CURSURI FIZIO
62
CURS 1: APARATUL CARDIO-VASCULAR -marea circulatie : Vs-Ao-testuri-Vc-Ad -mica circulatie: Vd-Ap-plamani-Vvp-Ad Prop fundamentale ale m cardiac: A)Automatismul cardiac--- reprezinta proprietatea m cardiac de a genera si propaga impulsuri gratie existentei sistemului autonom excito-cardiac format din : nodulul sino-atrial sau Keith- Flack ;nodulul atrio-ventricular sau Ashoff-Tawara; fasciculul Hiss;reteaua Purkinje In mod fiziologic,impulsurile se transmit de la nodulul sino-atrial=peacemaker-ul dominant al cordului catre nodulul Ashoff-Tawara prin musculatura atriala,deà lungul unor bandelete specifice numite Bachmann,Wenkembach si Torell Ritmul sinusal adica ritmul normal al inimii este cel generat de nodulul Keith-flack si se numeste ritm sinusal cu o frecventa intre 70-90 batai/min Daca acest nodul nu este functional atunci ii preia functia nodulul Ashoff-Tawara atrio- ventricular ce are capacitatea de a genera un ritm cu o frecventa mai joasa intre 40-60 batai/min numit ritm nodal.Daca nici acest nodul nu este functional fasciculul Hiss si reteaua Purkinje sunt capabile sa genereze numit ritm idioventricular cu o frecventa intre 20-40 batai/min dar care nu este compatibil cu viata. -Hiss,Purkinje,Ashoff-Tawara sunt peace-makeri latenti. B)Excitabilitatea---ca urmare a generarii impulsurilor de la nivelul nodulului sinusal,impulsurile ajung la vf inimii la niv musculaturii ventriculare unde in timpul diastolei ventriculare celulele musculare se depolarizeaza -depolarizarea se face in diastola Orice depolarizare care atinge pragul de excitatie este urmata de generarea si propagarea unui potential de actiune care are drept urmare aparitia contractiei(sistolei) . Definitie:Excitabilitate cardiaca inseamna prop muschiului cardiac aflat in repaus de a raspunde la o excitatie (stimul) printrò depolarizare urmata de generarea unui potential de actiune care la randul sau este urmat de aparitia unei sistole. Potentialul de actiune in fibra miocardica : DESEN Valoarea potentialului –65-55 mV FAZELE POTENTIALULUI DE ACTIUNE: -reprezinta o succesiune de depolarizari si repolarizari datorita deschiderii si inchiderii canalelor ionice aflate in sarcolema fibrelor miocardice.Acestea sunt : -canale rapide de sodiu -canale lente de potasiu -canale rapide de clor -canale lente de calciu si sodiu FAZA 0=faza depolarizarii rapide -incepe din momentul atingerii pragului de excitatie in jur de 60 mV,moment in care se deschid canalele rapide de sodiu si sodiul patrunde masiv in celule.Aceasta faza dureaza pana la overshot cu valoare de +15 mV -imediat dupa deschiderea canalelor de sodiu,se deschid si canalele lente de potasiu prin care potasiul incearca sa iasa din celula in afara FAZA 1=faza repolarizarii initiale -incepe imediat dupa overshot cand potentialul de membrana tinde catre 0 -aceasta faza se datoreaza deschiderii canalelor de clor -se produce un influx masiv de clor de sarcini negative -se mai datoreaza inactivarii canalelor rapide de sodiu.Se inchid
-
Upload
iuly-manac -
Category
Documents
-
view
142 -
download
8
Transcript of CURSURI FIZIO
CURS 1: APARATUL CARDIO-VASCULAR
-marea circulatie : Vs-Ao-testuri-Vc-Ad
-mica circulatie: Vd-Ap-plamani-Vvp-Ad
Prop fundamentale ale m cardiac:
A)Automatismul cardiac--- reprezinta proprietatea m cardiac de a genera si propaga impulsuri
gratie existentei sistemului autonom excito-cardiac format din : nodulul sino-atrial sau Keith-
Flack ;nodulul atrio-ventricular sau Ashoff-Tawara; fasciculul Hiss;reteaua Purkinje
In mod fiziologic,impulsurile se transmit de la nodulul sino-atrial=peacemaker-ul
dominant al cordului catre nodulul Ashoff-Tawara prin musculatura atriala,deà lungul unor
bandelete specifice numite Bachmann,Wenkembach si Torell
Ritmul sinusal adica ritmul normal al inimii este cel generat de nodulul Keith-flack si se
numeste ritm sinusal cu o frecventa intre 70-90 batai/min
Daca acest nodul nu este functional atunci ii preia functia nodulul Ashoff-Tawara atrio-
ventricular ce are capacitatea de a genera un ritm cu o frecventa mai joasa intre 40-60
batai/min numit ritm nodal.Daca nici acest nodul nu este functional fasciculul Hiss si reteaua
Purkinje sunt capabile sa genereze numit ritm idioventricular cu o frecventa intre 20-40
batai/min dar care nu este compatibil cu viata.
-Hiss,Purkinje,Ashoff-Tawara sunt peace-makeri latenti.
B)Excitabilitatea---ca urmare a generarii impulsurilor de la nivelul nodulului
sinusal,impulsurile ajung la vf inimii la niv musculaturii ventriculare unde in timpul diastolei
ventriculare celulele musculare se depolarizeaza
-depolarizarea se face in diastola
Orice depolarizare care atinge pragul de excitatie este urmata de generarea si propagarea
unui potential de actiune care are drept urmare aparitia contractiei(sistolei) .
Definitie:Excitabilitate cardiaca inseamna prop muschiului cardiac aflat in repaus de a
raspunde la o excitatie (stimul) printrò depolarizare urmata de generarea unui potential de
actiune care la randul sau este urmat de aparitia unei sistole.
Potentialul de actiune in fibra miocardica : DESEN
Valoarea potentialului –65-55 mV
FAZELE POTENTIALULUI DE ACTIUNE:
-reprezinta o succesiune de depolarizari si repolarizari datorita deschiderii si inchiderii
canalelor ionice aflate in sarcolema fibrelor miocardice.Acestea sunt :
-canale rapide de sodiu
-canale lente de potasiu
-canale rapide de clor
-canale lente de calciu si sodiu
FAZA 0=faza depolarizarii rapide
-incepe din momentul atingerii pragului de excitatie in jur de 60 mV,moment in care se
deschid canalele rapide de sodiu si sodiul patrunde masiv in celule.Aceasta faza dureaza pana
la overshot cu valoare de +15 mV
-imediat dupa deschiderea canalelor de sodiu,se deschid si canalele lente de potasiu prin care
potasiul incearca sa iasa din celula in afara
FAZA 1=faza repolarizarii initiale
-incepe imediat dupa overshot cand potentialul de membrana tinde catre 0
-aceasta faza se datoreaza deschiderii canalelor de clor
-se produce un influx masiv de clor de sarcini negative
-se mai datoreaza inactivarii canalelor rapide de sodiu.Se inchid
FAZA 2=faza depolarizarii prelungite sau lente (faza de platou)
-se datoreaza deschiderii canalelor lente de sodiu si calciu care patrund in celula
-la sfarsitul acestei faze se inregistreaza efluxul maximal de potasiu
FAZA 3=faza repolarizarii finale
-tinde sa readuca potentialul de membrana la valori de repaus
-aceasta faza se datoreaza in mica parte deschiderii canalelor de clor ci in principal se
datoreaza inactivarii influxului de sodiu si calciu si se datoreaza si atingerii maximului de
iesire a potasiului din celula
FAZA 4=punctul 4
-reprezinta momentul in care in urma repolarizarii finale fibra miocardica revine la valoarea
potentialului de repaus =-90mV
OBSERVATII:
1)Aspectul potentialului de actiune la nivelul fibrei atriale este diferit
-in fibra atriala lipseste faza de platou,canalele lente de sodiu si calciu(sunt f rare)
2)Exista o perioada in care celula miocardica nu poate fi excitata =perioada refractara
absoluta
-dureaza din momentul declansarii potentialului de actiune si pana cand repolarizarea atinge
valori putin peste prag in jur de –50 mV
3)Exista o perioada in care se produc potentiale de actiune dar submaximale cu amplitudini
mici,sunt locale,fara efecte mecanice,fara aparitia sistolei(se numeste perioada refractara
relativa)
REGULI(LEGI):
1)Legea „TOT SAU NIMIC”=LEGEA INIMII
La stimuli liminari sau supraliminari se obtin raspunsuri maximale (potentiale de actiune
propagate urmate de o sistola=contractie) .La stimuli subliminari,se produc numai potentiale
locale nepropagate care nu pot declansa o sistola
*Inima da totul la prag, acelasi lucru peste prag si nimic sub prag!!
2)Fenomenul Bouditch
I=ct
A=f( )
=fenomenul in scara
La intensitate constanta de stimulare, amplitudinea contractiei cardiace depinde de frecventa
de stimulare .Fenomenul se autolimiteaza in timp
CURS 2:
DATA:18.10.2010
C)Conductibilitatea---proprietatea muschiului cardiac de a conduce impulsurile generate de
nodulul sinusal prin sistemul autonom axcito-cardiac pana la varful cordului pana la apexul
caridiac.
Intraatrial,prin bandeletele specifice Bachmann,Torell si Wenkembach viteza de conducere
este de aproximativ 1 metru pe secunda.Apoi,la nivel atrioventricular impulsurile sunt
incetinite,intarziate in momentul patrunderii in nodulul Ashoff-Tawara.viteza de conducere in
acest nodul este numai de 0,02 pana la 0,05 metri pe secunda inregistrandu-se astfel o
intarziere in valoare de 0,13 secunde,aceasta fiind posibila din cauza structurii histologice
specifice,format din fibre f subtiri.
Aceasta conducere intarziata la nivel atrio-ventricular poarta numele de conducere
decrementiala.Avantajele acestei conduceri:
-intarzierea depolarizarii ventriculare implicit a sistolei ventriculare
-oferirea unui timp suficient ventriculilor de a se umple cu sange ca urmare a desavarsirii
sistolei atriale.
-imbunatatirea cresterea debitului cardiac,a volumului ejectat de ventricul in tipul sistolei care
va urma in urma depolarizarii
Apoi,la nivelul ventriculilor viteza de conducere a impulsurilor creste din nou mai mult decat
in atrii,se ajunge la viteza de 4 metri pe secunda,urmand ca la nivelul retelei Purkinje ce se
distribuie subendocardic viteza sa se reduca din nou la 0,3-0,5 metri pe secunda.
