Operatiunile Institutiilor de Credit

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Ramona Dumitriu

OPERAŢIILE INSTITUŢIILOR DE CREDIT

ISBN 978-606-8216-36-2

Editura EUROPLUS

Galaţi, 2010

Opera�iunile Institu�iilor de Credit 2

CUPRINS

Unitatea de înv��are nr. 1 – CON�INUTUL OPERA�IUNILOR INSTITU�IILOR DE

CREDIT

1.1. Obiectul de activitate al unei institu�ii de credit

1.2. Tipologia opera�iunilor institu�iilor de credit

Unitatea de înv��are nr. 2 – SISTEMUL INSTITU�IILOR DE CREDIT

2.1. Abordarea sistemic� a institu�iilor de credit

2.2. Coordonate ale reglement�rii activit��ii institu�iilor de credit

Unitatea de înv��are nr. 3 – OPERA�IUNI DE CREDITARE

3.1. Elementele tehnice ale unui credit

3.2. Împrumuturi acordate persoanelor juridice

3.3. Împrumuturi acordate persoanelor fizice

Unitatea de înv��are nr. 4 – OPERA�IUNI DE ACCEPTARE A DEPOZITELOR

4.1. Elementele tehnice ale depozitelor institu�iilor de credit

4.2. Forme ale depozitelor institu�iilor de credit

Unitatea de înv��are nr. 5 – OPERA�IUNI CU �I F�R� NUMERAR

5.1. Repere ale încas�rilor �i pl��ilor cu numerar

5.2. Coordonate ale încas�rilor �i pl��ilor f�r� numerar

Unitatea de înv��are nr. 6 – OPERA�IUNI AFERENTE PL��ILOR ELECTRONICE

6.1. Opera�iuni pe baz� de carduri

6.2. Transferuri electronice interna�ionale

Teste gril�

Bibliografie selectiv�


Unitatea de înv��are nr. 1 CON�INUTUL OPERA�IUNILOR INSTITU�IILOR DE CREDIT

Principalele obiective ale unit��ii de înv��are nr. 1 sunt:

- delimitarea obiectului de activitate al unei institu�ii de credit; - prezentarea principalelor opera�iuni ale institu�iilor de credit.

1.1. Obiectul de activitate al unei institu�ii de credit

Într-un sens restrâns, creditul poate fi deficit drept o rela�ie financiar� între dou� p�r�i prin care una dintre acestea, numit� creditor, pune la dispozi�ia celeilalte, numit� debitor, o sum� de bani pentru o perioad� de timp nedeterminat�. De regul�, o astfel de rela�ie are un caracter oneros, debitorul fiind obligat, pe lâng� rambursarea sumei împrumutate, s� suporte diferite costuri: plata unei dobânzi, a unor comisioane etc. Suma împrumutat� este înregistrat� ca o crean�� pentru creditor �i ca o datorie pentru debitor. Cel mai adesea, un credit are la baz� un contract în care sunt precizate drepturile �i obliga�iile fiec�rei p�r�i. În activitatea economic� pot fi întâlnite �i alte rela�ii financiare asimilabile creditelor:

- leasing-ul, o form� de închiriere cu posibilitatea de achizi�ie a unui bun; - scontarea, opera�iune care const� în încasarea unei crean�e înainte de scaden��; - factoring-ul, care este opera�iunea de vânzare a unei crean�e �.a.m.d.

Creditul are un rol semnificativ într-o economie na�ional� în condi�iile în care activitatea economic� se bazeaz� în mare m�sur� pe resurse împrumutate. În plus, rata dobânzii, determinat� în cadrul opera�iunilor de creditare, este o variabil� economic� important�, care poate influen�a numeroase aspecte ale economiei na�ionale: investi�iile, economisirea, infla�ia, cursurile valutare, pre�urile activelor financiare etc. În consecin��, activitatea de creditare este, în general, supus� unor reguli speciale. Într-un sens larg, o institu�ie de credit poate fi definit� drept o întreprindere care are ca principal obiect de activitate acordarea de credite. Actualele institu�ii de credit pot fi considerate drept urma�e ale c�m�tarilor din Antichitate �i din Evul Mediu, care ofereau împrumuturi, de regul� din fondurile proprii. Transform�rile care au survenit de-a lungul secolelor în activitatea economic� �i-au l�sat amprenta �i asupra activit��ilor de creditare. Cu timpul, c�m�tarii au fost înlocui�i de întreprinderile specializate, care ofer� credite mai mult din resurse financiare atrase decât din fonduri proprii. În prezent, o institu�ie de credit ac�ioneaz� în mare m�sur� ca un intermediar financiar: pentru a ob�ine fonduri se împrumut� (de la popula�ie, de la întreprinderi, de la alte institu�ii de credit �.a.m.d.), pl�tind o dobând� numit� dobând� pasiv� �i ofer� credite, din sumele de bani astfel procurate, cu o dobând� numit� dobând� activ�. Evident, pentru ca intermedierea s� fie profitabil�, este necesar ca dobânda activ� s� fie mai mare decât dobânda pasiv�. Pentru o institu�ie de credit tipic�, cea mai important� modalitate de atragere a resurselor este reprezentat� de opera�iunile de acceptare a depozitelor. Într-o astfel de opera�iune o institu�ie de credit are calitatea de depozitar, adic� o entitate c�reia i se încredin�eaz� de c�tre o persoan� fizic� sau juridic�, numit� deponent, o sum� de bani pe care este obligat� s� o ramburseze în totalitate, cu sau f�r� dobând� �i cu alte facilit��i, la cererea deponentului sau la un termen convenit între depozitar �i deponent. Aceast� sum� de bani, numit� depozit, reprezint� o crean�� pentru deponent �i o datorie pentru depozitar.


Într-un sens mai larg, intermedierea financiar� nu se reduce la opera�iuni de împrumut, ci cuprinde �i activit��i de constituire a fondurilor proprii sau de investi�ii. Din perspectiva caracteristicilor opera�iunilor pe care le desf��oar� se pot delimita trei categorii de institu�ii de credit:

a. b�ncile; b. institu�iile emitente de moned� electronic�; c. alte institu�ii de credit.

a. O banc� poate fi considerat� drept tipul clasic de intermediar financiar care atrage resurse b�ne�ti pentru a le oferi drept credite. O definire universal valabil� a acestei no�iuni este îns� foarte dificil� în contextul în care regulile de autorizare �i func�ionare a b�ncilor difer� de la �ar� la �ar�. În esen��, astfel de reglement�ri vizeaz� forma juridic� (cel mai adesea se impune ca b�ncile s� fie înfiin�ate ca societ��i pe ac�iuni), un nivel minim obligatoriu pentru capitalul social �i activit��ile pe care le pot desf��ura b�ncile.

b. Moneda electronic� este reprezentat� de mijloace de plat� stocate pe un suport electronic. Acestea trebuie s� fie acceptate drept mijloace de plat� �i de alte entit��i decât institu�ia care le-a pus în circula�ie �i au la baz� creditarea emitentului de c�tre de�in�tori. În unele cazuri, de�in�torul de moned� electronic� poate efectua pl��i care sunt mai mari decât crean�a asupra emitentului, astfel încât se poate considera c� este creditat de acesta. Ca institu�ii emitente pot activa atât b�ncile cât �i întreprinderi specializate.

c. În categoria „Alte institu�ii de credit” sunt cuprinse întreprinderi care au ca principal obiect de activitate creditarea dar care, din diferite motive, nu pot fi considerate nici b�nci nici institu�ii emitente de moned� electronic�:

- cooperativele de credit, care au o activitate similar� b�ncilor, atr�gând resurse financiare �i oferindu-le drept credite, îns� care nu respect� condi�iile prev�zute de lege pentru a fi autorizate s� func�ioneze ca b�nci (de regul�, cooperativele de credit sunt întreprinderi mici care nu pot îndeplini cerin�ele cu privire la nivelul minim obligatoriu pentru capitalul social al b�ncilor sau la forma juridic� de societate pe ac�iuni);

- societ��i de leasing, care au ca obiect de activitate leasing-ul; - institu�ii financiare specializate în tranzac�ii cu valori mobiliare, care sunt considerate

institu�ii de credit în m�sura în care instrumentele financiare pe care le tranzac�ioneaz� pot fi incluse în categoria crean�elor �i datoriilor;

- institu�ii financiare specializate în factoring, care au ca obiect de activitate achizi�ia titlurilor de crean�� .a.m.d.

1.2. Tipologia opera�iunilor institu�iilor de credit Activit��ile institu�iilor de credit acoper� domenii foarte vaste �i variate. Pentru clasificarea acestora pot fi utilizate mai multe criterii:

a. criteriul naturii opera�iunilor; b. criteriul raportului fa�� de intermedierea financiar�; c. criteriul monedei în care sunt exprimate opera�iunile; d. criteriul localiz�rii opera�iunilor.

a. În raport de criteriul naturii opera�iunilor pot fi delimitate mai multe tipuri de activit��i ale institu�iilor de credit:

a1. constituirea resurselor financiare prin împrumuturi; a2. constituirea resurselor financiare prin emisiunea de ac�iuni sau de titluri de participare; a3. acordarea de credite;


a4. opera�iuni de leasing; a5. opera�iuni de factoring; a6. opera�iuni de scontare; a7. servicii de transfer monetar; a8. emiterea �i administrarea mijloacelor de plat� (inclusiv de moned� electronic�); a9. emiterea garan�iilor �i asumarea unor angajamente; a10. tranzac�ionarea, în nume propriu sau în numele clien�ilor, unor active financiare

(valut�, titluri de crean��, valori mobiliare etc.); a11. intermedierea în subscrierea �i plasamentul unor instrumente financiare; a12. servicii de consultan��; a13. administrarea unor portofolii de active financiare; a14. p�strarea în custodie a unor active financiare; a15. închirierea de casete de siguran�� în care pot fi p�strate diferite bunuri; a16. servicii de furnizare de date în domeniul credit�rii etc.

b. Pe baza criteriului raportului fa�� de intermedierea financiar� pot fi delimitate patru categorii de activit��i ale institu�iilor de credit: b1. opera�iuni pasive;

b2. opera�iuni active; b3. opera�iuni conexe intermedierii financiare; b4. opera�iuni în afara intermedierii financiare. b1. Opera�iunile pasive ale institu�iilor de credit sunt întreprinse în scopul atragerii resurselor financiare. În raport cu modalitatea de constituire a resurselor financiare, opera�iunile pasive pot fi împ�r�ite în dou� subcategorii:

b11. opera�iuni de constituire a fondurilor proprii: emisiune de ac�iuni �i de titluri de participare, constituirea rezervelor din profitul ob�inut etc.;

b12. opera�iuni de împrumut: opera�iuni de acceptare de depozite, finan��ri de la alte institu�ii de credit sau de la institu�ii ale statului etc.

b2. Opera�iunile active ale institu�iilor de credit vizeaz� fructificarea resurselor financiare proprii sau împrumutate. Din perspectiva modalit��ilor de fructificare a resurselor financiare, opera�iunile active pot fi împ�r�ite în dou� subcategorii:

b21. opera�iuni de creditare; b22. opera�iuni de plasament, care constau în achizi�ia de active financiare în scopul vânz�rii

cu un pre� mai mare decât cel cu care au fost cump�rate.

b3. Opera�iunile conexe intermedierii financiare cuprind, în general, servicii oferite clien�ilor din cadrul activit��ilor de intermediere financiar�. În aceast� categorie sunt incluse oferirea de informa�ii cu privire la situa�ia depozitelor sau creditelor etc.

b4. Opera�iunile din afara intermedierii financiare sunt activit��i care nu depind de activitatea de intermediere financiar�. Astfel de opera�iuni nu au, de regul�, o pondere prea mare în activitatea unei institu�ii de credit �i pot cuprinde: închirieri de casete de siguran��, opera�iuni comerciale autorizate de lege etc.

c. În raport de criteriul monedei în care sunt exprimate opera�iunile pot fi delimitate dou� tipuri de activit��i ale institu�iilor de credit:

c1. opera�iuni derulate în moneda na�ional�; c2. opera�iuni derulate în moned� str�in�. Aceast� clasificare este important� din perspectiva riscurilor valutare �i a formalit��ilor pe

care le presupun opera�iunile derulate în moned� str�in�.


d. În func�ie de criteriul localiz�rii opera�iunilor, activit��ile unei institu�ii de credit pot fi împ�r�ite în dou� categorii:

d1. opera�iuni desf��urate pe plan na�ional; d2. opera�iuni desf��urate în str�in�tate.

O astfel de împ�r�ire este important� dac� se iau în considerare dificult��ile opera�iunilor financiare desf��urate în str�in�tate, care trebuie uneori s� se supun� unor reguli diferite de cele din tar� �i c�rora le sunt asociate riscuri specifice. În contextul integr�rii europene, opera�iuni desf��urate de o institu�ie de credit în str�in�tate pot fi împ�r�ite în dou� subcategorii: activit��i din afara �i din interiorul Uniunii Europene.

Teste de autoevaluare:

1. Prezenta�i clasificarea opera�iunilor institu�iilor de credit în func�ie de criteriul monedei în care sunt exprimate �i de criteriul localiz�rii. 2. Delimita�i tipurile de activit��i dup� criteriul raportului fa�� de intermedierea financiar�.

Unitatea de înv��are nr. 2 SISTEMUL INSTITU�IILOR DE CREDIT

Principalele obiective ale unit��ii de înv��are nr. 2 sunt: - în�elegerea func�ion�rii sistemului institu�iilor de credit; - prezentarea coordonatelor reglement�rii activit��ii institu�iilor de credit.

2.1. Abordarea sistemic� a institu�iilor de credit Principalele argumente ale unei abord�ri sistemice a institu�iilor de credit sunt reprezentate de rolul pe care împrumuturile îl au în func�ionarea unei economii na�ionale �i de natura rela�iilor dintre întreprinderile care ofer� credite. Impactul deosebit pe care îl au împrumuturile în activitatea economic� face ca acestea s� fie supuse unor reguli speciale �i unei supravegheri stricte din partea autorit��ilor. Rela�iile dintre institu�iile de credit implic� deopotriv� colaborarea �i concuren�a. Colaborarea dintre institu�iile de credit se manifest� pe mai multe planuri: finan��ri comune ale unor activit��i, împrumuturi reciproce, acceptarea unor mijloace de plat� etc. Un aspect important al unui sistem de institu�ii de credit este reprezentat de organizarea de a�a-numite sisteme de pl��i. Prin acestea, mijloacele de plat� emise de o institu�ie de credit sunt acceptate �i de alte institu�ii de credit. Se poate considera c� o institu�ie de credit o împrumut� pe alta atunci când îi accept� un mijloc de plat�, astfel încât un sistem de pl��i poate fi privit �i ca un ansamblu de credit�ri între participan�i. Pe lâng� aceasta, institu�iile de credit se mai împrumut� între ele �i pentru a face fa�� unor cerin�e de lichiditate. Astfel de situa�ii sporesc interdependen�ele dintre institu�iile de credit deoarece, dac� una dintre acestea se afl� în dificultate, cre�te �i


vulnerabilitatea celor care au împrumutat-o deoarece î�i vor recupera mai greu crean�ele. Posibilitatea ca dificult��ile unei institu�ii de credit s� pun� în pericol �i alte institu�ii de credit legate de aceasta este numit� risc de sistem �i este un indiciu important al vulnerabilit��ii unui sistem financiar-monetar. Concuren�a dintre institu�iile de credit este normal� din moment ce acestea î�i disput� acelea�i pie�e �i aceia�i clien�i. Totu�i, rela�iile de concuren�� se diferen�iaz� ca urmare a faptului c� dificult��ile unei institu�ii de credit se pot transfera asupra întregului sistem. Dac� pentru alte întreprinderi falimentul unui concurent poate fi considerat drept o oportunitate, pentru institu�iile de credit o astfel de situa�ie stârne�te mai degrab� îngrijorare cu privire la neîncrederea pe care o poate induce asupra sistemului (de exemplu, în România, dificult��ile prin care a trecut Fondul Na�ional de Investi�ii au declan�at o criz� în cadrul a�a-numitelor “b�nci populare” amenin�ând apoi, pentru scurt timp, cea mai mare banc� româneasc� din acea perioad�). În analiza sistemului institu�iilor de credit dintr-o �ar� trebuie luate în considerare �i atribu�iile b�ncii centrale. Pentru îndeplinirea obiectivelor sale cu privire la stabilitatea monetar�, aceasta trebuie s� intervin�, prin diferite mijloace, asupra opera�iunilor de creditare. În general, unei b�nci centrale i se acord� prin lege dreptul de a reglementa, autoriza �i supraveghea activitatea unor categorii de institu�ii de credit. În plus, banca central� are adeseori un rol major în cadrul sistemelor de pl��i organizate între institu�iile de credit. În conformitate cu obiectivele sale de influen�are a masei monetare �i a ratelor dobânzilor, o banc� central� poate împrumuta institu�ii de credit în condi�iile prev�zute de lege. Pe lâng� aceasta, în situa�iile excep�ionale în care dificult��ile unei institu�ii de credit amenint� stabilitatea financiar� a ��rii, banca central� o poate ajuta acordându-i credite sau convingând alte institu�ii de credit s� o împrumute.

2.2. Coordonate ale reglement�rii activit��ii institu�iilor de credit

Exist� mai multe motive pentru care activitatea institu�iilor de creditare este supus� unor reglement�ri destul de stricte. În primul rând, faptul c� institu�iile de credit administreaz� resurse financiare atrase face ca, în cazul incapacit��ii de plat� s� fie afecta�i �i deponen�ii sau investitorii. În al doilea rând, prin reglementarea activita�ii de creditare, autorit��ile î�i pot îndeplini unele din obiectivele politicii monetare. În al treilea rând, prin opera�iuni speculative o institu�ie de credit care dispune de resurse financiare semnificative poate destabiliza pie�ele de capital. În fine, în al patrulea rând, în lipsa unor reglement�ri stricte, institu�iile de credit pot fi angrenate în cadrul unor activit�ti ilegale: evaziune fiscal�, sp�larea banilor, finan�area ac�iunilor teroriste, finan�area ac�iunilor teroriste etc. Reglement�rile îmbrac�, de regul�, forma unor norme cu caracter legal care stabilesc condi�iile în care trebuie s� se desf��oare activitatea unor categorii de institu�ii de credit. Aceste norme sunt înscrise în legi votate de Parlament sau în acte emise de Guvern sau de Banca Central�. Printre aspectele care fac în prezent obiectul reglement�rilor se num�r�:

a. autorizarea institu�iilor de credit; b. cerin�ele pruden�iale din activitatea de creditare; c. rezervele minime obligatorii �i plafoanele de credit; d. organizarea �i conducerea institu�iilor de credit; e. secretul profesional; f. restric�iile din activitatea de creditare.


a. Reglement�rile cu privire la autorizarea institu�iilor de credit au rolul de a oferi autorit��ilor �i publicului anumite garan�ii c� resursele financiare atrase vor fi gestionate profesionist �i onest. Atunci când sunt înfiin�ate, institu�iile de credit trebuie s� respecte, pe lâng� condi�iile impuse societ��ilor comerciale obi�nuite, �i unele cerin�e specifice activit��ii de creditare. Printre aspectele ce pot face obiectul aceste cerin�e se num�r�:

- nivelul minim al capitalului social; - forma juridic�; - calificarea �i experien�a profesional� a persoanelor numite în calitate de conduc�tor sau

administrator; - experien�a �i independen�a auditorului financiar etc.

De regul�, autorizarea unei institu�ii de credit este o atribu�ie a b�ncii centrale, exercitat� în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Aceast� autorizare poate fi retras� de c�tre autoritatea care a acordat-o, în mai multe situa�ii:

- ac�ionarii institu�iei de credit au decis dizolvarea �i lichidarea acesteia; - nu mai sunt îndeplinite condi�iile care au stat la baza emiterii autoriza�iei; - autorit��ile apreciaz� c� men�inerea autoriza�iei pericliteaz� interesele deponen�ilor �i ale

altor creditori; - s-a pronun�at o hot�râre cu privire la falimentul institu�iei de credit; - se constat� c� autoriza�ia a fost ob�inut� prin mijloace ilegale etc.

b. Reglement�rile cu privire la cerin�ele pruden�iale din activitatea de creditare sunt justificate de consecin�ele grave pe care le poate avea, pentru creditori dar �i pentru ansamblul economiei na�ionale, incapacitatea de plat� a institu�iilor de credit. Se consider� c� principala modalitate prin care autorit��ile pot preveni incapacitatea de plat� a institu�iilor de credit este s� le împiedice s� î�i asume riscuri prea mari în raport cu resursele financiare de care dispun. Aceste riscuri decurg din diferite opera�iuni ale institu�iilor de credit:

- emiterea de garan�ii �i asumarea unor angajamente; - acordarea de credite; - plasamente în valori mobiliare; - scontarea unor active financiare; - acceptarea unor mijloace de plat� etc. Pentru cuantificarea acestor riscuri este folosit termenul de expunere, care exprim� poten�ialele

pierderi asociate unui risc. În evaluarea expunerilor sunt luate în considerare mai multe aspecte: b1. solvabilitatea; b2. lichiditatea; b3. calitatea creditelor acordate; b4. riscul valutar; b5. calitatea plasamentelor financiare etc.

b1. Solvabilitatea unei întreprinderi este reprezentat� de capacitatea acesteia de a face fa��, cu

ajutorul resurselor de care dispune, obliga�iilor financiare scadente într-o anumit� perioad� de timp. În evaluarea solvabilit��ii sunt abordate cu prec�dere datoriile scadente �i resursele proprii.

b2. Lichiditatea este un indicator al posibilit��ii de a face fa�� pla�ilor pe termen scurt. Pentru

estimarea lichidit��ii sunt folosite, în general, compara�iile dintre datoriile scadente pe termen scurt �i activele care ar putea fi folosite pentru plata acestor datorii.

b3. Calitatea creditelor acordate se refr� la riscul ca debitorii s� nu î�i onoreze obliga�iile

financiare. Expunerea fa�a de un astfel de risc este evaluat�, de regul�, prin analiza solvabilit��ii �i bunei credin�e a persoanelor fizice sau juridice împrumutate. Fac obiectul unor reglement�ri speciale împrumuturile acordate unor persoane aflate în rela�ii speciale cu institu�iile de credit (ac�ionari semnificativi, societ��i aflate sub controlul ac�ionarilor semnificativi, personalul


institu�iilor de credit, familiile acestuia etc.). În plus, pot fi stabilite limite pentru expunerea maxim� fa�� de un singur debitor �i fa�� de to�i debitorii.

b4. Riscul valutar asociat unei opera�iuni este reprezentat de posibitatea ca varia�ia cursurilor

valutare s� afecteze rezultatele opera�iunii. Este un risc speculativ, ceea ce înseamn� c� modificarea ratelor de schimb poate cauza nu doar pierderi ci �i câ�tiguri. În evaluarea riscului valutar sunt luate în considerare activele �i pasivele în valut� precum �i previziunile asupra ratelor de schimb.

b5. Calitatea plasamentelor financiare se refer� la riscurile asociate investi�iilor în valori

mobiliare precum �i la posibilit��ile de utilizare a acestora ca mijloace de plat�. Pentru supravegherea respect�rii cerin�elor pruden�iale, b�ncii centrale îi este conferit dreptul de a examina eviden�ele, conturile �i opera�iunile institu�iilor de credit, la nevoie prin inspec�ii la sediul acestora.

c. Reglement�rile cu privire la rezervele minime obligatorii �i plafoanele de credit sunt instituite atât pentru a împiedica institu�iile de credit s� î�i asume riscuri prea mari cât �i pentru a oferi b�ncii centrale un instrument de influen�are a masei monetare. Regimul rezervelor minime obligatorii stabile�te un raport între nivelul depozitelor colectate de o institu�ie de credit �i nivelul unor sume (rezerve) pe care aceasta trebuie s� le men�in� în conturi deschise la banca central�. Aceste rezerve au semnifica�ia unui depozit pe care institu�ia de credit îl constituie la banca central�, care este remunerat cu o dobând� stabilit� prin lege. Pe de alt� parte, atunci când rezervele unei institu�ii de credit se situeaz� sub nivelul stabilit se consider� c� diferen�a este împrumutat� de la banca central�, care va percepe dobânzi penalizatoare.

Rezervele minime obligatorii limiteaz� riscurile institu�iilor de credit prin faptul c� acestea nu vor putea oferi drept credite toate sumele colectate prin depozite. În plus, în cazul unor dificult��i, banca central� poate permite institu�iilor de credit s� foloseasc� aceste rezerve pentru a face fa�� obliga�iilor financiare. Din perspectiva politicii monetare, rezervele minime obligatorii constituie un instrument de influen�are a crea�iei monetare prin faptul c� stabilesc nivelul maxim al resurselor atrase pe care institu�iile de credit le pot oferi ca împrumuturi.

d. Reglement�rile cu privire la organizarea �i conducerea institu�iilor de credit sunt importante din perspectiva stabilirii responsabilit��ilor asupra administr�rii resurselor financiare atrase. În general, o institu�ie de credit este obligat� s� î�i elaboreze un regulament propriu de func�ionare în care s� fie înscrise structura organizatoric� �i atribu�iile fiec�rei entit��i componente. Pentru unele categorii de institu�ii de credit este, de asemenea, obligatorie constituirea unor compartimente cu responsabilit��i directe în administrarea resurselor financiare atrase: comitet de audit, comitet de administrare a riscurilor etc. În general, în managementul unei institu�ii de credit sunt implicate în mod direct dou� entit��i: conduc�torii �i consiliul de administra�ie. Conduc�torii unei institu�ii de credit sunt persoane împuternicite s� conduc� �i s� coordoneze activitatea curent� a acesteia fiind, totodat�, învestite s� angajeze r�spunderea întreprinderii. Prin lege pot fi stabilite condi�ii obligatorii pe care trebuie s� le îndeplineasc� persoanele numite în astfel de func�ii: studii, experien��, reputa�ie etc. Consiliul de administra�ie are rolul de a stabili direc�iile generale ale politicii institu�iei de credit supervizând, totodat�, activitatea conduc�torilor. Din consiliul de administra�ie pot face parte �i conduc�torii institu�iei de credit, situa�ie in care num�rul membrilor trebuie s� fie stabilit în a�a fel încât majoritatea s� fie constituit� din administratorii care nu au �i calitatea de conduc�tor (altfel spus, supervizarea conduc�torilor de c�tre consiliul de administra�ie s� nu fie doar formal�). La fel


ca în cazul conduc�torilor, pentru membrii consiliului de administra�ie al unei institu�ii de credit pot fi stabilite prin lege condi�ii de preg�tire profesional�, experien pot fi stabilite prin lege condi�ii de preg�tire profesional�, experien�� i reputa�ie. În general, în scopul asigur�rii unei gestiuni oneste a resurselor financiare atrase, sunt reglementate situa�iile de conflict de interese în care se pot g�si conduc�torii �i administratorii unei institu�ii de credit:

- atunci când sunt parte, ca persoane fizice, a unei tranzac�ii cu institu�ia de credit; - atunci când sunt administratori ai unei persoane juridice care este parte a unei tranzac�ii cu

institu�ia de credit; - atunci când au un interes material sau o rela�ie material� cu o persoan� care este parte

dintr-o tranzac�ie cu institu�ia de credit etc. Într-o astfel de situa�ie, administratorii sunt obliga�i s� î�i declare conflictul de interese �i s� nu participe la dezbateri. Reglement�rile de plafonare a creditelor condi�ioneaz� acordarea de împrumuturi de anumite cerin�e pe care trebuie s� le îndeplineasc� solicitantul de credite sau institu�ia de credit. În acest mod poate fi diminuat� expunerea aferent� creditelor �i poate fi influen�at procesul de crea�ie monetar�.

e. Reglement�rile cu privire la secretul profesional vizeaz� confiden�ialitatea pe care administratorii �i angaja�ii institu�iilor de credit trebuie s� o p�streze asupra opera�iunilor �i conturilor clien�ilor. În principiu, astfel de reguli sunt justificate de condi�iile în care trebuie s� se desf��oare afacerile �i de siguran�a clien�ilor. În anumite situa�ii, pot fi oferite informa�ii asupra opera�iunilor �i conturilor unor persoane fizice c�tre rudele apropiate sau mo�tenitorii acestora. Un aspect controversat al acestor reglement�ri este reprezentat de dreptul acordat unor autorit��i (procurori, instan�e judec�tore�ti, organe de cercetare penal� etc.) de a ob�ine de la institu�iile de credit informa�ii de natura secretului profesional. O astfel de derogare, care ar putea fi considerat� o îngr�dire a drepturilor individuale �i o interven�ie direct� a autorit��ilor în activitatea economic� este totu�i justificat� în contextul eforturilor de îngr�dire a fraudelor economice �i de combatere a grup�rilor teroriste. f. Restric�iile din activitatea de creditare sunt instituite, în general, pentru a îngr�di unele opera�iuni ale institu�iilor de credit care ar putea afecta libera concuren�� sau echilibrul macroeconomic. Prin lege, institu�iilor de credit le pot fi impuse restric�ii în diferite domenii de activitate:

- comercializarea bunurilor mobile sau imobile întrucât în acest domeniu institu�iile de credit ar avea, datorit� resurselor financiare de care dispun, un avantaj competi�ional semnificativ (face excep�ie comercializarea bunurilor dobândite prin execu�ia silit� a debitorilor insolvabili);

- oferirea de împrumuturi condi�ionate de tranzac�ii cu ac�iuni ale institu�iei de credit sau de acceptarea de c�tre clien�i a unor servicii care nu au leg�tur� cu activitatea de creditare;

- opera�iuni speculative în nume propriu cu valori mobiliare, în care institu�iile de credit pot provoca, prin resursele financiare importante de care dispun, dezechilibrarea pie�elor de capital etc.


