Adjectivul

-clasa deschisa de cuvinte(primeste continuu imprumuturi)flexibile,caracterizate din punct de vedere semantic,prin:calitatea de a exprima proprietati ale entitatilor:Copilul este inteligent,fragil.),precum si de a actiona asupra extensiunii referentilor desemnati prin substantive,restrangand clasa de referenti,la subclasa(uniforma scolara,militara,in raport cu uniforma);-morfologic,adjectivele se caracterizeaza prin flexiune,in functie de categoriile de gen,numar si caz,marcate desinential(de exemplu:bun-desinenta 0,buni-desinenta ,,i,bune-desinenta-,,e)si prin categoria gradelor de intensitate,marcate analitic(prin morfeme proclitice libere);-un adjectiv nu-si schimba forma in functie de intensitate;-sintactic,un adjectiv se caracterizeaza prin necesitatea de a se raporta la un substantiv:,,casa noua sau la un substitut al acestuia:,,ceva nou, ,,doi diferiti,care se acorda.Tipologia semantico-gramaticala a adjectivului:-in interiorul clasei adjectivului s-au calificat:adjective calificative si adjective categoriale;-cele doua subclase prezinta niste caracteristici care le deosebesc(teste de recunoastere):Trasaturi semantice:-adjectivele calificative exprima proprietati ale entitatilor:frumos,gras,prost,mare,lung,etc;-adjectivele calificative formeaza perechi antonimice:frumos-urat,ieftin-scump,etc;-adjectivele calificative sunt intersective(participa la relatia x-n adj.),ex:Asta e un scaun confortabil.;pot sa spun si:asta e un scaun confortabil/asta e un scaun/asta e confortabil.-adjectivele categoriale restrang clasa de referenti desemnata prin substantive,la subclasa:comitet orasenesc,magazine satesc,concurs regional;-adjectivele categoriale nu intra in relatii antonimice;-adjectivele categoriale nu sunt intersective,fapt ilustrat prin urmatorul exempul:Asta e o reactie chimica.=Asta e o reactie.Asta e chimica.Trasaturi morfosintactice:adjective calificative:-sunt gradabile:mai frumos,foarte liber,din ce in ce mai linistit etc;-accepta combinarea cu complemente:Manualul studentilor. si adjuncti(circumstantiali):Femeie bolnava de suparare;-adjectivele calificative au topica libera,acceptand antepunerea,izolarea:Coplestitoare,gandurile nu-mi dadeau pace;-apar in structuri exclamative:Ce inteligent copil!;-adjectivele calificative suporta constructii cu determinantul emfatic ,,cel:Omul cel frumos. ;Fratele cel mare;-adjectivele calificative intra in coordonare cu adjectivele calificative,niciodata cu cele categoriale:solutie ingenioasa si chimica;uniforma rosie si militara;=copil frumos si inteligent.adjective categoriale:-adjectivele categoriale nu suporta gradarea(nu putem spune ,,mai chimic );-nu accepta complemente si adjuncti;-au topica fixa(in postpunere):sateasca primarie;maritimul vas;-nu apar in structuri exclamative:Ce clorhidric!;-adjectivele categoriale nu suporta constructii cu determinantul emfatic ,,cel:Ziarul cel clujean.;-advectivele categoriale nu apar in coordonare,ci numai in raport de subordonare,fie cu alte adjective,ca in exemplul:curent lingvistic si structuralist(lingvistic si structuralist-adjective categoriale),fie cu adjective calificative,ex:[(lingvist structuralist)serios]-structuralist=adjective categorical;lingvist structuralist si serios.Distinctia calificativ vs.categorial nu este foarte rigida,exista numeroase adjective care functioneaza de la un context la altul si de la un sens la altul,cand calificativ,cand categorical,de exemplu:Sistem nervos.(nervos=adjective categorical) vs.Om nervos.(nervos=adjective calificativ).-gradaresistem foarte nervos;=om foarte nervos;roca vulcanica-adjectiv categorial;comportament vulcanic-adjectiv calificativ;-adjectivele categoriale-modificatori restrictivi-s-a seprat o a treia subclasa,cea a adjectivelor situationale;-subclase semantice de adjective situationale:advective deictice;adjective temporale:fost,actual,viitor,lunar,etc;spatiale:anterior,drept,inferior;adjective modalizatoare:aparent,asa-zis,curat,eventual,posibil,probabil,pura(din ,,pura intamplare)-se exprima indoiala fata de adverbul exprimat;adjective de ierarhizare:individual,privat,propriu,unic;adjective afective:biata(din ,,biata femeie),blestematul(din ,,blestematul impozit),saracul(din ,,saracul profesor).Flexiunea si clasele flexionare:-adjectivele isi schimba forma in functie de gen,numar si caz,categorii ce sunt impuse prin acordul adjectivului cu substantivul centru sau cu un substitut al acestuia,de exemplu:carte rara/carti rare/unei carti rare/uneia rare;-marcarea acestor categorii se realizeaza prin:a)desinenta,care exprima simultan genul,numarul si cazul,in exemplul:Casei frumoase,desinenta este ,,e,care exprima genul,numarul si cazul;b)marcarea categoriilor indicate se realizeaza prin articolul enclitic care intervine numai in anumite context,cand adjectivul precede substantivul si preia articolul,ca in exemplul:Frumoasa fata. ;adjectivele prototipice(obisnuite),cand preced substantive,se articuleaza:Frumoasa casa.vs.Casa frumoasa.;Intregul oras.