D)Contractilitatea---proprietatea muschiului cardiac de a se contracta prin formarea puntiilor
actomiozinice folosindu-se de 3 sisteme:
1-sistemul de cuplare a excitatiei cu contractia
2-sistemul contractil de interactiune a miofilamente
3-sistemul energogen-mitocondrial(de furnizare a energiei)
SISTEMUL CONTRACTIL AL FIBREI MIOCARDICE
-sarcomerele contin miofilamente groase de miozina (dimerii de miozina se polimerizeaza
dand aspectul caracteristic de crosa de golf miofilamentului gros cu capetele polare
proeminente la nivelul carora se vor realiza punctiile transversale actomiozinice) si subtiri de
actina rasucita dublu helicoidal si formata din unitati globulare de actina G.La nivelul fiecarei
semiture de actina se afla situsurile active.
La nivelul situsurilor active sunt fixate proteine reglatoare ale contractiei tropomiozina si
troponina.Tropomiozina e la nivelul fiecarei semiture si fixata de troponina T.Troponina se
fixeaza la fiecare intoarcere a helixului si prezinta 3 componente :troponina T legata de
tropomiozina,troponina I fixata pe actina si troponina C care are mare afinitate pentru Calciu.
Daca la un moment dat concentratia calciului liber in sarcoplasma creste Calciul este atras de
troponina C si intregul sistem al proteinelor reglatoare de contractie este rotit lasand libere
situsurile active de pe actina.
In acest moment miozina capteaza o molecula de ATP si magneziu si isi mareste unghiul de
insertie al capului pe ax.Cand acest unghiu de insertie ajunge la 90 grade atunci se si fixeaza
pe situsurile active de pe actina si deoarece acest proces are loc de jur imprejurul filamentelor
se realizeaza mai multe punti actomiozinice se produce si scurtarea sarcomerului.
Observatie:in momentul realizarii numai a 2 punti actomiozinice la capetele polare se
realizeaza o scurtare a numai 100 A.In cursul unei contractii complete,miofilamentele de
actina parcurg spre centrul sarcomerului o distanta de 2500-3000 A.Aceasta deplasare
necesita aproximativ 30-35 molecule ATP.
Contractia nu se desfasoara decat in prezenta Calciului ca si coagularea sangelui necesar in
cascade.Primul factor activat era factorul nr 12 =Hagemann nu necesita prezenta calciului,in
rest toate necesitau.
Sistemul energogen sau sursa de energie –sursa principala de energie pt contractia
miocardica este ATP-ul.ATP-ul este rezultat in urma fosforilarii oxidative
mitocondriale,.substratul oxidat fiind acetil coenzima A.In fibra musculara cardiaca sursa cea
mai importanta de acetil coenzima A e reprezentata de acizii grasi liberi.Numai in mod
secundar miocardul utilizeaza acid lactic si glucoza desi acest mecanism intervine in
insuficienta.
Observatie:o influenta importanta asupra influentei miocardului o are aportul de oxigen.
-in cazul aportului insufiecient de oxigen scade cantitatea de ATP,creste cantitatea de
adenozina,un catabolit piruvic care inhiba acetil coenzim-A sintetaza,rezulta scaderea
cantitatea de acizi grasi liberi utilizati rezulta scaderea contractilitatii cardiace.
-scaderea contractilitatii cardiace ca urmare a aportului insuficient de oxigen reprezinta in
prima faza un mecanism protectiv prin care se evita riscul ischemiei si necrozei tisulare.
E)Tonicitatea-reprezinta proprietatea muschiului cardiac de a pastra o anumita tensiune in
peretii musculari ai inImii chiar si in timpul diastolei(relaxarii).
-la realizarea acestui tonus cardiac participa 2 componente :componenta intrinseca data de
insasi tensiunea fibrelor contractile miofibrilelor si a fribrelor elastice si componenta
extrinseca data de inervatia vegetativa extrinseca simpatica.
**starea de tensiune a peretilor cardiaci in timpul diastolei conditioneaza forta de contractie
din sistola care urmeaza.Au spus acest lucru 2 fiziologi :FRANK si STARLING.
**cu cat e tonusul muscular mai mare in diastola cu atat e mai pregatit de sistola urmatoare.
REVOLUTIA MECANICA A CORDULUI
-revolutia inseamna de fapt o sucesiune de sisttole si diastole
-se studiaza dpdv pe o parte a cordului –pe stanga
-fiecare camera are revolutia sa mecanica
-revolutia mecanica a oricarei camere dureaza tot atat=0,8 secunde.
***sistola atriala =0,10
***diastola atriala =0,7
***sistola ventriculara =0,3
***diastola ventriculara=0,5
-cand atriul este in sistola,ventriculul este in diastola si invers.
***diastola generala dureaza 0,4.
La o frecventa normala cardiaca de 70 batai/minut,revolutia mecanica a cordului dureaza
0,8 secunde si consta in o succesiune de contractii =sistole si relaxari=diastole.
Incepe cu sistola atriala care dureaza 0,10 secunde,urmata de diastola atriala =0,7 secunde
pana la o noua sistola atriala.Urmeaza sistola ventriculara care incepe imediat dupa sistola
atriala si dureaza 0,3 secunde urmata de diastola ventriculara care dureaza 0,5 secunde pana la
urmatoarea sistola ventriculara.
Observatie:dupa terminarea sistolei ventriculare atat atriile cat si ventriculii se afla in
diastola=diastola generala=0,4 secunde pana la inceputul unei noi sistole atriale.
CURS 3: REVOLUTIA MECANICA A CORDULUI
DATA:25.10.2010
1-Sistola atriala-la sfarsitul diastolei generale atat atriile cat si ventriculii sunt plini cu
sange,orificiile atrio-ventriculare fiind deschise,iar presiunile intra-camerale fiind aproximativ
egale.In acest moment autoexcitarea nodulului sinoatrial Keith-Flack produce o unda de
depolarizare care se propaga prin atrii.
Unda P=unda de depolarizare atriala.Dupa orice depolarizare apare contractia atriala care
dureaza 0,10 secunde.
Presiunea intra-atriala creste ,sangele din atrii fiind impins spre ventriculi completandu-le
umplerea cu ultimii 30%.Primii 70% cad in ventriculi in timpul diastolei generale.
OBSERVATIE:in sistola presiunea in atriul stang este de aporximativ 6-8 mmHg,in timp ce
in atriul drept intre 4-6 mm Hg.
OBSERVATIE:cresterea presiunii intra-atriale in sistola se exeercita atat spre ventriculi cat si
antero-grad.(inapoi in vasele afluente).
Rezulta aportul de sange catre inima,afluxul venos prin venele cave si pulmonare scade iar
venele se dilata.
La sfarsitul sistolei atriale,musculatura atriala incepe sa se relaxeze si presiunea intra-atriala
sa scada sub valorile intra-ventriculare.Sangele din ventricule incearca sa se intoarca in
atrii,insa se inchid valvulele atrio-ventriculare.
Inchiderea precoce a valvulelor atrio-ventriculare precede cu foarte putin timp inceputul
sistolei ventriculare(depolarizarea ventriculara si inregistrarea complexului QRS)
2-Sistola ventriculara-dureaza0,30 secunde;incepe dupa terminarea sistolei atriale gratie
conducerii decrementiale si consta in depolarizare ventriculara urmata de contractie
ventriculara de la varf catre baze.
OBSERVATIE:in ventriculul stang musculatura este mai puternica,groasa,de tip
concentric.Contractia ventriculului stang este de tip concentric,are un punct central
virtual.Scad diametrele longitudinal si cel transversal,in timp ce in ventriculul drept peretele
muscular este relativ subtire,cu forma triunghiulara si in timpul sistolei se apropie peretele
extern catre sept care se mentine aproximativ fix.
In timpul sistolei ventriculare se disting mai multe faze:
a)faza izometrica-este faza de punere sub tensiune a peretilor ventriculari.Dureaza 0,05
secunde.
-este faza in care, crescand tensiunea in peretii ventriculilor, este impins in sus planseul atrio-
ventricular.Datorita ridicarii planseului creste usor presiunea in atrii si pt un scurt moment se
opreste aportul de sange in atrii.
-aceasta faza se incheie cand presiunea intra-ventriculara depaseste presiunea din arterele mari
adica aorta pe stanga,pulmonara pe dreapta,moment in care se deschid valvulele sigmoidiene
aortice si pulmonare.Atunci cand se deschid sigmoidele in arterele mari(aorta si pulmonara)
gasim o presiune arteriala minima(diastolica) inregistrata din timpul diastolei ventriculare.
-in aorta 70-90 mmHG,pulmonara 7-12 mmHg.
b)faza izotonica=faza de ejectie-dureaza 0,25 secunde .Incepe odata cu deschiderea
sigmoidelor aortice si pulmonare.Se depolarizeaza si ultimele fibre ventriculare.Se
inregistreaza unda S pe EKG.
-in aceasta faza ventriculul dezvolta o faza maximala de contractie,se disting 2 etape:
*faza de ejectie rapida:::dureaza 0,10 secunde,se realizeaza cu viteza mare de evacuare
aproximativ in aorta 1 mm/secunda,debitul 0,4-0,5 L/secunda.
*faza de ejectie lenta:::dureaza 0,15 secunde,presiunea intra-ventriculara scade usor sub
presiunea din arterele mari dar totusi evacuarea sangelui continua in virtutea inertiei cu o
viteza din ce in ce mai mica.
OBSERVATIE:in timpul sistolei ventriculare fibrele musculare se scurteaza cu aporximativ
1/3(33%),peretele ventricular se ingroasa,volumul cavitatii scade pana la 70%.
-de la volumul telediastolic de la sfarsitul diastolei ventriculare 150-200 ml sange se ajunge la
sfarsitul sistolei la un volum de sange telesistolic intre 50-79 ml.
Rezulta:volumul de sange ejectat,este de 100-130 ml .
OBSERVATIE:in timpul evacuarii ventriculare(sistolei propriu-zise) se reduc
diametrele,planseul atrio-ventricular coboara,rezulta presiunea intra-atriala scade,este aspirat
sangele din cave si din pulmonare.
La sfarsitul evacuarii ventriculare,este depolarizat complet ventriculul deja pe EKG se
inregistreaza segmentul ST care va fi urmat de repolarizarea ventriculara adica unda T de pe
EKG.
3-Diastola generala-dureaza 0,40 secunde.
-incepe in momentul in care fibrele miocardice repolarizate incep sa se relaxeze.Se disting
urmatoarele faze:
a)protodiastola-marcheaza inceputul diastolei,dureaza 0.02-0,04 secunde.Presiunea intra-
ventriculara continua sa scada sub nivelul presiunii din aorta si pulmonare.Rezulta:apare
tentativa de reflux a sangelui din aorta si pulmonara catre vetriculi.Acest scurt reflux inchide
sigmoidele.