1. Explica�i colaborarea �i concuren�a dintre institu�iile de credit.

2. Prezenta�i reglement�rile cu privire la cerin�ele pruden�iale din activitatea de creditare.


Unitatea de înv��are nr. 3 OPERA�IUNI DE CREDITARE

Principalele obiective ale unit��ii de înv��are nr. 3 sunt: - prezentarea celor mai importante elemente ale unui credit; - în�elegerea etapelor derul�rii credit�rii atât a persoanelor juridice cât �i a celor fizice.

3.1. Elementele tehnice ale unui credit Din perspectiva activit��ii institu�iilor de creditare sunt relevante cinci elemente tehnice ale unui credit:

- suma datorat�; - garan�iile; - durata de creditare; - costurile unui credit; - condi�iile de rambursare.

3.1.1. Suma datorat�

Suma datorat� reprezint� crean�a pe care creditorul o are la un moment dat asupra debitorului. Aceast� sum� nu coincide neap�rat cu capitalul împrumutat ini�ial putând varia în timp în anumite situa�ii:

- când capitalul împrumutat este rambursat în mai multe rate pe parcursul duratei creditului;

- când dobânzile calculate pentru o perioad� de timp nu se pl�tesc ci se capitalizeaz�, adic� se adaug� la capitalul împrumutat ini�ial;

- când suma ce face obiectul contractului este virat� debitorului în mai multe tran�e.

3.1.2. Garan�iile unui credit Într-o opera�iune de creditare garan�iile pot fi considerate drept surse de rambursare alternative, la care se poate face apel atunci când debitorul nu î�i poate onora obliga�iile. În func�ie de natura acestor surse se pot delimita dou� tipuri de garan�ii:

a. garan�ii reale; b. garan�ii personale.

a. O garan�ie real� presupune ca în cazul în care debitorul nu î�i poate onora obliga�iile financiare, rambursarea s� fie realizat� prin valorificarea unor bunuri ale acestuia. În raport cu natura acestor bunuri, garan�iile reale pot fi împ�r�ite în dou� categorii:

- ipoteca, în care creditul este garantat, f�r� deposedarea debitorului, printr-un bun imobil;

- gajul, în care creditul este garantat, cu sau f�r� deposedarea debitorului, printr-un bun mobil.

Într-o situa�ie în care debitorul nu î�i poate onora obliga�iile fa�� de mai mul�i creditori, institu�ia de credit va avea prioritate fa�� de ace�tia în valorificarea bunului ce i-a fost acordat drept garan�ie.


b. O garan�ie personal� presupune ca în situa�ia în care debitorul este incapabil s� î�i onoreze obliga�iile financiare, datoriile acestuia s� fie pl�tite de una sau mai multe persoane care s-au angajat în acest sens.

3.1.3. Durata de creditare Durata de creditare este reprezentat� de perioada de timp cuprins� între momentul în care suma împrumutat� este pus� la dispozi�ia debitorului �i momentul în care creditul este rambursat integral. În func�ie de caracteristicile împrumutului, în cadrul duratei de creditare se pot delimita:

- perioada de tragere, în cadrul c�reia întreaga sum� împrumutat� este tras�, adic� este pus� la dispozi�ia debitorului în una sau mai multe tran�e;

- perioada de rambursare, în cursul c�reia trebuie pl�tit� suma împrumutat�; - perioada de gra�ie, în cadrul c�reia debitorul nu ramburseaz� suma împrumutat�, fiind

calculate în schimb dobânzile, comisioanele �i celelalte costuri ale creditului.

3.1.4. Costurile unui credit Costurile unui credit sunt reprezentate de sumele de bani pe care debitorul trebuie s� le pl�teasc�, sau la care trebuie s� renun�e, pentru a ob�ine suma împrumutat�. În raport cu destina�ia acestor sume pot fi delimitate trei categorii de costuri ale creditelor:

a. dobânda; b. comisioanele credit�rii; c. alte costuri ale credit�rii.

a. Dobânda este, de regul�, cel mai important element al costurilor credit�rii. Pentru creditele acordate pot fi utilizate dou� tipuri de dobânzi:

a1. dobânda simpl�; a2. dobânda compus�. a1. Dobânda simpl� poate fi calculat� ca un produs între suma datorat� �i rata dobânzii

raportat� la perioada de timp pentru care se calculeaz� dobânda: D = C x r’d (3.1.)

unde: - D este dobânda în sum� absolut�; - C este suma datorat� în perioada de timp pentru care se calculeaz� dobânda; - r’d este rata dobânzii raportat� la perioada de timp pentru care se calculeaz� dobânda.

În practic�, cel mai adesea sunt folosite rate ale dobânzii raportate la un an. În acest caz formula de calcul a dobânzii trebuie adaptat� raportând la un an �i perioada de timp pentru care se calculeaz� dobânda. Atunci când aceast� perioad� de timp este exprimat� în zile, formula de calcul (în care, pentru simplificare, se consider� c� anul are 360 de zile) devine:

D = (C x rd x nz) / 360 (3.2.)

în care: - rd este rata dobânzii raportat� la un an; - nz este num�rul de zile cuprins în perioada pentru care se calculeaz� dobânda.

În situa�ia în care perioada de timp pentru care se calculeaz� dobânda este exprimat� în luni, formula de calcul a dobânzii devine:

D = (C x rd x nl) / 12 (3.3.)


unde nl este num�rul de luni cuprinse în perioada pentru care se calculeaz� dobânda. a2. Regimul dobânzii compuse este aplicat pentru creditele la care dobânzile calculate

pentru diferite perioade de timp nu sunt pl�tite ci sunt capitalizate. Astfel, efortul financiar al debitorului va fi mai mare decât în cazul dobânzii simple întrucât se majoreaz� suma datorat�, îns� va fi decalat în timp.

Rata dobânzii, în func�ie de care se calculeaz� dobânda, poate fi constant� pentru întreaga durat� a creditului sau poate varia. În acest caz valoarea sa este stabilit� periodic în raport cu diverse elemente: rate ale dobânzilor de pe pie�ele interbancare, rate ale dobânzilor utilizate de banca central� etc. Atunci când sunt oferite cu rate variabile ale dobânzii, creditele sunt afectate de a�a-numitul risc al ratei dobânzii, care este reprezentat de posibilitatea ca obliga�ia financiar� a debitorului s� se modifice ca urmare a varia�iei ratei dobânzii. Acest risc face parte din categoria riscurilor speculative întrucât varia�iile ratei dobânzii pot determina fie pierderi fie câ�tiguri pentru p�r�ile implicate în credit.

b. Comisioanele credit�rii sunt sume pe care debitorul trebuie s� le pl�teasc� pentru servicii aferente creditului primit: deschiderea �i administrarea unui cont, pl��i prin viramente, eliberarea de numerar, furnizarea de informa�ii despre cont etc. De regul�, aceste comisioane sunt stabilite prin intermediul unor cote aplicate asupra sumelor datorate sau asupra celor transferate.

c. În categoria “Alte costuri ale credit�rii” sunt incluse sumele de bani, altele decât dobânda �i comisioanele credit�rii, pe care debitorul trebuie s� le pl�teasc� sau la care trebuie s� renun�e, pentru a intra în posesia sumei împrumutate. De exemplu, pentru unele împrumuturi debitorul este obligat s� î�i constituie la institu�ia de credit un depozit stabilit ca o propor�ie a sumei împrumutate. În contextul în care depozitul este remunerat cu o dobând� mai mic� decât cele practicate pe pia��, se poate aprecia c� aceast� condi�ie poate fi considerat� un cost de oportunitate pentru debitor.

3.1.5. Condi�iile de rambursare ale unui credit Condi�iile de rambursare stabilesc regimul în care debitorul va pl�ti creditorului suma împrumutat�. Acest regim poate fi descris prin mai multe elemente:

a. ratele împrumutului; b. scaden�ele; c. anuit��ile.

a. Ratele împrumutului sunt p�r�i ale sumei datorate de debitor care trebuie pl�tite periodic, atunci când datoria nu este achitat� într-o singur� tran��. Valoarea acestora �i momentele în care vor deveni exigibile sunt stabilite în func�ie de capacitatea de plat� a debitorului. b. Scaden�ele unui credit sunt momentele de timp la care trebuie pl�tite ratele împrumutului sau întreaga sum� datorat�. Acestea pot fi de dou� tipuri:

- scaden�e intermediare, la care devin exigibile ratele creditului, cu excep�ia ultimei dintre acestea;

- scaden�a final�, la care devine exigibil� ultima rat� a împrumutului sau întreaga sum� datorat�.

c. O anuitate reprezint� totalul pl��ilor pe care debitorul trebuie s� le fac�, în contul creditului, într-o anumit� perioad� de timp. Aceste pl��i includ ratele împrumutului, dobânzile �i comisioanele aferente creditului.


3.2. Împrumuturi acordate persoanelor juridice

În calitate de debitori ai institu�iilor de credit pot figura diferite categorii de persoane juridice: întreprinderi cu capital privat sau de stat, autohtone sau str�ine, institu�ii publice, unit��i administrativ - teritoriale etc.

3.2.1. Forme ale creditelor acordate persoanelor juridice

Împrumuturile acordate persoanelor juridice de institu�iile de credit îmbrac� variate forme. În acest subcapitol vor fi prezentate succint patru dintre acestea:

a. creditele de trezorerie; b. liniile de credit; c. creditele ipotecare; d. creditele cu destina�ie special�.

a. Creditele de trezorerie sunt împrumuturi acordate f�r� o destina�ie prestabilit�, fiind folosite de întreprinderi pentru a face fa�� unor diverse pl��i care apar în activitatea curent�. De regul�, durata acestor credite acoper� perioade de timp mai mici de un an, iar sumele datorate nu sunt foarte mari în raport cu nivelul activit��ii debitorului. În aceste condi�ii, expunerea fat� de riscul de nerambursare este relativ redus�, ceea ce face ca unele credite de trezorerie s� fie acordate f�r� garan�ii.

b. O linie de credit este un împrumut care are la baz� un angajament al unei institu�ii de credit de a pune la dispozi�ia debitorului fonduri b�ne�ti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumit� perioad� de timp �i în condi�ii prestabilite. Cu toate c� institu�ia de credit î�i asum� un angajament asupra sumei împrumutate, aceasta nu este virat� debitorului decât atunci când acesta are nevoie de fonduri �i când îndepline�te condi�iile stabilite prin contract. Liniile de credit sunt preferate de debitori deoarece dobânzile nu sunt calculate decât pentru perioada de timp în care suma împrumutat� îi este pus� efectiv la dispozi�ie. În plus, pentru institu�iile de credit, aceast� form� de împrumut are avantajul c� diminueaz�, într-o anumit� m�sur�, expunerea fa�� de riscul de nerambursare. Adeseori, se prevede ca suma împrumutat� s� fie virat� în mai multe tran�e, fiecare dintre acestea fiind precedat� de o analiz� a situa�iei clientului în care se va decide asupra men�inerii liniei de credit. Aceast� modalitate de împrumut are numeroase variante, dintre care se deta�eaz� prin frecven�a utiliz�rii linia de credit revolving care ofer� posibilitatea ca dup� rambursarea unui credit s� se acorde noi credite, cu condi�ia ca totalul sumelor împrumutate s� nu dep��easc� nivelul maxim stabilit prin contract.

c. Creditele ipotecare sunt acordate persoanelor juridice pentru construc�ia, reabilitarea, consolidarea sau extinderea unor imobile asupra c�rora se instituie ipoteci pentru garantarea împrumuturilor. Aceste credite sunt acordate, de regul�, pentru perioade de timp relativ îndelungate, cuprinse între 5 �i 50 de ani. Pentru durate de creditare atât de mari riscurile asumate de institu�ia de credit sunt considerabile, îns� ele sunt acoperite într-o anumit� m�sur� de garan�ia prin ipotec�. În acest scop, este indicat ca valoarea acesteia s� cuprind�, pe lâng� suma împrumutat�, dobânzile, comisioanele si cheltuielile de recuperare a creditului.

d. Un credit cu destina�ie special� este acordat pentru finan�area unor anumite opera�iuni din activitatea debitorului: constituirea de stocuri, executarea unor lucr�ri etc. De regul�, astfel de împrumuturi sunt acordate pentru perioade de timp mai mici de un an.


3.2.2. Etape ale opera�iunilor de creditare a persoanelor

juridice

3.2.2.1. Analiza solicit�rii unui credit

Etapa de analiz� a solicit�rii unui credit demareaz� dup� ce reprezentan�ii persoanei juridice au prezentat institu�iei de credit o solicitare formal� a unui împrumut. Aceast� solicitare este înso�it� de un a�a-numit dosar de creditare, în care sunt incluse:

1. cererea de credit; 2. documentele anexate cererii de credit.

1. Cererea de credit este, de regul�, un document tipizat, semnat de persoane autorizate s� reprezinte persoana juridic� ce solicit� împrumutul. În acest document pot fi înscrise:

- date de identificare ale solicitantului de împrumut; denumire, sediu, num�r de înmatriculare la Registrul Comer�ului, codul fiscal, capitalul subscris �i v�rsat etc.;

- condi�ii solicitate pentru credit: suma împrumutat�, durata creditului etc.; - situa�ia altor împrumuturi ale solicitantului de credite etc.

2. Documentele anexate cererii de credit sunt stipulate în metodologiile institu�iei de credit pentru fiecare tip de împrumut. În cadrul acestora pot fi incluse:

- documente centralizatoare ale contabilit��ii financiare: bilan�uri contabile, conturi de profit �i pierdere, balan�e de verificare etc.; - planul de afaceri aferent activit��ii care trebuie finan�at� prin împrumut; - planuri financiare ale solicitantului de credit: bugete de venituri �i cheltuieli, previziuni ale fluxurilor monetare etc.; - lista garan�iilor propuse institu�iei de credit etc.

De regul�, dosarele de credit sunt prezentate unor angaja�i ai institu�iei de credit, numi�i ofi�eri de credite, care urmeaz� s� le analizeze �i s� întocmeasc� pe baza acestora referate în care s� prezinte aspectele esen�iale ale creditului. În analiza unei solicit�ri de împrumut pot fi folosite, pe lâng� datele cuprinse în dosarul de creditare �i informa�ii desprinse din interviuri purtate cu reprezentan�ii persoanei juridice. Uneori, pentru a ob�ine informa�ii suplimentare, ofi�erii de credite se deplaseaz� la sediul persoanei juridice care solicit� împrumutul. În general, analiza unei solicit�ri de împrumut se deruleaz� pe trei direc�ii principale:

a. analiza condi�iilor solicitate pentru împrumut; b. evaluarea garan�iilor; c. analiza riscului de nerambursare.

a. Analiza condi�iilor solicitate pentru împrumut are la baz� date înscrise în cererea de credit: suma împrumutului, durata creditului etc. Ofi�erul de credite trebuie s� evalueze capacitatea debitorului de a îndeplini aceste condi�ii propunând, atunci când este cazul, modificarea acestora.

b. Evaluarea garan�iilor are ca scop stabilirea m�surii în care institu�ia de credit î�i poate recupera împrumutul prin execu�ia garan�iilor în cazul în care debitorul nu î�i îndepline�te obliga�iile. Aceast� evaluare trebuie întreprins� de personal specializat, care î�i va angaja r�spunderea prin semn�tur� (în România, în anii ‘90, multe din creditele neperformante nu au mai putut fi recuperate deoarece garan�iile acestora au fost mult supraevaluate).

c. Analiza riscului de nerambursare se concentreaz� asupra a dou� aspecte:


c1. buna credin��; c2. solvabilitatea. c1. Buna credin�� a solicitantului de credit poate fi analizat� pe baza informa�iilor ob�inute

asupra derul�rii unor împrumuturi anterioare, ale îndeplinirii obliga�iilor în alte afaceri �.a.m.d. În unele ��ri, institu�ii ale statului realizeaz� baze de date ale firmelor r�u-platnice, la care accesul este neîngr�dit.

c2. Solvabilitatea solicitantului de credite este analizat� prin abordarea unor aspecte

financiare �i non-financiare ale activit��ii acestuia. În abordarea aspectelor financiare ale solvabilit��ii sunt cuprinse:

- analiza documentelor centralizatoare ale contabilit��ii financiare pe baza c�rora pot fi calculate rate financiare ale solvabilit��ii �i poate fi apreciat� rentabilitatea unei firme (este indicat ca aceste aspecte s� fie analizate atât static cât si dinamic, folosindu-se ca termen de compara�ie situa�ia de la nivelul ramurii industriale);

- planul de afaceri, pe baza c�ruia se poate aprecia viabilitatea activit��ii care urmeaz� s� fie finan�at�;

- previziunea fluxurilor monetare, pe baza c�reia se poate estima în ce m�sur� debitorul va dispune de lichidit��i pentru a-�i rambursa creditul etc.

Studiul aspectelor non-financiare ale solvabilit��ii unei persoane juridice poate viza:

- situa�ia pie�elor de desfacere, pentru a se evalua poten�ialul vânz�rilor solicitantului de împrumut;

- modalit��ile de aprovizionare cu materii prime �i utilit��i, pentru a se aprecia dependen�a fa�� de furnizori;

- performan�ele managerilor, pentru a se aprecia capacitatea acestora de a dep��i momentele de criz� �i a fructifica oportunit��ile din activitatea persoanei juridice etc. Evaluarea riscului de nerambursare este destul de complex�, în condi�iile în care trebuie luat în considerare un num�r relativ mare de aspecte. În practic�, fiecare institu�ie de credit î�i stabile�te propriile metode de apreciere a acestui risc, putând fi diferen�iate în func�ie de tipurile de împrumuturi acordate. Pentru o evaluare riguroas� �i obiectiv� a riscurilor de nerambursare este indicat� transpunerea acestora în m�rimi numerice prin diferite tehnici: func�ii scor, atribuirea unui punctaj pentru fiecare aspect abordat �.a.m.d. În acest fel, cererile de credite pot fi repartizate pe clase de riscuri, care vor fi luate în considerare în cadrul deciziilor de acordare a împrumuturilor �i de stabilire a ratelor dobânzilor. În plus, o institu�ie de credit î�i poate stabili pentru fiecare aspect important al riscului de nerambursare niveluri minime acceptabile, ceea ce permite eliminarea din start a solicit�rilor de credite care nu îndeplinesc aceste condi�ii (de exemplu, pot fi respinse solicit�rile de împrumuturi ale unor firme care au înregistrat pierderi în anul anterior, la care ratele echilibrului financiar se situeaz� sub anumite niveluri etc.)

3.2.2.2. Aprobarea creditelor pentru persoanele juridice

Dup� ce ofi�erul de credite a întocmit un referat asupra solicit�rii unui împrumut, acesta este transmis pentru aprobare unei entit��i organizatorice ierarhic superioare. Competen�ele în aprobarea împrumuturilor sunt stabilite prin regulamentul intern al institu�iei de credit, în func�ie de particularit��ile structurii organizatorice �i de importan�a împrumutului solicitat. În general, în structura organizatoric� a unei institu�ii de credit este inclus un a�a-numit compartiment de credite c�ruia îi sunt supuse solicit�rile obi�nuite de împrumuturi.


Regulamentul de func�ionare poate îns� s� prevad� ca anumite cereri de împrumut, care se refer� la sume foarte mari, s� necesite aprobarea conducerii institu�iei de credit. Pentru institu�iile de credit cu entit��i organizatorice distribuite în teritoriu se pot organiza subdiviziuni ale comitetului de credite cu competen�e delimitate precis. Acestea pot aproba doar împrumuturile care nu dep��esc o anumit� sum�, celelalte solicit�ri fiind transmise c�tre nivelul central. În decizia de aprobare a unui împrumut va fi luat� în considerare, pe lâng� informa�iile cuprinse în referatul ofi�erului de credit, �i situa�ia de ansamblu a institu�iei de credit. Astfel, o cerere de împrumut poate fi respins�, chiar dac� are un referat favorabil, atunci când institu�ia de credit a acordat deja prea multe împrumuturi, astfel încât ar fi înc�lcate reglement�rile b�ncii centrale sau principiile politicii de creditare.

3.2.2.3. Încheierea contractului de credit

Încheierea unui contract asupra opera�iunii de creditare are un caracter obligatoriu, stipulat de legisla�ia în domeniu. Într-un astfel de contract trebuie precizate f�r� echivoc toate condi�iile împrumutului: suma împrumutat�, dobânda, comisioanele, durata creditului, condi�iile de rambursare, garan�iile etc. Sunt înscrise, totodat�, m�surile pe care institu�ia de credit le poate aplica în cazul în care debitorul (numit în cadrul contractului împrumutat sau client) nu î�i îndepline�te obliga�iile asumate. În cazul creditelor cu dobânzi variabile, în contract se men�ioneaz�, de regul�, condi�iile în care institu�ia de credit poate modifica ratele dobânzilor �i obliga�ia acesteia de a aduce aceste schimb�ri la cuno�tin�a împrumutatului. În func�ie de tipul de împrumut acordat, în contract se poate înscrie obliga�ia împrumutatului de a utiliza creditul doar pentru scopul pentru care l-a primit �i de a prezenta periodic institu�iei de credit documente centralizatoare ale contabilit��ii financiare. În plus, institu�ia de credit poate primi dreptul de a verifica la sediul împrumutatului respectarea condi�iilor în care a fost acordat creditul �i situa�ia unor garan�ii. Un contract de credit este întocmit, de regul�, în trei exemplare (dou� din acestea r�mân la dispozi�ia institu�iei de credit, iar unul este remis clientului) �i trebuie semnat de reprezentan�ii autoriza�i ai institu�iei de credit �i ai împrumutatului.

3.2.2.4. Urm�rirea derul�rii creditelor persoanelor juridice

Pentru prevenirea unor dificult��i în rambursarea împrumutului �i în plata dobânzilor �i comisioanelor, este indicat ca institu�ia de credit s� supravegheze continuu modul în care debitorul î�i îndepline�te obliga�iile asumate. În acest scop, este indicat ca în structura organizatoric� s� fie cuprins� o entitate cu astfel de atribu�ii. În general, cea mai important� component� a urm�ririi derul�rii unui credit este reprezentat� de monitorizarea pl�tii ratelor de rambursare, a dobânzilor �i a comisioanelor. În plus, angaja�ii institu�iei de credit mai pot realiza verific�ri ale utiliz�rii împrumutului acordat �i ale situa�iei unor garan�ii prin analiza documentelor contabile centralizatoare primite de la împrumutat sau prin vizite la sediul acestuia. În cazul creditelor care sunt acordate în mai multe tran�e, aprobarea pentru fiecare dintre acestea poate constitui o ocazie de verificare am�nun�it� a situa�iei debitorului.


La cererea debitorului, institu�ia de credit poate accepta o rescaden�are a împrumutului, opera�iune care const� în amânarea unui num�r limitat de scaden�e ale creditului. Atunci când împrumutatul nu î�i pl�te�te la timp ratele de rambursare, dobânzile sau comisioanele, institu�ia de credit este îndrept��it� s� îi aplice penaliz�ri: prin majorarea ratei dobânzii, prin capitalizarea sumelor restante etc. În cazul în care o astfel de situa�ie se prelunge�te, institu�ia de credit poate alege între dou� solu�ii:

a. ree�alonarea creditului; b. rezilierea contractului de împrumut.

a. Ree�alonarea unui credit este o m�sur� aplicat� atunci când debitorul întâmpin� dificult��i, considerate temporare �i surmontabile, în îndeplinirea obliga�iilor sale financiare. Prin ree�alonare, institu�ia de credit îi ofer� posibilitatea revizuirii condi�iilor de rambursare astfel încât efortul financiar implicat s� fie decalat în timp. În general, pentru creditele ree�alonate sunt aplicate dobânzi m�rite, deoarece se consider� c� implic� riscuri majore de nerambursare. b. Rezilierea contractului de împrumut este indicat� atunci când se consider� c� debitorul nu va putea dep��i dificult��ile pe care le are în îndeplinirea obliga�iilor financiare. Dup� aceast� m�sur�, institu�ia de credit urmeaz� s� ac�ioneze în justi�ie pentru a recupera partea din împrumut r�mas� nerambursat� �i dobânzile �i comisioanele nepl�tite.

3.3. Împrumuturi acordate persoanelor fizice

În principiu, o institu�ie de credit poate oferi împrumuturi oric�rei persoane fizice care realizeaz� venituri certe (salarii, pensii, alte venituri) în perioada de rambursare.

3.3.1. Forme ale creditelor acordate persoanelor fizice

O prezentare exhaustiv� a împrumuturilor oferite persoanelor fizice este foarte dificil� în condi�iile in care în prezent acest domeniu cunoa�te o dezvoltare accentuat�, în care prolifereaz� noi produse. În acest subcapitol vor fi prezentate succint trei tipuri de împrumuturi pentru persoanele fizice:

a. creditul ipotecar; b. creditul de consum; c. creditul pentru nevoi personale nenominalizate.

a. Creditul ipotecar este acordat persoanelor fizice care doresc s� achizi�ioneze o locuin�� pe care o ofer� drept garan�ie a împrumutului. În general, cump�rarea sau construirea unei locuin�e reprezint� pentru o familie sau pentru un individ un efort financiar considerabil, care trebuie repartizat pentru o perioad� de timp foarte mare, astfel încât aceste împrumuturi au, de regul�, durat� de creditare de mai multe zeci de ani. b. Creditul de consum are ca destina�ie cump�rarea de c�tre debitor a unor diverse bunuri: aparatur� electronic�, mobilier, autoturisme etc. Sumele împrumutate �i duratele de creditare variaz� în func�ie de natura acestor bunuri. Uneori, institu�iile de credit colaboreaz� cu firmele care vând astfel de bunuri oferind clien�ilor acestora facilita�i de împrumut.

c. Creditul pentru nevoi personale nenominalizate este un împrumut pus la dispozi�ia persoanelor fizice f�r� o destina�ie precis�. De regul�, sumele împrumutate nu sunt foarte mari, astfel încât riscurile implicate sunt relativ mici.


3.3.2. Particularit��i ale opera�iunilor de creditare a

persoanelor fizice

În esen��, opera�iunile de creditare a persoanelor fizice sunt oarecum similare celor de acordare persoanelor juridice a împrumuturilor. Totu�i, între cele dou� forme de împrumut exist� �i diferen�e semnificative, care se manifest� în principalele etape ale acestor opera�iuni:

a. analiza solicit�rii unui credit; b. aprobarea împrumutului; c. încheierea contractului de împrumut; d. urm�rirea creditului.

a. Etapa de analiz� a solicit�rii unui credit pentru persoane fizice se particularizeaz� în special prin modalit��ile de apreciere a riscului de nerambursare. Dac� la creditele acordate persoanelor juridice principala surs� de informa�ii este reprezentat� de documentele contabilit��ii financiare, pentru împrumuturile oferite persoanelor fizice, posibilitatea de nerambursare este apreciat� aproape exclusiv pe baza adeverin�ei de venituri.

b. Pentru etapa de aprobare a împrumutului pot fi stabilite, în cadrul unei institu�ii de credit, reguli speciale pentru fiecare tip de credit acordat persoanelor fizice. Faptul c� un astfel de împrumut nu poate avea decât rareori o importan�� strategic� pentru institu�ia de credit face ca în general s� nu fie necesar� aprobarea acestuia la nivelul conducerii. c. Etapa de încheiere a contractului de împrumut se particularizeaz� prin natura obliga�iilor care pot fi impuse unei persoane fizice. În general, aceste obliga�ii nu includ modalit��ile de verificare a derul�rii creditului impuse unei persoane juridice. d. În urm�rirea creditului acordat unei persoane fizice sunt relevante dou� aspecte:

- verificarea derul�rii împrumutului, prin monitorizarea ramburs�rii �i prin alte procedee stabilite prin contract; - recuperarea crean�ei, în situa�ia în care împrumutatul nu î�i onoreaz� obliga�iile financiare, prin executarea garan�iilor, prin rezilierea contractului de credit etc.


1. Dezvolta�i condi�iile de rambursare aferente unui credit �i durata de creditare. 2. Prezenta�i asem�n�rile �i deosebirile dintre creditarea persoanelor juridice �i creditarea persoanelor fizice.


Unitatea de înv��are nr. 4 OPERA�IUNI DE ATRAGERE A DEPOZITELOR

Principalul obiectiv al unit��ii de înv��are nr. 4 este prezentarea elementelor tehnice �i a formelor depozitelor.