(semantica speciala,se comporta ca un cuantificator,poate fi inlocuit cu ,,tot)vs.Orasul intreg; ,,ditamaiimpune articularea substantivului(situatie exceptionala):,,ditamai profesorul;c)suplimentar,prin alternante fonetice(vocalice sau/si consonantice)care apar numai la unele adjective(vezi frumos-frumoasa;treaz-treji -si vocalica si consonantica;tanar-tineri-doua alternante vocalice).Dupa numarul de forme pe care le au in flexiune si dupa numarul de omonimii specific,adjectivele deosebesc urmatoarele clase flexionare:-s-a vorbit si despre clasa adjectivelor cu cinci forme:elemente precum:anumit,destul,diferit,felurit;aceste adjective prezente in flexiune,desinenta ,,orla G-D plural(diferitor,trebuitor,anumitor);aceasta desinenta ,,oreste specifica flexiunii pronominale(altora,multora),totusi,nu se sustine existent acestei a cincea clase,pentru ca relatia G-D se poate exprima si cu ajutorul prepozitiei ,,a sau ,,la,de exemplu:Opiniile a destule/a diferite persoane. ,in loc de:,,destulor,,,diferitor,sau,cu prepozita ,,la:Am dat cadou la destui copii;-desinenta ,,oreste specifica flexiunii pronominale.Cazul vocativ-forma de vocativ este cel mai adesea omonima cu forma de N-Ac. nearticulat: copil iubit;fata frumoasa;uneori intervin restrictii de topica,de pilda,se spune,prin traditie:,,oameni buni,nu ;-flectivele specifice de vocativ din paradigm adjectivului sunt comune cu cele din flexiunea substantivului:,,ei si ,,uripentru masculine singular:iubite prietene,stimate domn,frumosule baiat si ,,lor pentru feminin plural:frumoaselor campii;-flectivul feminin de singular ,,o, nu apare la substantive;-masculinul,,drag-vocativ ,masculin, singular,desinenta ,,a,identica cu cea de feminin,indiferent de pozitia ocupata de substantiv:,,draga domnule, ,,domnule draga;-adjectivul ,,drag este folosit si cu forma de N,omonima cu cea de Ac.:prieten drag/draga prietendrage prietene(corect:dragi prietene);-in cazul celorlalte adjective,vocativul este de obicei,marcat la primul termen al grupului nominal(vezi:,,credinciosule slujitorsau ,,slujitorule credincios);-marca de vocativ poate aparea in unele cazuri si la ambii termini ai grupului nominal:,,iubite cititorule, ,,draga prietene;-de regula,vocativul este marcat la primul termen al grupului nominal.Categoria gradelor de intensitate sau de comparatie:In afara categoriei de gen,numar si caz impuse prin acord,adjectival prezinta o categorie proprie,si anume,categoria grad de intensitate(exprima variatia de intensitate a proprietatilor obiectelor sau gradul in care este posedata o proprietate de catre obiecte diferite sau de acelasi obiect in momente diferite).Gradarea proprietatii poate fi privita in mod absolut,ca in exemplul:Filmul este interesant. sau poate fi privita prin comparatie:Filmul este mai interesant decat cartea. ;Lectia de azi e mai interesanta decat cea de ieri. ;-se compara proprietatile aceluiasi obiect in momente diferite;-in definirea gradelor de comparatie intervin si trasaturile ,,intensitatesi ,,comparatie,in functie de care se deosebesc:Gradul pozitiv:[-Intensitate,-Comparatie],ex.:frumos,bun;Gradul comparativ:[+Intensitate,+Comparatie]:mai bun,mai frumos;In cazul comparativului,pe baza trasaturilor egalitate se distribuie:comparativul de egalitate:+egalitate:la fel de corect,tot asa de corect;+Intensitate,+Comparatie+egalitate,cu un punct de reper;comparativ de inegalitate:[+Intensitate,+Comparatie,-Egalitate];comparativ de: superioritate:mai bun,mai frumos; inferioritate:mai putin frumos.Gradul superlativ relativ:are trasaturile comparativului[+Intensitate,+Comparatie],dar se deosebeste de acesta prin gradul de intensitate;in cazul superlativului relative,intensitatea este maxima,fie intr-un grad superior:cel mai frumos(de superioritate),fie intr-un grad inferior:cel mai putin frumos(superlativul relative de inferioritate);Gradul superlativ absolut:se caracterizeaza prin trasaturile:[+Intensitate maxima,+Comparatie]:superlativ absolut de superioritate:foarte frumos; superlativ absolut de inferioritate:foarte putin amabil.

