bancile efectueaza zilnic o serie de operatiuni interbancare, operatiuni cu clientela, operatiuni cu titluri, operatiuni cu devize, ca si operatiuni care nu tin de specificul societatilor bancare. Toate aceste operatuni trebuie inregistrate in contabilitate prin intermediul unor documente justificative. Documentele

folosite in banci pot fi documente caracteristice bancilor sau documente generale, valabile pentru toate societate comerciala. In ambele cazuri, ele angajeaza raspunderea celor care le-au intocmit, vizat, aprobat ori inregistrat in contabilitate. La completarea documentele justificative se au in vedere, in general, urmatoarele elemente: - denumirea documentului; - denumirea si sediul unitatii patrimoniale care intocmeste documentul; - numarul si data intocmirii documentului; - mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii patrimoniale; - continutul operatiunii patrimoniale; - datele cantitative si valorice aferente operatiunii efectuate; - numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat; - alte elemete menite sa asigure consemnarea completa a operatiunii inregistrata. In general, documentele folosite de contabilitatea bancara se incadreaza in una din urmatoarele categorii: documente primare acestea se completeaza, de regula, pentru o singura operatiune, in momentul desfasurarii procesului sau fenomenului economic. In aceasta categorie se incadreaza cecurile, ordinele de incasare sau de plata; documente de sinteza acestea cumuleaza mai multe informatii, intr-o forma coerenta din punct de vedere contabil, reflectand un fenomen mai complex sau o activitate economica. Sunt realizate pe baza celorlalte documente justificative. In aceasta categorie se incadreaza jurnalele contabile, balanta de verificare, bilantul; documente centralizatoare cumuleaza, de regula, mai multe informatii privind acelasi fenomen sau proces economic. Se intocmesc pe baza unei serii de documente de acelasi tip. Aici se intalnesc, de exemplu, borderourile de cecuri de decontare; documente statistice sunt folosite in evidentele statistice si apar sub forma unor liste sau situatii. De exemplu, situatia creditelor acordate de banca. Dintre documentele sintetice, Legea contabilitatii obliga societatile bancare la intocmirea urmatoarelor registre: - registrul jurnal; - registrul inventar; - registrul cartea mare. Registrul jurnal este un document obligatoriu, ce trebuie tinut la centrala bancii si la fiecare subunitate cu contabilitate proprie. El inregistreaza in ordine cronologica operatiunile patrimoniale, tinand cont de data de intrare sau intocmire a documentelor. Registrul jurnal este tinut sub forma unui registru jurnal general si a unor registre jurnal auxiliare ( Jurnalul operatiunilor zilei, Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei). Datele mentionate in aceste jurnale fac referire la felul, numarul si data documentului justificativ, explicatiile si conturile debitoare si creditoare corespunzatoare operatiunilor efectuate.

Registrul inventar inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilant. Inregistrarea acestor elemente se face pe baza unor liste de inventariere, intocmite in conformitate cu normele in legale. Registrul inventar se tine centralizat si la nivelul fiecarei subunitati bancare. Registrul cartea mare este un document contabil obligatoriu, intocmit de centrala bancii si de toate subunitatile cu contabilitate proprie, in care se inscriu lunar, pentru fiecare cont, inregistrarile efectuate in registrul jurnal auxiliar Recapitulatia pe conturi a jurnalelor operatiunilor zilei, stabilindu-se situatia fiecarui cont: sold initial, rulaje debitoare, rulaje creditoare si sold final. Datele inscrise in registrul cartea mare sunt preluate la intocmirea balantei de verificare. Legea contabilitatii cere si societatilor bancare sa intocmeasca lunar balanta de verificare. Aceasta permite verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale si sta la baza intocmirii bilantului contabil. Balanta de verificare trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi, soldurile initiale debitoare si creditoare, rulajele debitoare si creditoare, totalul sumelor debitoare si creditoare, soldurile finale debitoare si creditoare. Cu ajtorul balantei se poate constata concordantele dintre urmatoarele informatii generate de dubla inregistrare: concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul jurnal si totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea mare si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din balanta. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice cat si pentru cele analitice, permitand verificarea concordantei dintre ele. De asemenea, ea cuprinde conturile bilantiere, iar separat, pe cele in afara bilantului. Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este un document de sinteza ce realizeaza o analiza in dinamica a veniturilor si cheltuielilor si evidentiaza rezultatul contabil al activitatii desfasurate. El permite, de asemenea, sa se calculeze o serie de indicatori care sa prezinte performantele acestei activitati. Elemenetele componente ale acestui document sunt grupate in functie de natura lor astfel: I. 1. 2. 3. 4. 5. II. Venituri: Venituri din activitatea de exploatare bancara; Venituri diverse din exploatare; Venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate; Venituri exceptionale; Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.

Cheltuieli: 1. Cheltuieli de exploatare bancara;

2. 3. 4. 5. 6. 7. III. IV. V. VI.

Cheltuieli de personal; Impozite si taxe; Cheltuieli cu materialele, lucrarile si serviciile executate de terti; Cheltuieli diverse de exploatare; Cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile necorporale si corporale; Cheltuieli exceptionale. Rezultatul curent: I (1+2+3+5) II (1+2+3+4+5+6) Rezultatul exceptional: I.4 II.7 Rezultatul exercitiului: III + IV Rezerve si fonduri de risc

VII. Profit impozabil: V - VI VIII. Impozit pe profit IX. Profit net: VII - VIII

1.4. PLANUL DE CONTURI AL SOCIETATILOR BANCARE Planul de conturi al societatilor bancare este prezentat in intregime, in ultimul capitol. El tine cont de cadrul general al planului de conturi pe economie si de specificul activitatii bancare. Conturile sunt simbolozate in baza sistemului zecimal si sunt grupate astfel: pe clase corespund primei cifre din simbolul contului; pe grupe coespund primelor doua cifre din simbolul contului; pe conturi sintetice de gradul intai corespund primelor trei cifre din simbolul contului; pe conturi sintetice de gradul doi corespund primelor patru cifre din simbolul contului; pe conturi sintetice de gradul trei corespund primelor cinci cifre din simbolul contului. O astfel de structura permite identificarea apartenentei unui cont la o anumita clasa, grupa sau categorie de conturi si, in acelasi timp, in baza apartenentei stabilite, contului respectiv i se atribuie o serie de caracteristici (de exemplu, contul 6025 este un cont de cheltuieli, de activ, ce incepe a functiona prin debitare, iar la sfarsitul perioadei nu prezinta sold). Planul de conturi al societatilor bancare prezinta urmatoarea structura pe clase: Clasa 1 Operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare cuprinde conturile din evidenta centralei bancii, conturile ce reflecta lichiditatile la alte banci si conturile folosite pe relatia cu banca centrala.

Clasa 2 Operatiuni cu clientela cuprinde conturi utilizate pentru evidentierea relatiei dintre banca si clientii sai. Clasa 3 Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse cuprinde conturi folosite pentru reflectarea contabila a operatiunilor cu titluri si o serie de conturi utilizate in gestiunea interna a bancii. Clasa 4 Valori imobilizate contine conturi ce inregistreaza bunurile si valorile caracterizate ca imobilizari corporale si necorporale, amortizarile acestora si operatiuni de leasing si de locatie simpla. Clasa 5 Capitaluri proprii, asimilate si provizioane inregistreaza fondurile investite in banca pentru o perioada lunga de timp (fonduri proprii si datorii subordonate), la care se adauga o serie de provizioane si fonduri de risc. Clasa 6 Cheltuieli cuprinde conturi ce reflecta cheltuielile bancii. Clasa 7 Venituri cuprinde conturi necesare inregistrarii veniturilor bancare. Atat veniturile cat si cheltuielile prezinta o structura ce reflecta specificul activitatii bancare. Elementul cel mai des intalnit este reprezentat de dobanda platita sau incasata. Clasa 9 Operatiuni in afara bilantului contine conturi ce reflecta contabil angajamentele bancii in relatiile cu alte banci sau cu clientii. La constituirea planului de conturi s-au urmarit anumite aspecte care sa-i dea coerenta si sa-l faca usor de inteles si utilizat. In continuare sunt prezentate cateva dintre aceste aspecte, fara a garanta o aplicare stricta si generala: - grupele tin cont de natura economica a continutului conturilor; - elementele de pasiv tin cont si de natura juridica a continutului conturilor; - conturile de venituri si cheltuieli sunt grupate in mod asemanator, dupa natura veniturilor si a cheltuielilor; - provizioanelor le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra noua; - creantelor restante si indoielnice le sunt asociate grupe de conturi ale caror simboluri se termina cu cifra opt; - dobanzilor de incasat sau de platit le sunt asociate conturi de creante sau de datorii, ale caror simboluri se termina cu cifra sapte; Acest plan de conturi general poate fi completat de catre banci fie prin aprofundarea lui, prin deschiderea de conturi analitice, fie prin constituirea de alte clase, care sa reflecte operatiuni din contabilitatea de gestiune. Intre planul de conturi si bilantul bancar exista o corelatie ce are la baza o regrupare a posturilor bilantiere. Astfel, un model al bilantului bancar simplificat si regrupat dupa structura planului de conturi se prezinta astfel: Activ Operatiuni de trezorerie Operatiuni cu clientela Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse Imobilizari Angajamente in afara bilantului Pasiv Operatiuni de trezorerie Operatiuni cu clientela Operatiuni cu titluri si diverse Capitaluri permanente Angajamente in afara bilantului