4.1. Elementele tehnice ale unui depozit

Elementele tehnice ale unui depozit se aseam�n� în mare m�sur� cu cele ale unui împrumut, în condi�iile în care depozitul stabile�te o rela�ie de credit în care depozitarul este debitorul, iar deponentul este creditorul. În acest subcapitol vor fi prezentate succint patru elemente tehnice ale unui depozit:

a. suma depus�; b. durata depozitului; c. dobânda depozitului; d. comisioanele aferente depozitului.

a. Suma depus� este crean�a pe care deponentul o are la un moment dat asupra depozitarului. Aceast� sum� poate diferi de capitalul depus ini�ial ca urmare a unor opera�iuni aferente depozitului:

- capitalizarea dobânzilor; - retragerea unor sume de bani de c�tre proprietarul depozitului; - depunerea unor noi sume de bani; - plata unor comisioane din suma depus� etc.

b. Durata depozitului este reprezentat� de perioada de timp în care deponentul î�i men�ine suma depus� în conturile depozitarului. În cadrul acestei perioade pot fi stabilite mai multe scaden�e:

b1. scaden�a pentru lichidare; b2. scaden�ele pentru încasarea dobânzilor. b1. Scaden�a pentru lichidare este momentul de timp în care depozitul poate fi lichidat,

ceea ce înseamn� c� deponentul î�i poate retrage întreaga sum� depus�. În raport cu acest element, depozitele pot fi împ�r�ite în dou� categorii:

- depozite la vedere, la care scaden�a de lichidare acoper� o perioad� de timp relativ mic�, de cel mult câteva zile (uneori, în contract nu este prev�zut� nici o scaden��), ceea ce înseamn� c� deponentul î�i poate retrage destul de rapid suma depus�;

- depozite la termen, care au scaden�e de lichidare mai mari, putând ajunge pân� la câ�iva ani.

Proprietarul unui depozit la termen î�i poate men�ine suma depus� �i dup� expirarea scaden�ei de lichidare. În acest caz, în func�ie de prevederile contractului, se poate prelungi durata depozitului sau depozitul la termen poate fi transformat într-un depozit la vedere. Prevederile unui contract de depozit se refer� �i la situa�ia în care deponentul dore�te s� î�i retrag� suma depus� înainte de scaden�a de lichidare. De regul�, într-un astfel de caz se va considera c� depozitul a func�ionat,


pân� la lichidare, ca un depozit la vedere (de regul�, depozitele la vedere sunt mai slab remunerate decât depozitele la termen).

b2. Scaden�ele dobânzilor sunt momentele de timp la care deponentul poate încasa

dobânzile aferente depozitului. În contractul depozitului pot fi prev�zute mai multe scaden�e ale dobânzilor sau se poate stabili ca întreaga dobând� s� fie încasat� odat� cu lichidarea depozitului. Dac� deponentul nu �i-a încasat dobânda la scaden��, aceasta, în func�ie de prevederile contractului, poate fi capitalizat� sau poate fi transferat� într-un depozit la vedere.

c. Dobânda unui depozit este principala remunera�ie pe care deponentul o prime�te pentru resursele financiare pe care le ofer� depozitarului. Calculul dobânzii unui depozit este similar celui pentru un credit dac� se consider� c� suma depus� este echivalenta unei sume împrumutate. În general, ratele dobânzilor pentru depozitele la termen sunt substan�ial mai mari decât ratele dobânzilor pentru depozitele la vedere, recompensându-se astfel blocarea banilor pentru o perioad� de timp mai îndelungat�. “B�ncile afi�eaz� rata dobânzii anuale. Pentru a calcula dobânda la depozit se determin� dobânda zilnic� prin divizarea dobânzii anuale la 365 zile sau 360 zile (în func�ie de politica fiec�rei b�nci); se înmul�e�te dobânda zilnic� cu suma din depozit �i num�rul de zile pentru care a fost constituit depozitul”. (www.banknews.ro/informatii_depozite_bancare_si_conturi_de_economii.php)

d. Comisioanele aferente depozitului sunt pl��i ale unor servicii pe care depozitarul le face deponentului. În aceast� categorie pot intra: comisioane pentru administrarea depozitului, pentru retrageri de sume de bani, pentru constituirea sau lichidarea depozitului, pentru administrarea contului, la transferul banilor c�tre alte conturi, pentru informa�ii asupra depozitului etc.

4.2. Forme ale depozitelor

În acest subcapitol sunt prezentate succint dou� tipuri de depozite: a. contul curent; b. certificatul de depozit.

a. Contul curent este un depozit la vedere prin intermediul c�ruia o persoan� fizic� sau juridic� poate încasa diferite sume de bani sau poate face pl��i limitate de suma depus�. Încas�rile �i pl��ile pot fi realizate atât prin numerar cât �i prin viramente sau prin mijloace de plat� stocate pe suport electronic. Pentru deschiderea unui cont curent este necesar� o sum� minim�, stabilit� prin normele interne ale institu�iei de credit. Totu�i, se poate stabili prin contract c� un cont curent poate avea, în anumite limite, �i solduri negative, situa�ie în care func�ioneaz� ca un credit acordat deponentului. b. Un certificat de depozit este un depozit la termen care îmbrac� forma unui înscris emis de institu�ia de credit. Persoana care cump�r� acest titlu de credit devine proprietarul depozitului. Elementele tehnice ale acestui tip de depozit (scaden�a de lichidare, suma depus�, dobânda etc.) sunt standardizate, fiind înscrise pe titlul de credit care poate fi considerat un document ce atest� contractul dintre deponent �i depozitar. De regul�, dobânda pentru un certificat de depozit este fix� �i se pl�te�te la scaden�a de lichidare. O variant� special� a acestui tip de depozit este reprezentat� de certificatul de depozit cu discount în care dobânda este dat� de diferen�a dintre suma cu care poate fi achizi�ionat �i valoarea sa nominal�, care poate fi încasat� la scaden�a de lichidare.

Informa�ii prelucrate - preluate de pe site-ul:


www.banknews.ro/informatii_depozite_bancare_si_conturi_de_economii.php

“ In alegerea b�ncii pentru plasarea economiilor, este important� informarea despre ac�ionari, performan�a pe pia��, re�eaua de sucursale �i agen�ii,orele de lucru cu publicul, calitatea serviciilor �i alte aspecte.

2. Principalele modalit��i de economisire sunt reprezentate de:

- conturile de economii - produse de economisire care ofer� posibilitatea de a retrage sau depune numerar în orice moment. Contul de economii este constituit pe o perioada nedeterminat�. Pentru contul de economii b�ncile ofer� în general o dobând� mai avantajoasa decât cea de la contul curent, dar mai mic� decat cea a unui depozit la termen. De obicei, conturile de economii nu permit �i efectuarea de tranzac�ii ca în cazul conturilor curente. De exemplu, pentru a pl�ti utilit��ile, mai întâi trebuie transfera�i banii din contul de economii în contul curent. Rata dobânzii contului de economii este variabil�. Dobânda se pl�te�te la sfâr�itul fiec�rei luni sau la închiderea contului pentru zilele din luna în curs.

- depozitele la termen - sume de bani depuse la banc� pentru perioade definite de timp numite maturit��i ale depozitelor (1-26 zile, 1, 3, 6, 12, 24, 36 luni), pentru care banca pl�te�te depun�torilor dobânzi. Pentru a deschide un depozit la termen trebuie depus� o sum� minim� de bani în contul depozitului, suma care, în general, difer� de la o institu�ie bancar� la alta. La deschiderea unui depozit unele b�nci solicit� �i deschiderea unui cont curent.

Depozitele la termen pot beneficia de dobanda fix� sau variabil�. Dobânda fix� are o valoare constant� pe întreaga perioad� a depozitului, în timp ce dobanda variabil� poate fi modificat� (m�rit� sau mic�orat�) de c�tre banc� în orice moment, modificarea fiind aplicat� din ziua respectiv�. Practic, în cazul unui depozit la termen cu dobanda fix�, poate fi �tiut� din momentul constituirii depozitului suma totala acumulat� din dobând�, de care se va beneficia la finele acestuia (scaden��).

In afar� de banii rezulta�i din dobând�, trebuie considerate �i eventualele comisioane �i / sau penalitati care pot interveni pe parcursul depozitului, în functie de nevoile �i dorintele clientului. In cazul în care banca va solicita deschiderea unui cont curent, atunci este posibil s� existe comisioane suplimentare legate de acesta (comision aferent deschiderii, administr�rii contului).

Este important� informarea privind conditiile impuse de banc� la spargerea depozitului înainte de termen (dobânda acordat� în aceast� situa�ie �i comisionul de retragere a banilor).

La scaden�� exist� posibilitatea de a opta fie pentru închiderea depozitului cu plata capitalului (suma ini�ial� depus�) �i a dobânzii, fie pentru prelungirea automat� a depozitului. In cazul depozitelor cu prelungire automat� se poate opta pentru plata dobânzii sau pentru capitalizarea acesteia. Prelungirea automat� a unui depozit reprezint� continuarea depozitului pentru o perioada egal� cu cea anterioar�. Depozitul va fi prelungit cu rata dobânzii practicat� de c�tre banc� la data prelungirii.

Inainte de a constitui un cont de economii / depozit trebuie s� fie g�site r�spunsuri la urm�toarele întreb�ri:

- Dobânda este fix� sau variabil�?

- Care sunt comisioanele aferente deschiderii contului?

- Pentru constituirea unui depozit este necesar� constituirea unui cont curent?

- Care este soldul minim obligatoriu pentru constituirea unui depozit sau cont de economii?


- Exist� posibilitatea depunerii unor sume adi�ionale în depozitul la termen f�r� întreruperea acestuia? Este permis� retragerea de numerar din depozit înainte de termenul de maturitate f�r� a întrerupe depozitul? Care vor fi noile condi�ii ale depozitului?

- In ce condi�ii poate fi întrerupt depozitul înainte de maturitatea acestuia?

- Care va fi valoarea dobânzii primite, care vor fi penalit��ile �i comisioanele percepute de banc�?

Care sunt diferen�ele dintre depozite �i conturi de economii?

- In general, dobânzile la conturile de economii sunt mai sc�zute decât dobânzile la depozitele la termen.

- Spre deosebire de contul de economii, daca sunt retra�i banii dintr-un depozit înainte de scaden�� vor fi aplicate penalit��i, diminuând astfel câ�tigul poten�ial.

- In general, spre deosebire de depozitele la termen, în conturile de economii se pot depune �i retrage bani ori de cate ori se dore�te.

Ce trebuie luat în calcul în alegerea monedei de economisire?

In momentul deciziei de plasare a economiilor într-un cont de economii sau depozit la termen trebuie avut� în vedere moneda. Factorii care trebuie lua�i în considerare sunt:

- rata dobânzilor in lei �i în valutele respective (EUR, USD �.a.m.d.) ;

- rata infla�iei;

- tendin�a de apreciere sau depreciere a leului în compara�ie cu valuta respectiv�;

- cursul valutar din momentul constituirii.

Alte tipuri de depozite oferite de b�nci:

- depozite cu plata periodic� a dobânzii - pentru acest tip de depozite, la anumite intervale de timp (de exemplu lunar), poate fi primit� �i folosit� dobânda acumulat� pan� atunci. Avantajul acestui tip de depozit este primirea dobânzi înainte de termenul final. Unele b�nci ofer� pentru aceste tipuri de depozite rate mai mici ale dobânzii decât ratele dobânzilor oferite la depozitele standard.

- depozite cu optiunea de a retrage o parte din numerar inainte de termenul de maturitate (scadenta) - pentru acest tip de depozit, indiferent de perioada depozitului, puteti retrage o parte din suma depusa inainte de scadenta depozitului. De asemenea, trebuie sa stiti ca, de obicei, pentru aceste tipuri de depozite banca ofera rate mai mici ale dobanzii decat ratele dobanzilor oferite la depozitele standard.

- depozite cu dobanda cresc�toare odat� cu prelungirea perioadei ini�iale de constituire Avantajul acestor depozite const� în faptul c� nu oblig� la termene lungi �i poate fi primit� o dobând� mai mare daca sunt p�strate economiile în depozit, pentru mai multe perioade. In cazul în care se dore�te p�strarea banilor într-un depozit bancar pe o perioada mai lung� (1, 2, 3 ani), trebuie veficat dac� dobânda primit� la acest tip de depozit este mai avantajoas� decât dobânda care ar fi primit� în cazul în care ar fi plasat� aceea�i sum� într-un depozit la termen standard pe aceea�i perioad�. Trebuie întrebat în ce cont va fi primit� dobânda, care este comisionul de retragere �i când este permis accesul la fonduri.

Certificatele de depozit reprezint� variante de economisire prin care banca emite tiluri de valoare care atest� depunerea unor sume de bani la anumite rate ale dobânzii - fixe într-o perioad� de timp stabilit�.


Acestea pot fi nominative, deci netransmisibile, sau nenominative, adic� la purt�tor. Certificatele de depozit au op�iunea la cele mai multe banci de a fi vândute înainte de scaden�� i f�r� a fi percepute penaliz�ri �i cu acordarea dobânzii din momentul achizi�iei pân� la data r�scump�r�rii certificatului. In general, nu se percep comisioane la cump�rarea �i r�scumpararea la scaden�� de c�tre banc� a certificatelor de depozit.

Dobânda este pl�tit� lunar, trimestrial, semestrial sau anual, în functie de preciz�rile ale bancii respective.

Glosar termeni produse de economisire

- Soldul contului - fondurile disponibile în cont la o anumit� dat�.

- Capital - suma depus� ini�ial într-un depozit bancar. Dobânda este calculat� în func�ie de aceast� sum�, de rata dobânzii �i de maturitatea depozitului.

- Dobanda simpl� - este calculat� pe baza fondurilor depuse.

- Dobânda acumulat� (compus�) - se calculeaz� prin aplicarea ratei dobânzii la suma rezultat� din capitalul ini�ial depus �i dobânda obtinut� în perioada anterioar�.

- Dobânda anual� - rata dobânzii pe care banca o anun��. Variaz� în func�ie de perioad� �i tipul de moned�. Exemplu: aceasta este dobânda primit� pentru un depozit la termen de o lun�, dac� este p�strat pe o perioad� de un an �i dobânda este retras� în fiecare lun�.

- Scaden�a (maturitatea) unui depozit - data la care contractul pentru un depozit expir�. De obicei, aceasta este ziua în care se poate dispune de fonduri �i pot fi realizate schimb�ri în depozit - retrageri de numerar, schimbarea maturit��ii depozitului, transformarea într-un alt tip de depozit, etc. “

Teste de autoevaluare: 1. Dezvolta�i durata �i comisioanele aferente depozitului. 2. Prezenta�i diferen�ele dintre formele depozitelor.

Unitatea de înv��are nr. 5 OPERA�IUNI CU �I F�R� NUMERAR

Principalele obiective ale unit��ii de înv��are nr. 5 sunt: - prezentarea documentelor aferente încas�rilor �i pl��ilor cu numerar; - cunoa�terea instrumentelor �i tehnicilor de plat� f�r� numerar.

5.1. Repere ale încas�rilor �i pl��ilor cu numerar Numerarul reprezint� expresia material� a banilor pe care autorit��ile monetare din fiecare �ar� îi emit în conformitate cu propriile reglement�ri, incluzând bancnotele si monedele.


Func�ia de baz� a numerarului în etapa actual� este cea de instrument de plat� �i mai pu�in de mijloc de tezaurizare. De fapt, func�ia de instrument de plat� a numerarului devine mai pu�in importanta pe m�sura dezvolt�rii economico-sociale, ponderea numerarului în activele bancare ca �i a pl��ilor cu numerar în totalul pl��ilor din economie reducându-se considerabil. Func�ia numerarului ca instrument de plat� este preluat� din ce în ce mai mult, chiar �i în cazul tranzac�iilor de valori mici, de carduri sau de transferurile bancare sub forma decont�rilor f�r� numerar. Ponderea numerarului aflat în circula�ie în totalul masei monetare reprezint� un indicator care exprim� gradul de dezvoltare, de cultur� �i de civiliza�ie bancar� într-o anumita �ar�. Func�ia de tezaurizare a banilor a disp�rut aproape complet, odat� cu dispari�ia cvasitotal� a monedelor din metale pre�ioase (aur, argint). In perioada de început a existen�ei banilor, pentru a prezenta încredere, multe monede erau b�tute din metale sau aliaje din metale pre�ioase, constituind mijloace de tezaurizare. Numerarul de�ine în continuare un rol important în economia oric�rei ��ri, mai mult sau mai pu�in dezvoltat�. Evolu�ia numerarului este influen�ata de factori diver�i, dintre care: cre�terea economic� general�, exprimat� prin cre�terea produsului intern brut, infla�ia, deprecierea monedelor na�ionale în raport cu valutele forte, cre�terea numeric� a popula�iei. Emiterea bancnotelor �i baterea monedelor reprezint� privilegiul b�ncii centrale a fiec�rei ��ri sau grup de ��ri, cum este cazul EURO în Uniunea Economic� �i Monetar� – European�, creat� cu ocazia Tratatului de la Maastricht, dar administrarea este atributul mai ales al b�ncilor comerciale. Opera�iunile cu numerar sunt realizate de b�ncile comerciale prin Direc�iile de Tezaur �i Casierie �i prin compartimentele de casierie organizate în unit��ile lor teritoriale (sucursale �i agen�ii).

5.1.1. Opera�iuni privind încasarea de numerar

Prin casieriile proprii, organizate în cadrul sucursalelor �i filialelor din subordine, b�ncile comerciale primesc numerar depus de clien�ii lor, pentru diverse opera�iuni. Opera�iunile de primire a numerarului sunt efectuate pe baza urm�toarelor documente:

- foaie de v�rs�mânt cu chitan��; - ordin de încasare; - borderou înso�itor.

Depunerea numerarului cu foaie de v�rs�mânt cu chitan�� este efectuat� pe baza documentului men�ionat care este completat de client, persoan� fizic� sau juridic� (reprezentantul autorizat al acestuia) în dou� exemplare. Dup� primirea foii de v�rs�mânt de la client, lucr�torul b�ncii verific� completarea corect� a datelor solicitate, apoi verific� suma primit� pentru depunere din punct de vedere al valabilit��ii ei (s� nu fie falsificat�, rupt� sau deteriorat�) �i al concordan�ei sumei efective cu cea înscris� în foaia de v�rs�mânt, dup� care semneaz� de primire �i restituie depun�torului un exemplar cu semn�tura �i �tampila b�ncii, ca o dovad� a depunerii banilor. Concomitent, suma primit� este înregistrat� de casier în jurnalul de cas�, iar apoi in contul deponentului.


In prezent, tot mai multe societ��i bancare �i-au informatizat opera�iunile, documentele tipizate folosite în opera�iunile cu numerar pot fi înlocuite cu documente elaborate de sistemul informatic, cu respectarea tuturor rubricilor �i coloanelor prev�zute în documentele tipizate.

- Operarea numerarului cu ordin de încasare

Pentru depunerile de numerar reprezentând opera�iuni interne ale b�ncii (salarii nepl�tite, depunerea numerarului rezultat din vânzarea imprimatelor cu regim special, a certificatelor de depozit, soldul zilei precedente de la programul prelungit de lucru, restituirea numerarului r�mas în ATM-uri, încas�ri în lei din vânzarea de valut� la casa de schimb valutar, hârtii de valoare), pentru înregistrarea în eviden�ele casieriei, pentru alimentarea cu fonduri a casei de circula�ie (de la Banca Na�ional� a României si alte b�nci) este folose�te ordinul de încasare tipizat sau editat pe calculator. Acesta este întocmit de lucr�torul la eviden�� contabil� �i este înregistrat în jurnalul de cas�.

- Depunerea numerarului cu borderou înso�itor

Societ��ile bancare pot organiza depunerea numerarului prin gen�i sigilate de c�tre clien�i cu un volum mare de bani. Programul de depunere a gen�ilor sigilate este stabilit de banc�, împreun� cu clien�ii respectivi. Depunerea sumelor la banc�, prin gen�i sigilate poate avea loc direct la ghi�eele b�ncii, în timpul programului normal / prelungit de lucru, la casa de încas�ri serale ori prin colectare cu mijloacele b�ncii de transport al valorilor. Pentru depunerea numerarului prin gen�i sigilate, banca încheie cu clien�ii respectivi o conven�ie scris�, iar ca document de depunere este folosit „Borderoul înso�itor” întocmit în trei exemplare, dactilografiat sau completat de mân�, cu past�. Clientul care depune numerarul prin gen�i sigilate prezint� unit��ii bancare câte trei specimene ale sigiliului, imprimate pe plumb sau cear� ro�ie, plastic, tabl� (cu care urmeaz� s� sigileze gentile cu numerar), pe care trebuie imprimate clar denumirea prescurtat� a unit��ii depun�toare sau sigla acestuia. �eful compartimentului de Casierie verific� specimenele prezentate b�ncii de clien�ii s�i �i le certific� prin aplicarea sigiliului b�ncii. Pe baza conven�iilor încheiate cu unit��ile care urmeaz� s� depun� încas�rile la banc� prin gen�i sigilate, �eful compartimentului de Casierie întocme�te pentru fiecare form� de depunere, câte un tabel care cuprinde: num�rul curent; denumirea unit��ii; adresa unit��ii; simbolul contului; num�rul de telefon.

5.1.2. Opera�iuni de pl��i în numerar Opera�iunile de pl��i în numerar c�tre clien�ii b�ncii sunt efectuate prin intermediul Caselor de pl��i organizate de b�nci la toate unit��ile teritoriale (sucursale �i agen�ii) în timpul de lucru stabilit de banc�. Toate sumele pl�tite în numerar trebuie înregistrate în eviden�ele casieriei �i contabile ale b�ncii. Opera�iunile de eliberare a numerarului prin casele de pl��i se efectueaz� pe baza unor documente, dintre care mai importante sunt:

- cecul simplu; - ordinul de plat�.


Compartimentele de casierie din sucursalele �i agen�iile b�ncilor comerciale elibereaz� numerar pe baza cecului simplu (de numerar), care este prezentat la ghi�eul b�ncii de c�tre persoana împuternicit� / delegat� de client în acest scop. Cecurile simple sunt formulare cu regim special care pot fi achizi�ionate de clien�i numai de la ghi�eele b�ncilor, care au obliga�ia de a �ine o eviden�� strict� a acestor documente �i de a tip�ri pe formularele de cecuri înainte de vânzarea lor c�tre clien�i, unele elemente (denumirea �i adresa b�ncii, denumirea �i adresa titularului, codul fiscal). Înainte de eliberarea unui carnet de cecuri unui client, banca are obliga�ia verific�rii credibilit��ii �i seriozit��ii clientului in ceea ce prive�te disciplina pl��ilor, prin consultarea bazei de date a Centralei Incidentelor de Pl��i. Lucr�torul b�ncii verific� existen�a disponibilului în cont �i identitatea persoanei beneficiare a sumei de plat� men�ionate pe cec. Dup� constatarea îndeplinirii condi�iilor legale, banca efectueaz� plata în numerar a sumei înscrise pe cec, aplic� �tampila b�ncii �i semneaz� pe verso-ul cecului, iar pe fa�a cecului aplic� �tampila cu men�iunea „ACHITAT”. Clientul are obliga�ia de a num�ra banii în fa�a lucr�torului b�ncii, orice diferen�e reclamate ulterior nefiind luate în considerare de c�tre b�nci. Eliberarea numerarului pe baza ordinului de plat� are loc in cazul efectu�rii unor cheltuieli proprii ale societ��ilor bancare: - pentru eliberarea de sume în numerar din conturile persoanelor fizice la cererea acestora; - pentru r�scump�rarea unor certificate de depozit, pl��i în lei; - pentru cump�rarea de valut� prin casele de schimb valutar, alimentarea ATM-urilor. Ordinul de plat� este acceptat de b�nci în forma sa tipizat� �i în cea pe suport electronic, dar care trebuie s� respecte toate rubricile �i coloanele formularului tipizat. Societ��ile bancare prefer�, din motive de pruden�� i securitate, ca opera�iunile de încas�ri în numerar s� fie efectuate în compartimente (ghi�ee) separate de cele de pl��i în numerar. Totu�i, la unit��i bancare cu un volum mai mic de opera�iuni se organizeaz� ghi�ee mixte de încas�ri �i pl��i.

REGULAMENT nr. 2 din 20 iulie 2006 privind comisioanele practicate de Banca Na�ional� a României pentru efectuarea opera�iunilor de depunere �i retragere de numerar ale institu�iilor de credit �i ale Trezoreriei Statului

Textul actului publicat în M.Of. nr. 645/26 iul. 2006

Având în vedere: - Nota nr. VI.2/2.661 din 20 iunie 2006 a Direc�iei emisiune, tezaur �i casierie; - aprobarea consiliului de administra�ie în �edin�a din 15 iunie 2006, în temeiul prevederilor art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind statutul B�ncii Na�ionale a României, Banca Na�ional� a României emite urm�torul regulament: Art. 1. - Pentru serviciile prestate de Banca Na�ional� a României institu�iilor de credit �i Trezoreriei Statului, aferente opera�iunilor cu numerar, se percep comisioane. Art. 2. - Retragerile, respectiv depunerile de numerar ale institu�iilor de credit/Trezoreriei Statului se realizeaz� prin casieriile sucursalelor B�ncii Na�ionale a României, în conformitate cu prevederile Normei nr. 8/2006 privind opera�iunile cu numerar ale institu�iilor de credit �i Trezoreriei Statului în rela�ia cu Banca Na�ional� a României �i decontarea acestor opera�iuni, publicat� în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.564 din 29 iunie 2006. Art. 3. - (1) Asupra numerarului retras în ziua (z), care a fost anun�at în ziua anterioar�, se percepe un comision de 0,25% aplicat la suma retras�.


(2) Asupra numerarului anun�at �i retras în aceea�i zi (z) se percepe un comision de 1% aplicat la suma retras�. (3) Prevederile alin. (1) �i (2) se aplic� pentru retragerile de numerar sub form� de moned� metalic� începând cu data de 1 ianuarie 2007. (4) Asupra sumelor anun�ate a se retrage �i neridicate se percepe un comision de 1%. (5) În cazul în care în ziua (z) institu�ia de credit/Trezoreria Statului renun�� par�ial la suma solicitat� ini�ial, comisionul de 1% se aplic� doar la suma neridicat�. (6) Asupra sumelor anun�ate a se retrage �i pentru care se solicit� o structur� pe cupiuri preferen�ial�, diferit� de structura stabilit� de Banca Na�ional� a României, se percepe un comision de 2,5%. Prevederile acestui alineat se vor aplica începând cu data de 1 ianuarie 2007. Art. 4. - (1) Pentru numerarul sub form� de bancnote din emisiunea monetar� nou�, depus la sucursalele B�ncii Na�ionale a României, nu se percepe comision. (2) Pentru numerarul sub form� de moned� metalic� din emisiunea monetar� nou�, depus la sucursalele B�ncii Na�ionale a României, se percepe un comision de 2,5%. (3) Pentru mai mult de o depunere zilnic� din partea unei institu�ii de credit/Trezoreria Statului la aceea�i sucursal� a B�ncii Na�ionale a României, se percepe un comision de 0,10%, aplicat la suma depus�. Pentru numerarul din emisiunea monetar� veche, depus la sucursalele B�ncii Na�ionale a României, nu se percepe comision. (4) Pentru bancnotele/monedele metalice f�r� putere circulatorie sau de alt� valoare nominal� decât restul bancnotelor/monedelor dintr-un pachet/s�cule�, constatate la procesarea numerarului depus, se percepe un comision de 1%, aplicat la valoarea pachetului/s�cule�ului în care acestea au fost depistate. (5) Pentru fiecare bancnot�/moned� metalic� contraf�cut� constatat� la procesarea numerarului depus se percepe un comision de 5%, aplicat la valoarea pachetului/s�cule�ului în care aceasta a fost depistat�. Art. 5. - (1) Pentru efectuarea opera�iunilor de schimb între bancnote �i monede din aceea�i emisiune monetar� (monede metalice cu bancnote �i invers, monede metalice tot cu monede metalice, dar din cupiuri diferite, bancnote tot cu bancnote, dar din cupiuri diferite), se percepe un comision de 2,5% asupra sumei schimbate. Opera�iunea de schimb se efectueaz� în aceea�i zi. (2) Nu se permite efectuarea schimbului de bancnote �i monede din emisiuni monetare diferite. Art. 6. - (1) Pentru fiecare mesaj sub form� de fi�ier XML, finalizat, transmis de institu�iile de credit/Trezoreria Statului la Banca Na�ional� a României, pentru retragerile sau depunerile de numerar se percepe un comision fix de 15 lei. (2) Pentru consultarea bazei de date a sistemului CashReGIS cu privire la decontarea diferen�elor de numerar constatate la procesare �i a comisioanelor aferente opera�iunilor cu numerar, se percepe un comision fix, lunar, în valoare de 1.000 lei. Art. 7. - (1) Comisioanele percepute potrivit art. 3, 4, 5, 6 se vor calcula �i se vor încasa de Banca Na�ional� a României în ziua efectu�rii opera�iunii. (2) Comisionul prev�zut la art. 6 alin. (2) se încaseaz� în ultima zi lucr�toare a lunii. Art. 8. - (1) Prezentul regulament intr� în vigoare la data de 1 august 2006. (2) La data intr�rii în vigoare a prezentului regulament se abrog� Regulamentul nr. 5/2005 privind comisioanele practicate de Banca Na�ional� a României pentru efectuarea opera�iunilor de depunere �i retragere de numerar ale institu�iilor de credit �i ale Trezoreriei Statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.486 din 9 iunie 2005, cu modific�rile ulterioare. Pre�edintele Consiliului de administra�ie al B�ncii Na�ionale a României, Mugur Constantin Is�rescu Bucure�ti, 20 iulie 2006.