Marcarea categoriei gradelor de intensitate:-spre deosebire de celelalte categorii ale adjectivelor realizate flexionar(prin afixe:desinente,articol),categoria gradelor de intensitate se exprima analitic(prin morfeme proclitice libere=care se aseaza in fata si sunt nelegate de adjective),provenind,cu exceptia marcii variabile ,,cel,din adverbe sau grupuri adverbial);-pozitivul este gradul nemarcat(morfem 0);-la adverbe, ,,cel este invariabil,de ex:Ea scrie cel mai bine.Aprecierea gradelor de intensitate intra in sfera subiectivitatii,uneori a stilisticului,ceea ce explica numarul mare de marci expresive ale gradarii si dificultatea de a stabili o limita precisa intre marcile gramaticale si cele lexico-stilistice.Marci expressive ale gradarii:marci semigramaticalizate,aflate la limita dintre gramatical si lexical:extraordinar de bun;groaznic de rece;teribil de rece,cumplit de rece;marci lexicale realizate ca substantive adverbializate,ca in ,,beat turta, ,,indragostit lulea, ,,gol pusca, ,,singur cuc, ,,suparat focsau morfolexicale,realizate ca prefixe superlative:extra,hiper,super,ultra,supra etc;constructii sintactice obtinute prin repetarea adjectivului:film bun,bun sau bun,bun film;structuri sintactice realizate prin tipare cu ,,de,de tipul:,,ridicol de modest, ,,idiot de sentimentalsau ,,uimitor de amabil, ,,incredibil de neatent, ,,nespus de frumos, ,,negrait de dulce, ,,neinchipuit de limpede;structuri sintactice comparative realizate prin acelas tipar cu prepozitia ,,de,unde,aprecierea superlativa se obtine numai extratextual:,,Iarba pana la brau de inalta.sau ,,Porumb cat un stat de om de inalt.;structuri consecutive unde aprecierea superlativa se obtine din interpretarea consecintelor posedarii intr-un anumit grad a proprietatii:,,Copil prost de dadea in gropi. sau ,,Fata curajoasa de speriat.;structuri sintactice cu genitive si repetitie:,,frumoasa frumoaselor;marci fonetice constand in:a)lungirea vocalei:buun,raau,teriibil sau lungirea consoanei:rrau,galbenn;b)utilizarea unui accent frastic special insotit sau neinsotit de lungirea vocalei:film buun,buun film.Neacceptarea gradarii priveste sistemul sau uzul limbii,in functie de explicatiile diverse pe care le priveste:a)explicatii etimologice:sunt imprumuturi savant,reprezentand comparative de superioritate in latina:posterior,anterior;provin din superlative latinesti:proxim,maxim,minim,superior;b)explicatii semantice:sunt adjective care includ in matricea lor semantica trasaturi superlative;grozav,nemaipomenit,teribil,urias,gigantic,precum si adjective derivate cu prefixe superlative:arhicunoscut,preafericit,ultrasecret,ultraaglomerat;c)explicatii sintactico-semantice:sunt adjective de tip categorial,care,neexprimand direct proprietati ale entitatilor,nu permit gradarea:student bucurestean(mai,foarte),scoala profesionala.

1