1.5. EXEMPLE DE INTREBARI 1. 2. 3. 4. 5. Prezentati si comentati principiile contabilitatii bancare. Care sunt regulile specifice de evaluare ale societatilor bancare ? Documentele contabilitatii bancare: prezentare, clasificare, continut. Planul de conturi al societatilor bancare. Care dintre urmatoarele principii ale contabilitatii bancare urmareste permite contabilizarea pierderilor probabile, dar nu si a veniturilor potentiale ? d. principiul prudentei a. principiul necompensarii e. principiul permanentei metodelor b. principiul intangibilitatii bilantului c. principiul costului istoric In conformitate cu regulile specifice de evaluare, operatiunile calificate de acoperire sunt evaluate: d. la cursul utilizat pentru evaluarea a. la valoarea de inventar elementelor de acoperire b. la cost de achizitie e. la cost de productie c. la curs de acoperire Un cont al carui simbol contine 4 cifre corespunde: d. unui cont sintetic de gradul doi a. unei grupe de conturi e. unui cont sintetic de gradul patru b. unui cont analitic c. unui cont sintetic de gradul trei

6.

7.

CAPITOLUL 2 OPERATIUNI DE TREZORERIE SI INTERBANCARE

2.1. DECONTARI INTER SI INTRABANCARE Relatiile dintre banci se pot impartii in relatii interbancare si relatii intrabancare. Relatiile interbancare sunt relatii dezvoltate intre banci diferite, privite ca persoane juridice independente. In acest caz avem urmatoarele tipuri de relatii: 1. relatii dintre banci si banca centrala, derulate prin intermediul conturilor curente deschise de banci la banca centrala; 2. relatii interne sau relatii desfasurate intre bancile apartinand aceluiasi sistem bancar, derulate prin intermediul sistemului de compensare interbancara sau utilizand relatiile de corespondent create; 3. relatii externe dintre banci ce apartin unor sisteme bancare diferite. Acestea sunt in general relatii de corespondent sau de parteneriat cu banci straine. Relatiile intrabancare sunt relatii ce au la baza operatiuni desfasurate intre unitati ce apartin aceleiasi banci. Aceste relatii se pot dezvolta in plan vertical, intre filiale, sucursale si centrala sau in plan orizontal intre subunitati diferite. Operatiunile intrabancare mai sunt cunoscute si ca operatiuni intre sedii (OIS). Relatiile pe piata interbancara pot crea creante si datorii, respectiv creditori si debitori. Creantele si datoriile dintre parti se sting prin decontari bancare, adica prin transferuri de mijloace banesti dintr-un cont, apartinand persoanelor fizice sau juridice, intr-alt cont. Decontarea poate avea la baza acceptarea platii sau punerea la dispozitie anticipat de sume in vederea efectuarii platilor. In cazul acceptari se folosesc ca instrumente de decontare ordinul de plata, cecul, cambia, biletul la ordin. In al doilea caz intalnim acreditivul si scrisoarea de garantie.

2.1.1. Decontari intrabancare Decontarile intrabancare realizeaza stingerea obligatiilor rezultate in urma unor operatiuni comerciale sau necomerciale, desfasurate intre clientii aceleiasi banci sau realizate de catre subunitatile bancii, in nume si in cont propriu. Decontarile intrabancare, numite si

operatiuni intre sedii, apar atat in contabilitatea unitatii platitoare, cat si a unitatii beneficiara a platii. Numim unitate bancara initiatoare, unitatea bancara care ordona o plata fara numerar pentru contul clientului sau ori pentru propriul cont. Ea este cea care initiaza decontarea. De asemenea, numim unitate bancara destinatara, unitatea bancara ce primeste de la unitatea initiatoare o plata sau un ordin de a efectua o plata. In functie de aceste doua situatii se foloseste urmatoarele documente interne: avizul de creditare atunci cand banca initiatoare este banca platitorului; avizul de debitare atunci cand banca initiatoare este banca beneficiarului. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile intrabancare sunt evidentiate contabil cu ajutorul conturilor: 111 Cont curent la BNR 341 Decontari intrabancare Contul 111 Cont curent la BNR este un cont de activ ce se debiteaza la depunerea unor sume in cont, la incasari sau credite obtinute de banca si se crediteaza cu iesirile din cont sub forma unor retrageri de numerar, plati catre alte banci sau rambursari de credite. Acest cont este folosit exceptional in cazul decontarilor intrabancare. Contul 341 Decontari intrabancare este un cont bifunctional. Acesta se crediteaza cu sumele virate catre clientii altor subunitati si se debiteaza cu sumele primite de la acesti clientii. Creditarea sau debitarea acestui cont stabileste tipul avizului de decontare folosit intre sediile bancii. Exemple de contabilizare: 1. Plata unei sume catre un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare

2. Incasarea unei sume de la un client ce are contul la o alta sucursala bancara: 341 Decontari intrabacare = 2511 Conturi curente / beneficiar

2.1.2. Decontari interbancare Decontarile interbancare reprezinta plati fara numerar, efectuate de unitatile bancare pentru clientii lor sau in nume propriu, avand ca beneficiar o unitate bancara a altei banci. Aceste operatiuni se pot efectua in mod direct, prin conturi de corespondent deschise reciproc de banci sau in mod intermediat, prin casele de compensatii. 2.1.2.1. Decontari prin case de compensatii Instituriile de credit din cadrul sistemului bancar isi pot deconta platile reciproce prin intermediul caselor de compensatii. Acestea functioneaza sub tutela bancii centrale. Pentru realizarea procesului de compensare, fiecare banca isi deschide un cont curent la banca centrala. In conditiile in care o banca doreste sa efectueze , la cererea unui client, o plata catre un furnizor ce are contul la o alta banca, va initia operatiunea pe langa casa de compensatii. Astfel, banca platitorului va depune documentele de plata la casa de compensatii. Pe baza acestor documente, casa de compensatii crediteaza contul curent al bancii, operatiune echivalenta cu o iesire de fonduri din banca si debiteaza contul curent al bancii furnizorului, operatiune echivalenta cu o intrare de fonduri in banca. Concomitent, fiecare banca are grija sa opereze in contul clientului sau aceasta operatiune. Contul platitorului este debitat, iar contul furnizorului beneficiar este creditat. Acest exemplu prezinta decontarea unei operatiuni prin intermediul casei de compensatii. In procesul compensarii insa, se realizeaza nu numai decontarea ci si compensarea operatiunilor bancare. Aceasta inseamna ca se are in vedere totalul platilor si incasarilor bancii dintr-o zi pentru operarea in contul curent deschis la compensare. Contabilizarea operatiunilor Operatiunile sunt contabilizate folosind conturile prezentate la decontarea intrabancara: 111 Cont curent la BNR si 341 Decontari intrabancare. Specific decontarii prin casele de compensatii este folosirea obligatorie a contului 111, deschis la compensare. In functie de locul unde se afla unitatile bancare ale platitorului si beneficiarului si de locul unde se realizeaza compensarea, intalnim urmatoarele situatii (consideram ca banca platitorului initiaza plata): a) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in acelasi judet. Compensarea se face la casa de compensatii din judetul unde se afla situate bancile. Exemple de contabilizare: 1. Plata unei sume inregistrata la banca platitorului:

2511 Conturi curente / platitor

=

111 Cont curent la BNR

2. Incasarea inregistrata la banca beneficiarului: 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente / beneficiar

b) Banca platitorului si banca beneficiarului sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul beneficiarului. In acest caz compensarea se va face intre banca beneficiarului si sucursala platitorului din acelasi judet. Banca platitorului trebuie sa vireze suma de plata printr-o operatiune intrabancara la sucursala sa din judetul beneficiarului. Exemple de contabilizare: 1. Expedierea avizului de creditare catre subunitatea din judetul unde se va face compensarea in vederea efectuarii platii: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare

2. Primirea avizului de creditare de catre subunitatea care va face compensarea si initierea compensarii: 341 Decontari intrabancare 3. Incasarea la banca beneficiarului: 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente / beneficiar = 111 Cont curent la BNR

c) Bancile sunt situate in judete diferite. Compensarea se face in judetul bancii platitorului. In acest caz, compensarea se face intre banca platitorului si sucursala bancii beneficiarului din acelasi judet. Va exista o operatiune intrabancara de virament de la aceasta din urma catre sucursala unde are contul beneficiarul.