5.2. Coordonate ale încas�rilor �i pl��ilor f�r� numerar

În procesul de efectuare a opera�iunilor de încas�ri �i pl��i f�r� numerar operatorii economici utilizeaz� o gam� variat� de instrumente oferite de societ��ile bancare, conform reglement�rilor legislative:


- Legea nr. 59/1934 asupra cecului, modificat� prin Legea nr. 83/ 1994 �i Normele Cadru ale B.N.R. nr. 7/1994 privind comer�ul f�cut de societ��ile bancare �i celelalte societ��i de credit cu cecuri; - Legea nr. 58/1934 asupra cambiei �i biletului la ordin, modificat� prin Legea nr. 83/1994 �i Normele Cadru ale BNR nr. 6/1994 privind comer�ul f�cut de societ��ile bancare �i celelalte societ��i de credit cu cambii �i bilete la ordin; - Regulamentul BNR nr. 8/1994 privind ordinul de plat� cu modific�rile �i complet�rile ulterioare; - Regulamentul BNR nr. 10/1994 privind compensarea multilateral� a pl��ilor interbancare f�r� numerar pe suport hârtie, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare.

Clasificarea instrumentelor �i modalit��ilor de operare În func�ie de utilizarea unui instrument ca mijloc de finan�are se deosebesc: a. efecte de comer� în lei �i valut�, scontabile: cambia �i biletul la ordin; b. instrumente creditabile: ordinul de plat� �i cecul. Din punctul de vedere al certitudinii încas�rii sumei se disting: a. instrumente certe: ordinul de plat� �i cecul certificat; b. instrumente cu un anumit grad de risc: cambia, biletul la ordin, cecul. Dup� natura instrumentului de plat� utilizat: a. decont�ri cu numerar – moned� fiduciar�, prin intermediul bancnotelor; b. decont�ri cu moned� de cont – scriptural�, prin intermediul instrumentelor: materializate – cambia, biletul la ordin, cecul, ordinul de plat�; dematerializate – cardurile.

5.2.1. Cecul

Denumit �i „titlu” în reglement�rile în vigoare, cecul este un instrument de plat�, inclusiv un titlu de credit, care pune în leg�tur� trei persoane: tr�g�torul, trasul �i beneficiarul. Instrumentul este emis de tr�g�tor care, pe baza disponibilului constituit la o societate bancar�, d� ordin necondi�ionat acesteia, care se afl� în pozi�ie de tras, s� pl�teasc� la prezentare o sum� determinat� unei ter�e persoane sau însu�i tr�g�torului emitent aflat în pozi�ie de beneficiar. No�iunea de „cec” corespunde unei „file” de cec, iar conceptul „carnet de cecuri” define�te num�rul filelor de cec înseriate �i numerotate.

Men�iunile obligatorii �i facultative Cecul trebuie s� cuprind�, conform reglement�rilor în vigoare, urm�toarele men�iuni obligatorii: a. denumirea de cec – în textul titlului exprimat� în limba utilizat� pentru redactare; b. ordinul necondi�ionat de a pl�ti o anumit� sum� de bani – condi�iile de orice natur� ad�ugate ordinului de a pl�ti, pe cec, conduc la nulitatea acestuia; c. numele trasului – doar o societate bancar� în cazul cecului; d. locul efectu�rii pl��ii – indicarea adresei exacte este obligatorie; e. locul emiterii – dac� acesta nu este indicat expres pe cec va fi considerat locul indicat lâng� numele tr�g�torului; f. data emiterii – cecurile trebuie s� poarte men�iuni clare privind ziua, luna �i anul emiterii; data emiterii trebuie s� fie unic�, posibil� �i cert�. g. semn�tura celui care emite cecul (tr�g�torul) - Semn�tura tr�g�torului trebuie s� fie autograf�, manuscris� �i redactat� cu pixul sau stiloul cu cerneal� de culoare neagr� sau albastr� la sfâr�itul textului cecului.


Formularele de cec completate trebuie s� poarte �tampilele persoanelor juridice implicate în circuitul respectivelor cecuri, aplicate clar. Simpla �tampil� a unui tr�g�tor, persoan� juridic�, neînso�it� de semn�tura reprezentantului autorizat al acesteia anuleaz� cecul. Pentru ca un cec s� fie valabil, el trebuie s� întruneasc� toate condi�iile obligatorii men�ionate de reglement�rile legale în vigoare asupra cecului în momentul prezent�rii la plat�. În cazul în care cecul nu este prezentat la plat� regulat ca form�, lipsind unul sau mai multe dintre elementele obligatorii, un asemenea instrument nu are valoarea juridic� a unui cec. Un astfel de cec este nul din punct de vedere legal. Nulitatea cecului pentru asemenea vicii de form� rezult� din chiar cuprinsul cecului �i nu necesit� alte probe. Cecul prezentat Ia unit��ile bancare în vederea încas�rii trebuie s� fie completat lizibil �i f�r� prescurt�ri, cu toate elementele cerute de formular înscrise cu cerneal� sau pix de culoare albastr� sau neagr�, sau prin dactilografiere. Pe cec pot fi înscrise �i alte men�iuni decât cele obligatorii, care prin instrumentul respectiv s� stipuleze clauze facultative, r�spunzând unor necesit��i specifice raporturilor dintre cele trei persoane: tr�g�tor, tras �i beneficiar.

Tipuri de cecuri a. Din punct de vedere al modului în care este stipulat beneficiarul se deosebesc: - cecul pl�tibil unei anumite persoane cu sau f�r� clauza "la ordin" (cec girabil). Clauza "la ordin" nu este obligatoriu s� figureze pe instrument, deoarece simpla înscriere a cuvântului "cec" implic� prin ea îns��i posibilitatea transmiterii prin gir; - cecul pl�tibil unei anumite persoane cu clauza "nu la ordin" nu poate fi transmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare; - cecul la purt�tor - în momentul emiterii, nu indic� expres beneficiarul sau poart� men�iunea "la purt�tor", urmând a fi pl�tit fie persoanei desemnat� ca beneficiar, fie purt�torului instrumentului. Cecul la purt�tor se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purt�tor la altul. b. Dup� modul de încasare: - cecul simplu poate fi pl�tit în numerar, devenind cec numerar, în condi�iile legii, sau în cont; poate fi transformat în cec barat �i în cec certificat; - cecul barat este utilizat pentru plata în cont bancar; poate fi cu barare general� sau cu barare speciala; - cecul certificat reprezint� cecul pe care o societate bancar�, aflat� în pozi�ia de tras, confirm�, înaintea remiterii cecului c�tre beneficiar, existen�a fondurilor necesare efectu�rii pl��ii ordonate prin respectivul instrument de plat�; certificarea poate fi solicitata societ��ii bancare de c�tre tr�g�torul emitent sau de un posesor ulterior, beneficiar al cecului, înainte de a-l da la plat�, - cecul de c�l�torie - în momentul emiterii unui cec, tr�g�torul poate condi�iona plata acestuia de identitatea dintre semn�tura persoanei care a primit cecul si semn�tura persoanei care încaseaz� respectivul cec la prezentare. c. În func�ie de p�r�ile angajate în derularea pl��ilor: - cecul personal - tras de o persoana fizic� sau juridic� asupra unei b�nci; - cecul circular - un titlu de credit la ordin, emis de c�tre o societate bancar� asupra unit��ilor sale teritoriale sau asupra altei societ��i bancare.

Cecul simplu poate fi prezentat de posesorul s�u (beneficiarul sau ultimul giratar) la: a. unitatea bancar� care îl deserve�te, în vederea:

- încas�rii în numerar sau în cont, dac� tr�g�torul are cont deschis la aceea�i unitate


bancar�, - transmiterii pentru încasare pe circuit intrabancar, dac� tr�g�torul are cont deschis la o

alt� unitate bancar� teritorial� a aceleia�i societ��i bancare sau, dup� barare de c�tre posesor, pe circuit interbancar, dac� tr�g�torul are cont deschis la o alt� societate bancar�, b. unitatea bancar� teritorial� care deserve�te tr�g�torul în cazul decont�rilor intrabancare, cecul poate fi prezentat pentru a fi încasat în cont sau în numerar conform reglement�rilor interne ale b�ncii �i direct la unitatea bancara a pl�titorului.

Cecul barat

Cecul cu barare general� este cecul care poart� dou� linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe fa�a instrumentului �i care nu are nimic înscris în spa�iul delimitat de aceste linii. Cecul cu barare general� poate circula prin girare �i este valabil în de�inerea ultimului posesor. Cecul cu barare special� este cecul care poart� dou� linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe fa�a instrumentului �i care, în spa�iul delimitat de aceste linii, are înscris� denumirea unei societ��i bancare. În cazul cecului cu barare general� sau special�, beneficiarul este obligat s� recurg� la serviciul unei societ��i bancare, printr-o unitate bancar� apar�inând acesteia, care s� primeasc� plata în locul s�u. Bararea poate fi realizat� in momentul emiterii cecului de c�tre tr�g�tor sau, pe parcursul circula�iei acestuia, de oricare dintre posesorii instrumentului respectiv. Bararea general� poate fi transformat� în barare special� prin redactarea denumirii unei societ��i bancare între cele dou� linii paralele. Bararea special� nu se poate transforma într-o barare general�. Un cec cu barare general� poate fi pl�tit numai unei societ��i bancare sau unui client al societ��ii bancare aflate �i în pozi�ia de tras pe instrumentul respectiv. Un cec cu barare special� poate fi pl�tit numai societ��ii bancare a c�rei denumire se afla trecut� între cele dou� linii paralele de pe fa�a instrumentului respectiv. Daca societatea bancar� nominalizat� între cele dou� linii paralele este chiar societatea bancar� aflat� în pozi�ie de tras, plata cecului este realizata c�tre un client al acesteia. Dac� posesorul unui cec barat nu este clientul societ��ii bancare trase, plata respectivului instrument nu va putea fi efectuat� decât prin intermediul unei societ��i bancare.

Cecul de c�l�torie este instrumentul de plat� prin care tr�g�torul condi�ioneaz� plata acestuia de identitatea celor dou� semn�turi puse pe cec de c�tre cump�r�tor. În cazul unui cec de c�l�torie, succesiunea opera�iunilor este urm�toarea: - tr�g�torul vinde cecurile de c�l�torie unei persoane, denumit� posesor; - în momentul cump�r�rii cecurilor de c�l�torie, posesorul înscrie o prim� semn�tur� pe fiecare cec în parte, în fa�a tr�g�torului; - posesorul cecurilor de c�l�torie le transmite altei persoane în schimbul ob�inerii unor bunuri, servicii sau chiar numerar, persoana având calitatea de beneficiar; - în momentul remiterii cecurilor de c�l�torie c�tre beneficiar, posesorul înscrie o a doua semn�tur� în fa�a acestuia, iar identitatea perfect� între cele dou� semn�turi confirm� legalitatea cecului respectiv; - beneficiarul încaseaz� contravaloarea cecurilor de c�l�torie de la societatea bancar� tras� unde î�i are deschis contul tr�g�torul.


Opera�iuni privind cecurile Gestionarea carnetelor de cecuri are loc în conformitate cu reglement�rile interne ale b�ncii privind opera�iunile specifice. Atunci când sunt eliberate carnetele de cecuri sau filele de cec, la solicitarea clien�ilor, sunt avute în vedere urm�toarele: a. pentru procurarea carnetelor de cecuri sau a unor file de cec clientul trebuie s� completeze o comand� în acest sens, în dou� exemplare, semnat� de persoanele autorizate s� dispun� de cont, conform Fi�ei specimenelor de semn�tur�; b. banca trebuie s� identifice pe baza actului de identitate (original) persoana care prezint� comanda conform procedurilor interne, respectiv persoana care este desemnat� s� ridice carnetele de cec / filele de cec de la banc�, fiind confruntate semn�turile înscrise pe comand� cu cele din Fi�a specimenelor de semn�tur� existent� la banc�, precum �i amprenta �tampilei, iar acestea trebuie s� coincid�; c. banca trebuie s� consulte în mod obligatoriu baza de date a Centralei Incidentelor de Pl��i din cadrul B�ncii Na�ionale a României. Nu sunt eliberate formulare de cec titularilor de cont f�r� o consultare prealabil�, formularele de cec fiind eliberate clientului în ziua efectu�rii acestei consult�ri. Nu sunt eliberate carnete de cecuri sau file de cec, în situa�ia în care clientul respectiv este declarat în interdic�ie bancar�, ca urmare a unui incident de plat� major asupra unui cont al s�u, indiferent dac� a fost notificat de unitatea bancar� sau de c�tre o alt� societate bancar�. Pentru pruden�a, clien�ii care au fost declara�i în interdic�ie bancar�, dup� expirarea interdic�iei, pot utiliza pentru o perioad� de 3-6 luni doar cecuri certificate, cu blocarea prealabil� a disponibilit��ilor necesare, conform reglement�rilor interne ale b�ncii privind certificarea cecurilor. În Cererea de consultare transmis� pentru interogarea bazei de date a Centralei Incidentelor de Pl��i din cadrul B�ncii Na�ionale a României sunt solicitate informa�ii privind istoricul incidentelor de pl��i majore, care sunt înscrise în Fi�ierul Na�ional al Persoanelor cu Risc. Banca trebuie sa men�ioneze în mod obligatoriu pe formularul de comand� de cump�rare file sau carnete de cec rezultatul consult�rii. Conform reglementarilor legale în vigoare privind eliberarea filelor de cec, unitatea bancar� teritorial� este obligat� s� tip�reasc�:

- denumirea unit��ii bancare trase �i adresa acesteia, în zona de pe fa�a cecului alocat� pentru elementele de identificare a unit��ii bancare unde plata trebuie realizat�;

- numele sau denumirea tr�g�torului �i adresa acestuia, în zona alocat� pentru elementele de identificare a tr�g�torului;

- codul fiscal al tr�g�torului; - num�rul contului tr�g�torului din care urmeaz� s� fie realizata plata �i codul unit��ii

bancare trase, la care este deschis contul tr�g�torului.

Certificarea cecului Cecul certificat este acela pe care o societate bancar� aflat� în pozi�ie de tras confirm�, înaintea transmiterii cecului c�tre beneficiar, existen�a fondurilor necesare efectu�rii pl��ii ordonate prin respectivul instrument de plat�. Prin certificarea cecului, trasul nu se oblig� direct, dar are obliga�ia ca în caz de neplat� s� desp�gubeasc� pe posesorul care a suferit o daun� din acest motiv.

Obliga�ii la plata unui cec


Principalul obligat la plata unui cec este tr�g�torul. Girantul se poate exonera de garan�ia de plat� fa�� de primul giratar �i fa�� de ceilal�i giratari prin inserarea unei clauze în acest sens în textul girului, utilizând o formul� corespunz�toare, precum: "f�r� garan�ie", "f�r� r�spundere" sau "f�r� obligo". Aceast� clauz� va putea fi invocat� de c�tre respectivul girant împotriva oric�rui posesor al cecului. Persoana care prime�te un cec cu o astfel de clauz� dobânde�te proprietatea asupra lui ca �i drepturile care izvor�sc din el, îns� nu va putea exercita ac�iunea de regres contra girantului pentru plata cecului.

Termenele de prezentare pentru plat� Cecul poate fi pl�tit numai la vedere / la prezentare, �inând cont de func�ia sa principala de instrument de plat�. Termenele de prezentare la plat� a cecurilor emise �i care pot fi pl�tite în România sunt: - 8 zile, în cazul cecului pl�tibil în localitatea în care a fost emis, dac� domiciliul b�ncii trase se afl� în localitatea respectiva; - 15 zile, în cazul cecului pl�tibil între localit��i diferite (dac� respectivul cec a fost emis în alt� localitate decât domiciliul b�ncii trase); - 30 zile în cazul cecului circular; - cecul emis într-o �ar� str�in� �i pl�tibil în România trebuie s� fie prezentat în termen de 30 zile, iar dac� este emis în afara Europei în termen de 70 de zile. Cecul emis în România �i pl�tibil într-o alt� �ar� are ca termen de prezentare pe cel prev�zut în legisla�ia ��rii în care urmeaz� a fi efectuata plata. Termenele prezentate mai sus sunt exprimate în zile calendaristice �i sunt calculate începând cu ziua urm�toare datei emiterii cecului de c�tre tr�g�tor. Dac� termenul prev�zut de lege privind diferitele opera�iuni cu cecuri are, ca ultim� zi, o zi de s�rb�toare legal�, acesta se prelunge�te pân� în prima zi lucr�toare urm�toare. Zilele de s�rb�toare legal� sunt cuprinse în calculul termenelor legale prev�zute mai sus.

Girul - este un act prin care posesorul cecului numit girant transfer� altei persoane numit� giratar, printr-o declara�ie scris� pe instrument, toate drepturile decurgând din cecul astfel redactat �i completat; - trebuie s� fie necondi�ionat, neputând fi grevat de contrapresta�ii sau de orice fel de raporturi cauzale care ar putea schimba caracterul abstract al obliga�iei asumate prin cecul respectiv; - girul par�ial este nul, deoarece nu se admite ca o parte a crean�ei încorporat� în el s� apar�in� girantului, iar cealalt� parte giratarului; - poate fi "în plin" sau "în alb". Girul "în plin" cuprinde: semn�tura girantului, numele giratarului �i data gir�rii - pe versoul cecului sau pe adaosul acestuia. Girul "în alb" cuprinde doar semn�tura girantului pe versoul cecului sau pe adaosul acestuia. Nu este permis� înscrierea girului "în alb" pe fa�a cecului, deoarece acest gir ar putea fi confundat cu avalul. In cazul succesiunii neîntrerupte a girurilor fiecare gir este semnat în calitate de girant de c�tre cel care în girul precedent figura ca giratar. Dac� �irul de giruri este întrerupt, posesor legitim al cecului este ultimul giratar dinaintea întreruperii, dac� acesta era în posesia cecului. Girul "în alb" permite posesorului cecului s� îl transmit� f�r� a prelua nici o r�spundere, deoarece numele s�u nu figureaz� pe cec. Acest tip de gir permite darea în gaj a cecului �i scoaterea lui din


gaj, f�r� ca aceast� opera�ie s� lase urme pe cec. Posesorul cecului cu un gir "în alb" are urm�toarele posibilit��i privind respectivul cec:

a. s� îl completeze cu numele sau; b. s� îl completeze cu numele altei persoane, predându-l acesteia; c. s� gireze cecul din nou "în alb" sau la ordinul altei persoane; d. s� predea pur �i simplu cecul unui ter� f�r� a realiza opera�iunea de girare c�tre acesta

�i f�r� a completa girul "în alb". Girul presupune transmiterea propriet��ii cecului, cu precizarea c� giran�ii devin obliga�i solidar pentru plata la prezentare. În cazul nepl��ii cecului de c�tre tras, la prezentare, posesorul acestuia se poate îndrepta prin regres împotriva oric�ruia dintre obliga�i �i implicit împotriva oric�ruia dintre giran�i. Girantul r�spunde fa�� de giratar �i de posesorii ulteriori ai cecului pentru plata acestuia, în cazul nepl��ii la prezentare din partea trasului. În cazul în care, în textul unui gir, este inserat� o interdic�ie prin expresia "f�r� gir ulterior", girantul nu r�spunde fa�� de persoanele c�rora cecul le-a fost girat ulterior contrar indica�iilor sale. Tr�g�torul stabile�te, în momentul emiterii, modalitatea de circula�ie a cecului.

Posesorul cecului Pentru ca de�in�torul unui cec transmisibil prin gir s� fie considerat posesor legitim al cecului trebuie s� existe o serie neîntrerupt� a girurilor men�ionate pe cec sau pe adaosul acestuia ("foaie de prelungire" sau "allonge"). Atunci când cecul nu a fost girat, posesor legitim al cecului este beneficiarul pl��ii al c�rui nume sau a c�rei denumire este indicat/indicat� pe fa�a cecului. Dac� �irul de giruri este întrerupt, posesorul legitim al cecului este ultimul giratar dinaintea întreruperii, dac� acesta se afl� în posesia cecului. Posesorul unui cec “la purt�tor” nu este obligat s� dovedeasc� legitimitatea posesiei sale printr-o serie neîntrerupt� de giruri, simpla de�inere a cecului f�cându-i posibil� exercitarea drepturilor privind respectivul cec. Legitimarea dreptului noului posesor al unui cec pierdut anterior de o alt� persoan� difer� în func�ie de tipul de cec: a. când cecul este "la ordin", posesorul este ap�rat din punct de vedere legal dac� î�i justific�

posesia printr-o serie neîntrerupt� de giruri, iar dac� respectivul cec nu a fost girat, posesor legitim al cecului este beneficiarul pl��ii;

b. când cecul este "la purt�tor", posesorul este ap�rat prin simpla de�inere a cecului respectiv. Posesorul legitim al unui cec "netransmisibil'', în func�ie de cel care a inclus aceasta clauz� este: - dac� respectiva clauz� a fost inclusa de tr�g�tor, posesorul legitim al cecului este beneficiarul pl��ii al c�rui nume sau a c�rei denumire este indicat / indicat� pe fa�a cecului;

- dac� respectiva clauz� a fost inclus� de un girant, posesorul legitim al cecului este giratarul acestuia sau o societate bancar� dac� respectivul giratar a girat la rândul lui cecul.

Avalul Avalul reprezint� o garan�ie personal� prin care o persoan� denumit� avalist garanteaz� obliga�ia asumat� de una dintre persoanele obligate prin cec - persoana denumit� avalizat, pentru toat� suma men�ionat� pe cec sau doar pentru o parte din ea. Validitatea avalului presupune existenta, m�car formal�, a obliga�iei, al c�rei accesoriu este. Avalul poate fi dat de o ter�� persoan� ori de un semnatar al cecului, altul decât tr�g�torul. Persoana care d� un aval trebuie s� aib� capacitatea juridic� necesar� pentru realizarea acestui act.


Dac� avalul este dat pentru o sum� mai mare decât cea indicat� pe cec, valabilitatea avalului se reduce la suma înscris� pe cecul respectiv. Pentru ca avalul sa fie valabil, trebuie s� fie men�ionat pe cec prin expresiile "pentru aval" sau "pentru garan�ie", împreuna cu semn�tura avalistului sau a împuternicitului s�u. Avalul poate fi dat printr-o simpl� semn�tur� a avalistului pus� pe fata cecului. Este obligatoriu ca avalistul s� indice persoana pentru care d� avalul. In cazul în care avalistul nu îndepline�te aceast� obliga�ie, se consider� c� avalul este dat pentru tr�g�tor, ca fiind persoana care elibereaz� de r�spundere cel mai mare num�r de persoane obligate. Avalistul care a pl�tit cecul dobânde�te toate drepturile decurgând din respectivul cec împotriva celui garantat (avalizat) si a celor obliga�i c�tre acesta din urm� pe baza cecului.

Suma de plat� Suma de plat� trebuie s� fie indicat� în cifre si în litere, scriind cât se poate de clar �i f�r� modific�ri ale textului în litere sau in cifre. Daca exista diferen�e între suma scris� în cifre si cea scris� în litere, suma de plat� va fi considerat� cea înscris� în litere. Atunci când pe fa�a cecului sunt înscrise mai multe sume de plat� în cifre ori în litere, suma care este pl�tita este suma cea mai mic�. Pe oricare cec este obligatorie înscrierea sumei de pl�tit �i a monedei în care urmeaz� s� fie efectuata plata. Cecul trebuie s� fie pl�tit în moneda locului pla�ii, respectiv în lei romane�ti pentru cecurile pl�tibile în România. Excep�ii de la aceast� regul� pot reprezenta urm�toarele situa�ii:

a. tr�g�torul exprim� suma de plat� într-o alt� moned� decât în lei �i plata urmeaz� s� fie efectuata în aceast� moned�; in aceasta situa�ie plata poate fi realizata de c�tre tras numai cu condi�ia ca tr�g�torul s� aib� disponibilul în valuta respectiv�;

b. tr�g�torul exprim� suma de plat� într-o alt� moned� decât în lei, dar stipuleaz� c� plata efectiv� va fi realizata în lei la cursul zilei în situa�ia neachit�rii în ziua prezent�rii a unui astfel de cec �i în condi�iile respect�rii reglement�rilor în vigoare referitoare la refuzul la plat�, înscrierea la Centrala Incidentelor de Pl��i; posesorul poate cere, la alegerea sa, ca respectivul cec s� ii fie achitat, prin transformarea la cursul de schimb valutar convenit pentru ziua prezent�rii ori la cursul de schimb valutar din ziua pl�tii;

c. tr�g�torul poate s� precizeze pe cec un curs de schimb valutar în func�ie de care va fi calculat� suma de plat�. În situa�iile men�ionate la litera b) si litera c) de mai sus, clauzele cuprinse în redactarea girurilor, care ar afecta clauza de risc valutar stabilit� la emiterea cecului, se consider� nule. Dac� tr�g�torul exprim� suma de plat� într-o alt� moned� decât în lei, dar stipuleaz� c� plata efectiv� va fi efectuata în lei la cursul zilei, posesorul va depune la banc� cecul respectiv înso�it de borderoul de încasare, în care suma de plat� va fi determinat� pe baza cursului de schimb al B.N.R. aplicabil în ziua depunerii documentelor la banc�. Eventualele diferen�e dintre cursul de schimb din ziua pl��ii �i ziua depunerii documentelor la banc� vor fi solu�ionate între posesorul cecului si pl�titor. Daca tr�g�torul stipuleaz� pe cec un curs valutar în func�ie de care va fi calculat� suma de plat�, pe borderoul de încasare va fi înscris� suma în lei calculat� pe baza acestui curs.

5.2.2. Biletul la Ordin

Biletul la ordin este un instrument de plat� �i titlu de credit, prin care o persoan� numit�

subscriitor sau emitent, în calitate de debitor, se oblig� s� pl�teasc� unei persoane numit� beneficiar, care are calitatea de creditor, o sum� fix�, la un anumit termen sau la prezentare.


Obliga�ia subscriitorului (emitentului) unui bilet la ordin este aceea�i cu cea a trasului acceptant al unei cambii în sensul c� se oblig� în mod necondi�ionat s� pl�teasc� la scaden�� suma înscris� pe titlu.

Elemente obligatorii �i facultative

Biletul la ordin trebuie s� cuprind� urm�toarele men�iuni obligatorii: a. denumirea de bilet la ordin, a c�rei lips� atrage nulitatea titlului; b. promisiunea necondi�ionat� de a pl�ti o sum� determinat� - Emitentul (subscriitorul) se oblig� în mod necondi�ionat s� pl�teasc� o sum� de bani, iar orice condi�ii, limit�ri ad�ugate promisiunii de a pl�ti în biletul la ordin duc la nulitatea titlului; c. numele beneficiarului. B�ncile accept� doar bilete la ordin în care numele celui c�ruia sau la ordinul c�ruia plata trebuie realizat� (beneficiarul biletului la ordin) este indicat clar. Biletul la ordin nu poate fi la purt�tor. Pot circula prin gir biletele la ordin care cuprind sau nu clauza "la ordin", iar cele pe care este stipulat "nu la ordin" nu pot fi transmise prin gir, ci doar pe calea unei cesiunii ordinare de crean��; d. data emiterii trebuie s� fie unic�, posibil� �i cert�. Biletele la ordin trebuie sa aib� men�iuni clare privind ziua, luna �i anul emiterii pentru a permite: calculul datei scaden�ei în situa�ia scaden�ei la o anumit� perioad� de la data emiterii; constatarea capacit��ii legale a semnatarilor în momentul aplic�rii semn�turii pe titlu; e. semn�tura emitentului (subscriitorului), iar pentru persoanele juridice, �tampila.

Pe biletul la ordin trebuie s� fie înscrise: numele sau denumirea emitentului, adresa, codul fiscal/codul unic de înregistrare (în cazul persoanelor juridice), contul �i banca la care este deschis, semn�tura �i �tampila (în cazul persoanelor juridice). Semn�tura emitentului trebuie s� fie autograf�, manuscris� �i redactat� cu pixul sau cu cerneal� neagr� sau albastr� la sfâr�itul textului biletului la ordin �i trebuie s� corespund� cu cea din Fi�a specimenelor de semn�tur�. De asemenea, amprenta �tampilei clientului persoan� juridic� trebuie s� corespund� cu cea din Fi�a specimenelor de semn�tur�.