-in acest moment se incheie proto-diastola.
b)relaxarea izovolumetrica=izometrica-dureaza 0,04 –0,06 secunde.
-in acest moment atat valvulele atrio-ventriculare cat si sigmoidele aortice si pulmonare sunt
inchise.Ventriculul este o cavitate izolata a carui pereti continua sa se relaxeze.Se creaza vidul
post-sistolic.
-in aceasta perioada atriile sunt pline cu sange aspirat din venele mari,iar in ventriculi exista
un volum restant de 50-70 ml sange.
c)relaxarea izotonica –presiunea intra-ventriculara continua sa scada,peretii se
relazeaza,presiunea intra-atriala creste,diferenta,gradientul de presiune dintre camere devine
atat de mare incat se deschid valvulele atrio-ventriculare si sangele cade pasiv din atrii in
ventriculi.Realizeaza umplerea rapida ventriculara care dureaza aproximativ 0,10 secunde.
-presiunea intra-atriala scade si cea intra-ventriculara creste tinzandu-se catre echilibru.
-aceasta faza este urmata de umplerea ventriculara lenta care dureaza aproximativ 0,20
secunde in care presiunile de egalizeaza anuntand inceperea unei noi sistole atriale.
VALORILE PRESIONALE INTRA-CAVITARE IN TIMPUL REVOLUTIEI MECANICE
*** pe dreapta in atriul drept in sistola 4-6 mmHg,in diastola 0-2 mm Hg.In ventriculul drept
in sistola 22-30 mmHg,in diastola 0-2 mmHg.
-in artera pulmonara in sistola 22-30 mmHg,in diastola 7-12 mmHg.
***pe stanga in atriul stang in sistola 6-8 mmHg,in diastola 0-2 mmHg.IN ventriculul stang in
sistola 120-140 mmHg,in diastola 0-2 mmHg.
-in aorta in sistola 120-140 mmHg,in diastola 70-90 mmHg.
Presiunea arteriala sistemica-120-70 la adultul tanar sanatos.
CURS 4: CIRCULATIA
DATA:01.11.2010
A—COMPONENTELE FUNCTIONALE ALE CIRCULATIEI
1-Arterele care au rolul de a trasporta sange la nivel presional crescut catre tesuturi care au
pereti vasculari grosi si in care sangele circula cu viteza mare.
2-Arteriolele-ultimele ramificatii ale sistemului arterial numite „valve de control”prin care
sangele este impins catre capilare,care au pereti musculari puternici capabili sa inchida
complet sau sa se dilate infuentand astfel fluxul sanguin local
3-Capilarele-rol important in asigurarea schimburilor
lichidiene,nutritive,electrolitice,hormonale intre sange si lichidele interstitiale;au pereti subtiri
cu permeabilitate selectiva si se continua cu venulele
4-Venulele care colecteaza sangele din capilare si conflueaza progresiv in vene din ce in ce
mai mari
5-Venele –rol de conducte de trasport ale sangelui de la tesuturi catre inima;ele reprezinta
rezervorul major de sange;in ele circula sangele la nivel presional scazut ,comparativ cu
arterele au pereti mai subtiri dar au posibiliitatea sa se dilate inmagazinand cantitati mari de
sange
B—VOLUME DE SANGE IN DIVERSE TERITORII HEMODINAMICE
De departe ,cea mai mare cantitate de sange circulant este continuta de venele sistemice
-84% din volumul total se sange din organism se afla in circulatia sistemica din care 64% in
vene,13% in artere si 7% in arteriole,venule,capilare.
-restul 7% este continut de cord
-9% este detinut de vasele pulmonare.
C—PRESIUNILE DIN DIFERITE SECTOARE ALE CIRCULATIEI
Deoarece cordul pompeaza continuu sange in aorta,presiunea in aorta in mod normal are
valori mari,o valoare medie de 100 mmHg,media se face intre presiunea sistolica si diastolica.
-de la acest nivel presiunea scade treptat progresiv ajungand la varsarea cavelor in AD la
aproximativ 0 mm Hg.
-presiunea in capilarele sistemice variaza intre 35mmHg langa capatul arteriolar si 10 mmHg
la capatul venular
-presiunea functionala in majoritatea paturilor capilare este medie 17 mmHg
-in artera pulmonara nivelul presiunea este mult mai mica ,presiunea sistolica 22-25
mmHg,iar cea diastolica 7-8 mmHg
-se poate spune ca presiunea functionala medie in artera pulmonara este de aproximativ 16
mmHg
-presiunea functionala medie capilara in capilarele pulmonare este de 7 mmHg
D—PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE HEMODINAMICII
1-Debitul sanguin in fiecare tesut este in concordanta cu nevoile tisulare
-in activitate tesuturile necesita cantitati mult mai maride sange decat in repaus
-acest sange este furnizat de cord care in mod normal poate sa`si creasca debitul cardiac intre
4 si 7 ori
-rezulta ca debitul circulator din circulatia sistemica poate creste in tot organismul la cererea
unui singur tesut aflat in activitate
-de asemenea,nevoile tisulare de substante nutritive si acumularea de cataboliti,si ele
influenteaza irigarea locala
2-Debitul cardiac este controlat de fluxul sanguin local
-de la tesuturi sangele se intoarce pe cale venoasa spre cord,iar cresterea intoarcerii venoase
are drept rezultat o fractie de ejectie mai mare si deci un debit cardiac mai mare si o cantitate
mai mare de sange ce va circula prin sistemul arterial
3-Presiunea arteriala sistemica este controlata in general independent fie de mecabismul de
reglare a microcirculatiei fie de mecanismul de reglare a debitului cardiac(ex: daca la un
moment dat scade presiunea arteriala sub o valoare sistolica de 100 mmHg,in cateva secunde
se declanseaza reflexe simpatice care vor produce vasoconstrictie care vor stimula forta de
contractie cardiaca deci implicit va creste debitul cardiac si presiunea)
-la aceste debite se vor adauga in cate ore mecanisme umorale de reglare a presiunii
arteriale:renina-angiotensina-aldosteron
-angiotensinele sunt cele mai connstrictoare
E—INTERRELATII INTRE PREISIUNE,DEBIT SI REZISTENTA VASCULARA
**Debitul sanguin dintr-un vas este determinat de 2 factori:
1-diferenta de presiune intre cele 2 capete ale vasului(diferenta de presiune reprezinta forta
motrice de miscare a sangelui in vas)
2-impedanta la fluxul sanguin prin acel vas(rezistenta vasculara periferica)
**Fluxul sanguin intr-un vas depinde de delta p si de rezistenta vasculara
Q=fluxul sanguin
Delta P=diferenta de presiune intre capetele vasului
R=rezistenta vasculara
Daca delta P=0 sangele stagneaza,nu curge
R depinde de diametrul vasului,lungimea vasului si vascozitatea sangelui
F—DEBITUL SANGUIN
Definitie:Reprezinta cantitatea de sange ce trece printr-un anumit punct al sistemului
circulator intr-o perioada data de timp
-se masoara in L/min sau ml/min sau ml/secunda
-debitul circulator global al unui adult in repaus este de 5 L/min sau 5000 ml/min
Metode de masurare ale debitului sanguin:
*metode indirecte:neinvazive realizate cu ajutorul unor dispozitive mecano-electrice aplicate
pe suprafata vasului,se folosesc de obicei debitmetrele ultrasonice DOPPLER
-ca si principiu de actiune se aplica pe suprafata vasului debitmetrele care contin cristale
piezoelectrice
-in momentul in care cristalele sunt activate electric ele emit vibratii sonore cu o anumita
frecventa
-aceste unde se transmit coloanei de sange si se ciocnesc de eritrocitele circulante
-sunt reflectate de catre eritrocite intorcandu-se la cristal
-intotdeauna frecventa undei reflectate va fi mai mica decat frecventa undei pe eritrocit
-in functie de frecventa se apreciaza volumul sanguin
Debitmetrul ultrasonic DOPPLER este capabil sa inregistreze foarte rapid modificarile
pulsative si sa calculeze debitul mediu intr-un vas
G—UNITATI DE MASURA PENTRU PRESIUNEA ARTERIALA
-unitatea standard de masurare a presiunii arteriale este mm Hg
-se masoara in mm Hg forta exercitata de masa sanguina pe unitatea se suprafata vasculara
-ocazional,masurarea presiunii in cm apa.(o presiune de 10 cm apa inseamna o presiune
suficient de marepentru a ridica o coloana de apa la inaltimea de 10 cm
Cand se afirma ca presiunea intr-un vas este de ex 100 mmHg inseamna ca forta exercitata de
aceasta masa sanguina pe peretele vascular este suficienta pentru a impinge o coloana de
mercur la inaltimea de 100 mm
-1 mm Hg =1,36 cm apa RELATIE
H—REZISTENTA LA FLUXUL DE CURGERE
Definitie:rezistenta vasculara reprezinta dificultatea intampinata de sange la curgerea printr-
un vas
-ea nu poate fi determinata in mod direct ci in mod indirect cunoascand :gradientul presional
si debitul
-Daca diferenta de presiune intre cele 2 capete ale vasului este de 1mm Hg si daca debitul este
1 ml/secunda atunci R reprezinta o unitate de rezistenta periferica(URP)
OBSERVATIE:in unele situatii cand pasele de sange sunt puternic contractate ,R-ul creste la
4 URP si in situatii opuse in vasodilatare poate scadea pana la 0,2 URP
-la 0 URP are loc colabarea vaselor
POISSEUILLE-are o teorie:Q=delta P x raza la a 4-a supra L x vdelta P supra R
R=L x v x delta P supra delta P x r la a 4-a=L x v supra r la a 4-a
-rezistenta vasculara periferica este direct proportionala cu lungimea vasului dar L este
constanta,este direct proportionala cu vascozitatea sangelui si invers proportionala cu puterea
a 4-a a razei vasului
H—VASCOZITATEA este data de numarul de elementele figurate:eritrocite in principal
Procentul de erritrocite in sange reprezinta hematocritul care are valoarea cuprinsa intre 40-
50%;.cu cat hematocritul este mai mare cu atat vascozitatea sangelui va fi mai mare
-Vascozitatea sangelui total la un individ normal se masoara in 3 poise.