Exemple de contabilizare: 1. Efectuarea platii prin compensare: 2511 Conturi curente / platitor = 111 Cont curent la BNR

2. Incasarea sumei prin compensare de catre subunitatea bancii beneficiarului, situata in judetul platitorului si virarea sumei catre subunitatea platitorului: 111 Cont curent la BNR 3. Incasarea la subunitatea beneficiarului: 341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar = 341 Decontari intrabancare

d) Bancile se afla in judete diferite. Compensarea se face la nivelul centralelor, prin sistemul BNR. In acest caz apar in plus doua operatiuni intrabancare. In prima operatiune se realizeaza un virament de la subunitatea platitorului catre centrala, iar in a doua operatiune se face un virament de la centrala bancii beneficiarului catre subunitatea unde acesta are contul. Exemple de contabilizare 1. Subunitatea platitoare expediaza un aviz de creditare catre centrala, in vederea efectuarii platii: 2511 Conturi curente / platitor = 341 Decontari intrabancare

2. Centrala bancii platitorului initiaza compensarea in vederea efectuarii platii: 341 Decontari intrabancare = 111 Cont curent la BNR

3. Centrala bancii beneficiarului incaseaza prin compensare suma si o deconteaza catre subunitatea unde beneficiarul are contul: 111 Cont curent la BNR = 341 Decontari intrabancare

4. Incasarea sumei de catre beneficiar la subunitatea unde are contul: 341 Decontari intrabancare = 2511 Conturi curente / beneficiar

2.1.2.2. Decontari prin conturi corespondente In cadrul relatiilor bilaterale dintre barci un loc important il are acordarea statutului de banca corespondenta. Relatiile de corespondenta presupun existenta urmatoarelor caracteristici: - se bazeaza pe cunoastere si incredere reciproca dintre banci; - in relatii internationale fiecare banca efectueaza pentru banca corespondenta operatiuni in zona in care functioneaza; - bancile isi deschid conturi curente reciproce (conturi de corespondent nostro si loro) in cadrul carora se stabilesc plafoane maxime de indatorare; - se stabileste regimul de dobanzi si de comisioane pentru operatiunile reciproce si regulile de stingere a datoriilor. Utilizand conturile de corespondent, bancile pot realiza decontari directe fara sa apeleze la casele de compensatii. Conturile de corespondent pot fi: conturi nostro acestea sunt conturi curente ale bancii deschise la alte banci, reprezentand plasamente la acele banci; conturi loro sunt conturi curente ale altor banci deschise la banca, reprezentand resurse obtinute de la acele banci. Contabilizarea operatiunilor Decontarile directe prin conturi de corespondent sunt reflectate contabil prin conturile: 121 Conturi de corespondent la banci (nostro) 122 Conturi de corespondent ale bancilor (loro)

Contul 121 Conturi de corespondent la banci este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele intrate in cont, in favoarea bancii si se crediteaza cu sumele platite de banca. Contul 122 Conturi de corespondent ale bancilor este un cont de pasiv, ce se crediteaza cu sumele intrate in cont in favoarea bancii titulare a contului si se debiteaza cu sumele iesite din cont, ca plati efectuate de aceasta. O operatiune dintre bancile corespondente poate fi reflectata atat prin contul nostro cat si prin contul loro. Astfel, daca banca are de incasat o suma de la o banca corespondenta, operatiunea se poate derula prin debitarea contului nostro sau prin creditarea contului loro. In cazul in care exista conturi de corespondent la centrala bancii, pentru decontari la nivelul subunitatilor bancare se vor efectua operatiuni intrabancare suplimentare de transfer de fonduri spre sau de la centrala. Exemple de contabilizare: 1. Banca efectueaza o incasare pentru un client prin conturi de corespondent: 121 Conturi de corespondent la banci sau 122 Conturi de corespondent ale bancilor = 2511 Conturi curente = 2511 Conturi curente

2. Banca efectueaza o plata pentru un client prin conturi de corespondent: 2511 Conturi curente sau 2511 Conturi curente = 122 Conturi de corepondent ale bancilor = 121 Conturi de corespondent la banci

3. Banca primeste un imprumut prin conturi de corespondent: 121 Conturi de corespondent la banci sau = 142 Imprumuturi primite de la banci

122 Conturi de corespondent ale bancilor

=

142 Imprumuturi primite de la banci

2.2. IMPRUMUTURI DE REFINANTARE DE LA B.N.R. Bancile comerciale aflate in dificultate de trezorerie pot apela la BNR pentru a obtine lichiditati. In astfel de situatii, se acorda imprumuturi de refinantare, in conditii stabilite de catre banca centrala. La randul sau, Banca Nationala a Romaniei este interesata de sustinerea bancilor aflate in dificultate, in contextul asigurarii bunei functionari a sistemului bancar si mentinerii increderii in acesta. In acelasi timp, prin refinantare ea poate influenta activitatea bancilor comerciale in sensul atingerii obiectivelor monetare si de credit urmarite. Exista urmatoarele tipuri de imprumuturi acordate de catre Banca Nationala a Romaniei: a. imprumut structural reprezinta un imprumut acordat in limita unui plafon si garantat cu titluri si efecte de comert. Costul imprumutului este stabilit de BNR la nivelul taxei oficiale a scontului. b. imprumut de licitatie in acest caz BNR acorda un imprumut plafonat pentru intreg sistemul bancar, pe un termen de maxim 15 zile. Pentru a obtine lichiditati din acest imprumut, bancile liciteaza dobanda, beneficiare fiind cele care sunt dispuse sa plateasca mai mult. c. imprumut special este un imprumut acordat in mod extraordinar de catre BNR bancilor aflate in lipsa de lichiditate. d. imprumut lombard sau overdraft reprezinta un imprumut pentru descoperire de cont, acordat de catre BNR bancilor care in timpul zilei au de efectuat plati mai mari decat disponibilul din contul curent la banca centrala. Prin aceasta se asigura, in cadrul anumitor limite, siguranta si cursivitate in efectuarea decontarilor interbancare. Rata dobanzii este stabilita de catre BNR iar suma de care poate beneficia o banca nu depaseste 75 % din fondurile proprii ale bancii. Contabilizarea operatiunilor Evidenta contabila a imprumuturilor de refinantare primite se tine folosind conturi din grupa 11 Decontari cu Banca Nationala a Romaniei: Grupa 11 Decontari cu Banca Nationala a Romaniei 111 Cont curent la BNR 112 Imprumuturi de refinantare de la BNR 1121 Imprumuturi structurale 1122 Imprumuturi de licitatie 1123 Imprumuturi speciale

1124 Imprumuturi lombard (overdraft) 117 Creante si datorii atasate 1171 Creante atasate 1172 Datorii atasate Contul 112 Imprumuturi de refinantare de la Banca Nationala a Romaniei este un cont de pasiv si se desfasoara pe analitice in functie de tipul imprumutului primit. Creditarea si debitarea lui se face in contrapartida cu contul 111 Cont curent la BNR la primirea imprumutului, respectiv la rambursarea lui. Dobanzile de incasat sau de platit pe relatia cu BNR se urmaresc folosin conturile atasate: 1171 Creante atasate si 1172 Datorii atasate. Exemple de contabilizare: 1. Imprumut de refinantare primit de la BNR: 111 Cont curent la BNR = 112 Imprumuturi de refinantare de la BNR

2. Inregistrarea dobanzii de platit: 6011 Dobanzi la BNR 3. Plata dobanzii: 1172 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 1172 Datorii atasate

4. Rambursarea imprumutului de refinantare: 112 Imprumut de refinantare de la BNR = 111 Cont curent la BNR

2.3. CREDITE SI IMPRUMUTURI INTERBANCARE Piata interbancara inregistreaza zilnic transferuri de fonduri intre banci sub forma de credite si imprumuturi. Acestea au valori mari si sunt realizate pe termen scurt sau foarte scurt, la o rata a dobanzii negociata intre parti. Gestiunea zilnica a trezoreriei face ca bancile sa caute in permanenta mentinerea unui echilibru intre nevoi si disponibilitati. In conditiile aparitiei unor deficite sau excedente apare necesitatea acoperirii acestora prin contractarea de credite de la alte banci sau plasarii acestora prin imprumuturi catre alte banci. Obtinerea unui profit reprezinta un alt motiv care impinge o banca spre o mai buna fructificare a unor disponibilitati prin plasarea lor sub forma de credite interbancare. Nu in ultimul rand, prin astfel de operatiuni banca se poate apara impotriva riscului lipsei de lichiditate sau riscului dobanzii. Contabilizarea operatiunilor Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul conturilor din grupa 14 Credite si imprumuturi interbancare: Grupa 14 Credite si imprumuturi interbancare 141 Credite acordate bancilor 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor 1412 Credite la termen acordate bancilor 1413 Credite financiare acordate bancilor 1417 Creante atasate 142 Imprumuturi primite de la banci 1421 Credite de pe o zi pe alta primite de la banci 1422 Credite la termen primite de la banci 1423 Credite financiare primite de la banci 1427 Datorii atasate Aici sunt cuprinse creditele acordate (contul 141 Credite si imprumuturi interbancare) si imprumuturi primite (contul 142 Imprumuturi primite de la banci) pe piata interbancara si incheiate fara garantii. Atat creditele cat si imprumuturile se dezvolta pe urmatoarele analitice: - de pe o zi pe alta cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau a unui contract pentru o perioada de maximum o zi lucratoare (conturile 1411 si 1421); - la termen cand operatiunea se incheie pe baza unei conventii sau contract pentru un termen fix si o durata mai mare de o zi lucratoare (conturile 1412 si 1422); - financiare sunt de fapt credite cumparator acordate sau primite de la alte banci, avand ca beneficiari finali agentii economici (conturile1413 si 1423).