B�ncile nu accept� în cadrul opera�iunilor biletele la ordin c�rora le lipsesc una sau mai multe dintre men�iunile obligatorii. Daca indicarea scaden�ei nu este f�cuta în mod expres pe titlu, se consider� biletul la ordin ca fiind pl�tibil la vedere. Daca indicarea locului de plat� nu apare în mod expres pe titlu, se considera ca loc de plat� al biletului la ordin locul emiterii titlului care este în acela�i timp �i locul domiciliului emitentului. Daca în biletul la ordin nu este ar�tat locul unde a fost emis, se consider� ca loc al emiterii locul indicat lâng� numele emitentului.

În textul biletului la ordin pot fi realizate �i alte men�iuni decât cele obligatorii care, prin titlul respectiv, s� stipuleze clauze facultative r�spunzând unor necesit��i specifice din practica financiar� si comercial�.

Men�iunile facultative fac obiectul în�elegerii dintre persoanele care semneaz� pe titlu. Dac� în formula de avalizare nu este indicat� persoana pentru care a fost dat avalul acesta se consider� a fi fost dat pentru emitentul biletului la ordin respectiv.

Obligatul principal la plat�

În cazul biletului la ordin, emitentul se oblig� personal a pl�ti la scaden�� suma din titlu �i tot ceea ce poate fi cerut pe baza reglement�rilor în vigoare privind cambia �i biletul la ordin.

Opera�iuni privind biletul la ordin

Avizarea biletului la ordin


Datorit� faptului c� �i biletului la ordin i se aplic� toate dispozi�iile privitoare la scaden�a cambiei, în situa�ia biletului la ordin pl�tibil la un anumit timp de la vedere, acesta trebuie prezentat emitentului pentru avizare, dând posibilitatea curgerii termenului de un an de la data emiterii titlului. Termenul de plat� va începe în acest caz de la data vizei pus� de emitent. Viza pus� de emitent presupune înscrierea semn�turii acestuia pe fa�a titlului sub men�iunea "V�ZUT" cu ocazia prezent�rii titlului de c�tre beneficiar la emitent.

Primirea în garan�ie a biletului la ordin B�ncile pot primi drept garan�ie pentru creditele pe care le acord� clien�ilor s�i bilete la

ordin care au specificat� calitatea de beneficiar a b�ncii respective. La primirea unui astfel de bilet la ordin în garan�ie, banca trebuie s� verifice: a. dac� aceste instrumente sunt valabil emise �i con�in toate elementele prev�zute de reglement�rile în vigoare; b. daca scaden�a biletului la ordin este corelat� cu scaden�a ratelor creditului garantat; c. dac� semn�turile �i amprenta �tampilei, în cazul persoanelor juridice, corespund cu cele din Fi�a specimenelor de semn�tur� aflat� la banc�; d. dac� are înscris pe titlu clauza "f�r� protest".

În cazul în care clientul nu respect� clauzele contractului de credit, banca va introduce pentru plat� biletul la ordin, la scaden�a acestuia. În caz de refuz la plat� se procedeaz� în conformitate cu reglement�rile în vigoare referitoare la ac�iunile cambiale, precum �i cu cele în domeniul incidentelor de pl��i.

* * *

Centrala Incidentelor de Pl�ti (C.I.P.) este un centru de intermediere care gestioneaz�

informa�ia specific� incidentelor de pla�i, pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor, organizat �i func�ioneaz� la Banca Na�ional� a României. Toate b�ncile comerciale au obliga�ia de a raporta în termen real, pe cale informatic�, toate cazurile de neonorare a unui instrument de plata, de unul sau altul din clien�ii lor. Toate aceste incidente de pl��i sunt centralizate într-o „list� neagr�”, cu numele �i datele de identificate ale celor care nu au respectat disciplina pl��ilor (persoane fizice �i / sau juridice). Orice persoan� care nu si-a onorat una din obliga�iile de plat� rezultate din instrumente f�r� numerar este supus�, potrivit legii, interdic�iei de a le mai utiliza pentru o perioad� de un an, fiind pasibil� de a suporta �i consecin�ele legii penale.

5.2.3. Ordinul de Plat�

Defini�ie �i caracteristici generale Ordinul de plat� reprezint� dispozi�ia dat� de o persoan�, numit� ordonator, unei b�nci, de a pl�ti o sum� determinat� în favoarea unei alte persoane, denumit� beneficiar, pentru stingerea unei obliga�ii b�ne�ti, rezultând dintr-o rela�ie direct�, existent� între ordonator �i beneficiar. In circuitul ordinului de plat� sunt implicate urm�toarele p�r�i:

- ordonatorul, care ini�iaz� opera�iunea, stabile�te condi�ia de plat�, constituie sursa de fonduri necesare, pl�te�te �i are capacitatea de a revoca plata înainte de execu�ie;

- banca ordonatoare, cea care d� dispozi�ia pentru efectuarea pl��ii �i la care se formeaz� sursa de fonduri;

- beneficiarul, cel în favoarea c�ruia este realizat� plata, ac�ioneaz� conform condi�iilor prev�zute în ordinul de plat�;


- banca pl�titoare - banca la ghi�eele c�reia este achitat� suma de bani în contul beneficiarului.

Caracteristicile ordinului de plat� sunt urm�toarele: - opera�iunea are loc la ini�iativa pl�titorului (ordonator); - rela�ia de plat� este declan�at� ca urmare a unei obliga�ii asumate sau unei datorii

preexistente, care urmeaz� a fi stins� odat� cu ordonarea pl��ii; - revocabilitatea: ordonatorul poate retrage sau modifica instruc�iunile de plat� date b�ncii,

cu condi�ia ca ordinul s�u ini�ial s� nu fi fost executat prin achitarea sumei beneficiarului. Revocabilitatea nu atrage drepturi sau obliga�ii pentru p�r�ile implicate;

- este absolut obligatoriu ca, odat� cu emiterea ordinului de plat�, ordonatorul s� constituie la banca �i sursa de fonduri necesare.

Clasificarea ordinelor de plat� a. In func�ie de momentul efectu�rii pl��ii, în raport cu momentul livr�rii m�rfii sau prest�rii serviciului exista:

- ordin de plat� în avans, atunci când ordinul de plat� este achitat înainte de livrare sau de efectuarea serviciului, reprezentând acordarea de c�tre cump�r�tor a unui credit furnizorului, care poate presupune existenta unor dobânzi pentru perioada de acordare a avansului; dac� dobânzile nu sunt solicitate, ele sunt incluse în pre�ul de cump�rare;

- ordin de plat� dup� livrare, atunci când ordinul de plat� este achitat dup� livrarea m�rfii sau efectuarea serviciului �i presupune faptul c� vânz�torul are încredere absolut� c� partenerul sau va fi în m�sur� s� pl�teasc� la timpul stabilit.

b. In func�ie de natura pl��ii se deosebesc:

- ordinul de plat� necondi�ionat, care se comport� ca �i cecul f�r� nici o explica�ie privind scopul pl��ii;

- ordinul de plat� documentar / condi�ionat – in cazul c�ruia plata este condi�ionat� de prezentarea unor documente (care atest� livrarea, efectuarea de servicii) ori a unei garan�ii de restituire de avans sau alte documente stabilite în rela�ia dintre vânz�tor si cump�r�tor; Ordinul de plat� poate fi utilizat atât de persoanele juridice, cât �i de cele fizice. Opera�iunile încep prin emiterea de c�tre pl�titor a unui ordin de plat� dat unei b�nci de a pune la dispozi�ia unui beneficiar o anumit� sum� de bani �i care se finalizeaz� prin acceptarea respectivului ordin de plat� de c�tre banca destinatar�. Pl�titorul în cazul unui ordin de plat� este prima persoan� care îl emite în cadrul unui transfer – credit, un client al institu�iei bancare ini�iatoare sau chiar institu�ia ini�iatoare. Beneficiarul este persoana men�ionat� prin ordinul de plat� de c�tre pl�titor s� primeasc� o anumit� sum� de bani �i poate fi sau nu client al institu�iei bancare destinatare sau chiar institu�ia destinatar�. Recep�ia este procedura prin care o institu�ie bancar� recunoa�te c� a primit spre autentificare, acceptare �i executare un ordin de plat�. Autentificarea de c�tre banc� constituie un mijloc de prevenire a pl��ilor neautorizate, constând in procedura de recunoa�tere de c�tre banc� a persoanelor pe care emitentul ordinului de plat� le-a autorizat s� semneze autentic, respectiv prin confruntarea, în cazul ordinului de plat� pe suport hârtie, a semn�turilor (inclusiv a amprentei �tampilei, în cazul persoanelor juridice) aplicate pe ordinul de plat� cu cele din Fi�a specimenelor de semn�turi depuse la banc�, care trebuie s� coincid�. Emitentul poate fi reprezentat �i de alte persoane, pe care le-a împuternicit prin procur� autentic�. În aceasta situa�ie, banca autentific� ordinul de plat� prin confruntarea semn�turilor înscrise pe procura în form� autentic�, verific� identitatea persoanei împuternicite prin procura cu actul de


identitate în original al persoanei în cauz�. Acceptarea este procedura prin care unitatea bancar� recunoa�te valabilitatea ordinului de plat� �i se oblig� s� transfere fondurile b�ne�ti, in urma verific�rii existentei disponibilului în contul pl�titorului cel pu�in la nivelul ordinului de plat� acceptat, in termenele �i condi�iile impuse de emitentul ordinului de plat�.

Men�iuni obligatorii �i facultative Ordinul de plat� trebuie s� îndeplineasc� toate condi�iile de form� �i de fond prev�zute de reglement�rile în vigoare privind acest instrument de plat�. Ordinul de plat� con�ine urm�toarele elemente obligatorii:

a. ordinul necondi�ionat de a pl�ti o anumit� sum� de bani scris� în cifre �i litere; b. numele sau denumirea beneficiarului �i, dup� caz, num�rul contului acestuia deschis la unitatea destinatar�; c. numele sau denumirea pl�titorului, codul fiscal în cazul persoanelor juridice �i num�rul contului acestuia deschis la unitatea ini�iatoare; d. elementul sau elementele care s� permit� autentificarea emitentului de c�tre unitatea ini�iatoare; e. denumirea unit��ii ini�iatoare, respectiv a unit��ii receptoare; f. denumirea de "ORDIN DE PLAT�" înscris� clar �i la vedere pe aceea�i fa�� a

formularului ordinului de plat� pe suport hârtie pe care se afla înscris� suma; g. data emiterii trebuie s� fie unic�, posibil� �i cert�; informa�ii referitoare la circula�ia

ordinului de plat� pe suport hârtie pe parcursul efectu�rii transferului-credit pân� la finalizarea acestuia, respectiv pe verso ordinului de plat� pe suport hârtie remis pe circuit interbancar trebuie s� fie înscrise unitatea prezentatoare �i unitatea primitoare, dac� aceasta din urm� nu este �i unitate destinatar�; Ordinul de plat� poate s� mai con�in� �i elemente facultative:

- num�rul ordinului de plat�; - data pl��ii care reprezint� ziua bancar� viitoare în care emitentul dore�te ca fondurile s� fie

puse la dispozi�ia beneficiarului de c�tre unitatea destinatar�; - adresa beneficiarului daca emitentul cunoa�te c� acesta nu are cont deschis la banca

destinatar�; - referin�e privind con�inutul economic al opera�iunii care a determinat emiterea ordinului

de plat�; - alte men�iuni suplimentare.

Obliga�iile p�r�ilor implicate in circuitul ordinului de plat�

- Obliga�iile pl�titorului Pl�titorul este obligat printr-un ordin de plat� doar dac� acesta a fost emis de el sau de c�tre o persoan� care are mandatul de a-l reprezenta. Pl�titorul este responsabil pentru instruc�iunile date b�ncii. În cazul unor instruc�iuni eronate date de c�tre client, care au determinat retrageri de sume din cont, banca încearc� recuperarea sumelor respective, f�r� ca prin aceasta s�-�i creeze o obliga�ie fa�� de client. Pl�titorul trebuie s� prezinte b�ncii ordine de plat� pe suport hârtie, completate cu toate men�iunile obligatorii �i suplimentare dac� este cazul, s� emit� ordine de plat� doar dac� are disponibil suficient în cont, ordinele de plat� fiind semnate de persoanele autorizate �i �tampilate (conform Fi�ei specimenelor de semn�tur�). �tampila este aplicat� în cazul persoanelor juridice.

- Obliga�iile unit��ii bancare ini�iatoare


Ordinele de plat� pe suport hârtie (OPH) sunt primite la unitatea bancar� doar dac� sunt prezentate la banca de persoana desemnat� de clientul - persoan� juridic� s� efectueze opera�iuni în rela�ie cu banca, conform delega�iei date sau dac� sunt prezentate la banc� de clientul - persoan� fizic�, identitatea acestuia fiind dovedit� cu actul de identitate în original potrivit reglement�rilor interne ale b�ncii. Primirea la unitatea bancar� a unui ordin de plat� asupra c�ruia exista suspiciuni c� nu este emis de c�tre titularul de cont, banca nu va recep�iona, autentifica �i accepta ordinul de plat� respectiv. Executarea ordinelor de plat� recep�ionate, autentificate �i acceptate este procedura prin care unitatea bancar� ini�iatoare debiteaz� contul pl�titorului �i remite OPH, în scopul transferului fondurilor b�ne�ti la beneficiar:

- pe circuit intrabancar - la unitatea bancar� unde clientul beneficiar are deschis contul sau la unitatea bancar� la care se va prezenta beneficiarul men�ionat pe OP;

- pe circuit interbancar pentru pl��i de mic� valoare, în conformitate cu reglement�rile in vigoare privind compensarea multilateral� a pl��ilor interbancare f�r� numerar pe suport hârtie;

- pe circuitul stabilit de reglement�rile în vigoare privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare, în cazul pl��ilor corespunz�toare sau, indiferent de valoare, în cazul în care clientul pl�titor decide s� utilizeze sistemul de transfer al fondurilor de mare valoare;

- pe circuit local în cazul în care pl�titorul �i beneficiarul au cont deschis la aceea�i unitate bancar�;

- pe circuitele stabilite pentru decontarea opera�iunilor cu Trezoreria statului. Executarea ordinului de plat� const� în prelucrarea în vederea realiz�rii transferului - credit. Datele men�ionate pe instrumentul de plat� sunt preluate în sistemul informatic de c�tre persoana care gestioneaz� contul pl�titorului, fiind apoi validate de c�tre persoanele desemnate din cadrul compartimentului decont�ri intra �i interbancare. Dac� emitentul indic� o dat� a pl��ii viitoare, unitatea bancar� ini�iatoare execut� ordinul de plat� în termenul prev�zut de reglement�rile in vigoare privind OP. Un ordin de plat� care are indicat� o anumit� dat� a pl��ii "P", este executat de c�tre unitatea bancar� receptoare în ziua accept�rii sau cel mai târziu a doua zi bancar� de la data accept�rii, indiferent dac� P este o zi mai îndep�rtat�.

- Obliga�iile unit��ii bancare destinatare Banca unde este deschis contul beneficiarului verific� dac�: - denumirea beneficiarului, care este înscris� pe OP, corespunde cu titulatura (denumirea) acestuia, respectiv cea existent� în baza de date a b�ncii; - dac� simbolul contului beneficiarului men�ionat pe ordinul de plat� este corect; - dac� suma în cifre corespunde cu cea in litere; - exist� eventuale men�iuni suplimentare �i acestea sunt corecte. Dac� nu poate fi identificat clientul beneficiar, banca refuz� opera�iunea. Pentru ordinele de plat� care au înscrise corect denumirea beneficiarului �i contul s�u, banca beneficiarului confirm� opera�iunea �i genereaz� automat înregistrarea, respectiv cea prin care este creditat contul beneficiarului. Exemplarul nr. 2 al ordinului de plat� este predat beneficiarului sub semn�tur�. În situa�ia ordinelor de plat� refuzate, exemplarul nr. 2 al acestora este transmis pe circuit intrabancar sau interbancar, în func�ie de modalitatea de decontare utilizat�, pentru a fi înapoiat emitentului.


Unitatea bancar� destinatar� care prime�te ordine de plat� având men�ionate la rubrica "P" o dat� viitoare la care trebuie s� pun� fondurile b�ne�ti la dispozi�ia beneficiarului, le grupeaz� în func�ie de acesta dat�. Ordinele de plat� primite de la al�i participan�i la compensarea multilateral� a pl��ilor interbancare sau la sistemul de transfer al fondurilor de mare valoare sunt analizate de unitatea bancar� destinatar� în scopul accept�rii sau refuz�rii lor. Ordinele de plat� neacceptate la încasare sunt refuzate.

5.2.4. Decontarea Pl��ilor Externe

Plata extern� reprezint� plata în valut� convertibil� �i în lei efectuat� de un rezident în favoarea unui nerezident în conformitate cu prevederile reglement�rilor vigoare privind opera�iunile valutare.

Dispozi�ia de Plat� Extern� În situa�ia pl��ilor externe efectuate în favoarea nereziden�ilor de c�tre clien�ii reziden�i, ace�tia trebuie s� prezinte la banc�, conform prevederilor legale în domeniul valutar, formularul "DISPOZI�IE DE PLAT� EXTERN�", având obliga�ia de a proba cu documente, inclusiv autoriza�ia în cazul opera�iunilor supuse autoriz�rii B�ncii Na�ionale a României, tipul opera�iunii în valut� �i suma transferat�. Formularul "DISPOZI�IE DE PLAT� EXTERN� (D.P.E.)" este completat pentru toate tipurile de pl��i externe de c�tre ordonatorii acestora, persoane fizice sau juridice, indiferent de sum�. Pentru ridic�rile de valut� în numerar din conturi bancare pentru pl��i externe, inclusiv cheltuielile pentru deplas�ri externe, formularul "D.P.E." este completat doar de c�tre persoanele juridice. Formularul "D.P.E." este întocmit de client în dou� exemplare, din care unul pentru banc� �i cel�lalt pentru client. Indiferent de modul de întocmire a formularului "D.P.E." (manual cu majuscule sau pe computer), clientul trebuie s� semneze în original cele dou� exemplare ale formularului, dac� formularul "DISPOZI�IE DE PLAT� EXTERN�" nu este tip�rit pe hârtie autocopiativ� �i, în cazul persoanelor juridice, va aplica �tampila pe cele dou� exemplare ale acestui formular. Banca verific� întocmirea corect� a formularului "D.P.E.", dac� documentele men�ionate sunt conforme cu cerin�ele reglement�rilor în vigoare �i dac� semn�tura clientului / amprenta �tampilei sunt în concordan�� cu Fi�a specimenelor de semn�tur�. Dac� formularul "DISPOZI�IE DE PLAT� EXTERN�" nu este corect întocmit, clientul nu prezint� documentele în conformitate cu cerin�ele reglement�rilor în vigoare sau exist� neconcordan�e între datele înscrise de ordonator în formular �i documentele prezentate, precum �i dac� semn�tura �i/sau amprenta �tampilei nu corespund cu Fi�a specimenelor de semn�tur�, opera�iunea nu va fi efectuat�, iar formularul "D.P.E." �i documentele prezentate sunt restituite ordonatorului. De asemenea, opera�iunea nu va fi efectuata nici în situa�ia în care formularul "DISPOZI�IE DE PLAT� EXTERN�" nu poate fi acceptat din cauza condi�iilor de redactare, respectiv acesta prezint� �ters�turi, modific�ri, ad�ug�ri s.a.


În cazul în care clientul prezint� b�ncii "D.P.E." pe alte formulare decât cele puse la dispozi�ie de c�tre banc�, banca verific� dac� formularele respective sunt conforme celui prev�zut în reglement�rile în vigoare în domeniul valutar, inclusiv dac� ele includ instruc�iunile pentru completare. Dac� toate elementele corespund, iar ordonatorul pl��ii externe dispune de suma necesar�, banca va accepta dispozi�ia de plat� extern�. Astfel, pe cele dou� exemplare ale formularului "D.P.E.", în caseta cu men�iunea „Se va completa de c�tre banc�”, banca va înscrie codul unit��ii bancare atribuit de Banca Na�ional� a României. In acela�i timp, în caseta rezervat� a formularului "DISPOZI�IE DE PLAT� EXTERN�", banca va înscrie, în original, pe cele dou� exemplare ale formularului, data valutei, referin�a bancar� �i va data documentul.

Dispozi�ia de Transfer Formularul "Dispozi�ie de transfer" este utilizat pentru: a. opera�iunile în valut� efectuate prin virament pe teritoriul României; b. pl��ile în valut� efectuate de nereziden�i; c. pl��ile în valut� efectiv� (eliberarea de numerar pentru persoane fizice), dup� caz. “Dispozi�ia de transfer” este formularul prin care sunt transmise instruc�iunile de plat� pe care le d� ordonatorul de a pune la dispozi�ia unui beneficiar o anumit� sum� de bani în valut�, în condi�iile în care dispune de fondurile b�ne�ti necesare. “Dispozi�ia de transfer” este utilizat� atât de persoanele juridice, cât �i cele fizice care au deschis cont curent la o banc�. Beneficiarul este persoana men�ionat� de pl�titor în “Dispozi�ia de transfer” s� primeasc� o anumit� sum� de bani; poate fi un client al b�ncii sau al altei institu�ii de credit destinatare. “Dispozi�ia de transfer” este utilizat� �i pentru retragerea de numerar de la distan��. În acest caz, ordonatorul are �i calitatea de beneficiar. Dup� autentificarea documentului �i verificarea de c�tre banc� a existen�ei disponibilului în contul clientului, “Dispozi�ia de transfer” este acceptat� de unitatea bancar�, urmând a fi executat� conform instruc�iunilor clientului.

Men�iunile obligatorii ale “Dispozi�iei de transfer” Pentru ca “Dispozi�ia de transfer” s� îndeplineasc� toate condi�iile de form� �i de fond, trebuie s� con�in� urm�toarele:

- denumirea unit��ii bancare ini�iatoare; - ordinul necondi�ionat de a pl�ti o anumit� sum� de bani exprimat� în valut�; - numele �i prenumele/denumirea pl�titorului; - CNP / codul fiscal; - numele �i prenumele/denumirea beneficiarului; - adresa, num�rul de cont beneficiarului; - denumirea, localitatea unit��ii bancare a beneficiarului; - data întocmirii; - valuta, valoarea tranzac�iei; - contractul / factura, precum �i celelalte documente la care se refer� plata, în cazul

persoanelor juridice. Clien�ii pot transmite b�ncii �i “Dispozi�ii de transfer” în format electronic, care con�in toate elementele obligatorii prev�zute de formular.


Obliga�iile ordonatorului “Dispozi�iei de transfer” Clientul este responsabil de instruc�iunile date b�ncii prin “Dispozi�ia de transfer”. În situa�ia unor instruc�iuni eronate date de client, care au determinat retrageri de sume din cont, banca va încerca recuperarea sumelor respective, f�r� ca prin aceasta s� î�i creeze o obliga�ie fa�� de client. Clientul trebuie s� prezinte b�ncii “Dispozi�ii de transfer” pe suport hârtie primite de Ia banc� (cu excep�ia cazului în care sunt utilizatori ai mecanismelor electronice), completate cu toate men�iunile necesare efectu�rii transferului valutar �i s� emit� instruc�iuni de plat� doar dac� are disponibil suficient în cont. Dispozi�ia de transfer este întocmit� de ordonator în trei exemplare, cu urm�toarele destina�ii: - exemplarul nr. 1 este utilizat pentru debitarea contului ordonatorului; - exemplarul nr. 2 serve�te ca document justificativ pentru creditarea contului beneficiarului la banca destinatar�; - exemplarul nr. 3 este restituit ordonatorului, dup� efectuarea transferului valutar. Banca efectueaz� în prezen�a clientului opera�iunea de autentificare a “Dispozi�iei de transfer”. Dac� ordonatorul nu are disponibilit��ile necesare efectu�rii transferului valutar sau nu sunt îndeplinite condi�iile prev�zute pentru autentificare/acceptare “Dispozi�ia de transfer” este restituit� ordonatorului. Banca nu recep�ioneaz�, nu autentific� �i nu accept� o “Dispozi�ie de transfer” asupra c�reia sunt suspiciuni în ceea ce prive�te elementele de autentificare (semn�tura �i/sau amprenta �tampilei). Pe baza “Dispozi�iilor de transfer” recep�ionate, autentificate �i acceptate, banca debiteaz� contul din care este ordonat� plata.

• Acreditivul Documentar Acreditivul este un angajament ferm prin care o banc� (numit� emitent�), ac�ionând la cererea �i conform instruc�iunilor unui client (ordonatorul) se angajeaz� s� efectueze plata c�tre un ter� (beneficiar).

Tipuri de acreditive Din punctul de vedere al fermit��ii angajamentului b�ncii emitente se deosebesc patru tipuri de acreditiv.

- Acreditivul revocabil este acreditivul ce poate fi în orice moment modificat sau anulat, f�r� nici o notificare a beneficiarului. Anularea ori modificarea acreditivului revocabil devine efectiv� doar dup� primirea notific�rii la banca avizatoare. Orice plat�, acceptare, negociere de documente efectuat� de banca avizatoare înaintea primirii unei astfel de notific�ri trebuie acceptat� de banca emitent�. Un astfel de acreditiv este foarte rar utilizat.

- Acreditivul irevocabil este acreditivul documentar care nu poate fi modificat ori anulat f�r� consim��mântul p�r�ilor (inclusiv al beneficiarului).

În condi�iile de emitere a acreditivului documentar trebuie s� fie indicat clar dac� este revocabil sau irevocabil. Totu�i, în absen�a unei astfel de indica�ii, acreditivul documentar este considerat emis ca fiind irevocabil. - Acreditivul documentar neconfirmat reprezint� acreditivul documentar transmis beneficiarului f�r� nici un angajament sau responsabilitate din partea b�ncii avizatoare, în afar� de autentificarea semn�turilor b�ncii emitente.


- Acreditivul documentar confirmat reprezint� acreditivul documentar în care, la angajamentul irevocabil al b�ncii emitente, se adaug� angajamentul unei b�nci confirmatoare. O banc� va ad�uga o confirmare doar pentru un acreditiv documentar irevocabil. Dac� o banc� nu dore�te s� adauge confirmarea sa, ea trebuie s� informeze banca emitent� despre aceasta, putând aviza acreditivul documentar c�tre beneficiar f�r� ad�ugarea confirm�rii. În cazul efectu�rii unor modific�ri în acreditivul documentar, banca confirmatoare poate sau nu s� extind� confirmarea sa asupra modific�rii. Dac� nu dore�te aceast� extindere, trebuie s� informeze atât banca emitent�, cât �i beneficiarul. Un tip special de acreditiv documentar este cel “stand-by”, în cazul c�reia banca emitent� se angajeaz� s� efectueze plata c�tre clientul s�u conform condi�iilor din contractul comercial. Spre deosebire de un acreditiv documentar obi�nuit, unde banca emitent� se angajeaz� s� pl�teasc� pentru îndeplinirea unei obliga�ii a clientului s�u, în situa�ia acreditivului documentar “stand-by” banca emitent� se angajeaz� s� pl�teasc� pentru neîndeplinirea unei obliga�ii a ordonatorului. Un astfel de acreditiv documentar îndepline�te un rol asem�n�tor cu o desp�gubire sau cu o garan�ie la prima cerere, destinat s� protejeze beneficiarul împotriva unei pierderi cauzat� de neîndeplinirea unei obliga�ii sau de nelivrarea m�rfii. Plata în cazul acreditivului documentar “stand-by” trebuie realizat� pe baza prezent�rii documentelor special cerute �i atestatul beneficiarului c� ordonatorul nu �i-a îndeplinit obliga�iile de plat�.

Documentele solicitate pentru acreditivul documentar Factura este documentul emis �i semnat de beneficiar, pe numele ordonatorului. În factur� sunt men�ionate clar �i expres: - denumirea m�rfii, care trebuie s� corespund� cu cea din acreditivul documentar; - ambalajul, marcarea; - pre�ul unitar al m�rfii �i valoarea total�. Documentele de transport (expediere) sunt documentele ce indic� faptul c� marfa a fost livrat� sau preluat� pentru înc�rcare. Dac� nu exist� un document de transport specific unui anumit mijloc de transport (camion, tren, avion) poate fi acceptat un alt document care s� ateste livrarea, de exemplu proces-verbal de recep�ie, proces-verbal de predare-primire etc. Alte documente solicitate sunt: - documentele de asigurare care, în mod curent, îmbrac� forma "poli�elor de asigurare". Poli�a de asigurare este un document negociabil, putând fi emis� nominal sau “la ordin”, iar prin andosare în alb poate deveni un document “la purt�tor”. Trebuie urm�rit ca poli�a de asigurare:

- s� fie conform� cu condi�iile acreditivului documentar; - s� fie emis� �i/sau semnat� de companiile de asigurare, de agen�ii acestora sau de asigur�tori; - s� existe concordan�� între elementele din poli�a de asigurare �i celelalte documente (factur�, document de transport); - data emiterii s� fie aceea�i sau anterioar� datei documentului de transport.

- certificat de calitate s.a. documente.


