CURS III PUERICULTURA PROGRAMUL DE IMUNIZARI 1 PROFILAXIE Calendarul imunizarilor Imunitatea Definitie: imunitatea reprezinta totalitatea mecanismelor de aparare ale unui organism impotriva elementelor straine lui, in particular impotriva agenfilor infectioi (virusuri, bacterii sau parazifi). Imunitatea este capacitatea unui organism de a nu se imbolnavi sau de a face forme uoare ale unor boli grave. Prin fenomen imunologic se infelege formarea de anticorpi prin patrunderea unei substante antigenice in organism. Contactul organismului cu agentul agresor (antigenul) poate avea trei conse- cinte biologice: - realizarea unei protecfii fa|a de acest agent; - realizarea unei boli imunologice;- un raspuns imun nul, fenomen denumit toleranfa imunologica.

Puericultura i pediatrie pentru asistenfi medicali 85 Imunitatea poate fi:- imunitate naturala (innascuta) - capacitatea organismului de a se apara de agresiuni exteme sau interne i este o pro- prietate cu care organismul se nate; _ imunitate dobanditS natural - imunitate aparuta in urma contactului intamplator cu un anumit antigen;- imunitate dobanditS artificial - cand organismul vine in contact cu un antigen prin vaccinare sau in cazul unei in- fecfii acute; - imunitate antitumorala - starea de imunitate specifics unui organism, caractenzatS pnn capacitatea de a opri dezvolta- rea unui proces oncogen (cancer).Antigene - agenji capabili sa induca in organism un raspuns imun specific, manifestat prin formare de anticorpi i/sau de lim- focite sensibilizate. Anticorpi - substance a caror sinteza in organismul uman este indusS de aparifia in circuitul sangvin a unui antigen i care are proprietatea de a reacfiona in mod strict specific cu antigenul care a stimulat formarea lor. Dupa-modul in care se obfine starea de imunitate, exists imunitate activa si imunitate pasiva. Imunitatea active Imunitatea activa poate fi:- naturals, cand organismul respectiv, initial neimun la o boalS oarecare, face boala i dupS vindecare devine imun fafa de agentul patogen respectiv. Se mai numete imunitatea postinfecfioasa;- artificials, care se obfine prin imunizSri (vaccinSri cu vac- cinuri i anatoxine). Imunitatea pasiva Este imunitatea dobanditS prin seruri bogate in anticorpi spe- cifici, injectate la indivizi sSnatoi, ce au venit in contact cu bol- navii contagioi, prevenindu-se imbolnSvirea lor sau prin transfer de anticorpi sangvini de la mama la fat sau de anticorpi din lapte|e matem la sugar. Deci, imunitatea pasiva se obfine prin: - transferal de anticorpi din sangele mamei la nou-nascut care are imunitatea antiinfecfioasa pe care o prezenta mama, dar pe care o pierde treptat, in 3-6 luni dupa nastere (deci are caracter temporar); anticorpii se transmit de |a mama si prin lapte, ceea ce constituie inca un argument putemic pentru valoarea alaptatului matem, ca aparare an- tiinfectioasa a sugaralui; - prin administrarea de seruri imune: fie produse animale (ser imun heterolog, spre exemplu: serul antitetanic, serul antidifteric), fie produse obfinute prin extracfia gamaglobu- linelor din sangele uman (gamaglobuline standard si altele specifice); durata imunitafii astfel obtinute este temporary 14-21 zile. Calendarul imunizarilor Definite: imunizarile constau in injectarea unei versiuni atenuate (a unui fragment) dintr-o bacterie sau virus, devenit inofensiv, pentru a preveni infectarea cu acea bacterie sau virus. Introducerea acestora in organism va declansa raspunsul sistemului imunitar, care produce anticorpi specifici, indreptati im- potriva acelei bacterii sau virus. Daca organismul este expus la agentul patogen, sistemul imunitar este pregatit sa lupte impotriva infecfiei cu ajutorul anticorpilor formati. Este posibil ca vaccinul sa nu poata preveni aparifia bolii, dar ii va reduce din gravitate. Scopul campaniilor de vaccinare este acela de a preveni bolile. Pe parcursul lungul anilor, vaccinarile au eradicat unele epidemii (de rajeola, oreion, tetanos, poliomielita i variola). Unele vaccinuri se administreaza intr-o singura doza, in timp ce ,altele necesita o doza de rapel pentru a continua protecfia impotriva bolii. Reactii posibile Vaccinurile sunt in general bine tolerate. Totui, ele pot provoca febra, erupfii cutanate sau durere la locul injecfiei. Copilul poate fi obosit timp de mai multe zile.Reactiile mai grave sunt extrem de rare si mai putin impor- tante decat cele provocate de boala insasi. Contraindicajii - la copilul febril sau bolnav, cand se prefera amanarea vaccinarii; unele vaccinuri, in special cele impotriva oreionului si rujeolei nu sunt recomandate la copiii cu reacfii alergice la oua; la copiii care sufera de o boala cronica, vaccinarea se discuta de la caz la caz. Pregatirea copilului pentru vaccin - in dimineata in care trebuie administrat vaccinul, se masoara temperatura copilului; in cazul in care copilul are febra, este racit sau bolnav, se recomanda anunnarea medicului; in timpul consultatiei, copilului i se explica faptul ca va simti o intepatura.Dupa vaccinare - se vor administra un antialgic si un antitermic; vaccinul trebuie notat in cametul de sSnatate; in cazul unei reactii locale, la locul de injectie se aplica o compresa sterila.