Conturile de credite interbancare sunt conturi de activ care se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursarea lui. Conturile de imprumuturi interbancare sunt conturi de pasiv, ele creditandu-se la primirea imprumutului si debitandu-se la rambursarea acestuia. Dobanzile de primit si dobanzile de platit se urmaresc prin conturile atasate, 1417 Creante atasate si 1427 Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau de cheltuieli. Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit interbancar de pe o zi pe alta: 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor 2. Inregistrarea dobanzii: 1417 Creante atasate = 7014 Dobanzi la credite acordate bancilor = 111 Cont curent la BNR

3. Incasarea dobanzii: 111 Cont curent la BNR 4. Rambursarea creditului: 111 Cont curent la BNR = 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor = 1417 Creante atasate

5. Imprumut la termen primit de la o alta banca: 111 Cont curent la BNR = 1422 Imprumuturi la termen primite de la alte banci

2.4. DEPOZITE INTERBANCARE In mod asemanator creditelor si imprumuturilor interbancare, depozitele bancare reprezinta o modalitate de plasare a disponibilitatilor, respectiv o modalitate de a atrage resurse de la alte banci. Pe piata interbancara, aceste depozite sunt realizate pe termene scurte si foarte scurte Contabilizarea operatiunilor Depozitele interbancare sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 13 Depozite interbancare: Grupa 13 Depozite bancare 131 Depozite la banci 1311 Depozite la vedere la banci 1312 Depozite la termen la banci 1313 Depozite colaterale la banci 1317 Creante atasate 132 Depozite ale bancilor 1321 Depozite la vedere ale bancilor 1322 Depozite la termen ale bancilor 1323 Depozite colaterale ale bancilor 1327 Datorii atasate Aceasta grupa cuprinde diferitele tipuri de depozite create pe piata interbancara utilizandu-se conturi diferite pentru depozitele create la alte banci ( contul 131 Depozite la banci) si depozitele altor banci la banca (contul 132 Depozite ale bancilor). Astfel se intalnesc: - depozite la vedere constituite pentru o perioada de cel mult o zi lucratoare (conturile 1311 si 1321); - depozite la termen constituite pentru un termen fix, pe o durata initiala mai mare de o zi lucratoare (conturile 1312 si 1322); - depozite colaterale constituite drept garantii pentru alte operatiuni (conturile 1313 si 1323). Contul 131 Depozite la banci este un cont de activ. El este debitat atunci cand se creaza depozitul la alte banci si se crediteaza la lichidarea depozitului. Contul 132 Depozite ale bancilor este un cont de pasiv. El este creditat la constituirea depozitului si este debitat la lichidarea depozitului creat altei banci. Dobanzile aferente unor astfel de operatiuni sunt contabilizate in conturile 1317 Creante atasate, pentru dobanzile de incasat si 1327 Datorii atasate, pentru dobanzile de platit.

Exemple de contabilizare: 1. Constituirea unui depozit la termen la o alta banca: 1312 Depozite la termen la banci = 111 Cont curent la BNR

2. Inregistrarea periodica a dobanzii de incasat: 1317 Creante atasate = 7013 Dobanzi de la conturile de depozit la banci

3. Incasarea dobanzilor: 111 Cont curent la BNR 4. Lichidarea depozitului: 111 Cont curent la BNR = 1312 Depozite la termen la banci = 1317 Creante atasate

5. Constituirea unui depozit pentru o alta banca: 111 Cont curent la BNR 6. Inregistrarea dobanzii de platit: 6013 Dobanzi la depozitele bancilor 7. Plata dobanzilor: 1327 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 1327 Datorii atasate = 1321 Depozite la vedere ale bancilor

8. Lichidarea depozitului: 1321 Depozite la vedere ale bancilor = 111 Cont curent la BNR

2.5. OPERATIUNI DE PENSIUNE INTERBANCARE Operatiunile de pensiune sunt in fapt credite acordate, in cazul valorilor primite in pensiune, sau imprumuturi, in cazul valorilor date in pensiune, garantate printr-un activ cedat. Garantia poate fi constituita din efecte de comert si titluri. Activele cedate pot face obiectul unei livrari efective sau nu. In cazul unei livrari efective avem urmatoarele doua cazuri: - titlurile care exista material sunt fie livrate fizic drept garantie cesionarului, fie pastrate la cedant, dar mentionate pe numele cesionarului; - titlurile dematerializate fac obiectul unui virament in contul deschis in numele cesionarului. Pensiunile interbancare cuprind numai efectele comerciale livrate sau nelivrate si titlurile nelivrate. Scadenta care va fi luata in calcul este aceea a pensiunii si nu a activului cedat. Contabilizarea operatiunilor In contabilitate, operatiunile interbancare sunt consemnate folosind conturile din grupa 13 Valori primite sau date in pensiune: Grupa 15 Valori primite sau date in pensiune 151 Valori primite in pensiune 1511 Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta 1512 Valori primite in pensiune la termen 1517 Creante atasate 152 Valori date in pensiune 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta 1522 Valori date in pensiune la termen 1527 Datorii atasate Contul 151 Valori primite in pensiune este un cont de activ. El este debitat la acordarea creditului garantat si este creditat la rambursarea acestuia. Contul 152 Valori date in pensiune este un cont de pasiv, care este creditat la cedarea titlurilor in pensiune ,a primirea imprumutului si este debitat la rambursarea acestuia si recuperarea garantiilor. In functie de termen, operatiunile de pensiune interbancara dispun de conturi distincte pentru termene de 24 ore (conturile 1511 -Valori primite in pensiune de pe o zi pe alta

si 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 ore (conturile 1512 Valori primite in pensiune la termen si 1522 Valori date in pensiune la termen). Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate, 1517 Creante atasate si 1527 Datorii atasate, in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli. Exemple de contabilizare 1. Acordarea unui credit catre o alta banca, in baza unor titluri primite in pensiune: 1512 Valori primite in pensiune la termen 2. Inregistrarea dobanzii de incasat: 1517 Creante atasate = 7015 Dobanzi de la valorile pimite in pensiune = 111 Cont curent la BNR

3. Incasarea dobanzii: 111 Cont curent la BNR = 1517 Creante atasate

4. Se dau in pensiune titluri in vederea obtinerii unui imprumut: 111 Cont curent la BNR = 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta

5. Inregistrarea dobanzii de platit: 6015 Dobanzi la valori date in pensiune 6. Plata dobanzii: 1527 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 1527 Datorii atasate

7. Rambursarea imprumutului si recuperarea valorilor date in peniune: 1521 Valori date in pensiune de pe o zi pe alta = 111 Cont curent la BNR

2.6. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE In conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta, acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau ca o creanta indoielnica. In aceiasi situatie se afla si un depozit creat la o banca, ajuns la scadenta si nerecuperat. De asemenea, dobanzile de la astfel de credite si depozite, care nu au fost platite, sunt inregistrate la creditor ca fiind restante sau indoielnice. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Creanta indoielnica este o creanta de orice natura, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau un cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine indoielnica. Din punct de vedere contabil, pentru evidentierea acestor creante rezultate din relatiile cu alte banci, se utilizeaza grupa de conturi 18 Creante restante si indoielnice: Grupa 18 Creante restante si indoielnice 181 Creante restante 1811 Creante restante 1812 Dobanzi restante 1817 Creante atasate 182 Creante indoielnice 1821 Creante indoielnice 1822 Dobanzi indoielnice 1827 Creante atasate Conturile 181 Creante restante si 182 Creante indoielnice sunt conturi de activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi de creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.