Utilizarea acreditivului - înseamn� depunerea de c�tre beneficiar a documentelor solicitate în cadrul acreditivului, pentru încasarea contravalorii acestora, prin:

a. plata la vedere/la scaden�� • în cazul acreditivului domiciliat la banca emitent�:

- banca notificatoare (avizatoare) verific� documentele primite de la beneficiar �i le transmite b�ncii emitente, împreun� cu instruc�iunile de plat�;

- banca emitent� verific� documentele �i efectueaz� plata (în cazul acreditivului cu plata la vedere) sau se angajeaz� s� efectueze plata la o dat� convenit� (în cazul acreditivului cu plata la scaden��) pe care o comunic� b�ncii notificatoare (avizatoare) �i transmite documentele ordonatorului;

- banca emitent� efectueaz� plata (în cazul acreditivului cu plata la vedere) sau accept� pentru plat� documentele la o dat� convenit� (în cazul acreditivului cu plata la scaden��). • în cazul acreditivului domiciliat la banca notificatoare:

- banca notificatoare (avizatoare/confirmatoare) verific� documentele primite de la beneficiar �i solicit� b�ncii emitente s� efectueze plata acestora (în cazul acreditivului cu plata la vedere) sau s� se angajeze s� le pl�teasc� la o dat� convenit� (în cazul acreditivului cu plata la scaden��);

- banca notificatoare (avizatoare/confirmatoare) transmite documentele b�ncii emitente a acreditivului;

- banca emitent� a acreditivului verific� documentele (pl�tite sau acceptate la plat� la o dat� convenit�) �i le transmite ordonatorului. b. plata prin acceptare înseamn� obliga�ia b�ncii emitente de a accepta �i pl�ti la scaden�a convenit�, cambii trase de beneficiar:

- asupra b�ncii emitente; - asupra unei ter�e b�nci, nominal� în acreditiv ca banc� tras� considerând c� ceilal�i termeni

din acreditiv au fost îndeplini�i. c. plata prin negociere înseamn� obliga�ia b�ncii negociatoare de a pl�ti, in momentul prezent�rii, cambii trase de beneficiar �i/sau documente prezentate în acreditiv. Nu sunt acceptate cambii trase asupra ordonatorului; dac� sunt prezentate astfel de cambii, acestea sunt considerate documente adi�ionale �i nu sunt luate în calcul de c�tre b�nci.

Modificarea acreditivului Banca emitent� poate opera modific�ri ale acreditivului la cererea ordonatorului. Modific�rile se pot referi la major�ri/diminu�ri de valoare ori la modificarea unor condi�ii din acreditivul ini�ial ori la ambele. Orice modificare trebuie acceptat� în totalitatea ei, acceptarea par�ial� a modific�rii nefiind permis�. Beneficiarul trebuie s� verifice dac� modificarea este in concordan�� cu condi�iile contractuale stabilite cu partenerul s�u �i, dac� acestea nu concord� �i dore�te s� refuze modificarea, trebuie s� informeze de urgen�� banca sa. Dac� beneficiarul nu a comunicat b�ncii c� refuz� modificarea, dar prezint� documente pentru utilizarea acreditivului, modificarea este considerat� acceptat�. În situa�ia efectu�rii mai multor modific�ri, trebuie acordat� o aten�ie deosebit� modific�rilor acceptate �i celor refuzate.

Reglementarea acreditivului Acreditivul documentar �i acreditivul stand-by utilizate în comer�ul interna�ional sunt reglementate de Publica�ia nr. 500 elaborat� de Camera Interna�ional� de Comer� de la Paris. Mecanismul derul�rii acreditivului documentar domiciliat la banca beneficiarului este prezentat în continuare. 1. Între cump�r�tor (ordonatorul acreditivului documentar) �i vânz�tor (beneficiar al


acreditivului documentar) se încheie un contract comercial în cadrul c�ruia partenerii stabilesc modalitatea de plat� acreditivul documentar 2. Instruc�iuni privind deschiderea acreditivului documentar dat� de ordonator b�ncii sale. 3. Dispozi�ia de deschidere a acreditivului documentar este dat� înainte ca beneficiarul s� fi expediat marfa, dar corelat cu momentul de livrare stabilit în contractul comercial. Deschiderea acreditivului documentar const� în emiterea de c�tre banca emitent� a unui angajament de plat�, sub forma acreditivului documentar �i cuprinde dou� etape:

a. elaborarea documentelor în sine; b. transmiterea instruc�iunilor b�ncii beneficiarului, prin intermediul acestor documente.

4. Notificarea sau avizarea beneficiarului prin care vânz�torul intr� în posesia angajamentului b�ncii cump�r�torului de a i se pl�ti pe baza documentelor. 5. Livrarea m�rfii are loc doar dup� ce vânz�torul constat� concordan�a dintre condi�iile înscrise în acreditivul documentar �i cele în care a preg�tit marfa. 6. Prezentarea documentelor privind expedierea m�rfii, conform condi�iilor din acreditivul documentar. 7. Verificarea documentelor cu elementele acreditivului documentar. 8. Transmiterea documentelor si solicitarea ramburs�rii sumei. 9. Achitarea sumei, conform solicit�rii primite. 10-11. Verificarea documentelor pe baza c�rora a fost efectuat� plata �i transmiterea acestora c�tre ordonator, concomitent cu debitarea contului acestuia. Un acreditiv este considerat expirat neutilizat dac� termenul de valabilitate a expirat, f�r� a fi prezentate documentele în cadrul acestuia.

Mecanismul derul�rii acreditivului documentar domiciliat

la banca beneficiarului


• Incasso-ul Documentar Incasso-ul documentar este o modalitate de decontare bazat� pe obliga�ia de plat� a

cump�r�torului, asumat� prin contractul comercial, f�r� a implica un angajament de plat� din partea b�ncilor implicate în derulare. Incasso-urile se deruleaz� pe baza Publica�iei nr. 522 a CCI Paris, fapt ce îi confer� o anumit� protec�ie.

Caracteristicile incasso-ului documentar

Incasso-ul documentar const� în manipularea de c�tre b�nci a documentelor comerciale �i/sau financiare conform instruc�iunilor primite, pentru:

- ob�inerea pl��ii �i/sau acceptare; - transmiterea documentelor comerciale contra plat� �i/sau acceptare; - transmiterea documentelor pe baza altor termeni �i condi�ii.

P�r�ile implicate într-un incasso sunt urm�toarele:

- ordonatorul este reprezentat de exportator sau vânz�tor, respectiv partea ce încredin�eaz� b�ncii sale ordinul de încasare;

- banca remitent� este cea c�reia ordonatorul îi încredin�eaz� ordinul de încasare; - o banc� îns�rcinat� cu încasarea sumei, fiind orice banc�, alta decât cea remitent�, implicat� în

ordinul de încasare; - banca notificatoare - banca îns�rcinat� cu avizarea �i prezentarea documentelor trasului; - trasul - importatorul, cump�r�torul sau cel c�ruia trebuie s� i se prezinte documentele în

conformitate cu ordinul de încasare �i care trebuie s� pl�teasc�. (Avantajele utiliz�rii incasso-ului) Utilizarea incasso-ului este: a. mai sigur� decât cea a ordinului de plat�; b. mai pu�in costisitoare decât acreditivul; c. trasul are posibilitatea de a vinde marfa înaintea pl��ii; d. nu necesit� blocarea disponibilit��ilor clientului în calitate de tras, din momentul

aviz�rii incasso-ului, plata este efectuat� c�tre exportator doar la primirea instruc�iunilor de plat� la importator.

Mecanismul derul�rii incasso-ului documentar În incasso documentar, transmiterea pl��ii de la cump�r�tor la vânz�tor se realizeaz� doar dup� ce cump�r�torul este anun�at de c�tre banca sa în leg�tur� cu sosirea documentelor care atest� expedierea m�rfurilor c�tre vânz�tor. Exportatorul este ini�iatorul opera�iunii care se deruleaz� din ordinul s�u, pe r�spunderea �i riscul propriu. Transmiterea documentelor de la exportator / vânz�tor la importator / cump�r�tor se realizeaz� prin intermediul a dou� b�nci:

- banca exportatorului, la care acesta depune documentele de expedi�ie; - banca importatorului, la care acesta are cont deschis.

Dezavantajele pentru exportator constau în: a. livrarea m�rfii f�r� nici o garan�ie de plat�; b. în caz de neplat�, marfa trebuie returnat� sau depozitat� în vederea g�sirii unui alt

client, fapt ce presupune cheltuieli pentru exportator. Principalul risc al importatorului în derularea incasso-ului documentar const� în faptul c� nu poate vedea marfa decât dup� ce o pl�te�te (marfa expediat� putând fi necorespunz�toare din punct de vedere calitativ sau o alt� marf�).


Riscurile pe care le genereaz� incasso-ul determin� utilizarea acestei modalit��i de plat� în rela�iile dintre parteneri care se cunosc �i care au o bonitate de necontestat.

��

��

� ��

��

��

� ��

�

� �

�

�

� �

Mecanismul derul�rii incasso-ului documentar

1. Încheierea contractului comercial interna�ional în care este prev�zut� ca modalitate de plat� "incasso documentar";

2. Exportatorul expediaz� m�rfurile în conformitate cu prevederile contractului; 3. Exportatorul trimite b�ncii sale documentele care atest� expedierea m�rfurilor, înso�ite de

ordinul de încasare, prin care exportatorul d� instruc�iuni b�ncii sale privind modul de utilizare a documentelor. Ordinul de încasare este un document tipizat în care exportatorul specific�: importatorul, banca importatorului, num�rul documentelor trimise la încasat, comisioanele. La depunerea documentelor, banca efectueaz� doar un control formal;

4. Banca exportatorului (banca remitent�) transmite documentele b�ncii importatorului, împreun� cu ordinul de încasare;

5. Banca importatorului avizeaz� importatorul de sosirea documentelor pentru plat� �i le elibereaz�, conform instruc�iunilor din ordinul de încasare (contra plat� sau contra acceptare);

6. Importatorul pl�te�te documentele sau accept� cambia �i prime�te documentele care atest� proprietatea asupra m�rfurilor;

7. Banca importatorului crediteaz� contul b�ncii exportatorului; 8. Banca exportatorului crediteaz� contul clientului s�u, exportatorul.

Teste de autoevaluare: 1. Defini�i biletul la ordin, cecul �i prezenta�i no�iunile de gir �i aval. 2. Prezenta�i acreditivul documentar (defini�ie, documente necesare, tipuri).


Unitatea de înv��are nr. 6

OPERA�IUNI AFERENTE PL��ILOR ELECTRONICE

Principalele obiective ale unit��ii de înv��are nr. 6 sunt: - parcurgerea elementelor aferente cardurilor bancare; - prezentarea principalelor sisteme de transfer electronic. -

6.1. Opera�iuni pe baz� de carduri Cardul a avut o evolu�ie foarte rapid�, de�i este un instrument tân�r, care a ap�rut pe pia�� dup� al doilea r�zboi mondial, ini�ial având forma unor bonuri valorice în schimbul c�rora se puteau realiza achizi�ii de la comercian�ii care au acceptat s� participe la acest nou plan de creditare. “ P�rintele cardului” a fost John Biggins, specialist în domeniul creditelor de consum la National Bank – New York, care a inventat acest sistem foarte simplu �i rapid de creditare: comercian�ii care vindeau m�rfuri, de regul� de valori mici în schimbul bonurilor valorice le depuneau periodic la banc�, iar banca factura cump�r�torilor contravaloarea acestora. Pe baza acestui sistem, în 1951 National Bank -New York a emis practic primele carduri din lume. Ideea de creditare pe baza cardurilor de plastic s-a transformat într-un instrument propriu-zis abia în 1960, când Bank of America a lansat Bank Americard (în prezent denumit� VISA International). Dup� succesul rapid al Bank Americard, un num�r de 17 institu�ii bancare au înfiin�at, în 1966, o re�ea proprie prin care î�i acceptau cardurile de credit locale, denumit� Asocia�ia Interbancar� de Carduri, care se ocupa cu procedurile de autorizare �i decontare. Pia�a cardurilor este supus�, mai mult decât oricare alt� activitate, unui rapid proces de globalizare, pe lâng� cei doi VISA International �i MasterCard International un rol activ în globalizarea pie�ei cardurilor îl joac� �i Europay International, American Express s.a. Cardul poate fi definit ca un instrument de decontare care faciliteaz� de�in�torului achizi�ionarea de bunuri �i servicii f�r� s� fie nevoie de existenta numerarului. Cardul ofer� de�in�torului accesul la un cont bancar din care este efectuat� plata bunurilor �i serviciilor achizi�ionate, fie pe seama disponibilului existent în cont, fie prin apelarea la un credit.

6.1.1. Elementele Cardurilor Tr�s�turile de siguran�� i personalizare ale cardului au rolul de a nu permite falsificarea sau alterarea informa�iei revelatoare pentru plata prin card, ori utilizarea frauduloas� a acestuia la plat�, precum �i reducerea efectelor pierderii, furtului, deterior�rii, distrugerii precum �i pentru evitarea producerii oric�ror daune p�r�ilor sau afect�rii încrederii în plata pe baz� de carduri.

Cardul trebuie s� fie fabricat din material plastic cu acelea�i dimensiuni, indiferent de emitent. Cardul trebuie s� prezinte pe partea din fa��: - num�rul cardului; - numele, prenumele �i orice alte elemente care s� permit� evitarea confuziilor privind identitatea de�in�torului; - data expir�rii valabilit��ii cardului; - denumirea �i sigla emitentului;


- o hologram� vizibil� la lumina natural�. Aceste înscrisuri se realizeaz� prin gravare laser sau prin embosare. Cardul trebuie s� prezinte pe partea din spate (verso):

- o band� magnetic� înregistrabil� pe cel pu�in trei piste; - un panel de semn�turi cu fundal de culoare deschis�, rezistent la uzur� �i având elemente de

siguran�� în desen care s� limiteze posibilitatea �tergerii sau modific�rii semn�turii. Automatul programabil este un dispozitiv ale c�rui date de ie�ire depind de datele de intrare �i de logica programului intern prin care, cu ajutorul unui card compatibil, sunt ini�iate �i pot fi efectuate opera�iuni în numele �i contul unui comerciant care poate prelua r�spunderea material� asupra automatului programabil, inclusiv privind: - distribuitorul automat de numerar (cash dispenser) - dispozitivul electromecanic ce permite unui utilizator de card accesul �i d� dreptul unui de�in�tor s� retrag� numerar disponibil din contul s�u; - ghi�eul automat de banc� (ATM) - dispozitivul electromecanic care permite utilizatorului de card accesul si da dreptul uni de�in�tor s� retrag� disponibil din contul s�u sub forma numerarului �i/sau s� aib� acces la diferite servicii de informare asupra situa�iei unor conturi, asupra transferurilor de fonduri sau asupra accept�rii de depozite; - terminalul pentru transferul electronic de fonduri de la punctul de vânzare (EFTPOS) - dispozitivul ce permite preluarea, captarea �i, uneori, transmiterea de informa�ii privind plata cu card prin mijloace electronice situate la punctele de vânzare, de obicei cu am�nuntul, ale comerciantului.

6.1.2. Participan�ii la Opera�iunile aferente Cardurilor

Emitentul

O banc� poate fi proprietara unei m�rci distinctive sub care sunt emise carduri sau poate avea rela�ii cu proprietarul m�rcii, care ii permit s� emit� carduri. Emiterea unui card este realizat� la cererea persoanei care dore�te s� fie de�in�tor �i care depune, în prealabil, o cerere scris� de emitere a cardului, sub forma �i în condi�iile hot�râte de emitent.

Pe baza cererilor aprobate, emitentul încheie �i semneaz� un acord cu de�in�torul, in care sunt prev�zute expres drepturile �i obliga�iile p�r�ilor la plata pe baza de card. Dup� încheierea acordului, reprezentantul autorizat al emitentului elibereaz� un card personalizat, confec�ionat cu ajutorul unor procedee tehnologice specifice, astfel încât s� asigure încadrarea în standardele interna�ionale �i s� cuprind� în card cel pu�in: - numele �i prenumele de�in�torului; - o codificare care s� reflecte unicitatea în circula�ie a respectivului card; - data expir�rii valabilit��ii cardului; - alte elemente de siguran��, identificare �i func�ionalitate. Obliga�iile emitentului se refer� mai ales la: - eliberarea, preschimbarea �i reînnoirea unui card la ini�iativa persoanei care solicit� �i motiveaz� în scris solicitarea, dup� verificarea oportunit��ii, în cazul satisfacerii cererii; - crearea �i organizarea unor eviden�e referitoare la plata utilizând cardul emis, inclusiv stabilirea procedurilor de notificare a îndeplinirii, rezilierii sau modific�rii obliga�iilor asumate; - comunicarea p�r�ii sau p�r�ilor semnatare, în primul rând de�in�torului �i comerciantului, a urm�toarele elemente:


• drepturile privind utilizarea cardului, inclusiv cele aferente pl��ii prin card, restric�iile �i limit�rile ce pot afecta în timp �i spa�iu respectivele drepturi, inclusiv o modalitate de declarare a pierderii, furtului, deterior�rii sau altor evenimente negative;

• responsabilit��ile p�r�ilor privind proprietatea emitentului asupra cardului, inclusiv responsabilit��ile de�in�torului privind p�strarea în siguran�� a cardului, p�strarea confiden�ialit��ii asupra codului personal de identificare aferent cardului (PIN) �i notificarea evenimentelor ce pot afecta plata pe baza cardului;

• pre�ul cardului, taxele specifice, dac� exist�, pe care de�in�torul trebuie s� le achite emitentului pentru serviciile oferite (taxa pentru avansuri în numerar, de folosire a ghi�eului automat de banc� ATM, pentru pl��i întârziate);

• r�spunderea de�in�torului, inclusiv costurile, atunci când cardul este pierdut sau furat; • suma limit� admis� pe opera�iune; momentul înscrierii tranzac�iei în contul aferent

cardului; • tipurile de tranzac�ii posibil de efectuat cu cardurile �i locurile unde aceste tranzac�ii pot fi

realizate (cump�r�ri de bunuri �i servicii, retragerea de numerar din ghi�eul automat de banc�, avansuri în numerar); - evaluarea, prevenirea �i limitarea riscurilor ce pot ap�rea cu ocazia utiliz�rii în continuare a unui card despre care a luat cuno�tin�� c� este sau nu este declarat ca pierdut, furat, deteriorat, distrus sau implicat în orice alt eveniment care ar pune, total sau par�ial, vreuna din p�r�ile unei pl��i cu card în imposibilitatea de a-�i exercita drepturi sau obliga�ii pentru evitarea riscurilor de neplat�; - preluarea r�spunderii pierderilor suferite la pl��ile cu card pentru toate tranzac�iile neautorizate de de�in�tor dac�:

• apar dup� ce emitentul a fost anun�at de pierderea, furtul sau alt eveniment care ar genera riscuri de neplat�;

• sunt efectuate de alta persoana care ajunge sau ar putea s� cunoasc� codul de identificare (PIN) al de�in�torului;

• pagubele produse de erorile în tranzac�ii ap�rute din cauza defectelor la aparatur� sau la alte sisteme tehnice, în afar� de cazul în care efectul era evident pentru utilizator sau semnalat acestuia într-o form� scris�, inclusiv prin con�inutul unui mesaj pe ecran; r�spunsul emitentului fiind limitat la sumele debitate eronat din contul de�in�torului plus dobânda aferent� acestor sume; - asigurarea confiden�ialit��ii datelor privind de�in�torul cardului �i a pl��ilor cu cardul pentru care a primit cerere de autorizare; în cazul în care emitentul nu este proprietar de marc� are obliga�ia s� evalueze, sa previn� �i s� aib� în func�iune o modalitate de împ�r�ire a riscurilor de neplat�; - instruirea de�in�torului �i comerciantului s� respecte procedurile �i intervalele de timp pentru alc�tuirea, transmiterea de eviden�e �i orice alte informa�ii care pot contribui la finalitatea decont�rii; - instruirea comerciantului privind comportamentul optim în caz de fraud� de plat� cu card, precum �i asupra procedurilor �i intervalelor de timp pentru re�inerea respectivului card �i colaborarea cu autorit��ile statului în scopul limit�rii efectelor riscurilor de neplat�; - luarea de m�suri pentru ocrotirea interesului public, asigurarea unei concuren�e loiale, ap�rarea bunei reputa�ii a clien�ilor �i a m�rcilor, pentru men�inerea unui climat de afaceri favorabil comer�ului efectuat de b�nci cu servicii de pl��i cu carduri. Emitentul încheie �i semneaz� un acord cu comercian�ii, în scopul promov�rii cardului s�u pentru a fi acceptat ca mijloc de plat�. Obliga�iile reciproce nu pot s� afecteze dreptul comerciantului de a-�i asuma riscuri, de a refuza f�r� constrângeri sau de a se informa, în termenii �i condi�iile prev�zute pentru autorizare, privind: - opinia emitentului în leg�tur� cu bonitatea de�in�torului cardului acceptabil ca mijloc pentru plat� in momentul tranzac�iei la comerciant; - orice element care, conform p�rerii comerciantului, poate sprijini finalitatea decont�rii.


Comerciantul este o persoan� juridic� sau un automat programabil care poate prelua r�spunderea material� �i care accept� cardurile ca mijloc de plat�, in cadrul unui sistem de prevenire �i divizare a riscului la care, în termenele �i condi�iile obliga�iilor reciproce. Comercian�ii trebuie s� afi�eze într-un loc vizibil cardurile care le pot fi prezentate pentru a fi acceptate ca mijloace de plat�, dac� obliga�iile reciproce nu completeaz� sau nu modific� aceast� prevedere. Comerciantul care a acceptat cardul ca mijloc de plat� are anumite obliga�ii, dintre care:

- realizarea unei eviden�e �i cel pu�in unei copii sub forma chitan�ei, facturii, pe baza c�ruia utilizatorul, prin semnare imediata, s� poat� recunoa�te ulterior transferul de c�tre comerciant al propriet��ii asupra bunurilor �i/sau serviciilor;

- punerea, f�r� returnare, la dispozi�ia utilizatorului unei copii dupa eviden��, la prima cerere �i f�r� amânare.

De�in�torul (posesorul) cardului este persoana fizic� sau juridic� pe numele c�reia este emis cardul în termenii �i în condi�iile obliga�iilor reciproce cu emitentul, care include solu�ii �i pentru situa�ia în care de�in�torul nu este aceea�i persoan� cu utilizatorul. Emiten�ii, posesorii (de�in�torii) �i comercian�ii sunt obliga�i ca, în vederea autoriz�rii: - s� dovedeasc�, în momentul emiterii cardului, c� de�in sau au acces, pe toat� durata pl��ilor cu respectivul card, la sisteme de transfer �i decontare compatibile cu cardul propus spre autorizare �i performante în raport cu serviciile pe care inten�ioneaz� s� le ofere; - s� realizeze, sub semn�tura emitentului, o evaluare scris� a riscurilor privind decontarea �i gestionarea pl��ilor cu cardul propus; - pentru desf��urarea pl��ilor cu card, pentru aprecierea eforturilor p�r�ilor de a promova concuren�a loial� �i a ocroti interesul public, to�i participan�ii la pl��ile cu card au obliga�ia s� respecte anumite obliga�ii.

6.1.3. Clasificarea Cardurilor

a. In func�ie de gradul de securitate exist�: - carduri cu band� magnetic� - asigur� incriptarea �i securizarea unor informa�ii despre posesorul cardului, emitentul acestuia �i algoritmul unic de codare/decodare a datelor de verificare a validit��ii instrumentului de plat�; - carduri cu microprocesor încorporat (smart cardurile) - asigur� o securitate mai bun�, dar �i colectarea �i furnizarea unor informa�ii mai bogate privind alimentarea �i utilizarea fondurilor. Conversia de la rolul pasiv la cel dinamic al informa�iilor stocate pe carduri reprezint� migrarea c�tre smart carduri. Acestea introduc o logic� proprie �i interac�iune dinamic� cu dispozitivul utilizat. Smart cardul prezint� încorporate unul sau mai multe cipuri, de aceea el conservând toate caracteristicile ini�iale ale unui card, pe care le completeaz� cu altele noi.

Avantajele oferite de Smart card sunt reprezentate de:

- înmagazinarea unit��ilor de valoare ce pot fi reînc�rcate; - eliminarea autoriz�rii on-line, necesar� în cazul cardului standard, pentru acceptarea

cardului; - realizarea unor pl��i mai mari în descoperit de cont; - poate stoca volume mari de date, imagini, semn�turi, amprente s.a.; - asigur� o protec�ie m�rit� împotriva fraudei.


b. Dup� sursa de acoperire se deosebesc: - debit cardurile permit posesorilor plata bunurilor si serviciilor achizi�ionate, precum �i retrageri de numerar din ATM-uri sau de la ghi�eele b�ncii în limita sumelor din cont. - credit cardurile permit posesorului plata bunurilor �i serviciilor achizi�ionate, precum �i retrageri de numerar din ATM-uri sau de la ghi�eele b�ncii dintr-un credit acordat pe numele s�u. Utilizatorului i se deschide o linie de credit, în limita unui plafon prestabilit, pe baza unui cont bancar deschis la banca emitent� a cardului. Evident, cardurile de credit sunt mult mai solicitate de clien�i, dar distribuirea lor trebuie realizat� cu aten�ie, în func�ie de situa�ia financiar� a solicitan�ilor, pentru a nu exista riscul folosirii necorespunz�toare a creditului de c�tre unii posesori, având consecin�e financiare nefavorabile asupra emiten�ilor de carduri. La New York s-a finalizat dup� mai mul�i ani un proces început în 1996, prin care o serie de comercian�i au cerut celor dou� companii de pe pia�a cardurilor, VISA �i MasterCard, desp�gubiri pentru costurile suplimentare determinate de acceptarea cardurilor de peste 39 miliarde USD. Decizia fiind favorabil� comercian�ilor, instan�ele abilitate le-au obligat pe cele dou� asocia�ii s� achite daune de circa 3 miliarde USD. c. In func�ie de emitent se disting: - carduri emise de b�nci - B�ncile au fost pionieri in emiterea primelor carduri �i pe parcursul unor decenii de experien�� i-au consolidat pozi�ia pe pia�a acestor „ bani de plastic” . - carduri emise de societ��i nebancare - În ultima perioad� au ap�rut cluburi private, lan�uri de magazine �i hoteliere care au emis propriile carduri ce confer� de�in�torilor, pe lâng� calitatea de membru, posibilitatea pl��ii unor servicii. Drumul parcurs de la moneda de aur la moneda fiduciar� a fost incomparabil mai lung decât cel de la banii de hârtie la banii de „ plastic” , corespunz�tor unei perioade foarte scurte. Pe pie�ele mature (pia�a vest - european�, pia�a american�) �i pe pie�ele mai tinere (pia�a central �i est european�, în care este inclus� �i România) exist� o mare varietate de carduri, care sunt variante ale celor trei tipuri fundamentale: cardul de debit, cardul de credit �i cardul cu facilit��i de descoperit de cont (charge / overdraft card).

6.1.4. Opera�iuni aferente Cardurilor Func�ia de identificare pe care o are cardul pune în rela�ie doi parteneri: de�in�torul cardului �i emitentul acestuia (banca). Obiectul rela�iei dintre ace�ti parteneri îl constituie contul deschis pe numele de�in�torului de card. Func�ia de plat� �i func�ia de credit a cardului presupun existen�a a trei participan�i: de�in�torul cardului, comerciantul �i gestionarul contului pl�titorului (banca emitent�).

Emiterea cardurilor La cererea solicitan�ilor de cardurilor care pot fi persoane fizice sau juridice, dup� semnarea contractelor de emitere a cardurilor, banca deschide acestora conturile aferente opera�iunilor pe baza de carduri. Emiterea cardurilor presupune parcurgerea urm�toarelor etape: - completarea cererii de emitere a cardului �i depunerea documentelor necesare aprob�rii acestei cereri; - verificarea de c�tre banc� a cererilor de emitere a cardului �i, dup� caz, a celei de deschidere de cont;


- determinarea de c�tre banc� a elementelor de personalizare, necesare emiterii cardului �i codificarea datelor personale; - eliberarea cardurilor are loc numai dup� depunerea sumelor reprezentând taxa de emitere, taxa anual� de utilizare a cardului, precum �i suma minim� care trebuie depus� lunar în cont; - dup� caz, solicitantul poate beneficia de o linie de credit, pus� la dispozi�ie de c�tre banc�, dup� efectuarea analizei specifice de creditare.

Principii �i proceduri pentru emiterea cardurilor

Emitentul î�i organizeaz� activitatea �i eviden�ele astfel încât s� poat� gestiona distinct cel pu�in dou� faze ale pl��ii cu card:

- Faza non-financiar� cuprinde: • emiterea cardului; • ini�ierea �i schimbul de informa�ii pentru autorizarea cererii

comerciantului de a accepta cardul ca mijloc de plat�; • circuitul �i eviden�a informa�iei convenite în obliga�iile reciproce pentru

finalitatea decont�rii pl��ilor cu card; - Faza bancar� cuprinde operarea în eviden�e, inclusiv în conturi deschise la b�nci, participan�i sau institu�ii de decontare, pentru finalitatea decont�rii pl��ilor cu card.