Daca valoarea hematocritului creste la 70%, in policitemia vera ,vascozitatea sangelui poate
deveni de 10 ori mai mare iar curgerea sa fie mult incetinita
I—COMPLIANTA VASCULARA
-este egala cu delta v supra delta p
-crestere de volum supra crestere de presiune
-reprezinta cantitatea totala de sange ce poate fi depozitata intr-un anumit segment al
circulatiei pentru fiecare crestere a presiunii cu 1 mm Hg
OBSERVATIE:complianta nu este acelasi lucru cu distensibilitatea vasculara
-complianta este egala cu distensibilitatea ori volum
-ex: complianta unei vene este de 24 ori mai mare decat a arterei corespunzatoare deoarece
vena este de 8 ori mai distensibila si poate contine 1 volum de 3 ori mai mare de sange
-
CURS 5: PRESIUNEA ARTERIALA SISTEMICA
DATA:08.11.2010
Reprezinta forta exercitata de masa sanguina asupra peretilor arteriali sub influenta
activitatii contractile ritmice a inimii si in vederea deplasarii sangelui in arborele vascular
Presiunea arteriala depinde de :
-forta de contractie a cordului
-masa de sange circulant si caracteristicile sale
-rezistenta vasculara periferica
Tipuri de presiune arteriala:
*convergenta-inseamna o presiune diferentiala mai mica decat normal prin cresterea minimei
si pe fondul mentinerii presiunii sistolice constante(se intalneste in boli renale cand creste
tonusul vascularin vasele rinichiului datorita hiperreactivitatii sistemului renina-angiotensina)
*divergenta-tendinta la cresterea presiunii diferentiale pe seama scaderii presiunii diastolice
cu mentinerea constanta a sistolicei.(se intalneste in insuficienta aortica-nu se inchid
sigmoidele aortice,iar stenoza cand nu se deschid sigmoidele aortice)
-o presiune divergenta cu diastolica foarte mica
-exista si situatii fiziologice :ex la sportivii foarte bine antrenati,sunt vagotomi cu o
hiperreactivitate parasimpatica,au o presiune divergenta
Diferenta intre presiunea sistolica si presiunea diastolica este de aproximativ 45-50 mmHg,se
numeste presiune diferentiala si care are tendinta la crestere sau la descrestere in functie de
departarea respectiv apropierea cleor 2 valori si in functie de patologie.
VARIATII FIZIOLOGICE ALE PRESIUNII ARTERIALE
1-in functie de varsta-presiunea arteriala creste odata cu varsta;la nastere sugarul are presiune
aproximativ 50-60 sistolica cu 40 mm Hg,la 1 an ajunge la 80 cu 60 mm Hg,la pubertate 120
cu 70 mm Hg;aceasta este valoare pe care ar fi ideal sa o mentinem toata viata 120 cu 70(din
cauza vaselor care devin mai putin compliante pe peretii carora se depun placile de
aterom,scade eficienta pompei,vasele devin tuburi rigide)
-dupa 50 de ani se admite ca fiind normala presiunea de 140 cu maxim 90 mm Hg
2-in functie de activitate-in efortul fizic tensiunea arteriala creste pentru ca creste debitul
cardiac,creste frecventa cardiaca,creste intoarcerea venoasa datorita contractiei musculaturii
striate,rezulta cei antrenati fac o usoara tahicardie si moderata hipertensiune,creste sistolica cu
maxim 20 mmHg in timp ce sedentarii pot face edem pulmonar acut,apare plamanul
inundat,alb…
3-in functie de pozitia corpului-ortostatismul(pozitie verticala) predispune la hipotensiune dar
si la schimbarea brusca de pozitie
-clinostatismul reprezinta pozitia de echilibru hemodinamic;in aceasta pozitie ar trebui sa
masuram tensiunea arteriala
4-factorii de mediu-temperatura (temperaturi foarte scazute ale mediului ambiant produc
vasoconstrictie periferica si se inregistreaza o usoara crestere a tensiunii),stresul prin
hiperreactivitate simpatica duce la tahicardie,vasoconstrictie si hipertensiune arteriala
VARIATII PATOLOGICE
-boli precum hipertiroidia,hipetensiune arteriala de cauza reno-vasculara,feocromocitomul
-in afectiuni precum hemoragii masive,anemii severe se pot inregistra hipotensiuni
arteriale,dar si in insuficiente cardiace severe,in scaderea fortei de contractie,atunci debitul
cardiac scade foarte tare
REGLAREA PRESIUNII ARTERIALE
a)reglarea nervoasa-zonele reflexogene importante pentru controlul tensiunii arteriale:
-cele mai importante sunt:din regiunea sino-carotidiene si endocardo-aortice
-la acest nivel se afla receptori sensibili la variatii ale presiunii arteriale,la variatiile de intidere
ale fibrelor vasculare,musculare si elastice si sensibili si la compoziti chimica a sangelui
-pe langa aceste 2 zone importante mai exista structuri nervoase sensibile la nivelul
atriilor,ventriculilor,arterelor mezenterice,globilor oculari,urechii,
De la nivelul receptorilor informatiile presionale sunt transmise catre centrii reglatori
stimulandu-i sau inhibandu-i
*Ex:Daca la un moment dat presiunea arteriala creste sunt excitati preso si chemoreceptorii
ceea ce duce la inhibarea centrilor vasomotori si cardiaci bulbari rezultand vasoldilatatia
periferica,bradicardie si scaderea fortei de contractie a inimii
*Daca presiunea arteriala scade sub valorile normale sunt lasati liberi sa actioneze centrii
bulbari,ies de sub inhibitie centrii bulbari,inregistrandu-se o usoara crestere a tensiunii
arteriale
***se numesc FENOMENE DE SCAPARE
EXEMPLE:
*La nivelul atriilor:
1-in AD exista receptori sensibili la variatiile de presiune si de intindere a fibrei musculare
atriale ;stimularea acestor receptori duce la tahicardie reflexa
-efectul tahicardizant al distensiei atriale(umplerea in exces) se numeste efect BAINBRIDGE
-este un mijloc de aparare a cordului fata de supraincarcarea AD
-se inhiba nucleul dorsal al vagului si apare tahicardia
2-in AS-distensia AS produce diureza reflexa pentru ca s-a constat ca este inhibata secretia de
ADH(antidiuretic) de catre hipotalamus
*Injectarea de substante chimice iritante la nivelul arterelor coronare sau obstruarea acestor
artere duce la prabusirea rapida a tensiunii arteriale ---reflex numit BEZOLD-JARISH
*La nivelul globilor oculari s-a constat ca stimularea mecanica a receptorilor de la acest nivel
duce la scaderea frecventei cardiace si usoara scadere a tensiunii arteriale
Acest reflex este reflexul lui ASCHNER-DAGNINI
-centrii reflectivitatii cardio-vasculare implicati in controlul nervos al tensiunii arteriale sunt:
*vasoconstrictori si cardio-acceleratori de tip simpatic care mentin tonusul bazal simpatic al
vaselor,stimularea lor produce vasoconstrictie, tahicardie,cresterea rezistentei vasculare
periferice,hipertensiune arteriala
*vasodilatatori si cardio-inhibitori de tip parasimpatic-stimularea lor stimuleaza nucleul dorsal
al vagului si inhiba centrii vasoconstrictori
*hipotalamusul-coordoneaza circulatia prin existenta a doua tipuri de centri astfel in portiunea
sa anterioara centrii de tip parasimpatic si termolitici a caror stimulare va duce la scaderea
presiunii arteriale in timp ce in partea posterioara exista centrii de tip simpatic bogata in
catecolamine si serotonina;stimularea acestor centri produce vasoconstrictie si stimuleaza
termogeneza
INFLUENTE MINORE:
-s-a constatat ca excesul de ioni de hidrogen si dioxid de carbon dublat de deficitul de oxigen
activeaza centrii vasomotori bulbari rezultand hipertensiune arteriala
-in hiperventilatie deficitul de dioxid de carbon inhiba centrii vasomotori deci scade
hipotensiunea arteriala
-respiratii pe min 16-18
CURS 6: REGLAREA UMORALA A TENSIUNII ARTERIALE
DATA:15.11.2010
Reglarea umorala completeaza si prelungeste efectele reglarii nervoase .Ea se realizeaza cu
ajutorul urmatoarelor substante.
A-SUBSTANTE MEDIATOARE
1-Mediatorii simpatico-adrenergici=catecolamine(adrenalina si noradrenalina sau epinefrina
si norepinefrina)
-noradrenalina are efecte vasoconstrictoare de aproximativ 1,5 ori mai puternice decat
adrenalina.
-adrenalina are raspunsuri bifazice adica vasoconstrictie urmata de vasodilatatie
compensatorie (vasoconstrictia se manifesta in teritoriile arterocapilare din regiunile
splahnice,pulmonara si cutanata)
-acestea sunt zone bogate in receptori adrenergici
-noradrenalina actioneaza asupra receptorilor alfa adrenergici producand vasoconstrictie in
timp ce adrenalina stimuleaza atat alfa receptorii cat si beta receptorii adrenergici are
efecte duble :vasoconstrictoare cat si vasodilatatoare
OBSERVATIE:deoarece la nivelul arterelor coronare predomina beta receptorii atunci
stimularea adrenergica produce coronaro-dilatatie
OBSERVATIE:catecolaminele produc prin actiune metabolica indirecta intensificarea
glicolizei,producerea de acid lactic care este dilatator si permeabilizant
capilar,plasmachininele,potasiu,acid lactic sunt dilatatori locali.(produc o vasodilatatie
compensatorie a adrenalinei)
2-acetilcolina-mediator chimic al fibrelor parasimpatice
-produce:
*vasodilatatie periferica ,cardioinhibitie(bradicardie)-aceste efecte sunt de scurta durata
deoarece este destul de repede inactivata de colinesteraze
*are efect excito-ganglionar compensator-stimuleaza in mod neasteptat eliberarea de
catecolamine de la nivelul ganglionilor simpatici cat si a medulosuprarenalei
B-HORMONI LOCALI TISULARI
DEFINITIE:sunt substante biologic active rezultate din metabolismul propriu tisular si
necesare asigurarii fluxului sanguin local (irigarea normala)
1-HISTAMINA-este vasodilatator arteriolar
-creste permeabilitatea capilara,se gaseste in cantitati mari in piele,tub digestiv,in tesut
pulmonar,in cantitati mari in mastocite alaturi de heparina ;ea se eliberea de la acest nivel in
timpul agresiunilor de orice fel(in principal fizice ) cat si a reactiilor alergice
2-SEROTONINA-metabolit al triptofanului,produce vasoconstrictie in teritoriile splahnice si
vasodilatatie in regiunea cutanata in extremitatea cefalica.
3-POLIPEPTIDE VASO-ACTIVE
*familia plasmachininelor dintre care cea mai importanta este bradichinina=vasodilatator
local important.
*familia angiotensinelor-puternic vasoconstrictoare,de 40-60% mai puternice decat
noradrenalina,ele rezulta in urma actiunii reninei prin activarea angiotensinogenului in
angiotensina,trecerea facandu-se cu ajutorul enzimelor de conversie.