Exemple de contabilizare: 1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante: 1811 Creante restante = 1412 Credite la termen acordate bancilor

2. Depozite la banci nerambursate: 1811 Creante restante = 1312 Depozite la termen la banci

3. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante: 1812 Dobanzi restante = 1417 Creante atasate

4. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante: 1817 Creante restante = 7018 Dobanzi din creditele restante si indoielnice

5. Rambursarea creantelor restante: 111 Cont curent la BNR 6. Incasarea dobanzilor restante: 111 Cont curent la BNR = 1812 Dobanzi restante = 1811 Creante restante

7. Incasarea dobanzilor calculate pentru creantele si dobanzile restante: 111 Cont curent la BNR = 1817 Creante atasate

8. Creante restante acoperite cu provizioane care nu pot fi recuperate: 667 Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane 9. Creante restante devenite indoielnice: 1821 Creante indoielnice = 1811 Creante restante = 1811 Creante restante

10. Credit acordat devenit creanta indoielnica: 1821 Creante indoielnice = 1411 Credite de pe o zi pe alta acordate bancilor

11. Dobanzi restante devenite indoielnice: 1822 Dobanzi indoielnice = 1812 Dobanzi restante

12. Dobanzii penalizatoare pentru creante si dobanzi indoielnice: 1827 Creante atasate = 7018 Dobanzi din creditele restante si indoielnice

13. Creante indoielnice rambursate: 111 Cont curent la BNR = 1821 Creante indoielnice

14. Dobanzi penalizatoare incasate pentru creante si dobanzi indoielnice: 111 Cont curent la BNR = 1827 Creante atasate

15. Creante indoielnice neacoperite cu provizioane acceptate ca pierderi: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 1821 Creante indoielnice

16. Dobanda indoielnica neacoperita cu provizioane acceptata ca pierdere: 668 Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane = 1822 Dobanzi indoielnice

2.7. PROVIZIOANE Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. In acest scop Normele 3 din 24 februarie 1994 cer bancilor clasificarea creditelor in cinci grupe in vederea calculului provizioanelor prin cote procentuale (a se vedea la provizioane la operatiuni cu clientela). Aceste rezerve pentru pierderi sunt create in limitele cerute de normele mai sus amintite in baza profitului brut si sunt elemente ale capitalului propriu bancar. Bancile sunt obligate sa-si actualizeze marimea provizioanelor in functie de volumul creditelor si riscul acestora. Din punct de vedere contabil, evidenta provizioanelor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela: Grupa 19 Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 191 - Provizioane pentru creante din operatiuni interbancare 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea provizionului in raport cu un cont de venituri. Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda.

Exemple de contabilizare: 1. Constituirea sau majorarea provizionului: 6611 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit 6612 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda 2. Anularea sau diminuarea provizionului: 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda = 7611 Venituri din provizioane specifice de risc de credit 7612 Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda = 1911 Provizioane specifice de risc de credit 1912 Provizioane specifice de risc de dobanda

=

=

2.8. OPERATIUNI DE TREZORERIE 2.8.1. Operatiuni de casa Numerarul ocupa un loc important in activitatea bancara, beneficiind de reglementari si structuri organizatorice si operative importante. Compartimentele de tezaur si casieriile bancare trebuie sa faca fata operatiunilor generatoare de incasari si plati si in acelasi timp sa-si aduca propria contributie la rentabilitatea bancii. In conformitate cu reglementarile BNR si cu necesitatile bancilor comerciale se pot intalnii urmatoarele tipuri de case bancare: a) case operative de incasari se ocupa cu operatiuni de primire a numerarului in urma incasarilor sau pentru retragere din circulatie a bancnotelor sau monedelor metalice uzate. b) case operative de plati se ocupa cu eliberarea de numerar la cererea clientilor. Casele operative de incasari si plati pot fi deschise pentru operatiuni in lei sau valute. c) case speciale sunt specifice sucursalelor bancare si deruleaza operatiuni cu numerar in cadrul retelei bancare. De asemenea, pot vinde imprimate bancare;

d) case pentru operatiuni cu metale pretioase, pietre pretioase si alte valori in principal operatiuni legate de expertizarea si depozitarea acestora; e) case de schimb valutar amplasate in afara bancii cumpara sau vand, in contrapartida cu lei romanesti, valute cotate de Banca Nationala a Romaniei in relatie cu persoane fizice rezidente sau nerezidente. Prezentarea caselor bacare pe tipuri nu exclude existenta unor case mixte, care sa raspunda mai multor nevoi diferite. Acestea apar mai ales in conditiile in care activitatea unitatii bancare nu justifica functionarea tuturor acestor case specializate. Contabilizarea operatiunilor: Operatiunile de casa sunt inregistrate contabil cu ajutorul contului 101 Casa: Grupa 10 Casa si alte valori 101 Casa 102 Alte valori Contul 101 Casa este un cont de activ ce se debiteaza cu sumele incasate si se crediteaza cu sumele platite in numerar. Soldul debitor al contului arata sumele aflate in casierie. Operatiunile de casa in devize apeleaza la contul 372 Conturi de ajustare si sunt prezentate la capitolul de operatiuni in devize, la schimb manual. In cazul in care, la sfarsitul zilei evidenta contabila difera de numerarul existent este necesara o ajustare a evidentei la nivelul existentului efectiv de numerar din casierie. Exemple de contabilizare: 1. Depunere de numerar: 101 Casa = 2511 Conturi curente

2. Constituirea unui depozit la termen prin depunere de numerar: 101 Casa = 2532 Depozite la termen

3. Obtinerea de numerar de la BNR: 101 Casa 5. Obtinerea de numerar din cont: 2511 Conturi curente 6. Lichidarea unui depozit la vedere: 2531 Depozite la vedere = 101 Casa = 101 Casa = 111 Cont curent la BNR

7. Plata dobanzii la un cont de depozit la vedere: 2537 Datorii atasate 8. Sume depuse la BNR: 111 Cont curent la BNR Alti debitori diversi = 101 Casa Casa = 101 Casa

2.8.2. Cecul Cecul este un instrument de plata de debit prin care o persoana, numita tragator, da ordin bancii sale, in calitate de tras, sa achite o suma de bani unei terte persoane, numita beneficiar. In practica se intalneste si situatia in care beneficiarul cecului sa fie chiar tragatorul, cand doreste, de exemplu, sa obtina o suma in numerar de la banca. Pentru a putea ordona tragatorul trebuie sa isi constituie in prealabil un depozit la banca tras din care sa se efectueze plata. Cecul se trage asupra bancii numai in limita fondurilor existente in cont.

Contabilizarea operatiunilor Pentru evidentierea operatiunilor cu cecuri se apeleaza la urmatoarele conturi: 1611 Valori de recuperat 2611 Valori de recuperat 3712 Valori primite la incasare 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare Contul 3712 Valori primite la incasare este un cont de activ ce se debiteaza cu valoarea cecurilor primite la incasat, platite imediat sau dupa incasarea acestora si se crediteaza la incasarea cecurilor sau la refuzul primit la prezentarea la compensare. Contul 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare este un cont de pasiv utilizat atunci cand cecul primit spre incasare va fi platit numai dupa ce se obtine contravaloarea de la emitent. Se crediteaza cu valoarea cecurilor primite spre incasare si se debiteaza cu sumele incasate de la emitenti. Conturile 1611 Valori de recuperat si 2611 Valori de recuperat sunt conturi de activ ce se debiteaza la respingerea cecului la incasare si se crediteaza la recuperarea acestuia. In cazul in care platitorul este clientul bancii se foloseste contul 2611. Daca este clientul altei banci se foloseste contul 1611. Exemple de contabilizare: la banca beneficiarului: 1. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditare imediata a contului clientului: 3712 Valori primite la incasare = 2511 Conturi curente

2. Remiterea unui cec spre incasare, cu creditarea contului clientului la incasare: 3712 Valori primite la incasare = 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare

3. Incasarea cecului la compensare: 111 Cont curent la BNR = 3712 Valori primite la incasare

4. Creditarea contului beneficiarului dupa incasarea cecului: 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare = 2511 Conturi curente

6. Cec refuzat la plata temporar de catre un platitor client al bancii: 2611 Valori de recuperat = 3712 Valori primite la incasare

7. Cec refuzat temporar la incasare si platit ulterior: 111 Cont curent la BNR la banca platitorului: 1. Plata cecului: 2511 Conturi curente = 1621 Alte sume datorate = 1611 Valori de recuperat

2. Compensarea cecului la Casa de compensatii: 1621 Alte sume datorate 3. Cec refuzat temporar la plata: 2611 Valori de recuperat = 3716 Conturi indisponibile privind valorile la incasare = 111 Cont curent la BNR

5. Cec refuzat la plata initial si platit ulterior: 2511 Conturi curente = 2611 Valori de recuperat

2.8.3. Carti de plata Cartea bancara reprezinta un instrument de plata fara numerar cu ajutorul caruia se pot realiza plati in reteaua comerciala sau se pot obtine lichiditati de la banca. Decontarile operatiunilor cu carti bancare se realizeaza apeland la sistemul electronic de transfer al fondurilor. In ansamblu, acest sistem se bazeaza pe urmatoarele elemenete: 1. distribuitorul automat de numerar 2. automatul bancar, numit si trezorierul bancar 3. terminalele la punctele de vanzare Contabilizarea operatiunilor Pentru utilizarea carti de plata se creaza un analitic la contul curent al clientului. In exemple acest cont este 2511 Conturiu curente / card. Acest analitic se crediteaza cu intrarile prin care se alimenteaza contul si se debiteaza la iesirile din cont, in urma unor plati sau retrageri de numerar. Dobanzile aferente contului 2511 sunt reflectate intr-un cont atasat. Fluxurile de numerar la automatele bancare sunt evidentiate cu ajutorul contului 367 Alte stocuri si asimilate. Acest cont de activ se debiteaza la alimentarea automatului cu numerar, in corespondenta cu contul 101 Casa si se crediteaza la retragerile de moneda din dispozitiv, cu ajutorul cartii bancare. Exemple de contabilizare: 1. Alimentarea contului de carti de plata pe baza numerarului depus la casierie: 101 Casa = 2511 Conturi curente / card