Acceptarea cardurilor Pentru a putea de�ine calitatea de acceptan�i, comercian�ii încheie cu institu�ia emitent� contracte de acceptare la plat� a cardurilor. Contractele cuprind clauze referitoare la condi�iile / termenii de acceptare, drepturile �i obliga�iile p�r�ilor contractante. Clauza de acceptare este obligatorie �i necondi�ionat�. Dup� încheierea contractului, banca emitent� asigur� comerciantului urm�toarele: cititoare de c�r�i (magnetice sau electronice) �i instruc�iunile de utilizare a acestora, formularele aferente documentelor de vânzare (chitan�e, role de hârtie s.a.), centralizatoare �i, cu scop pruden�ial, listele cuprinzând cardurile interzise la acceptare. Fiec�rui comerciant i se atribuie un cod unic, care con�ine �i codul b�ncii emitente, precum �i o limit� de autorizare (valoarea maxim� a unei tranzac�ii pentru care nu este necesar� ob�inerea aprob�rii efectu�rii ei de la centrul de autorizare al b�ncii). Autorizarea const� în atestarea, de c�tre centrul de autorizare, a validit��ii tranzac�iei între un posesor autorizat �i un comerciant acceptant. În func�ie de limita de autorizare stabilit� la încheierea contractului, pot fi întâlnite urm�toarele situa�ii: - tranzac�ii a c�ror valoare este mai mic� decât limita de autorizare: Comerciantul accept� cardul �i completeaz� documentele de vânzare-cump�rare aferente, f�r� a solicita autorizarea efectu�rii tranzac�iei; - tranzac�ii a c�ror valoare este mai mare decât limita de autorizare: Comerciantul solicit� autorizarea tranzac�iei centrului de autorizare care, dup� efectuarea verific�rilor necesare, accept� sau nu tranzac�ia respectiv�. Astfel, comerciantul prime�te codul de autorizare al tranzac�iei, pe care îl înscrie pe toate documentele de decontare �i efectueaz� opera�iunea; - tranzac�ii pentru care limita de autorizare este zero: In cazul eliber�rii de numerar, limita de autorizare atribuit� este zero, b�ncilor revenindu-le obliga�ia de a solicita autorizarea efectu�rii


tranzac�iei în toate situa�iile în care posesorul cardului solicit� retragerea de numerar de la ghi�eele lor. Indiferent de situa�ia în care se încadreaz� tranzac�ia, comerciantul acceptant verific� identitatea posesorului cardului, caracteristicile de securitate ale acestuia �i lista actualizat� a cardurilor interzise la acceptare. Eliberarea numerarului utilizând ATM sau la ghi�eul b�ncii corespunde func�iei de identificare a cardului.

Opera�iunile de eliberare a numerarului utilizând ATM În cazul eliber�rii de numerar utilizând ATM, utilizarea cardului presupune parcurgerea, de c�tre posesor, a urm�toarelor etape: - introducerea cardului în dispozitivul electronic; - tastarea codului PIN (num�rul personal de identificare); - selectarea op�iunii din meniul principal; - introducerea datelor necesare tranzac�iei (suma solicitat�, eliberarea sau nu a chitan�ei s.a.); - confirmarea sumei solicitate; - vizualizarea rezultatului; - primirea chitan�ei justificative, în cazul solicit�rii; - restituirea cardului. Meniul de op�iuni al ATM-ului mai poate include:

- informa�ii privind soldul sau alte informa�ii solicitate; - plata facturilor pentru sume datorate furnizorilor; - analiza fluxului de numerar; - decizii financiare �i de management.

Informa�iile solicitate de posesorul cardului pot fi afi�ate pe ecranul ATM-ului sau pot fi tip�rite �i eliberate automat. Dac� un posesor al unui card opteaz� pentru plata facturilor pentru sumele datorate furnizorilor, el introduce datele necesare pentru identificarea contului, termenul limit� pân� la care trebuie efectuat� plata �i adresa electronic� la care va fi efectuata aceasta. Analiza fluxului de numerar ofer� de�in�torului cardului date referitoare la intr�rile �i ie�irile din momentul ultimei utiliz�ri a cardului. Pentru decizii financiare �i de management, utilizatorul cardului, pe baza datelor introduse, poate primi mai multe variante de utilizare a sumei respective. In func�ie de decizia sa, poate selecta varianta dorit�, confirmând astfel �i opera�iunea.

Eliberarea numerarului de la ghi�eele b�ncilor

Dac� de�in�torul cardului opteaz� pentru eliberarea numerarului de la ghi�eul unei b�nci, opera�iunea este supusa autoriz�rii. Aceast� opera�iune poate fi întâlnit� în urm�toarele situa�ii: - banca respectiv� nu de�ine ATM; - din motive tehnice, cardul respectiv nu poate fi utilizat prin intermediul ATM- ului; - suma pe care o solicit� de�in�torul cardului dep��e�te plafonul zilnic al tranzac�iilor derulate prin intermediul ATM-ului s.a.m.d.


6.1.5. Organizarea Pie�ei Cardurilor în România Începutul cardurilor în România se reg�se�te în anul 1970, când persoanele str�ine nerezidente, care vizitau �ara în acea vreme, aveau „ privilegiul” ca la anumite hoteluri, restaurante, magazine, exclusiv s� utilizeze, ca mijloc de plat�, cardul. Dup� decembrie 1989, o dat� cu trecerea de la economia de comand� spre cea de pia�a, b�ncile comerciale române�ti s-au gândit ia emiterea propriilor carduri. In anul 1992 cinci societ��i bancare reunite au pus bazele unei societ��i comerciale, denumit� ROMCARD, �i au emis carduri proprii pe pia�a româneasc� (Banca Comercial� Român�, Banca Agricol�, Banca Român� pentru Dezvoltare, Banca Român� de Comer� Exterior – Bancorex �i Banca Comercial� „ Ion Tiriac” ). În anul 1995, in grupul celor cinci b�nci a intrat si BancPost. Preocupate în permanen�� de diversificarea produselor / serviciilor oferite clien�ilor �i de adaptarea activit��ii de specialitate la nivelul standardelor interna�ionale, principalele b�nci comerciale din România au proiectat si dezvoltat programe ambi�ioase de carduri. Cu ajutorul consultan�ilor - organisme specializate interna�ionale - în România a fost organizata in prima etapa a programelor de carduri pia�a de acceptare a acestor instrumente de plata. B�ncile comerciale promotoare au pornit in 1993 programe de procesare a tranzac�iilor derulate utilizând carduri emise de sistemul bancar interna�ional, în primul rând folosind sigla VISA si ulterior, dup� 1994, EUROCARD / MASTERCARD si AMERICAN EXPRESS. Pe lâng� eforturile privind opera�iunile de autorizare �i emitere propriu-zis� a cardurilor, b�ncile comerciale române�ti au realizat investi�ii importante pentru asigurarea unei re�ele adecvate, capabile s� ofere de�in�torilor de carduri numerarul prin intermediul ATM-urilor. Urm�rind procesarea tranzac�iilor cu carduri potrivit cerin�elor mondiale referitoare la b�ncile comerciale a luat fiin�� o societate comercial� denumit� ROMCARD, specializat� în prelucrarea automat� a opera�iunilor derulate prin carduri în România. Astfel, comercian�ilor români acceptan�i le-a fost creat� posibilitatea ob�inerii autoriza�iilor în maxim 30 secunde �i facilitatea decont�rii valutare în maxim dou� zile lucr�toare. Intr-un interval foarte scurt b�ncile comerciale au atras in sfera pl��ilor prin carduri to�i comercian�ii reprezentativi din România astfel încât la sfâr�itul anului 1996 pe teritoriul na�ional erau afi�ate sigle VISA, EUROCARD / MASTERCARD sau AMERICAN EXPRESS si erau acceptate carduri la decontare într-un num�r de 2 500 puncte comerciale române�ti. Specializarea acestora este diversificata, incluzând hoteluri, restaurante, magazine, benzinarii, agen�ii de turism. Procesarea tranzac�iilor derulate prin carduri a adus venituri substan�iale b�ncilor promotoare. Pe baza comisionului de procesare, b�ncile au încasat cel pu�in 2 milioane USD, acoperind astfel investi�ia lor ini�ial� în proiectul de acceptare. Un alt element important care a asigurat promovarea acestui instrument bancar ca mijloc de plata în economia româneasca l-au reprezentat programele de emisiune a cardurilor în moneda na�ional�. Acelea�i b�nci comerciale române�ti au demarat, începând cu 1996, procesul de emitere a cardurilor na�ionale (carduri cu acoperire valorica in depozite exprimate în moneda local�). În cazul tranzac�iilor electronice, comerciantul utilizeaz� un POS. Acest terminal, utilizat pentru transferul electronic al fondurilor, permite preluarea �i transmiterea informa�iilor privind plata cu card de la comerciant la centrul de autorizare. Folosind informa�ia con�inut� pe banda magnetic� a cardului �i prin tastarea PIN-ului de c�tre client �i a valorii tranzac�iei la POS, de c�tre comerciant, acesta din urm� prime�te autorizarea privind plata. Dup� autorizare, dispozitivul furnizeaz�


chitan�a de vânzare (nota de plat�) în dou� exemplare, din care unul r�mâne la comerciant, iar cel�lalt la client. Posesorul cardului autentific� tranzac�ia prin tastarea PIN-ului �i prin semnarea chitan�ei de vânzare (nota de plat�) editat� la imprimanta POS-ului. Decontarea sumelor respective are loc la intervale de timp mai mari, fapt ce îl dezavantajeaz� pe comerciant. Comercian�ii de pe teritoriul României pot accepta la plat� �i carduri emise în monede convertibile, dar valoarea tranzac�iilor va fi exprimat� în lei. În cazul tranzac�iilor pe Internet, site-ul web afi�eaz� formularul, clientul fiind invitat s� introduc�, în computerul server, datele de identificare ale cardului (numele �i PIN-ul). Aceste date sunt transmise la un procesor de carduri (site specializat), care sorteaz� datele primite �i le transmite b�ncii emitente a cardului (mandatare). Banca transmite procesorului autorizarea (sau infirm� autenticitatea cadrului) �i blocheaz� în contul clientului suma respectiv�. Dup� primirea, de c�tre banc�, a documentelor care atest� livrarea m�rfii, aceasta pl�te�te vânz�torului suma aferent�.

Perspectivele pie�ei cardurilor în România Urmând tendin�a mondial� de automatizare a opera�iunilor bancare, care în mare m�sur� a permis reducerea numerarului din circula�ie, în România este necesar� intensificarea eforturilor de dep��ire a tradi�iei de mediu de afaceri bazat pe numerar. B�ncile pot ac�iona în special asupra persoanelor fizice - segmentul de clien�i ale c�ror opera�iuni cu numerar nu sunt restric�ionate din punct de vedere legislativ. Vânz�rile de carduri c�tre acest segment de pia�a constituie una din c�ile de reducere a numerarului aflat în circula�ie, dar nu este eficient� în lipsa unei re�ele adecvate de comercian�i acceptan�i pentru plat� a respectivelor carduri. Un factor important al dezvolt�rii pie�ei cardurilor în România îl constituie orientarea b�ncilor c�tre comercian�i. Extinderea posibilit��ii de a utiliza cardul cu prioritate pentru func�ia sa de plat� �i numai cu caracter incidental pentru cea de identificare va influen�a pozitiv vânz�rile de carduri. În timp ce, pe plan mondial, în prezent, se constat� o concuren�� acerb� a institu�iilor specializate pentru dezvoltarea mijloacelor de plat� eficiente pentru comer�ul electronic, în România au loc demersurile de natura legislativ�, menite s� permit� furnizorilor de servicii cunoa�terea �i îndeplinirea condi�iilor pentru utilizarea corecta a instrumentelor implicate. Cardul, expresie a progresului tehnologic, instrument de identitate economic� �i social� a persoanei în cadrul sistemelor care asigur� globalizarea pl��ilor, este supus unui proces continuu de perfec�ionare. B�ncile din România, recunoscând poten�ialul pie�ei cardurilor, atât prin rezolvarea problemelor de acceptare, cât �i prin diversificarea ofertei, dezvolt� o infrastructur� modern� de plat� în România. Sistemul de plat� utilizând carduri de debit �i de credit este inclus în infrastructura na�ional�, în aceea�i m�sur� cu sistemul na�ional legal, sistemul energetic, sistemul de transporturi s.a. Dezvoltarea afacerilor utilizând carduri în �ara noastr� poart� amprenta celor care le gândesc �i le conduc. România de�ine un poten�ial foarte bun pentru cardurile adresate atât companiilor, cât �i angaja�ilor acestora.


Pentru a întâmpina nevoile companiilor mici (în special a IMM-urilor), VISA a lansat pe pia�a româneasc� cadrul Visa Business Electron, cu multiple facilit��i pentru cei afla�i la începutul afacerilor.

Pl��ile persoanelor fizice prin cont vor dep��i ca pondere pl��ile agen�ilor economici, iar controlul efectiv al fluxurilor monetare si reducerea presiunii pl��ilor cu numerar asupra masei monetare vor fi efective. Pl��ile prin carduri pot deveni in scurt timp un veritabil mecanism regulator al disfunc�ionalit��ilor micro sau macroeconomice contemporane, în condi�iile implement�rii �tiin�ifice �i administr�rii eficiente a rezultatelor ce pot fi ob�inute în acest domeniu.

6.2. Transferuri electronice interna�ionale

6.2.1. Sistemul SWIFT Transferurile de informa�ii în general �i de bani în special necesit� îndeplinirea de c�tre sistemul de transfer �i procedurile aferente a dou� condi�ii de baza: rapiditatea �i securitatea, la care se adaug� a treia condi�ie important�: costul transferului, care nu poate fi neglijat. Pentru îndeplinirea acestor cerin�e, în 1973 a fost înfiin�at� la Bruxelles de c�tre 293 de b�nci din 15 ��ri o societate de drept belgian: SWIFT – denumire ce provine de la titulatura complet�: Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunications. Sistemul de transfer SWIFT a devenit opera�ional în 1977, timp în care au fost solu�ionate multiple probleme, printre care pot fi men�ionate cele aferente limbajului de comunicare, formatelor standard aferente mesajelor financiare ce sunt transmise, re�eaua de telecomunica�ii, solu�iile soft, securitatea sistemului s.a. Sistemul SWIFT este practic o re�ea de comunica�ii, prin intermediul c�reia sunt transmise informa�ii, pe baza c�rora pot fi efectuate pl��i de la o banc� la alta, pot fi derulate tranzac�ii cu devize, sunt vehiculate informa�ii aferente opera�iunilor de acreditiv, incasso s.a.

Principii de func�ionare

SWIFT reprezint� un sistem de comunicare care se bazeaz� pe principiul transmiterii reciproce de informa�ii între dou� b�nci sau între oarecare doi participan�i. Banca ini�iatoare a trimiterii mesajului �i cea destinatar�/receptoare a mesajului nu se afl� în leg�tur� direct�, informa�ia fiind transmis� prin intermediul centrului de operare la care este racordat� �ara din care porne�te mesajul. In prezent exist� patru asemenea centre: dou� în Olanda (Amsterdam), unul în Belgia (Bruxelles) �i unul în SUA (Culpeper). Data conect�rii este cel mai important element în procesul de implementare, întregul proiect fiind conceput în func�ie de aceasta. Exist�, în mod normal, 4 date de conectare: Martie; Iunie; Septembrie; Decembrie. Principalele etape ale implement�rii sistemului S.W.I.F.T. sunt:

1. Luarea deciziei se refera la: - selectarea unei adrese SWIFT; - alegerea echipamentului �i configurarea sa; - completarea documenta�iei necesare. 2. Preg�tirile includ: - atribuirea responsabilit��ilor; - preg�tirea personalului; - documentarea intern�;


- schimbul de coduri de autentificare cu viitorii coresponden�i SWIFT; - planul de armonizare a traficului. 3. Testarea �i conectarea vizeaz�: - definitivarea loca�iei; - instalarea echipamentelor; - testarea off-line; - verificarea conect�rii �i a codurilor de autentificare

Schema dup� care se deruleaz� o tranzac�ie prin intermediul SWIFT este prezentat� în figura nr. 1.

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�� !�"��!��

!�� !�� !��

��

��!�

Figura nr. 1

Nota�iile au urm�toarele semnifica�ii: SAP - SWIFT Acces Points sunt punctele care permit accesul utilizatorilor la sistem.

Acestea pot fi reprezentate de linii individuale de acces, pentru un singur utilizator, sau linii comune de acces, pentru mai mul�i utilizatori.

CP - Communications Processors reprezint� procesoarele de comunicare, ele asigurând leg�tura dintre utilizatori �i procesoarele regionale, unde se realizeaz� primele verific�ri �i codificare a informa�iilor.

RP - Regional Processors sunt procesoarele regionale; in general, este alocat câte un astfel de procesor pentru fiecare �ar� membr�, iar în cazul în care traficul de mesaje solicit�, poate fi implementat �i un al doilea procesor. Orice informa�ie care ajunge în acest procesor este supus� unei proceduri de verificare a codurilor, a totalurilor de control, validare a mesajelor, confirm�ri de mesaje.

SP - Slice Procesors constituie procesoarele intermediare care asigur� controlul si direc�ionarea mesajelor în sistem, depozitarea copiilor mesajelor în condi�ii de securitate, prelucrarea informa�iilor.

SCP - System Control Processors sunt procesoarele de control care supravegheaz� întregul sistem, realizând doar validarea cererilor de acces �i controlul accesului în sistem, nestocând nici un fel de mesaje �i neprocesându-le.


SP �i SCP sunt plasate în SCC - System Control Centers, respectiv centrele de control a sistemului. Ini�ial au fost instalate dou� centre: în Olanda la Zoeterwoude �i în SUA la Culpeper. Ulterior, in 1987 când s–a trecut la SWIFT 2, au mai fost instalate dou� asemenea centre. SWIFT 2 utilizeaz� o tehnologie avansata, m�rind capacitatea de procesare a informa�iilor si oferind servicii noi si diversificate clien�ilor. Re�eaua SWIFT este ap�rat� împotriva: - pierderii, transmiterii gre�ite, depozitarii cu erori a mesajelor; - pierderii confiden�ialit��ii, modific�rii frauduloase a mesajelor. În cazul în care în sistem apare o defec�iune ce ar putea afecta buna lui func�ionare �i performan�ele sale, utilizatorii sunt anun�a�i imediat prin unul dintre urm�toarele tipuri de mesaje: pe unitatea de r�spuns automat, media, în programul de informa�ii specific al sistemului ori prin raportul global asupra st�rii sistemului. De asemenea, utilizatorii vor fi anun�a�i în momentul în care situa�ia va reveni la normal. Re�eaua SWIFT este accesibil� majorit��ii institu�iilor financiare localizate în ��rile membre precum �i subsidiarelor acestora localizate în alte ��ri, dar tot membre. In calitate de utilizatori ai SWIFT se afl�:

a. B�ncile membre; b. B�ncile membre de categoria a doua; c. Participan�ii.

a. B�ncile membre – centralele acestora pot fi ac�ionari �i au dreptul de a participa la vot; pentru a deveni membr�, o banc� trebuie s� urmeze procedura de admitere specific�, dosarul trebuind s� fie aprobat de Comitetul director al SWIFT. b. B�ncile membre de categoria a doua sunt fie persoane juridice de�inute direct (în propor�ie de minim 90%) sau indirect (100%) de o banc� membr�, fie sucursale str�ine ale unei b�nci membre, de�i aceste institu�ii nu trebuie s� fie localizate obligatoriu în aceea�i tar� ca �i banca membr� ce le de�ine, dar trebuie s� fie localizate într-o tar� membr� SWIFT. Subsidiarii de�inu�i în mod direct de o banc� membr� pot, la rândul lor, cere statutul de membru deplin ori pe cel de membru de categoria a doua. Sucursalele str�ine ale b�ncilor membre pot fi doar membri de categoria a doua. c. Participan�ii pot fi: - dealerii, pie�ele oficiale de valori mobiliare �i instrumente financiare; - brokerii de pe pie�ele monetare; - emiten�ii cecurilor de c�l�torie; - companiile ce ofer� servicii de administrare; - furnizorii unor servicii de custodie �i confiden�ialitate; - organiza�iile ce ofer� servicii de registru �i transfer; - institu�iile de management al investi�iilor; - participan�ii la compensarea intern�; Re�eaua SWIFT re�ine copii ale tuturor mesajelor (textul complet) precum �i succesiunea tuturor acces�rilor sistemului pentru o perioad� de maxim 4 luni. De asemenea, toate înregistr�rile mesajelor asupra c�rora exista o notificare de pierdere sunt re�inute pân� la solu�ionarea situa�iei.

Responsabilitatea utilizatorului Accesul la sistem: din momentul în care func�ionarea unui terminal logic a fost autorizat� de sistem, utilizatorul devine responsabil de controlul utiliz�rii sale, care include evidenta codurilor intr�rilor �i ie�irilor din sistem, p�strarea securit��ii acces�rii �i select�rii fiec�rui terminal logic �i


utilizarea corect� a acestora. Autentificarea mesajelor: utilizatorii re�elei au responsabilitatea transmiterii reciproce a codurilor de autentificare c�tre coresponden�ii lor �i a asigur�rii corectei autentific�ri a mesajelor. Pentru a-i ajuta pe utilizatori, SWIFT furnizeaz� un algoritm si verific� existen�a autentificatorului în categoriile de mesaj specifice, dar nu este implicat în procesul de autentificare. Autentificarea este o component� extrem de important� în securitatea re�elei; pentru utilizatorii cu un volum semnificativ al traficului se recomand� o modificare a codurilor la fiecare sase luni. Dac� securitatea codurilor a fost afectata, se impune schimbarea imediat� a acestora. La primirea mesajelor, utilizatori trebuie s� introduc� în sistem confirm�ri ale acestora (UAK – r�spuns pozitiv al utilizatorului, UNK – r�spuns negativ al utilizatorului), semnificând faptul c� mesajele au fost acceptate sau respinse. Confirmarea, indiferent de natura ei, este înregistrat� în eviden�a transmiterilor. Acceptarea (UAK) semnific� faptul c� utilizatorul are responsabilitatea pentru mesajul respectiv, iar dac� mesajul este respins (UNK), sistemul încearc� s� îl retransmit� de 10 ori pân� când îl abandoneaz�. Transmiterea mesajelor: utilizatorul este cel care stabile�te priorit��ile pentru mesajele pe care le transmite �i le prime�te. Verificarea situa�iei mesajelor este responsabilitatea utilizatorului in privin�a celor primite �i celor transmise, care trebuie acceptate sau respinse de SWIFT �i ulterior de c�tre destinatar, pentru cele confirmate de sistem. Utilizarea acestui sistem de transfer presupune o serie de avantaje materiale �i nemateriale. În cadrul avantajelor materiale pot fi men�ionate:

a. cre�terea eficien�ei personalului; b. administrarea mai buna a fondurilor; c. reducerea cheltuielilor generate de b�ncile corespondente; d. sc�derea num�rului de echipamente telex necesare precum �i

a num�rului de linii. Avantajele nemateriale includ:

a. caracterul privat al tranzac�iilor; b. accesul interna�ional direct; c. ameliorarea serviciilor oferite clien�ilor; d. asistenta prezent� în permanen��; e. îmbun�t��irea productivit��ii; f. reducerea riscului de eroare.

6.2.2. Sistemul TARGET

In ianuarie 1997 Parlamentul European a stabilit cadrul pentru derularea transferurilor interna�ionale pe baz� brut�. In acest sens a fost instituit un nou sistem pentru decont�rilor în noua moned� comun� – EURO, ce a devenit opera�ional din 4 ianuarie 1999. Sistemul poart� denumirea de TARGET, reprezentând prescurtarea func�ionalit��ii sale: Trans-European Automated Real-time Gross Settlement Express Transfer, �i asigurând un transfer monetar în timp real, specializat pentru noua moned�. Înfiin�area acestui sistem ofer� o rapiditate extrem� în derularea pl��ilor între ��rile membre ale


Uniunii Europene �i este o premis� important� pentru: - stabilirea politicii monetare comune; - func�ionarea pie�ei monetare europene; - cre�terea eficien�ei si asigurarea unui mecanism sigur pentru pl��ile din cadrul U.E.; - realizarea unei gestionari mai eficiente a lichidit��ilor. Sistemul este alc�tuit din 15 sisteme na�ionale de pl��i RTGS – National Real Time Gross settlements System, sisteme care sunt interconectate prin intermediul unei re�ele electronice de procesare automat� a datelor. La cele 15 sisteme na�ionale se adaug� �i sistemul propriu de pl��i al B�ncii Centrale Europene: EPM – European Central Bank Payment Mechanism. Prin construc�ia sa, sistemul permite accesarea de c�tre aproape toate institu�iile de credit din interiorul U.E., existând în anul 2000 peste 5000 de participan�i activi la sistem. Derularea pl��ilor prin acest sistem poate fi realizata zilnic între orele 7 a.m. – 6 p.m., având la baz� ora Frankfurt pe Main. Pentru client sistemul este accesibil pân� la ora 5 p.m. Sistemul nu vizeaz� finalizarea doar a unor pl��i dintr-o �ar� a Uniunii Europene c�tre o alt� �ar� din U.E., programul de lucru se suprapune cu programul de lucru din re�eaua electronic� de pl��i aferent� Sistemului Rezervelor Federale din S.U.A �i cu cel al B�ncii Japoniei, suprapunere ce se realizeaz� în primele ore ale dimine�ii �i respectiv la sfâr�itul zilei. Sistemul este închis în zilele de sâmb�t� �i duminic�, la care se adaug� �i dou� zile de s�rb�toare unanim acceptate de c�tre toate statele participante la sistem: Ziua de Cr�ciun �i de Anul Nou. Op�ional, la aceste zile în care sistemul este închis, fiecare sistem na�ional de pl��i poate stabili zilele în care, conform s�rb�torilor locale, nu sunt efectuate pl��i, deci respectivul sistem na�ional este închis. Aceste zile „ suplimentare” sunt aduse la cuno�tin�a B�ncii Centrale Europene �i sunt cuprinse în calendarul de operare al sistemului. Odat� elaborat acest calendar, el este pus la dispozi�ia participan�ilor. Construirea sistemului TARGET a fost ini�iat� simultan în fiecare banc� na�ional� din cadrul Uniunii Europene in 1997. Din semestrul al doilea al anului 1997 a început testarea fiec�rui modul al sistemului, ce s-a derulat pe parcursul a 18 luni. Din semestrul al doilea al anului 1998 s-a trecut pentru o perioad� de �ase luni la testarea complet� a sistemului, ce a cuprins toate modulele �i procedurile de lucru. In aceast� faz�, pentru realizarea unor condi�ii de testare cât mai apropiate de realitate, au fost conectate �i unele institu�ii de credit. Dup� trecerea cu succes de teste �i confirmarea bunei func�ionalit��i a sistemului din punct de vedere al exactit��ii, rapidit��ii �i securit��ii transferului informa�iilor a sistemul fost declarat opera�ional �i a fost pus în func�iune. Sistemul este conceput ca o plat� ini�iat� pentru a se finaliza în maxim câteva minute. Timpul de operare se consider� c� începe în momentul în care este debitat contului participantului care trimite banii (ini�iatorul transferului) �i se încheie în momentul în care este creditat contul beneficiarului transferului. Toate b�ncile centrale na�ionale sunt prev�zute cu un sistem de tipul „ Backup” care asigur� condi�iile necesare func�ion�rii permanente a sistemului, iar în situa�ia c�derilor accidentale ale sistemului, acestea nu pot dep��i o or�. Dep��irea acestui interval este posibil� doar în cazul unor dezastre imprevizibile. Pentru asigurarea unei viteze mari de lucru, capacit��i de procesare �i securit��i maxime a informa�iilor este utilizat sistemul S.W.I.F.T. Accesarea sistemului �i adresarea unei pl��i se realizeaz� pe baza unei adrese construite pe modelul SWIFT. Dup� cum este deja cunoscut, SWIFT a elaborat �i standardizat codul bancar de identificare BIC (Bank Identifier Code). In plus, pe lâng� codul de adresare a mesajului, pentru a putea fi ini�iat un transfer este necesar ca fiecare institu�ie de credit s� aib� deschis un cont la


propria banc� central� na�ional�, cont prin care urmeaz� s� se deruleze tranzac�iile TARGET. Odat� ce adresa de destina�ie este confirmat� de c�tre sistem, are loc instantaneu creditarea contului beneficiarului, iar acesta poate dispune în mod direct �i imediat de bani. Prin modul în care este conceput sistemul este asigurat� posibilitatea realiz�rii unei gestiuni superioare a lichidit��ilor în cursul unei zile, la nivelul b�ncilor centrale na�ionale. In acest sens func�ioneaz� principiul conform c�ruia încas�rile din cursul unei zile operative apar�in b�ncii receptoare. Astfel sumele primite de la un sistem na�ional pot fi utilizate pentru pl��i c�tre acela�i sistem din aceea�i zi. În vederea asigur�rii unei operativit��i mai mari în derularea pl��ilor prin intermediul TARGET �i pentru a se putea beneficia de facilit��i de plat�, b�ncile participante trebuie s� dispun� de garan�ii, pe baza c�rora ele pot beneficia de credite gratuite, pe parcursul zilei, acordate de c�tre b�ncile centrale na�ionale proprii. Garan�iile acceptate, aferente creditelor acordate în euro, sunt stabilite de c�tre fiecare banc� central� na�ional� �i pot proveni inclusiv de la alte b�nci centrale. Stabilirea garan�iilor �i derularea oper ativ� a procesului de creditare corespund unui sistem de politici monetare implementat de b�ncile centrale na�ionale la sugestia B�ncii Centrale Europene. Mecanismul de creditare vizeaz� în special pl��ile mari, care sunt avute în vedere de c�tre TARGET �i care necesit� o finalizare rapid� si se refer�, in plus, la tranzac�iile aferente pie�ei monetare �i cu valuta. Se poate men�iona c� nu exist� limite maxime sau minime în ceea ce prive�te valoarea unei pl��i ce este realizat� prin intermediul TARGET, sistemul putând fi accesat inclusiv pentru pl��ile mici ale participan�ilor. M�rimea sumei ce este pl�tit� nu impune prioritate în derularea transferului prin sistem. Costurile transferurilor interna�ionale sunt stabilite dup� o scal� regresiv�: 1,75 EUR pentru primele 100 de tranzac�ii/lun�; 1,00 EUR pentru urm�toarele 900 de tranzac�ii/lun�; 0,80 EUR pentru mai mult de 1 000 de tranzac�ii/lun� Plata costurilor men�ionate este efectuat� de c�tre ini�iatorul transferului în favoarea propriei b�nci centrale na�ionale. În urma analiz�rii costurilor actuale aferente transferurilor interna�ionale în sistemul european, a rezultat un nivel relativ ridicat, nivel ce este suplimentat cu diverse elemente cum ar fi: costuri SWIFT, po�t�, alte cheltuieli aferente comunic�rii. Sistemul de pl��i pe baz� brut� a fost ini�iat de c�tre Banca Central� European� �i dore�te s� r�spund� urm�toarelor obiective ini�iale: - Instalarea definitiv� în 2002; - Acordarea priorit��ii si sc�derea substan�ial� a costurilor pl��ilor interna�ionale; - Timpul de efectuare a unei pl��i interna�ionale s� fie comparabil cu timpul unei pl��i na�ionale; - Implementarea cât mai rapid� a noilor standarde. SWIFT a implementat deja BIC, iar Comitetul European pentru Standarde Bancare (ECBS) a implementat numerelor de cont bancar interna�ional (IBAN), care permit o procesare cu succes a pl��ilor mici, reducerea substan�ial� a costurilor �i a timpilor de execu�ie a transferului. Derularea unui transfer prin intermediul TARGET se deruleaz� dup� urm�toarea procedur�: banca ini�iatoare efectueaz� viramentul c�tre propria banc� central� na�ional� pe cale electronic�, (a se vedea figura urm�toare).