OBSERVATIE:cel mai important sistem de hormoni locali implicat in reglarea tensiunii
arteriale este sistemul renina-angiotensina-aldosteron
4-PROSTAGLANDINELE-rezulta din degradarea acizilor grasi nesaturati,unele din ele au
actiune vasoconstrictoare iar altele vasodilatatoare;
5-TROMBOXANII-produc vasoconstrictie locala,au rol in agregarea plachetara=timpul 2 al
hemostazei ce se finalizeaza cu formarea trombusului alb plachetar
6-FACTORUL ENDOTELIAL DE RELAXARE-produce relaxarea,dilatarea vaselor de
calibru mic(capilar)
7-FNA(NAF)-factorul natriuretic atrial-este un atiopeptid eliberat de celulele atriului stang
sub influenta distensiei(umplerii in exces a atriului),are actiune vasodilatatoare
locala,hipotensoare,diuretica si diuretica hiperosmotica hipotensiune arteriala
-inhiba reabsorbtia tubulara a sodiului,inhiba secretia de renina,inhiba eliberarea de aldosteron
si secretia de ADH.
8-ADH-sau vasopresina –secretat de hipotalamus,stocat in neurohipofiza,poarta numele de
hormon antidiuretic deoarece stimuleaza reabsorbtia facultativa a apei la nivelul tubului
contort distal.
-daca este secretat in exces ADH are si rol vasoconstrictor de unde si numele de vasopresina
-ambele sale actiuni au drept efect hipertensiune arteriala
CURS 7: RINICHIUL DATA:22.11.2010 La nivel renal au loc 3 procese importante: 1)FILTRAREA GLOMERULARA-este un proces dirijat de forte fizice datorita carora o parte din sangele capilarelor glomerulare trece printr-o membrana subtire=membrana filtranta (formata din endoteliul capilar ,membrana bazala si epiteliul visceral al capsulei Bowmann) in capsula Bowmann,rezultatul fiind numit urina primitiva. -aceasta membrana in conditii fiziologice permite trecerea selectiva numai a unor constituenti din sange si anume a substantelor cu greutate moleculara mai mica decat 68 mii de daltoni. -filtrarea glomerulara este rezultatul presiunii efective de filtrare care se exercita la nivelul membranei filtrante capilaro-glomerulare si care reprezinta suma algebrica a unor presiuni de sens opus Presiunea hidrostatica este forta principala care stimuleaza filtrarea din capilar catre capsula egala cu aproximativ 70 mmHg mai mare decat presiunea hidrostatica in alte capilare unde presiunea hidrostatica este de 25-30 mmHg.(aceasta diferenta se datoreaza faptului ca arterele renale pornesc direct din aorta,sunt artere scurte cu nivel presional mare si se ramifica repede). Presiuni opuse filtrarii: -presiunea oncotica sau coloidosmotica-presiunea exercitata de proteinele plasmatice sin sangele capilar.Are valoare aproximativ 30 mmHg. -presiunea interstitiala dintre capilarele glomerulare impreuna cu rezistenta intampinata de filtratul glomerular la iesirea in capsula lui Bowmann totalizeaza 10 mmHg. -presiunea efectiva de filtrare este aproximativ 30 mmHg Valoarea acestei presiuni poate fi modificata semnificativ numai daca presiunea hidrostatica a sangelui capilar se modifica implicit de modificarea presiunii arteriale sistemice Rinichiul dispune de mecanisme de autoreglare performante datorita carora se mentine presiunea efectiva de filtrare chiar daca presiunea arteriala sistemica variaza intr-un interval foarte mare 60-200 mmHg OBSERVATIE:importante in procesul filtrarii glomerulare sunt si suprafata membranei filtrante (1,5 metri patrati) si numarul de glomeruli activi(functionali) In urma filtrarii glomerulare rezulta urina primara sau primitiva care este comparata cu o plasma deproteinizata,cu pH 7,35 ,densitate de 1010. Valoare filtratului glomerulat- 120 ml/min adult B,femeile 110 ml/min Din cantitatea totala de sange 1200 ml care strabate rinichii pe minut este filtrata o zecime 120 ml. Se poate aprecia filtrarea glomerulara prin masurarea coeficientilor de epurare sau masurarea clearance-ului Cl=U x V supra A U=concentratia substantei adminiistrate in urina eliminata in decurs de 1 minut V=volumul de urina eliminat intr-un minut A=concentratia substantei administrate in sangele arterial Definitie:Clearance-ul exprima cantitatea de plasma teoretic epurata complet de o anumita substanta X in timp de 1 minut la nivel renal Pentru efectuarea acestui test de utilizeaza substante Cum ar fi :inulina,manitolul,substante care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : *sa fie o substanta care sa fie filtrata in totalitate la nivel glomerular *substanta care sa nu fie reabsorbita deloc la nivel tubular *substanta care sa nu fie secretata distal. In urma filtrarii,rezulta zilnic aproximativ 170 L de urina primara din care eliminam prin mictiune aproximativ 1-1,5 L,restul fiind reabsorbiti de-a lungul tubilor renali 2)SECRETIA TUBULARA
3)REABSORBTIA TUBULARA-procesul prin care organismul recupereaza o parte din substantele filtrate anterior la nivel glomerular(substante necesare cum ar fi:apa,glucoza,unii aminoacizi,electroliti). Mecanismele de reabsorbtie sunt complexe si diferite pentru diferite substante,o parte sunt reabsorbite pasiv in concordanta cu un gradient de concentratie iar altele sunt reabsorbite activ (apa) folosind energie si sisteme transportoare(carausi). Reabsorbtia glucozei- se face in mod normal complet la nivelul tubului contort proximal -la o glicemie normala,glucoza se reabsoarbe total.Daca valoarea glicemiei creste peste nivelul prag de 180 mg% in sangele venos sau 200 mg% in sangele arterial atunci o parte din glucoza filtrata va ramane in urina ,nu va fi reabsorbita=glicozurie Acest lucru se intampla deoarece se depaseste capacitatea maxima de transport transtubular al glucozei. Reabsorbtia aminoacizilor-apeleaza la mai multe feluri de transportori in functie de structura aminoacidului -se face tot la nivelul tubului contort proximal -eliminarile urinare de aminoacizi sunt influentate de unii factori fiziologici cum ar fi:varsta(nou-nascutii au o aminoacidurie mai mare de 3-4 ori decat adultii,),sarcina din cauza modificarilor hormonale in aceasta perioada creste aminoaciduria,alimentatia foarte bogata in carne mareste eliminarea de metil-histidina,malnutritia,inanitia,creste eliminarile de acid beta -aminobutiric si de hidroxiprolina. Reabsorbtia potasiului-se face probabil in totalitate si activ la nivelul tubilor contorti proximali dar apoi el este secretat la nivelul tubilor distali printr-un mecanism de pompa de ioni cuplat cu eliminarile de ioni de sodiu si ioni de hidrogen. -acesta este motivul pentru care gasim ioni de potasiu in urina finala Reabsorbtia sodiului-are loc la toate nivelele tubulare renale exceptand segmentul descendent al ansei Henle care nu este permeabil pentru sodiu,ci numai apa este reabsorbita la acest nivel -este singurul care este reabsorbit prin ambele mecanisme pasiv si activ Astfel din urina primara sodiul intra in celula tubulara pasiv ,apoi din celula tubulara in spatiul interstitial peritubular activ,apoi din spatiul interstitial peritubular in sangele capilar pasiv Modificarile filtratului glomerulat la nivelul ansei Henle: *la intrarea in ansa Henle,filtratul glomerulat este hipoosmotic *pe parcursul segmentului descendent al ansei Henle sodiul nu este reabsorbit si ramane in tub,in ansa,dar apa iese din tub,este reabsorbita si rezulta continutul hiperosmotic la varful ansei Henle *in segmentul ascendent al ansei Henle se produc fenomenele invers adica acest segment nu este permeabil pentru apa dar este permeabil pentru sodiu. *la iesirea din ansa Henle filtratul redevine hipoosmotic -este fenomenul sechestrarii sodiului in regiunea anselor Henle,reintra in segmentul descendent al ansei
CURS 8: RINICHII DATA:06.12.2010
Reabsorbtia apei-reprezinta un proces important pt mentinerea constanta a volumelor hidrice si a presiunii osmotice a plasmei Prin eliminarea unei urini cu o variabila presiune osmotica deci cu un continut diferit de electroliti,rinichiul este capabil sa mentina aproximativ constanta presiunea osmotica a plasmei 285-295 mosmoli /L La nivelul tubului proximal sunt reabsorbite aproximativ 80% din substantele filtrate cat si din apa filtrata glomerular ,aceasta poarta numele de reabsorbite obligatorie(dependenta de valoarea presiunilor osmotice si independenta de starea de hidratare a organismului) Urmeaza modificarile filtratului in lungul ansei Henle pentru ca in cele din urma la nivelul tubului distal si a tubilor colectori modificarile de volum si osmolaritate ale lichidului tubular sa depinda mai ales de ADH si secundar de aldosteron-de ex in conditii de deshidratare globala,in stare de hipertonie diminua eliminarile urinare de apa si este stimulata secretia de ADH Rol important :hialuronidaza Aceasta reabsorbtie la nivelul tubilor distali si colectori sub actiunea ADH-ului constituie reabsorbtia facultativa dependenta de starea de hidratare a organismului,implicit de ingestia de apa Secretia tubulara-are o importanta minora fata de filtrare si reabsorbtie in formarea urinii corectand compozitia urinii finale La acest nivel celulele tubulare au capacitatea de a secreta activ ioni de hidrogen si ioni de potasiu in functie de cantitatea de ioni de sodiu ce trebuie recuperata din filtrat din urina La acest nivel mai sunt secretate in cantitati mici acizi slabi,baze slabe,acid uric,creatinina,si in mod activ substante ajunse accidental in sange apoi ni urina cum ar fi substantele de contrast iodate(urografia) sau albastru de metilen pentru a corecta pH-ul urinar Aceste mecanisme de secretie sunt consumatoare de energie OBSERVATIE:proprietatea tubilor uriniferi de a secreta anumite substante poate fi verificata prin masurarea unor coeficienti de epurare (prin determinarea unor clearance-uri) pentru acidul paraaminohipuric (PAH) In urma proceselor de filtrare rezulta urina primara cu un pH de 7,35 in timp ce urina finala are un pH de 6 Deci intervin mecanismele de aicidifiere ale urinii ce au la baza secretia de ioni de hidrogen La nivel tubular din dioxid de carbon si apa este format acidul carbonic care va disocia in ioni de hidrogen si carbonat in prezenta anhidrazei carbonice(enzima cu importanta in acidifierea urinii) Cand enzima este blocata scade pH-ul urinar. Ionii de hidrogen rezultatii vor si secretia iar ionii carbonat vor si reabsorbiti OBSERVATIE:cand concentratia ionilor carbonat depaseste 28 de miliechivalenti /L atunci excesul de ioni carbonat nu mai poate absorbit si este excretat la nivel urinar,rezulta alcalinizarea urinii (situatie patologica) 1)Ionii de hidrogen secretati dupa momentul reabsorbtiei reactioneaza cu fosfatii bibazici formand fosfati monobazici si eliberand un ion de sodiu care va fi reabsorbit.Acest proces se desfasoara mai ales la nivelul tubilor contorti distali deoarece aici fosfatii se gasesc in concentratie mare