Varsta recomandataTipul de VaccinareComentarii

Primele 24 de ore2 7 zileHep BBCGIn maternitate

2 luniDTPa-VPI-Hib-Hep BMedic de familie

4 luniDTPa-VPI-HibMedic de familie

6 luniDTPa-VPI-Hib-Hep BMedic de familie

12 luniDTPa-VPI-Hib, RROMedic de familie

4 ani*DTPaMedic de familie

6 ani**DTPa-VPIMedic de familie

7 ani (cls. I-a)RROCampanie scolara

14 ani (cls. a-VIII-a)dTCampanie scolara

DTPa = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular

VPI = vaccin polio inactivat

Hep B = vaccin hepatitic B

DTPa-VPI-Hib = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B

DTPa-VPI-Hib-Hep B = vaccin diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B

RRO = vaccin rujeolic-rubeolic-oreion

BCG = vaccin de tip Calmette Guerrin

dT = vaccin diftero-tetanic pentru adulti"

Prin profilaxie se intelege ansamblul masurilor medico-sani- jjnpuse pentru prevenirea aparifiei si a raspandirii bolilor. Clasificarea:profilaxie primara: are ca obiectiv prevenirea aparitiei bolii la un organism care nu a fost afectat inca de acea boala; b) profilaxie secundara: prevenirea recurentei bolii la un organism afectat anterior de acea boala.Exemple de masuri profilactice:a) masuri de igiena personaia si alimentara; b) vaccinarea populafiei in zonele cu rise pandemic;c) izolarea cazurilor afectate pentru a preveni imbolnavirea populajiei sanatoase;d) sterilizarea aparaturii medicale impotriva aparifiei infectilo nosocomiale.

Vaccinuri optionale

1. Vaccinul contra varicelei(Varilrix) cost n jur de 160 de Ron i se administreaz copiilor ntre 1 an i 12 ani prin injecie subcutanat. El figureaz n lista vaccinrilor obligatorii n multe ri si este posibil s intre n aceast list i n Romnia curnd. Ca i reacii adverse s-au raportat durere la locul injectrii, febr (1 copil din 10), erupie de tip varicelos care poate apare pn la o lun de la vaccinare (1 copil din 25). Foarte rar s-au raportat convulsii febrile post-vaccinare. Se poate administra mpreun cu alte vaccinuri.