Figura nr. 2

Dup� efectuarea verific�rilor de rigoare (autenticitate, integralitatea pl��ii, modul de completare a câmpurilor, codul bancar de identificare pentru ini�iator �i destinatar s.a.) banca central� din sistemul de pl��i na�ional ini�iator va lansa plata prin intermediul re�elei SWIFT c�tre banca central� na�ional� din sistemul de pl��i c�ruia îi apar�ine banca destinatar�. Recunoa�terea destina�iei este efectuat� de SWIFT utilizând BIC standardizat. Banca central� na�ional� 2, dup� receptarea sumei, transmite informa�ia electronic c�tre banca de destina�ie. Prezentarea acestei proceduri este realizat� în figura nr. 2.

Asem�n�rile �i Deosebirile dintre SWIFT �I TARGET

- Moneda de plat� utilizata in cazul sistemului TARGET este euro. Aceasta nu este valabil� �i în cazul SWIFT, în cadrul c�ruia are loc doar un transfer de informa�ii, spre deosebire de sistemul TARGET care este un sistem de pl��i.

- În cazul ambelor sisteme viteza de lucru este comparabil� �i corespunde conceptului de timp real. Diferen�ieri apar în ceea ce prive�te aria de acoperire: in cazul SWIFT s-ar putea considera c� este total� (189 de ��ri), iar în cazul TARGET ea se rezuma în 2003 la doar 15 ��ri.

- SWIFT urm�re�te doar transmiterea de informa�ii, spre deosebire de TARGET prin intermediul c�ruia se urm�re�te �i implementarea unor politici monetare comune pe baza mecanismului de creditare plafonat� a utilizatorului în cursul zilei operative.

- În ambele cazuri plata serviciului de transmitere este realizat� de c�tre ini�iator: în cazul TARGET costul este în func�ie de num�rul mesajelor transmise lunar, iar în cazul SWIFT este în func�ie de m�rimea mesajului, valoarea mesajului �i prioritatea acestuia (prioritate normal� sau urgenta). In ambele cazuri nu exist� diferen�ieri de tarif în func�ie de destina�ie.

- Sistemul SWIFT func�ioneaz� non-stop, 24 de ore pe zi, 7 zile pe s�pt�mân�, în timp ce sistemul TARGET func�ioneaz� doar în zilele lucr�toare, de luni pân� vineri, de la ora 7 AM pân� la 6 PM, la care se adaug� excep�iile aferente zilelor de s�rb�tori na�ionale locale când segmentele corespunz�toare sunt închise.


Teste de autoevaluare: 1. Descrie�i p�r�ile implicate în opera�iunile pe baz� de carduri bancare. 2. Prezenta�i elementele definitorii ale transferurilor interna�ionale pe suport electronic.

TESTE GRIL�

1. Opera�iunea de leasing const� în: a. închirierea unui bun cu posibilitatea ulterioar� de achizi�ie; b. încasarea unei crean�e înainte de scaden��; c. vânzarea unei crean�e. 2. Moneda electronic� este reprezentat� de: a. valuta tranzac�ionat� la casele de schimb; b. rezervele minime obligatorii ale institu�iilor de credit; c. mijloacele de plat� stocate pe suport electronic. 3. În România, o banc� poate func�iona sub forma juridic� de: a. societate cu r�spundere limitat�; b. societate pe ac�iuni; c. societate în comandit� special�. 4. În categoria opera�iunilor pasive ale institu�iilor de credit sunt cuprinse: a. emisiunea de ac�iuni �i titluri de participare; b. constituirea de rezerve din profitul ob�inut; c. acceptarea depozitelor; d. finan��ri primite de la alte institu�ii de credit sau de la institu�ii ale statului; e. credite acordate persoanelor fizice sau juridice; f. opera�iuni de plasament; g. închirierea unor casete de siguran��. 5. În cadrul opera�iunilor institu�iilor de credit dobânda pasiv� este reprezentat� de: a. dobânda cu care institu�ia de credit ofer� împrumuturi unor persoane fizice sau juridice; b. dobânda cu care institu�ia de credit se împrumut� pentru a ob�ine fonduri; c. diferen�a negativ� dintre dobânda cu care institu�ia de credit ofer� împrumuturi �i dobânda cu

care se împrumut�.

6. Printre aspectele luate în considerare pentru autorizarea unei institu�ii de credit se num�r�: - nivelul minim al capitalului social; - calificarea �i experien�a profesional� a persoanelor numite în calitate de conduc�tor sau

administrator; - experien�a �i independen�a auditorului financiar; - forma juridic�; - experien�a profesional� a ac�ionarilor.


7. În categoria opera�iunilor conexe intermedierii financiare pe care institu�iile de credit le practic� sunt incluse: a. oferirea de informa�ii clien�ilor cu privire la situa�ia depozitelor acestora; b. oferirea de informa�ii clien�ilor cu privire la situa�ia creditelor acestora; c. închirierea unor casete de siguran��. 8. În general, pentru încadrarea unei entit��i în categoria institu�iilor de credit, în legisla�ia unei ��ri sunt folosite criterii care se refer� la: a. forma juridic�; b. un nivel minim obligatoriu pentru capitalul social; c. activit��ile permise. 9. Opera�iunea de factoring const� în: a. închirierea unui bun cu posibilitatea ulterioar� de achizi�ie; b. încasarea unei crean�e înainte de scaden��; c. vânzarea unei crean�e. 10. În categoria opera�iunilor pasive ale institu�iilor de credit sunt cuprinse: a. finan��ri primite de la alte institu�ii de credit sau de la institu�ii ale statului; b. constituirea de rezerve din profitul ob�inut; c. acceptarea depozitelor; d. emisiunea de ac�iuni �i titluri de participare; e. credite acordate persoanelor fizice sau juridice; f. opera�iuni de plasament; g. închirierea unor casete de siguran��. 11. În cadrul opera�iunilor institu�iilor de credit dobânda activ� este reprezentat� de: a. dobânda cu care institu�ia de credit ofer� împrumuturi unor persoane fizice sau juridice; b. dobânda cu care institu�ia de credit se împrumut� pentru a ob�ine fonduri; c. diferen�a pozitiv� dintre dobânda cu care institu�ia de credit ofer� împrumuturi �i dobânda cu

care se împrumut�. 12. Opera�iunea de scontare const� în: a. închirierea unui bun cu posibilitatea ulterioar� de achizi�ie; b. încasarea unei crean�e înainte de scaden��; c. vânzarea unei crean�e. 13. Într-un sens larg, pe lâng� b�nci �i institu�ii emitente de moned� electronic�, pot fi incluse în categoria institu�iilor de credit: a. cooperativele de credit; b. comercian�ii – persoane fizice; c. societ��ile de leasing; d. c�m�tarii; e. institu�ii financiare specializate în tranzac�ii cu valori mobiliare; f. institu�ii financiare specializate în opera�iuni de factoring. 14. Pentru ca o intermediere financiar� s� fie profitabil� este necesar ca: a. dobânda activ� s� o dep��easc� pe cea pasiv�; b. dobânda pasiv� s� o dep��easc� pe cea activ�; c. volumul creditelor s� fie mai mare decât volumul depozitelor.


15. În domeniul institu�iilor de credit riscul de sistem const� în: a. posibilitatea ca una din institu�iile de credit s� nu poat� face fa�� pl��ilor; b. probabilitatea ca una din institu�iile de credit s� dea faliment; c. posibilitatea ca dificult��ile unei institu�ii de credit s� pun� în pericol �i alte institu�ii de credit legate de aceasta. 16. Un credit de trezorerie constituie: a. un împrumut acordat unei firme f�r� o destina�ie prestabilit�, fiind folosit de aceasta pentru a face fa�� unor diverse pl��i care apar în activitatea curent�; b. un împrumut care are la baz� un angajament al unei institu�ii de credit de a pune la dispozi�ia debitorului fonduri b�ne�ti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumit� perioad� de timp �i în condi�ii prestabilite; c. un credit acordat pentru construc�ia, reabilitarea, consolidarea sau extinderea unui imobil asupra c�ruia se instituie ipotec� pentru garantarea împrumutului; d. un credit acordat pentru finan�area unor anumite opera�iuni din activitatea debitorului. 17. În categoria opera�iunilor din afara intermedierii financiare pe care institu�iile de credit le practic� sunt incluse: a. oferirea de informa�ii clien�ilor cu privire la situa�ia depozitelor acestora; b. oferirea de informa�ii clien�ilor cu privire la situa�ia creditelor acestora; c. închirierea unor casete de siguran��. 18. Ca element tehnic al unui credit, suma datorat� reprezint�: a. totalitatea dobânzilor �i ratelor pe care debitorul urmeaz� s� le pl�teasc� institu�iei de credit; b. crean�a pe care creditorul o are la un moment dat asupra debitorului; c. totalitatea comisioanelor, dobânzilor �i ratelor pe care debitorul urmeaz� s� le pl�teasc� institu�iei de credit. 19. O linie de credit constituie: a. un împrumut acordat unei firme f�r� o destina�ie prestabilit�, fiind folosit de aceasta pentru a face fa�� unor diverse pl��i care apar în activitatea curent�; b. un împrumut care are la baz� un angajament al unei institu�ii de credit de a pune la dispozi�ia debitorului fonduri b�ne�ti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumit� perioad� de timp �i în condi�ii prestabilite; c. un credit acordat pentru construc�ia, reabilitarea, consolidarea sau extinderea unui imobil asupra c�ruia se instituie ipotec� pentru garantarea împrumutului; d. un credit acordat pentru finan�area unor anumite opera�iuni din activitatea debitorului. 20. Ca element tehnic al unui depozit, suma depus� reprezint�: a. crean�a pe care deponentul o are la un moment dat asupra depozitarului; b. dobânzile pe care depozitarul le datoreaz� deponentului; c. dobânzile �i comisioanele pe care depozitarul le datoreaz� deponentului. 21. Ca element tehnic al unui credit, perioada de gra�ie constituie: a. perioada de timp în cadrul c�reia întreaga sum� împrumutat� este pus� la dispozi�ia debitorului în una sau mai multe tran�e; b. perioada de timp în cursul c�reia trebuie pl�tit� suma împrumutat�; c. perioada de timp în cadrul c�reia debitorul nu ramburseaz� suma împrumutat�, pl�tind în schimb dobânzile, comisioanele �i celelalte costuri ale creditului.


22. Un credit ipotecar constituie: a. un împrumut acordat unei firme f�r� o destina�ie prestabilit�, fiind folosit de aceasta pentru a face fa�� unor diverse pl��i care apar în activitatea curent�; b. un împrumut care are la baz� un angajament al unei institu�ii de credit de a pune la dispozi�ia debitorului fonduri b�ne�ti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumit� perioad� de timp �i în condi�ii prestabilite; c. un credit acordat pentru construc�ia, reabilitarea, consolidarea sau extinderea unui imobil asupra c�ruia se instituie ipotec� pentru garantarea împrumutului; d. un credit acordat pentru finan�area unor anumite opera�iuni din activitatea debitorului. 23. Autorizarea unei institu�ii de credit poate fi retras� atunci când: a. s-a pronun�at o hot�râre cu privire la falimentul institu�iei de credit; b. ac�ionarii institu�iei de credit au decis dizolvarea �i lichidarea acesteia; c. nu mai sunt îndeplinite condi�iile care au stat la baza emiterii autoriza�iei; d. autorit��ile apreciaz� c� men�inerea autoriza�iei pericliteaz� interesele deponen�ilor �i ale altor

creditori; e. se constat� c� autoriza�ia a fost ob�inut� prin mijloace ilegale; f. exist� o cerere în acest sens din partea institu�iilor de credit concurente. 24. Printre motivele pentru care activitatea institu�iilor de credit este supus� unor reglement�ri destul de stricte se num�r�: a. faptul c� institu�iile de credit administreaz� resurse financiare atrase face ca, în cazul incapacit��ii de plat�, pot fi afecta�i deponen�ii �i investitorii; b. faptul c� prin opera�iuni speculative o institu�ie de credit care dispune de resurse financiare semnificative poate destabiliza pie�ele de capital; c. faptul c�, prin reglementarea activit��ii de creditare, autorit��ile î�i pot îndeplini unele din obiectivele politicii monetare; d. pericolul angren�rii institu�iilor de credit în activit��i ilegale: evaziune fiscal�, sp�larea banilor etc. 25. Un cont curent este: a. un depozit la vedere prin intermediul c�ruia o persoan� fizic� sau juridic� poate încasa diferite sume de bani sau poate face pl��i limitate de suma depus�; b. un depozit la termen care îmbrac� forma unui înscris emis de institu�ia de credit; c. un împrumut bazat pe un angajament al unei institu�ii de credit de a pune la dispozi�ia debitorului fonduri b�ne�ti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumit� perioad� de timp �i în condi�ii prestabilite. 26. Garan�ia personal� asociat� unui credit presupune: a. garantarea creditului, f�r� deposedarea debitorului, printr-un bun imobil; b. garantarea creditului, cu sau f�r� deposedarea debitorului, printr-un bun mobil; c. plata obliga�iilor financiare ale debitorului, atunci când acesta este incapabil s� le onoreze, de c�tre una sau mai multe persoane care s-au angajat în acest sens. 27. Ca element tehnic al unui credit, perioada de tragere constituie: a. perioada de timp în cadrul c�reia întreaga sum� împrumutat� este pus� la dispozi�ia debitorului în una sau mai multe tran�e; b. perioada de timp în cursul c�reia trebuie pl�tit� suma împrumutat�; c. perioada de timp în cadrul c�reia debitorul nu ramburseaz� suma împrumutat�, pl�tind în


schimb dobânzile, comisioanele �i celelalte costuri ale creditului. 28. Scaden�ele intermediare ale unui credit reprezint�: a. momentele de timp la care devin exigibile ratele creditului, cu excep�ia ultimei dintre acestea; b. momentele de timp la care devin exigibile dobânzile creditului; c. momentele de timp la care devin exigibile comisioanele creditului. 29. Conform reglement�rilor, conduc�torii �i administratorii unei institu�ii de credit se g�sesc în situa�ia / situa�iile unor conflicte de interese atunci când: a. sunt parte, ca persoane fizice, a unei tranzac�ii cu institu�ia de credit; b. au un interes material sau o rela�ie material� cu o persoan� care este parte dintr-o tranzac�ie cu

institu�ia de credit; c. sunt administratori ai unei persoane juridice care este parte a unei tranzac�ii cu institu�ia de

credit. 30. Printre serviciile aferente unui credit pentru care debitorul poate fi obligat s� pl�teasc� diferite comisioane se num�r�: a. eliberarea de numerar; b. deschiderea �i administrarea unui cont; c. furnizarea de informa�ii despre cont; d. pl��i prin viramente. 31. Ca element tehnic al unui credit, perioada de rambursare constituie: a. perioada de timp în cadrul c�reia întreaga sum� împrumutat� este pus� la dispozi�ia debitorului în una sau mai multe tran�e; b. perioada de timp în cursul c�reia trebuie pl�tit� suma împrumutat�; c. perioada de timp în cadrul c�reia debitorul nu ramburseaz� suma împrumutat�, pl�tind în schimb dobânzile, comisioanele �i celelalte costuri ale creditului. 32. Ipoteca asociat� unui credit presupune: a. garantarea creditului, f�r� deposedarea debitorului, printr-un bun imobil; b. garantarea creditului, cu sau f�r� deposedarea debitorului, printr-un bun mobil; c. plata obliga�iilor financiare ale debitorului, atunci când acesta este incapabil s� le onoreze, de c�tre una sau mai multe persoane care s-au angajat în acest sens. 33. Solvabilitatea unei întreprinderi este reprezentat� de: a. riscul ca debitorii s� nu î�i onoreze obliga�iile financiare; b. capacitatea firmei de a face fa��, cu ajutorul resurselor de care dispune, obliga�iilor financiare scadente într-o anumit� perioad� de timp; c. diferen�a dintre datoriile �i resursele proprii. 34. Reglement�rile cu privire la secretul profesional din activitatea unei institu�ii de credit vizeaz�: a. confiden�ialitatea pe care administratorii �i angaja�ii institu�iei de credit trebuie s� o p�streze asupra opera�iunilor �i conturilor unui client; b. confiden�ialitatea pe care un client este obligat s� o p�streze fa�� de opera�iunile institu�iei de credit; c. obliga�iile ac�ionarilor institu�iei de credit de a p�stra confiden�ialitatea asupra opera�iunilor �i conturilor unui client.


35. Un credit cu destina�ie special� constituie: a. un împrumut acordat unei firme f�r� o destina�ie prestabilit�, fiind folosit de aceasta pentru a face fa�� unor diverse pl��i care apar în activitatea curent�; b. un împrumut care are la baz� un angajament al unei institu�ii de credit de a pune la dispozi�ia debitorului fonduri b�ne�ti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumit� perioad� de timp �i în condi�ii prestabilite; c. un credit acordat pentru construc�ia, reabilitarea, consolidarea sau extinderea unui imobil asupra c�ruia se instituie ipotec� pentru garantarea împrumutului; d. un credit acordat pentru finan�area unor anumite opera�iuni din activitatea debitorului. 36. Printre scopurile pentru care sunt instituite reglement�rile cu privire la rezervele minime obligatorii �i plafoanele de credit se afl�: a. împiedicarea institu�iilor de credit de a-�i asuma riscuri prea mari; b. posibilitatea oferit� b�ncii centrale de a influen�a masa monetar�; c. stimularea crea�iei monetare.

37. Gajul asociat unui credit presupune: a. garantarea creditului, f�r� deposedarea debitorului, printr-un bun imobil; b. garantarea creditului, cu sau f�r� deposedarea debitorului, printr-un bun mobil; c. plata obliga�iilor financiare ale debitorului, atunci când acesta este incapabil s� le onoreze, de c�tre una sau mai multe persoane care s-au angajat în acest sens. 38. Un certificat de depozit este: a. un depozit la vedere prin intermediul c�ruia o persoan� fizic� sau juridic� poate încasa diferite sume de bani sau poate face pl��i limitate de suma depus�; b. un depozit la termen care îmbrac� forma unui înscris emis de institu�ia de credit; c. un împrumut bazat pe un angajament al unei institu�ii de credit de a pune la dispozi�ia debitorului fonduri b�ne�ti, în limita unui nivel convenit, pentru o anumit� perioad� de timp �i în condi�ii prestabilite. 39. Un cec trebuie s� cuprind�, conform reglement�rilor în vigoare, urm�toarele men�iuni obligatorii: a. denumirea de cec �i numele trasului; b. data, locul emiterii �i locul efectu�rii pl��ii; c. ordinul necondi�ionat de a pl�ti o anumit� sum� de bani; d. raportul dintre tr�g�tor �i beneficiar.

40. Acreditivul documentar neconfirmat este: a. acreditivul ce poate fi în orice moment modificat sau anulat, f�r� nici o notificare a beneficiarului; b. acreditivul documentar în care, la angajamentul irevocabil al b�ncii emitente, se adaug� angajamentul unei b�nci confirmatoare; c. acreditivul documentar transmis beneficiarului f�r� nici un angajament sau responsabilitate din partea b�ncii avizatoare, în afar� de autentificarea semn�turilor b�ncii emitente. 41. Biletul la ordin trebuie s� cuprind� urm�toarele men�iuni obligatorii:


a. promisiunea necondi�ionat� de a pl�ti o sum� determinat�; b. numele beneficiarului �i data emiterii; c. denumirea de bilet la ordin; d. raportul dintre beneficiar �i subscriitor. 42. Pentru ca “ Dispozi�ia de transfer” s� îndeplineasc� toate condi�iile de form� �i de fond, trebuie s� con�in� urm�toarele: a. denumirea unit��ii bancare ini�iatoare; b. contractul / factura, precum �i celelalte documente la care se refer� plata, în cazul persoanelor juridice; c. adresa, num�rul de cont beneficiarului. 43. Recep�ia unui ordin de plat� este procedura prin care: a. o institu�ie bancar� recunoa�te c� a primit spre autentificare, acceptare �i executare ordinul de plat�; b. o institu�ie bancar� recunoa�te persoanele pe care emitentul ordinului de plat� le-a autorizat s� semneze; c. o institu�ie bancar� recunoa�te obliga�ia de plat�. 44. Tr�g�torul unui cec este: a. persoana care emite cecul; b. persoana obligat� s� pl�teasc�; c. persoana care accept� cecul. 45. Cecul certificat reprezint�: a. un cec pentru care tr�g�torul poate condi�iona plata de identitatea dintre semn�tura persoanei care a primit cecul si semn�tura persoanei care încaseaz� respectivul cec la prezentare;

b. un titlu de credit la ordin, emis de c�tre o societate bancar� asupra unit��ilor sale teritoriale sau asupra altei societ��i bancare;

c. cecul pe care o societate bancar�, aflat� în pozi�ia de tras, confirm�, înaintea remiterii cecului c�tre beneficiar, existen�a fondurilor necesare efectu�rii pl��ii ordonate prin respectivul instrument de plat�. 46. Executarea ordinelor de plat� recep�ionate, autentificate �i acceptate este procedura prin care: a. unitatea bancar� ini�iatoare debiteaz� contul pl�titorului �i remite ordinele de plat� pe suport hârtie, în scopul transferului fondurilor b�ne�ti la beneficiar; b. unitatea bancar� ini�iatoare debiteaz� contul beneficiarului �i remite ordinele de plat� pe suport hârtie, în scopul transferului fondurilor b�ne�ti; c. debitorul execut� ordinul de plat� în termenul prev�zut de reglement�rile în vigoare. 47. Acreditivul documentar confirmat este: a. acreditivul ce poate fi în orice moment modificat sau anulat, f�r� nici o notificare a beneficiarului; b. acreditivul documentar în care, la angajamentul irevocabil al b�ncii emitente, se adaug� angajamentul unei b�nci confirmatoare; c. acreditivul documentar transmis beneficiarului f�r� nici un angajament sau responsabilitate din partea b�ncii avizatoare, în afar� de autentificarea semn�turilor b�ncii emitente. 48. Clauza "nu la ordin" înscris� pe un cec semnific�:


a. posibilitatea transmiterii prin gir; b. faptul ca urmeaz� sa fie pl�tit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie purt�torului instrumentului; c. faptul ca nu poate fi transmis prin gir. 49. Debit cardurile permit posesorilor: a. plata bunurilor �i serviciilor achizi�ionate; b. retrageri de numerar din ATM-uri sau de la ghi�eele b�ncii dintr-un credit nelimitat acordat pe numele s�u; c. împrumuturi prin linie de credit. 50. Subscriitorul unui bilet la ordin este persoana care: a. are calitatea de creditor; b. are calitatea de debitor; c. se oblig� în mod necondi�ionat s� pl�teasc� la scaden�� suma înscris� pe titlu.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. Dardac Nicolae, Barbu Teodora, Moned�, b�nci �i politici monetare, Editura Didactic� �i Pedagogic�, Bucure�ti, 2005; 2. Hoan�� Nicolae: Bani �i b�nci, Editura Economic�, Bucure�ti, 2001; 3. Ionescu Lucian C. (coord.), B�ncile �i opera�iunile bancare, Editura Economic�, Bucure�ti, 1996; 4. Kiri�escu Costin C., Dobrescu Emilian, B�ncile, mic� enciclopedie, Editura Expert, Bucure�ti, 1998; 5. Mihai Ilie, Tehnica �i managementul opera�iunilor bancare, Editura Expert, Bucure�ti, 2003; 6. Ni�ulescu Gabriel, Ghidul financiar - bancar al României Realizat sub patronajul B�ncii Na�ionale a României, Edi�ia a III-a, Editura House of Guides, 2008; 7. Paraschiv Dorel Mihai, Tehnica pl��ilor interna�ionale, Editura Economic�, Bucure�ti, 2003; 8. Popescu Radu, Tudorancea Cristian, Berbec Florin, Cardul, instrument modern de plat�, Editura Tribuna Economic�, Bucure�ti, 1998; 9. Ungurean Pavel V., Banking. Produse �i opera�iuni bancare, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2001; *** Legea nr. 58 / 1934 asupra cambiei �i biletului la ordin, modificat� prin Legea nr. 83 / 1994 �i Normele Cadru ale B.N.R. nr. 6 / 1994 privind comer�ul f�cut de societ��ile bancare �i celelalte societ��i de credit cu cambii �i bilete la ordin; *** Legea nr. 59 / 1934 asupra cecului, modificat� prin Legea nr. 83 / 1994 �i Normele Cadru ale B.N.R. nr. 7 / 1994 privind comer�ul f�cut de societ��ile bancare �i celelalte societ��i de credit cu cecuri; *** Ordinul nr. 246 din 04 martie 2005, Normele Metodologice privind utilizarea �i completarea Ordinului de plat� pentru Trezoreria statului; Regulamentul B.N.R. nr. 8 / 1994 privind ordinul de plat�; *** Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 publicat� în Monitorul Oficial nr. 582 din 30 iunie 2004 privind Statutul B�ncii Na�ionale a României; *** Legea nr. 58 din 05 martie 1998 republicat� în Monitorul Oficial nr. 78 din 24 ianuarie 2005 privind activitatea bancar�; *** Regulamentul nr. 2 din 20 iulie 2006 privind comisioanele practicate de Banca Na�ional� a României pentru efectuarea opera�iunilor de depunere �i retragere de numerar ale institu�iilor de credit �i ale Trezoreriei Statului; *** Regulamentul BNR nr. 6 din 11 octombrie 2006 privind emiterea �i utilizarea instrumentelor de plat� electronic� �i rela�iile dintre participan�ii la tranzac�iile cu aceste instrumente, Publicat în Monitorul Oficial nr. 927 din 15 noiembrie 2006; *** Ordonan�a de Urgen�� a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind institu�iile de credit �i adecvarea capitalului aprobat�, completat� �i modificat� prin Legea nr. 227 din 4 iulie 2007,


publicat� în Monitorul Oficial nr. 1027 din 27 decembrie 2006 �i respectiv nr. 480 din 18 iulie 2007; *** Colec�ia Revistei Business Magazin, S�pt�mânal recomandat de Ziarul Financiar; *** Colec�ia Revistei Ghidul de bani; Colec�ia Revistei Pia�a financiar�. *** www.banknews.ro; www.bnr.ro.

Operatiunile Institutiilor de Credit

Documents

Transcript of Operatiunile Institutiilor de Credit