Acest schimb de hidrogen si sodiu influenteaza pH-ul urinar,deci se va acidifia urina 2)ionii de hidrogen secretati vor mai reactiona si cu amoniacul sintetizat la nivelul celulelor tubulare prin desfacerea glutaminei in amoniac si acid glutamic sub actiunea glutaminazei Amoniacul difuzeaza in lichidul tubular si aici se intalneste si reactioneaza cu ionii de hidrogen secretati,rezultand ionii de amoniu NH4 care vor fi schimbati pe ioni de sodiu Cantitatea de amoniac sintetizata in celulele tubulare ale rinichiului normal,este direct proportionala cu pH-ul lichidului tubular,al urinii;cu cat acesta va fi mai scazut cu atat inseamna ca va avea o concentratie mai mare de ioni de hidrogen Rezulta cu atat mai mare va fi sinteza de amoniac la nivelul celulelor tubulare=amoniogeneza OBSERVATIE:amoniogeneza renala in conditii fiziologice detine o importanta deosebita in combinatie de amoniu fiind eliminat zilnic intre 30 si 50 miliechivalenti ioni de hidrogen,in timp ce intre 10-30 sub forma aciditatii titrabile adica ioni de hidrogen tamponati de fosfati Secundar in schimburile ionice care au loc la nivel tubular distal si care concura la mentinerea echilibrului acido-bazic intervine si ionul de potasiu care este filtrat la nivel glomerular apoi reabsorbit la nivel proximal tubular si secretat la nivel distal (pentru fiecare ion de potasiu secretat se reabsoarbe un ion de sodiu) De aceea daca in urina finala in tubii distali ajunge o cantitate redusa de sodiu atunci si secretia de potasiu va fi redusa si in mod similar daca secretia de hidrogen este crescuta in exces atunci potasiul este redus OBSERVATIE:la nivel tubular distal ajustarea compozitiei urinii are loc si prin interventia aldosteronului care favorizeaza reabsorbtia tubulara a sodiului si care este stimulat de sistemul renina-angiotensina SUBIECTE DE EXAMEN: Filtrarea –caracteristici generale: in ce consta,conditia cu greutatea moleculara,integritatea glomerulilor,suprafata membranei filtrante, Clearance-ul –definitie Reabsorbtia glucozei R sodiului R potasiului Echilibrul tubular proximal si distal Modificarile filtratului glomerular la nivelul ansei henle:hiper,hipo,hiper Secretia tubulara Mecanismele de acidifiere ale urinii Reglarea activitatii renale: reglarea endocrina Presiunea efectiva de filtrare
CURS 9: APARATUL DIGESTIV DATA:10.01.2011
Saliva –lichid incolor,inodor,opalescent,pH cuprins intre 5,5 si 7,4 dar peste 80% din indivizi au pH 6,35-7,05 pH-ul este reglat prin sisteme tampon salivare,cele mai importante fiind sistemul acid carbonic bicarbonat de sodiu,sistemul fosfat monosodic fosfat disodic,mucina acida mucina bazica OBSERVATIE: s-a constat ca o aciditate crescuta a salivei favorizeaza aparitia cariilor dentare in timp ce o saliva alcalina 7,4 pH favorizeaza precipitarea sarurilor de Ca la nivelul dintilor si aparitia tartrumului dentar Microscopic saliva contine celule epiteliale descuamate,rare leucocite,fungi,filamente de mucus,uneori chiar bacterii Compozitie: saliva contine 99% apa,restul reziduu uscat format din saruri minerale (cloruri,fosfati,carbonati,bicarbonati de sodiu ,potasiu,magneziu),ioni de clor,fluor,iod,potasiu,mai contine substante organice :fermenti sau enzime si mucina Cea mai importanta enzima este amilaza salivara sau ptialina care este capabila sa hidrolizeze amidonul preparat dar incapabila sa degradeze amidonul crud(acest lucru il face amilaza pancreatica) In urma degradarii rezulta produsii intermediari de degradare adica amilo,eritro si acrodextrine,apoi maltoza 87% si o mica parte glucoza 13%(intervine maltaza) Mucina este secretata de celulele mucoase ale glandelor salivare si are rol in formarea bolului alimentar favorizand inghitirea(deglutitia) si rol protectiv fata de agresiunile chimice. OBSERVATIE:in saliva se mai gasesc in cantitati mici : lizozim (subst bactericida datorita proprietatilor de a distruge polizaharidele din capsulele microbiene bacteriene),aminoacizi,glicoproteine,bactericidina(subst cu rol carioprotector),trasilol (inhiba enzimele proteolitice),calicreina,bradichinina (rol de vasodilatator local),sialogastrina(inhiba secretia gastrica),sialotonina(vasoconstrictor),parotina(hormon local hipocalcemiant),factorul hiperglicemiant sau proglucagonul salivar,aglutinogene si anticorpi,cantitati mici de lipide,glucide,uree,acid uric,creatinina,unele enzime,lipaze,fosfataze,pseudocolinesteraze,betaglucuronidaze OBSERVATIE: astazi se considera ca procesul de secretie salivara este similar filtrarii glomerulare de la nivel renal adica el consta in proces de ultrafiltrare la
nivelul acinilor din glandele salivare completat apoi de reabsorbtie si secretie la nivelul ductelor salivare OBSERVATIE: procesul de secretie salivara necesita energie,se consuma aproximativ 5-8 kcal in repaus rezultata din oxidarea glucozei si cu un mare consum de oxigen si in mod neasteptat :consumul de oxigen pentru secretia salivara in repaus este de aproximativ 6 ori mai mare decat pentru muschiul striat in repaus Rolurile salivei: *rol in pregatirea mecanica a bolului alimentar *rol de solvent important pentru ca pentru a crea senzatia de gust constituentii alimentari trebuie sa fie solviti in saliva altfel nu sunt stimulati receptorii gustativi *rol in curatarea mecanica a cavitatii bucale *rol digestiv prin initierea degradarii carbohidratilor datorita interventiei amilazei salivare *rol in vorbirea articulata *rol excretor –prin saliva se elimina produsi de catabolism in cantitati mici,uree,acid uric,subst toxice,saruri de plumb,mercur introduse accidental in intoxicatii de exemplu,se mai elimina virusi,bacili (TBC,poliomielita,hepatita de tip A cu transmitere fecal-orala,turbarea,virusul urian-oreionul,mononucleoza infectioasa) *rol anticariogen datorita existentei bactericidinei *rol in termoreglare nu foarte important la om Reglarea secretiei salivare se face prin mecanisme in principal nervoaase,reflexe,de tip conditionat si neconditionat Reflexele neconditionate naturale sau mostenite sunt cele determinate de introducerea alimentelor in cavitatea bucala acolo unde vor fi stimulati receptorii gustativi ,chemoreceptorii,mecanoreceptorii,proprioreceptorii Stimulii porniti de la acesti receptori maiales din cele 2/3 anterioare ale limbii ajung prin nervul 7 la centrul salivator superior din punte de unde fibrele efectoare regleaza secretia de la nivelul glandelor submaxilare si sublinguale Pe de alta parte,din 1/3 posterioara a limbii pe calea nervului 9 stimulii ajung la centrul salivator inferior din bulb pe unde fibrele efectoare se transmit glandei parotide (caile eferente sunt reprezentate de fibre vegetative simpatice si mai ales parasimpatice) Excitarea de tip parasimpatic cat si subst parasimpatico-mimetice declanseaza o secretie bogata de saliva bogata in ptialina,amilaza,si de asemenea se produce la nivel intraglandular vasodilatatie si eliberarea de bradichinina
Secretia salivara este reglata si prin reflexe conditionate adica stimuli externi dobanditi Cum ar fi mirosul,scrisul,sunetul,imaginea,conditia este insa ca initial sa existe o asociere repetitiva cu stimulul neconditionat=mancare Aceste reflexe daca nu se mai repeta,in timp ele se sterg OBSERVATIE: secretia salivara suporta si influente corticale de ex emotia puternica inhiba secretia salivara Deglutitia –reprezinta un lant de reflexe gratie carora bolul alimentar format in cavitatea bucala strabate faringele,esofagul,ajungand in stomac Viteza de deplasare a bolului alimentar creste in faringe la 9m/secunda, apoi de-a lungul esofagului viteza scade la 4 m/secunda si in esofagul distal viteza este mai mica deoarece are musculatura neteda Dpdv functional deglutitia se imparte in 3 timpi: 1-timp bucal-timp in care se formeaza bolul alimentar si este impins din cavitatea bucala spre faringe ,dureaza 0,2 secunde Initial este voluntar,apoi devine reflex involuntar si in realizarea acestui timp sunt implicati muschii limbii,masticatori in general,bolta palatina 2-timp faringian-cel mai scurt,e total involuntar ,e foarte important deoarece in acest timp de 0,1 secunde se inchid comunicarile cu fosele nazale,laringele,lasand cale libera numai catre esofag Acest timp se produce in apnee 3-timp esofagian-consta in trecerea bolului alimentar prin esofag si in functie de consistenta sa acest timp dureaza 5,6 secunde,viteaza fiind mai mare in 2/3 proximale decat in treimea distala unde musculatura este neteda La nivelul esofagului au fost puse in evidenta 3 tipuri de unde peristaltice: 1-primare –declansate de stimularea receptorilor bucofaringieni 2-secundare-declansate de excitarea receptorilor mucoasei esofagiene din dreptul arcului aortic 3-tertiare-sunt contractii locale neregulate si rapide si asimetrice,sunt ca niste dinti de fierastrau,care au numitor comun faptul ca apar in treimea distala esofagiana Cand apar acceste unde peristaltice se impune investigarea esofagului fiind suspectat cancerul esofagian distal Sfincterul cardia nu este foarte puternic dpdv anatomic,impiedica refluxul continutul gastric in esofag,se deschide in momentul in care intraesofagian exista o presiune intre 2-7 cm apa In schimb pentru a deschide cardia si a aparea varsatura sau reflexul este nevoie de o presiune mult mai mare de 25 cm apa