2. Vaccinul contra Rotaviruscare cauzeaz diaree sever la copil (Rotarix, Rotateq). Acesta cost cam 350 de Ron, se administreaz oral i sunt necesare dou sau trei doze n funcie de tipul vaccinului. Se va incepe cu o prim administrare la 6 sptmni urmat de a doua administrare la 4 luni i la 6 luni dac e nevoie. Acest vaccin poate produce iritabilitate, diaree uoar sau vom (rar). El se recomand n general copiilor care stau la cre sau n alte instituii i nu este o necesitate pentru copilul mic ngrijit corespunztor acas. i el figureaz n lista vaccinrilor obligatorii din anumite ri.

3. Vaccinul antigripal. Exist mai multe tipuri de vaccin antigripal, la diverse preuri (Vaxigrip costa 30 de Ron). Este un vaccin injectabil care se administreaz nainte de nceperea sezonului rece i protejeaz copilul mpotriva virusurilor care circul n anul curent. Ca i reacii adverse poate da durere la locul injectrii i simptome uoare care sunt similare unei rceli i care dispar n 1-2 zile. Vaccinul se poate administra de la vrsta de 6 luni.

4. Vaccinul pneumococic conjugat (Prevenar, Synflorix), este un vaccin injectabil care cost n jur de 300 Ron doza. Acesta protejeaz copilul mpotriva infeciei cu pneumococ, 13 dintre cele mai virulente tulpini. Pneumococul poate cauza otite, pneumonii i chiar meningit (rar) cei mai expui fiind copiii sub 2 ani. n funcie de vrsta copilului n momentul nceperii vaccinrii pot fi necesare 4 doze, 3, 2 sau una singur pentru copiii mai mari. Ca i reacii adverse pot apar oboseal, durere la locul injectrii, scderea poftei de mncare (jumtate dintre copii), febr uoar (1 din 3 copii), febr nalt ( 1 din 20 de copii) , iritabilitate (8 din 10 copii).

5. Vaccinul contra hepatitei A(Havrix Junior) cost n jur de 100 Ron doza, se administreaz injectabil de la 1 pn la 15 ani i sunt necesare dou doze la interval de 6 luni ntre ele. Hepatita A este relativ rspndit n Romnia ceea ce face acest vaccin o soluie bun pentru eventualele neplceri ale bolii. Reaciile adverse pot fi oboseala, durerea de cap (1 copil din 25) scderea apetitului (1 copil din 12). Acest vaccin are potenial alergizant uor mai ridicat de aceea e bine s fii n preajma unui serviciu medical n timpul imediat ulterior administrrii vaccinului.

Acestea sunt principalele vaccinuri opionale de interes general. Lor li se poate aduga vaccinul meningococic a crui variant modern, conjugat, nc nu este disponibil n Romnia.

Tot n categoria vaccinuri intr i preparatele orale de tipBroncho-Vaxom, Lantigen B, Ribomunyl, Luivac sau IRS 19(spray) care se administreaz n diferite scheme, la nceputul toamnei i/sau primvara. Ele ajut n lupta mpotrivainfeciilor de tract respirator cu diverse bacteriii se recomand copiilor din comuniti (cree, grdinie), celor care fac infecii respiratorii repetate i celor care sufer de anumite boli cronice care diminueaz capacitatea normal a organismului de a lupta contra bolii.

O alt categorie de vaccinuri opionale sunt cele care protejeaz mpotrivabolilor exotice, tropicale.n cazul n care tii c urmeaz s cltorii n zone cu clim cald este bine s discutai din timp (cu cteva luni nainte) cu un medic infecionist care v va recomanda vaccinurile necesare, n funcie de destinaie. Aceste vaccinuri trebuie efectuate cu minim o lun-dou naintea plecrii pentru a permite organismului s dezvolte anticorpii necesari proteciei anti-infecioase.

1