2. Alimentarea contului de carti de plata pe baza disponibilului din contul curent: 2511 Conturi curente = 2511 Conturi curente / card

5. Alimentarea cu numerar a automatului bancar (ATM): 367 Alte stocuri si asimilate / ATM = 101 Casa

6. Retragerea de numerar de catre clientii bancii: 2511 Conturi curente / card = 367 Alte stocuri si asimilate / ATM

7. Retragerea de numerar de catre clientii altei banci: 3712 Valori primite la incasare = 367 Alte stocuri si asimilate / ATM

10. Diminuarea disponibilului din contul clientului in urma retragerii unei sume de la automatul altei banci: 2511 Conturi curente / card 11. Inregistrarea dobanzii de plata: 6024 Dobanzi la conturile curente = 25172 Datorii atasate = 2611 Valori de recuperat

12. Plata dobanzii pentru disponibilul din contul clientului: 25172 Datorii atasate = 2511 Conturi curente / card

13. Comerciantul vanzator depune documentatia la banca sa in vederea incasarii contravalorii marfurilor vandute in baza unei carti de plata catre un client cu contul la alta banca: 3712 Valori primite la incasare = 3716 Conturi indisponibile privind valori la incasare

14. Decontarea prin compensare a sumei de incasat de la banca clientului cumparator: 111 Cont curent la BNR = 3712 Valori primite la incasare

15. Plata la banca clientului cumparator: 2511 Conturi curente / card = 111 Cont curent la BNR

2.9. EXEMPLE DE INTREBARI 1. 2. 3. 4. 5. 6. a. b. c. d. e. 7. a. b. c. d. e. 8. a. b. c. d. e. Decontari intrabancare: prezentare si contabilizare Decontari prin case de compensatie: prezentare si contabilizare. Credite si imprumuturi interbancare: prezentare si contabilizare. Creante restante si indoielnice: definire, prezentare, exemple de contabilizare. Cecul: definire, contabilizare, exemple. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 2511 = 2041 ? rambursarea unui credit pentru echipamente inregistrarea dobanzii la un credit pentru echipamente plata dobanzii la un credit pentru echipamente acordarea unui credit pentru echipamente acordarea unui credit de trezorerie Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la inregistrarea dobanzilor neplatite ca fiind restante ? se crediteaza contul 2817 se crediteaza contul 7028 se debiteaza contul 2817 se crediteaza contul 2812 se debiteaza contul 2812 La scontarea unei cambii se face urmatoarea inregistrare contabila: 25336 = 2511 25331 = 111 2511 = 25336 25336 = 376 376 = 25336

9. a. b. c. d. e. 10. a. b. c. d. e. 11. a. b. c. d. e.

Retinerea comisionului de finantare la o operatiune de factoring se inregistreaza astfel: 25211 = 7029 7029 = 25211 2511 = 376 25211 = 376 376 = 25211 Care dintre urmatoarele conturi se debiteaza la acordarea unui credit in cazul unei operatiuni de primire in pensiune de pe-o zi pe alta ? contul 2511 contul 2532 contul 111 contul 2411 contul 101 Cum se inregistreaza acordarea unui credit consortial la o banca participanta la consortiu ? 2061 = 111 111 = 2511 2061 = 2511 111 = 2061 2511 = 2061

CAPITOLUL 3 OPERATIUNI CU CLIENTELA

3.1. CREDITE PENTRU CLIENTELA3.1.1. Concept. Caracteristici. Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. In economiile moderne creditul joaca un rol foarte important. El faciliteaza schimburile, stimuleaza productia, sustine cresterea economica si are un rol si in creatia monetara. Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii: 1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite: credite pe termen scurt (pana la 1 an); credite pe termen mediu (1 5 ani); credite pe termen lung (peste 5 ani). 2. in functie de destinatie: credite comerciale; credite de trezorerie; credite pentru export; credite pentru echipamente; credite pentru bunuri imobiliare; alte credite. 3. dupa modalitatea de rambursare: credite rambursabile la scadenta (in fine); credite rambursabile prin rate fixe; credite rambursabile prin anuitati constante. 4. dupa tipul clientilor beneficiari: credite acordate clientelei financiare; credite acordate societatilor nefinanciare; credite acordate populatiei.

5. dupa forma: avansul in cont curent; imprumut acordat; cesiune de creante (scontare, factoring); creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie. 6. dupa situatia economica si financiara a debitorului: credite performante; credite in observatie; credite substandard; credite incerte; credite cu risc major. In conditiile in care o intreprindere solicita un credit de la banca, trebuie sa furnizeze acesteia o serie de documente care sa stea la baza deciziei de creditare. Astfel, intreprinderea prezinta urmatoarea documentatie: - cerere de acordare de credit; - bilantul si contul de profit si pierdere din ultimul an sau din ultimii trei ani; - bugetul de venituri si cheltuieli din anul curent; - situatia stocurilor si cheltuielilor pentru care se solicita creditare. Daca este cazul un plan de fezabilitate; - lista bunurilor constituite in garantie; - alte documente. Analiza clientului solicitant de credite are in vedere acordarea unui numar de puncte in functie de mai multe criterii. Cel mai adesea se au in vedere urmatoarele: - forma de organizre a agentului economic; - sectorul in care isi desfasoara activitatea; - pozitia unitatii in ramura sau subramura respectiva; - lichiditatea patrimoniala; - indicatorul de solvabilitate; - rotatia activelor circulante; - garantiile asiguratorii; - gradul de indatorare; - dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere; - nivelul sprijinului guvernamental sau al subventiilor; - calitatea managementului; - perspectivele societatii.

In cazul persoanelor fizice, prin metoda credit-scoring se analizeaza clientul in primul rand dupa veniturile si cheltuielile sale, dar si dupa o serie de criterii subiective: conditiile de locuit, profesia si locul de munca, starea civila, numarul de copii, etc. Dobanda incasata de banca depinde in mod direct de marimea capitalului dat cu imprumut, de nivelul rate dobanzii si de perioada creditarii. Ea poate sa fie simpla sau compusa . Rambursarea creditelor se poate face prin trei modalitati: a) Rambursare in rate egale - presupune ca marimea rate sa fie constanta pe toata perioada de derulare a creditului. Pe masura rambursarii dobanda platita va fi din ce in ce mai mica. b) Rambursare prin anuitati constante face ca suma platita bancii (rata + dobanda) sa nu se modifice pe toata perioada de rambursare. Anuitatea se poate stabili cu ajutorul relatiei:

Anuitate = K

d 1 (1 + d )n

unde: K creditul; d rata anuala a dobanzii; n numarul de ani. c) Rambursare totala la scadenta sau in fine cand creditul se ramburseaza la final iar dobanda se plateste periodic. Garantiile utilizate la creditare pot fi de baza sau complementare, reale sau personale. La garantare se are in vedere denumirea clara a garantiei, anul de fabricatie sau de constructie, valoarea contabila, valoarea estimata de banca, valoarea asigurata si data la care asigurarea expira. Pot constituii garantie pentru credit: a) depozitul bancar b) garantia bancara c) gajul fara deposedare d) gajul cu deposedare e) ipoteca f) cesiunea de creante In urma analizei debitorului, daca se consiera ca acesta indeplineste conditiile de creditare, se negociaza caracteristicile creditarii referitoare la volumul creditului, termenul si modalitatea de rambursare, marimea ratelor, dobanda, garantiile, dupa care Comitetul de risc si credit si Comitetul de Directie urmeaza sa aprobe creditul. In acest caz, conventia de credit reprezinta actul prin care partile se angajeaza sa respecte conditiile negociate.

3.1.2. Creditarea creantelor comerciale. Ea se realizeaza prin cesiunea de creante intalnita la operatiunilor de scontare si la factoring. Scontarea reprezinta operatiunea prin care posesorul unei cambii obtine de la banca prin cesiune inainte de scadenta, contravaloarea acestui titlu, diminuata cu un agio. Agio = Scont + Comision Scontul, care poate fi asimilat unei dobanzi, depinde de nivelul taxei scontului, de valoarea nominala a efectului comercial scontat si de perioada in zile de la scontare pana la scadenta:Scont = Vn ts d 360 100

unde:

Vn valoarea nominala a efectului comercial; ts taxa scontului; d durata in zile de la scontare pana la scadenta.