CURS 10: DIGESTIA GASTRICA DATA:17.01.2010 STOMACUL-este organul digestiei in care alimentele sufera transformari fizice si chimice rezultand in final o masa semilichida foarte acida numita chim gastric(in stomac se realizeaza degradari partiale ale alimentelor pregatindu-le astfel sa intre sub actiunea enzimelor ce intervin pe tractul digestiv) Sucul gastric este secretat de cele aproximativ 35 de milioane de glande ale mucoasei gastrice In cantitate zilnica pe 1200-1500 ml El este un lichid incolor cu miros acid intepator,usor opalescent uneori in functie de cantitatea de mucina continuta ,densitatea este 1006-1010,pH foarte acid 0,8-1,5 datorita prezentei acidului clorhidric Compozitie: 99% apa,1% substante solide dintre care 0,6 % substante anorganice si 0,4% substante organice Substantele anorganice: acid clorhidric,clorura de sodiu,clorura de potasiu,fosfati de calciu,de magneziu,cationi(ioni de sodiu,de calciu,de maggneziu,de potasiu)-toti acestia aflandu-se in sucul gastric in cantitati inferioare celor din plasma cu o exceptie: cea a ionilor de potasiu care se gasesc in concentratie de 4 ori mai mare decat in plasma si anioni(ioni de clor-cel mai important,ioni carbonat,fosfat) ACIDUL CLORHIDRIC Este secretat activ de celulele oxintice ale glandelor gastrice din regiunea fundica si a corpului gastric S-a demonstrat ca celulele oxintice(parietale) prezinta in interior un sistem canalicular intracelular similar unui reticul endoplasmatic modificat. Aceste canalicule delimitate de membrane sunt permeabile unidirectional pentru ionii de hidrogen si de clor si in interiorul acestor canalicule,pH-ul este intens acid,in timp ce extracanalicular dar intracelular pH-ul este 7-7,2 ==> acidul clorhidric,componenta principala anorganica a sucului gastric se formeaza din ioni de hidrogen si de clor,secretati activ intracanalicular(doar aici!!!!!) Principala sursa de ioni de hidrogen o reprezinta apa,din oxidarea glucozei si din disocierea acidului carbonic (H2CO3) Acest acid se sintetizeaza permanent in celulele parietale din dioxid de carbon si apa in prezenta actiunii catalitice unei enzime =anhidrazei carbonice Acest acid disociaza in ioni de hidrogen care vor fi secretati activ din celula in canalicul si ioni carbonat(HCO3) Acesti ioni(carbonat) vor trece din celula in sange unde va fi schimbat pe un ion de clor Ionul de clor intrat pasiv in celula si rezultat in urma disocierii clorurii de sodiu,va fi apoi secretat intracanalicular unde va intalni ionii de hidrogen si vor sintetiza acidul clorhidric Ionul carbonat rezultat in urma disocierii acidului carbonic si schimbat pe ion de clor va constitui in sange combinatia cu ionul de sodiu deci vor constitui carbonatii de sodiu ==> in perioadele digestiei gastrice cu cat se va sintetiza mai mult acid clorhidric si implicit va scadea ph-ul sucului gastric,cu atat se vor forma o cantitaate mai mare de bicarbonat de sodiu si va creste pH-ul sanguin OBSERVATIE: 1)S-a observat diminuarea de acid clorhidric in sucul gastric la animalele hranite cu carne fiarta care in timpul fierberii pierd clorura de sodiu 2)Blocarea anhidrazei carbonice cu diverse droguri duce la scaderea sintezei de acid clorhidric din lipsa de ion de hidrogen 3)Hiperventilarea =cresterea frecventei respiratorii---12-18 batai/min---duce la reducerea concentratiei dioxidului de carbon --> scade sinteza de acid carbonic --> scade sinteza de acid clorhidric si invers : respirarea unui aer bogat in dioxid de carbon sau hipoventilarea mareste secretia acidului clorhidric din sucul gastric Acidul clorhidric se gaseste in sucul gastric sub forma libera si legat de proteine Aciditatea sucului gastric se exprima in unitati clinice sau unitati Javorsky
DEFINITIE:o unitate clinica este echivalenta cu numarul de ml hidroxid de sodiu(NaO) necesari pentru neutralizarea aciditatii din 100 ml suc gastric (hidroxid de sodiu n(normal)/10)-valorile medii normale sunt 15-20 unitati clinice pentru aciditatea libera si 40 unitati clinice pentru aciditatea totala ROLURILE ACIDULUI CLORHIDRIC: *activeaza pepsinogenul in pepsina,cea mai importanta enzima proteolitica din sucul gastric si creeaza astfel un mediu optim de actiune pentru enzimele gastrice *realizeaza combinatii cu proteinele alimentare formand acid-albuminele care sunt mult mai usor digerabile *produce hidroliza acida a polizaharidelor si dizolvarea a hemicelulozelor vegetale *favorizeaza precipitarea cazeinogenului din lapte favorizand digestia *favorizeaza evacuarea continutului gastric deci peristaltismul astfel *stimuleaza toate secretiile digestive subiacente-duoddenala,jejunala,ileala etc *favorizeaza transformarea fierului feric (Fe+3) in fier +2 *impiedica dezvoltarea germenilor ajunsi in stomac odata cu alimentele in mod accidental(rol antiseptic) SUBSTANTELE ORGANICE:enzimele,mucusul,factorul intrinsec Enzimele din sucul gastric sunt : pepsina,labferment,lipaza gastrica,catepsina,gelatinaza,ureaza,anhidraza carbonica,gastricsina,lizozimul PEPSINA -enzima proteolitica secretata de celulele principale ale glandelor gastrice sub forma inactiva de pepsinogen care este activat intragastric de acidul clorhidric sau de catre pepsina insasi prin mecanism autocatalitic. OBSERVATIE: pepsinogenul este sintetizat in perioadele de repaus digestiv si depozitat in granulele intracelulare de zimogen(greutate moleculara a pepsinogenului este 42,500 daltoni in timp ce pepsina are 35,000 daltoni) OBSERVATIE:o mica parte din pepsinogen este descarcata in plasma de unde se elimina la nivel renal prin urina sub forma de uropepsinogen PEPSINA-forma activa,are un pH optim de actiune in jur de 1,5,actioneaza asupra proteinelor care au fost transformate anterior de catre acidul clorhidric in acid-albumine (sintomine) --> degradarea partiala a proteinelor pana la peptone OBSERVATIE:cresterea pH-ului gastric peste 3 duce la inhibarea activitatii pepsinei si cresterea peste 5 o inactiveaza total CATEPSINA-enzima proteolitica,pH optim de actiune 3-5 de aceea la adult nu este activa dar este activa la sugari LABFERMENTUL =chimozina=renina gastrica-enzima proteolitica secretat de celule principale ale glandelor gastrice ,initial sub forma inactiva de prolabferment si activat apoi de acidul clorhidric ,pH optim de actiune 4-4,5-->inactiv la adult,activ la sugar -produce coagularea laptelui(transformarea cazeinogenului solubil in paracazeina care in prezenta calciului se transforma in paracazeinat de calciu si precipita)-->este incetinita evacuarea rapida a laptelui din stomac oferindu-se un timp necesar digestiei la sugari -la adult nu are nici un rol LIPAZA GASTRICA -lipaza slaba,este secretata de celulele principale,pH optim 4-5,la adult este nesemnificativa actiunea sa,in schimb la sugari este activa determinand hidroliza grasimilor emulsionate ANHIDRAZA CARBONICA -se gaseste in sucul gastric numai datorita dezintegrarii celulelor epiteliale superficiale din mucoasa gastrica MUCINA -este prezenta in toate segmentele gastrice,este o glicoproteina,intra in componenta mucusului ce acopera suprafata mucoasei gastrice si o apara de actiuni nocive mecanice,termice,chimice si autodigestie(actiunea acidului clorhidric si a pepsinei) FACTORUL INTRINSEC CASTLE
-este o glicoproteina secretata de mucoasa cardiala si fundica si absolut necesara absorbtiei de vitamina B12 ( care a fost numita factorul extrinsec Castle) -acest factor este termolabil,distrus in 30 minute la temperaturi 70-80 grade si este inactivat de pepsina si tripsina(enzime puternic proteolitice) -acest factor este secretat,ca si acidul clorhidric,tot de celulele parietale OBSERVATIE:in sucul gastric se mai gasesc in cantitati mici imunoglobuline(Ig M,Ig G,Ig A-in cantitati mari Ig A)
CURS 11: REGLAREA SECRETIEI GASTRICE DATA:28.02.2011 Secretia gastrica este totdeauna conditionata de cantitatea si calitatea alimentelor ingerate (cea mai bogata secretie gastrica este declansata de carne si cea mai saraca de fainoase) Pavlov a identificat in urma cercetarilor experimentale 3 faze ale secretiei gastrice: 1-faza cefalica-incepe inainte ca alimentele sa fi ajuns in stomac si are la baza reflexe neconditionate (declansate de stimularea receptorilor gustativi din cavitatea bucala nivel de la care informatiile sunt transmise catre centrii gastro-secretori din substanta reticulata bulbara;de la acesti centri impulsurile se transmit catre glandele gastrice ,excitarea parasimpaticului stimulandu-le) -In timpul fazei cefalice ca urmare a stimularii parasimpatice dupa o scurta perioada de latenta dupa 5-10 min apare secretia gastrica -dupa acest timp este secretata o cantitate mica se suc gastric =suc de apetit -->5-10 % din cantitatea de suc gastric secretat zilnic Observatie:in aceasta faza se incheie reflexe conditionate declansate de vederea,mirosirea unor alimente,asocierea unor zgomote cu alimentele respective ducand la secretia sucului de apetit Observatie:aceasta faza care indiferent de mecanismul de control dureaza sub 30 minute are importanta deosebita deoarece in momentul in care alimentele vor ajunge in stomac va putea incepe imediat digestia lor 2-faza gastrica-incepe in momentul ajungerii alimentelor in stomac si este reglata prin mecanisme duble neuroumorale -in aceasta faza se secreta cea mai mare cantitate din sucul gastric (75%) Mecanismul nervos de control are la baza reflexe neconditionate declansate de distensia gastrica(dovada acestui fapt este introducerea experimentala in stomac a unei sonde cu balonas) Mecanismul principal de control al fazei gastrice este cel umoral si consta in eliberarea de la nivelul mucoasei antro-pilorice a unei substante