Factoringul reprezinta operatiunea prin care clientul, numit aderent, cedeaza proprietatea asupra creantelor sale catre un factor, primind in schimb, imediat sau la scadenta, valoarea lor nominala diminuata cu un agio. Factorul sa insarcineaza sa incaseze contravaloarea creantelor si isi asuma riscul in caz de neplata. Factoringul prezinta urmatoarele trasaturi ce caracterizeaza si scontarea: factorul garanteaza creanta. Cesiunea este fara recurs, aderentul descarcandu-se de riscul de a detine facturi neincasate. De remarcat ca prin contract se pot stipula si alte dispozitii; factorul se angajeaza sa plateasca, aderentul scapa de gestiunea postului clienti si de probleme de plata. Contabilizarea creditelor Contabilizarea operatiunilor de creditare a creantelor comerciale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 20: Grupa 20 Credite acordate clientelei 201 Creante comerciale 2011 Creante comerciale 20111 Scont si operatiuni asimilate 20112 Factoring 20119 Alte creante comerciale 2017 Creante atasate

Contabilitatea privind creditarea creantelor comerciale se tine cu ajutorul contului sintetic 201 Creante comerciale, cont de activ ce prezinta analitice pentru operatiuni de creditare, inclusiv pentru dobanzile de incasat la astfel de operatiuni. In cazul scontarii, contul 20111 Scont si operatiuni asimilate inregistreaza pe debit valoarea actuala a efectelor comerciale, urmand sa fie creditat la incasare. Castigul bancii din scont se inregistreaza initial ca un venit inregistrat in avans, prin contul 376 Venituri inregistrate in avans si ulterior in contul 70211 Dobanzi la operatiuni de scont, iar castigul din comision in contul de venituri 7029 Comisioane. Daca se retine o garantie pentru incasare, folosim un depozit colateral, 25336 Alte depozite colaterale. Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea scontarii: 20111 Scont si operatiuni asimilate 2. Retinerea scontului: 2511 Cont curent 3. Retinerea comisionului: 2511 Cont curent 4. Retinerea garantiei: 2511 Cont curent 5. Restituirea garantiei: 25336 Alte depozite colaterale = 2511 Cont curent = 25336 Alte depozite colaterale = 7029 Comisioane = 376 Venituri inregistrate in avans = 2511 Cont curent

6. Inregistrarea periodica a incasarii scontului 376 Venituri inregistrate in avans = 70211 Dobanzi la operatiuni de scont

7. Incasarea cambiei de la un client al bancii: 2511 Cont curent / debitor = 20111 Scont si operatiuni asimilate

8. Incasarea cambiei de la un client al altei banci: 111 Cont curent la BNR = 20111 Scont si operatiuni asimilate

La operatiunea de factoring inregistrarea se face cu ajutorul contului 20112 Factoring . Acest cont de activ se debiteaza la achizitionarea creantelor cu valoarea lor nominala si se crediteaza la incasarea lor. Evidenta sumelor datorate clientului se tine utilizand contul de pasiv 2521 Factoring (analitic 1 daca aderentul primeste banii la vanzare sau analitic 2 daca promeste banii la scadenta creantelor). Castigul factorului, sub forma unui comision de finantare, se urmareste, ca si in cazul scontarii, prin contul 376 Venituri inregistrate in avans si apoi 70212 Dobanda din factoring, iar sub forma unui comision de gestiune prin 7029 Comisioane. Primul comision remunereaza banca pentru punerea anticipata la dispozitie a contravalorii creantelor, iar al doilea pentru efortul depus in scopul recuperarii creantelor. Garantia este inregistrata in contul 25335 Alte depozite colaterale. Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare imediata: 20112 Factoring = 25211 Cont de factoring disponibil

2. Inregistrarea creantelor primite in factoring, cu finantare la scadenta: 20112 Factoring 3. Retinerea comisionului de finantare: 25211 Cont de factoring disponibil = 376 Venituri inregistrate in avans = 25212 Cont de factoring indisponibil

4. Retinerea comisionului de gestiune: 25211 Cont de factoring disponibil 5. Retinerea garantiei: 25211 Cont de factoring disponibil = 25336 Alte depozite colaterale = 7029 Comisioane

6. Suma ramasa dupa retineri se pune la dispozitia aderentului: 25211 Cont de factoring disponibil = 2511 Cont curent / aderent

3.1.3. Credite de trezorerie Creditele de trezorerie sunt credite pe termen scurt acordate de banca in contul curent al clientului Ele se determina ca diferenta intre activele curente si pasivele curente ale firmei. Pentru a se stabili necesarul de credite de trezorerie clientul bancii trebuie sa intocmeasca un plan de trezorerie pe baza bilantului contabil, bugetului de venituri si cheltuieli si a planului de activitate. Daca rezulta un deficit de trezorerie, acesta se poate acoperi prin credit. Din punct de vedere contabil, evidenta creditelor de trezorerie se tine cu ajutorul contului sintetic 202 Credite de trezorerie. 202 Credite de trezorerie 2021 Credite de trezorerie 20211 Vanzari in rate 20212 Credite acordate persoanelor fizice 20213 Diferente de rambursat legate de utilizarea cartilor de plata 20214 Utilizari de deschideri de credite permenente 20215 Credite global de exploatare 20216 Credite pentru finantarea stocurilor 20217 Credite garantate cu valori financiare 20218 Credite acordate importatorilor 20219 Alte credite de trezorerie 2027 Creante atasate Contul 202 Credite de trezorerie prezinta analitice dupa natura creditului: vanzari in rate, credite pentru persoane fizice, credite pentru finantarea stocurilor, credite pentru

importatori, etc. Aceste conturi sunt de activ, debitandu-se la acordarea creditului si creditanduse la rambursarea lui. Dobanda de incasat se urmareste cu ajutorul contului 2027 Creante atasate. Exemple de contabilizare: 1. Acordarea creditului: 2021 Credite de trezorerie 2. Inregistrarea periodica a dobanzilor: 2027 Creante atasate 3. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente 4. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2027 Creante atasate = 2021 Credite de trezorerie = 70213 Dobanzi la credite trezorerie = 2511 Conturi curente

5. Constituirea de provizioane de risc de credit: 6621 Cheltuieli cu provizioane de risc de credit = 2911 Provizioane specifice de risc de credit

6. Constituirea de provizioane de risc de dobanda: 6622 Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda = 2912 Provizioane specifice de risc de dobanda

3.1.4. Creditele pentru export Creditele pentru export sunt evidentiate in contul 203 Credite pentru export si finanteaza nevoile firmei legate de activitatea de export de bunuri si servicii. Aceste credite sunt acordate sub urmatoarele forme: prin mobilizarea creantelor pe termen scurt (cambii, bilete la ordin) asupra strainatatii- sunt evidentiate de contul 20311 Credite garantate cu creante asupra strainatatii; credite furnizor constau in finantari acordate exportatorilor rezidenti prin scontarea cambiilor detinute de acestia asupra clientilor importatori. Utilizeaza contul 20312 Credite furnizor; credite cumparator se acorda cumparatorilor nerezidenti pentru a plati exportatorilor romani, clienti ai bancii. Utilizeaza contul 20313 Credite comerciale acordate nerezidentilor. Aceste credite de activ se debiteaza la acordarea creditului si se crediteaza la rambursare. Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit de export prin mobilizarea creantelor: 20311 Credite garantate cu creante asupra strainatatii = 2511 Conturi curente

2. Acordarea unui credit prin scontarea unei cambii trase de exportator asupra importatorului: 20312 Credite furnizori 3. Perceperea taxei de scontare: 2511 Conturi curente 4. Incasarea unui comision: 2511 Conturi curente = 7029 Comisioane = 376 Venituri inregistrate in avans = 2511 Conturi curente

3.1.5. Creditele pentru echipament Creditele pentru echipament sunt credite pe termen mediu si lung acordate clientilor pentru investitii productive. Se pot finanta astfel achizitii, constructii sau amenajari de imobilizari corporale. Acordarea creditului se inregistreaza prin debitarea contului 2041 Credite pentru echipament, iar rambursarea prin creditarea aceluiasi cont. 204 Credite pentru echipamente 2041 Credite pentru echipamente 2047 Creante atasate Exemple de contabilizare: Acordarea unui credit pentru echipament: 2041 Credite pentru echipament 1. Inregistrarea periodica a dobanzii: 2047 Creante atasate = 70215 Dobanzi de la creditele pentru echipament = 2511 Conturi curente

2. Rambursarea creditului, de obicei prin rate periodice: 2511 Conturi curente 3. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2047 Creante atasate = 2041 Credite pentru echipament

3.1.6. Creditele pentru finantarea de bunuri imobiliare Creditele pentru finantarea de bunuri mobiliare se acorda investitorului proprietar sau unei persoane specializate (promotor imobiliar) pentru achizitia, amenajarea sau repararea unor imobile cu destinatia locuinta. Terenul aferent locuintei face, de asemenea obiectul creditului. Inregistrarea contabila apeleaza la contul 205 Credite pentru bunuri imobiliare, cu desfasurare pentru finantarea investitorilor sau finantarea promotorilor. 205 Credite pentru bunuri imobiliare 2051 Credite investitori 2052 Credite promotori 2057 Creante atasate Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit pentru amenajarea locuintei: 2051 Credite investitori = 2511 Conturi curente

2. Acordarea unui credit pentru constructii de locuinte de firme specializate: 2052 Credite promotori 3. Inregistrarea periodica a dobanzii: 2057 Creante atasate = 70216 Dobanzi de la credite pentru bunuri imobiliare = 2511 Conturi curente

4. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2051 Credite investitori

2511 Conturi curente

=

2052 Credite promotori

5. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente 3.1.7. Creditele consortiale Creditele consortiale nu dispun de conturi specifice, insa reprezinta un caz aparte. Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta un client. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si dobanzile incasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare, excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in mod normal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea va iregistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit. O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau de participant. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor si cu celelalte banci din consortiu. Exemplu de contabilizare: Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului de fila si in contabilitatea unei banci participante. 1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de fila: % 2061 Alte credite 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente = 2057 Creante atasate

2. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu: 2061 Alte credite = 111 Cont curent la BNR

3. Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul 111) cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 7029 Comisioane 111 Cont curent la BNR

4. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila: 111 Cont curent la BNR = 7029 Comisioane

5. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de fila si la banca participanta (numai cota sa parte): 2067 Creante atasate = 70217 Dobanzi la alte credite

6. Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 2067 Creante atasate 111 Cont curent la BNR

7. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta: 111 Cont curent la BNR = 2067 Creante atasate

8. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 2061 Alte credite 111 Cont curent la BNR

Rambursarea creditului la banca participanta: 111 Cont curent la BNR = 2061 Alte credite

3.1.8. Creditarea clientelei financiare Relatiile de credit ale bancilor nu se rezuma numai la populatie si intreprinderi. O clientela aparte este reprezentata de societatile financiare nebancare: cooperativele de credit, societatile de valori mobiliare, societatile de investitii financiare. In raport cu acestea, bancile pot acorda credite, dar se pot si imprumuta. Aceste oepratiuni pot fi derulate prin contul curent al clientului, printr-un cont corespondent nostro sau loro sau prin banca centrala. Evidenta operatiunilor este tinuta cu ajutorul conturilor din grupa 23 Credite si imprumuturi privind clientela financiara. Exista conturi diferite pentru credite (conturi de activ), pentru imprumuturi (conturi de pasiv) si pentru dobanzi de incasat sau de platit: Grupa 23 Credite si imprumuturi privind clientela financiara 231 Credite acordate clientelei financiare 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare 2312 Credite la termen acordate clientelei financiare 2317 Creante atasate 232 Imprumuturi de la clientela financiara 2321 Imprumuturi de pe o zi pe alta de la clientela financiara 2322 Imprumuturi la termen de la clientela financiara 2327 Datorii atasate Exemple de contabilizare: 1. Acordarea unui credit de pe o zi pe alta: 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare = 2511 Conturi curente

2. Acordarea unui credit la termen printr-un cont corespondent: 2312 Credite la termen acordate clientelei financiare = 121 Cont de corespondent

3. Inregistrarea periodica a dobanzilor de incasat: 2317 Creante atasate = 7022 Dobanzi de la creditele acordate clientelei financiare

4. Rambursarea creditului: 2511 Conturi curente = 2311 Credite de pe o zi pe alta acordate clientelei financiare

5. Plata dobanzii: 2511 Conturi curente = 2317 Creante atasate

6. Imprumut la termen primit de la clientela financiara: 111 Cont curent la BNR = 2322 Imprumuturi la termen de la clientela financiara

7. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit: 6022 Dobanzi la imprumuturi primite de la clientela financiara 8. Rambursare imprumut: 2322 Imprumut la termen de la clientela financiara 9. Plata dobanzii: 2327 Datorii atasate sau 2327 Datorii atasate = 111 Cont curent la BNR = 2511 Conturi curente = 111 Cont curent la BNR = 2327 Datorii atasate

3.2. DEPOZITE BANCAREDepozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titulari sau transferate de terti in favoarea titularilor de cont.

3.2.1. Tipuri de depozite In procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnim urmatoarele tipuri de conturi bancare: Depozit in cont curent reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoarea titularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex: plata salariilor, plata si incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane in orice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile care beneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii, ce ii permite titularului sa efectueze plati sau retrageri fara a dispune de sumele necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curent este printre cele mai reduse, putand sa fie chiar zero. Depozitele la vedere reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat, destinat sa primeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului este creditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in care banca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi lucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente), durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularului Depozit la termen reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia bancii pana la o scadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre deosebire de conturile prezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care sa compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent si bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse si de scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piata monetara, pentru o perioada asemanatoare. Depozite colaterale reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatii contractuale ale clientului, ca de exemplu: - deschidere de acreditive; - emitere de scrisori de garantie; - ordine de plata cu scadenta; - cecuri certificate; - garantii gestionari.

Certificate de depozit reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de banca primindu-se: - certificat de economii; - carnet de economii; - certificat de depozit. Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fi incasata la scadenta sau anticipat. Depozite pe librete de economii reprezinta o forma de economisire, asemanatoare carnetelor de economii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni. Contabilizarea operatiunilor cu depozite Depozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni cu clientela: Grupa 25 Conturile clientelei 251 Conturi curente 2511 Conturi curente 2517 Creante si datorii atasate 25171 Creante atasate 25172 Datorii atasate 252 Conturi de factoring 2521 Conturi de factoring 25211 Conturi de factoring disponibile 25212 Conturi de factoring indisponibile 2527 Datorii atasate 253 Conturi de depozite 2531 Depozite la vedere 2532 Depozite la termen 2533 Depozite colaterale 25331 Depozite pentru deschiderea de acreditive 25332 Depozite pentru emiterea de scrisori de garantie 25333 Depozite pentru cecuri certificate 25334 Depozite pentru ordine de plata cu scadenta 25335 Depozite pentru garantii gestionari 25336 Alte depozite colaterale 2537 Datorii atasate 254 Certificate de depozit, carnete si librete de economii 2541 Certificate de depozit 2542 Carnete si librete de economii 2547 Datorii atasate

Disponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent 2511. Acesta este un cont bifunctional, inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in favoarea titularului, iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Soldul creditor al contului reprezinta disponibilitatile titularului. Soldul debitor reprezinta un credit acordat de banca pentru descoperire de cont (overdraft). Contul se poate dezvolta pe analitice in functie de nevoile titularului si de moneda utilizata. Exemple de contabilizare: 1. Depuneri de numerar in contul curent: 101 Casa = 2511 Cont curent

2. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca: 2511 Cont curent / client = 2511 Cont curent / furnizor

3. Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de compensatie: 111 Cont curent la BNR 4. Ridicare de numerar din cont: 2511 Cont curent = 101 Casa = 2511 Cont curent

5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca, prin Casa de compensatii: 2511 Cont curent = 111 Cont curent la BNR

6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci: 2511 Cont curent = 341 Decontari intrabancare

Economisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. Acestea se desfasoara ca analitice ale conturilor 253 Conturi de depozit sau 254 Certificate de depozit, carnete si librete de economii. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv, creditandu-se cu sumele intrate in cont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele din cont, la lichidarea depozitului. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in cont. Exemple de contabilizare: 1. Depunere de numerar pentru constituirea unui depozit la termen: 101 Casa 2. Achizitionarea unui certificat de depozit: 101 Casa = 2541 Certificate de depozit = 2532 Depozite la termen

3. Constituirea unui depozit la vedere din contul curent: 2511 Cont curent 4. Lichidarea unui depozit in numerar: 2532 Depozite la termen = 101 Casa = 2531 Depozite la vedere

5. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent:

2531 Depozit la vedere

=

2511 Cont curent

6. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar: 2541 Certificate de depozit = 101 Casa

Dobanzile platite de banca pot fi capitalizate, cand se adauga in cont alaturi de capitalul investit initial, sau necapitalizate, cand dobanda trece intr-un cont adiacent. Din punct

de vedere contabil, dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in conturile de creante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7 venituri sau clasa 6 cheltuieli ( exemplu: 60251 Dobanzi la depozitele la vedere ale clientilor). Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent: 6024 Dobanzi la conturi curente = 25172 Datorii atasate

2. Plata dobanzii creditoare de la contul curent: 25172 Datorii atasate = 2511 Cont curent

3. Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen: 60252 Dobanzi la depozit la termen 4. Plata dobanzii la depozitul la termen: 2537 Datorii atasate 5. Dobanzi platite anticipat in cont curent: 375 Cheltuieli inregistrate in avans = 2511 Cont curent = 2511 Cont curent = 2537 Datorii atasate

6. Dobanzile platite anticipat sunt reluate periodic pe cheltuieli cu dobanzile: 6025 Dobanzi la conturi de depozit = 375 Cheltuieli inregistrate in avans

7. Dobanzi inregistrate de banca pentru soldul debitor al contului curent: 25171 Creante atasate = 7024 Dobanzi de la cont curent

8. Incasarea dobanzilor debitoare: 2511 Cont curent = 25171 Creante atasate

9. Dobanzi neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor restante: 2812 Dobanzi restante = 25171 Creante atasate

10. Dobanzi restante neincasate de banca si trecute in categoria dobanzilor indoielnice: 2822 Dobanzi indoielnice = 2812 Dobanzi restante

3.3. VALORI PRIMITE SAU DATE IN PENSIUNEOperatiunile de pensiune sunt de fapt operatiuni de creditare garantate printr-un transfer temporar de proprietate asupra efectelor de comert si titlurilor cedate. Garantarea creditului se face prin bonuri de tezaur, obligatiuni, actiuni si alte titluri, ce raman me