numita gastrina secretata de celulele G S a demonstrat ca exista mai multe tipuri de gastrina : -G17=gastrina mica -G13=minigastrina -G34=gastrina mare -G170=gastrina uriasa S-a demonstrat ca pentru om,forma activa este G17 cu structura polipeptidica Rolul gastrinei : in principal este de a stimula secretia gastrica bogata in HCl si mucus si mai saraca in pepsina si secundar este de a activa motilitatea,contractilitatea gastrica(inhiba mobilitatea intestinala) 3-faza intestinala -in timpul careia se secreta 15% din secretia gastrica -aceasta faza incepe odata cu patrunderea chimului gastric in duoden(acest proces are dublu efect asupra secretiei gastrice) a)subst provenite prin degradarea proteinelor au un puternic efect excitator,stimulator asupra secretiei gastrice Dupa unii fiziologi,acest lucru se produce prin descarcarea de mici cantitati de gastrina intestinala de la nivelul mucoasei duodenale b)mai cunoscute sunt mecanismele efectului inhibitor al prezentei chimului gastric in duoden moment in care de la nivelul mucoasei duodenale se elibereaza un hormon local numit enterogastron care pe cale sanguina ajunge la nivelul celulelor gastrice secretoare inhiband secretia de acid clorhidric in principal,iar secundar inhiba secretia de enzime gastrice (de pepsina) Observatie:din urina a fost izolata o subst cu efecte asemanatoare asupra secretiei si motilitatii gastrice numita urogastron care se presupune a fi un produs de degradare al enterogastronului Observatie:influentele endocrine asupra secretiie gastrice nu sunt complet studiate:
*hipofizectomia scade important volumul secretiei gastrice si aciditatea totala a sucului gastrica,constatandu-se atrofia mucoasei gastrice *administrarea de ACTH sau glucocorticoizi stimuleaza secretia gastrica acida ,bogata in enzime in pepsina,si in acelasi timp altereaza calitatea mucusului gastric -->predispozitia la producerea de ulceratii ale mucoasei *s-a constatat ca diabeticii cu hiperglicemie nu sunt predispusi la ulcer prin inhibarea secretiei gastrice;in schimb catecolaminele (adrenalina,noradrenalina) secretate de medulosuprarenala diminua secretia gastrica FUNCTIA MOTORIE A STOMACULUI In perioadele interdigestive,stomacul gol nu este in repaus motor,ci prezinta contractii in salve de aproximativ 15 min urmate de perioada de liniste 90-120 min,intensitatea acestor contractii creste progresiv si justifica aparitia senzatiei de foame De aceea au fost descrise si numite de catre Canon contractii de foame S-a observat ca ele nu sunt inhibate de vagomotomie Observatie:contractiile de foame sunt inhibate temporar de masticatie si de glutitie =pranz fictiv Observatie:hipoglicemia intensifica senzatia de foame Odata cu patrunderea alimentelor in esofag si apoi in stomac,tonusul musculaturii gastrice se adapteaza continutului mentinandu-se csta presiunea intragastrica chiar si daca alimentele patrund in stomac prin relaxare gastrica =relaxarea receptiva La cateva minute dupa umplerea stomacului apar undele peristaltice care sunt initiate in treimea medie gastrica si propagate spre pilor Aceste unde cresc progresiv in intensitate si se succed la 10-15 secunde Gratie lor,continutul gastric se amesteca cu sucul gastric transformandu-l intr-o masa semilichida =chim gastric Datorita acestei amestecari,devina posibila actiunea enzimelor sucului gastric asupra nutrientilor cum ar fi : pepsina care initiaza la acest nivel digestia moleculelor proteice pe care le degradeaza la peptone,lipaza gastrica -slaba la adult dar incepe degradarea grasimilor emulsionate,HCL din sucul gastric actioneaza asupra proteinelor formand acidalbuminele SECRETIA PANCREATICA Pancreasul este o glanda cu dubla functie,pe de o parte celulele insulare secreta 2 hormoni : insulina si glucagonul si pe de alta parte acinii secretori din glanda pancreatica secreta impreuna cu celulele canaliculare sucul pancreatic ce va fi colectat de canalele Wirsung si Santorini si apoi se va varsa in D2 Sucul pancreatic la om este secretat zilnic aproximativ 1000-1500 ml,este un lichid apos incolor,puternic alcalin cu pH mai mare de 8,4 din cauza continutului sau bogat in bicarbonati de sodiu Compozitie: -apa 98,5% -1,5% subst solide organice(enzime-proteolitice:tripsina,chemotripsina,carboxipeptidaza,colagenaza,elastaza,leucinaminopeptidaza,enzime nucleolitice :dezoxiribonucleaza,ribonucleaza,enzime lipolitice: trigliceridesteraza,fosfolipazele,colesterolesteraza,lipaza pancreatica si enzime glicolitice:amilaza pancreatica) si anorganice(cationi,sodiu,potasiu,calciu,zinc,anioni,ioni carbonat,ioni fosfat,ioni de clor,bicarbonatul de sodiu cu rol important in neutralizarea aciditatii chimului gastric si creearea unui mediu alcalin propice actiunii enzimelor pancreatice)
CURS 12: SUCUL PANCREATIC DATA:07.03.2011 TRIPSINA SI CHEMOTRIPSINA=ENDOPEPTIDAZE -actioneaza asupra produsilor intermediari rezultati in urma actiunii pepsinei pe care ii degradeaza pana la polipeptide mici adica tetra-,tri- si dipeptide plus o cantitate mica de aminoacizi Tripsina este secretata de pancreas sub forma inactiva de tripsinogen,care este activat in intestin de catre enterokinaza(care este probabil secretata de placile Payer de la nivelul intestinului) O cantitate foarte mica de tripsina activa reprezinta ea insasi stimulul pt o noua activare,acesta este un proces autocatalitic Deasemenea o cantitate mica de tripsina activa odata formata reprezinta stimulul pt activarea chemotripsinei din forma inactiva chemotripsinogen si stimulul pt activarea chemotripsinogenului in chemotripsina OBSERVATIE:chemotripsina se aseamana ca actiune mai mult cu pepsina dar are in mod specific actiune coagulanta asupra laptelui ceea ce pepsina nu are. Asupra produsilor polipeptidici rezultati ca urmare a actiunii pepsinei din sucul gastric cat si tripsinei si chemotripsinei din sucul pancreatic actioneaza apoi un amestec de carboxipeptidaze + aminopeptidaze + dipeptidaze intestinale Acest amestec poarta numele de erepsine(complexul erepsinelor) care continua degradarea proteica pana la aminoacizi(forma absorbabila) ELASTAZA este tot o endopeptidaza activata de tripsina care scindeaza elastina COLAGENAZA scindeaza colagenul LEUCINAMINOPPETIDAZA scindeaza numai leucina din lantul polipeptidic PROTAMINAZA rupe numai arginina RIBONUCLEAZELE AMILAZA PANCREATICA-sau amilopsina -este o enzima puternica,activa,actioneaza ca si amilaza salivara asupra amidonului,dar nu numai cel preparat degradandu-l complet pana la maltoza si apoi glucoza si intervine maltaza pancreatica -actioneaza cu pH optim-6,5-7,2 LIPAZA PANCREATICA=steapsina -hidrolizeaza grasimile neutre succesiv in digliceride,monogliceride,acizi grasi si glicerol -lipaza este cea mai importanta enzima lipolitica pe plan digestiv -are un pH-9 OBSERVATIE:s-a observat ca dupa pancreatectomie ca 45% din grasimile ingerate se elimina ca atare prin scaune Activitatea lipazei pancreatice este favorizata de emulsionarea prealabila a grasimilor de catre sarurile biliare COLESTEROLESTERAZA-actioneaza in prezenta sarurilor biliare si catalizeaza esterificarea colesterolului cu acizii grasi favorizand absorbtia colesterolului din lumenul intestinal catre limfa (vasele limfatice) REGLAREA EXOSECRETIEI PANCREATICE -sucul pancreatic nu este secretat in perioadele interdigestive ci incepe sa fie secretat la 3-5 minute dupa ingestia de alimente ,apoi secretia devine maxima la 2-3 ore dupa ingestie cand chimul gastric ajunge in duoden si in final dupa 5 ore aproximativ de la ingestia de alimente secretia de suc pancreatic inceteaza OBSERVATIE:chiar si aceasta secretie ar avea 3 faze:cefalica,gastrica si intestinala Mecanismul reflex neconditionat al secretiei pancreatice este declansat de excitarea receptorilor gustativi din cavitatea bucala Deasemenea,secretia pnacreatica incepe si in cazul pranzului fictiv cand nici un aliment nu intra in cavitatea bucala Deasemenea si secretia pancreatica este reglata prin reflexe conditionate:vederea,mirosul unor alimente
Dupa cum se stie,nervul excitosecretor al secretiei pancreatice este nervul vag(stimularea simpatica nu inhiba secretia pancreatica-are rol trofic) MECANISMELE UMORALE -sunt cele dominante si sunt declansate de patrunderea chimului gastric in duoden -in acest moment,de la nivelul mucoasei duodenale,se elibereaza 2 hormoni care vor fi reabsorbiti si pe calea circulatorie ajung la nivelul acinilor pancreatici stimulandu-le activitatea secretorie -acesti 2 hormoni sunt:*secretina-secretat de mucoasa duodenala,determina o secretie abundenta de suc pancreatic dar saraca in enzime si *pancreozinincolecistochinina-tot din mucoasa duodenala,produce o secretie bogata in enzime dar mai redusa cantitativ OBSERVATIE:efectele acestor 2 hormoni locali s-a observat ca nu sunt influentate de sectionarea vagului si de aceea s-a presupus ca acesti 2 hormoni actioneaza direct asupra acinilor pancreatici OBSERVATIE:in timpul secretiei active pancreatice se elibereaza intraglandular bradichinina care este cel mai puternic vasodilatator local.Rezulta cresterea fluxului sanguin local intrapancreatic,cresterea furnizarii de oxigen cat si a produsilor necesari pt sinteza enzimelor sucului pancreatic si a hormonilor pancreatici-insulina si glucagonul OBSERVATIE:secretia pancreatica suporta si alte influente endocrine cum ar fi:gastrina-stimuleaza secretia de suc pancreatic si glucagonul si somatostafina-inhiba secretia sucului pancreatic OBSERVATIE:secretia pancreatica este conditionata de natura alimentelor ingerate si de influenta acestora asupra aciditatii gastrice Ex:painea determina cea mai abundenta de suc pancreatic,carnea declanseaza o secretie mai redusa de suc pancreatic deoarece acidul clorhidric din sucul gastric si implicit din chimul gastric este tamponat de substantele din carne si ca urmare scade aciditatea chimului gastric ce patrunde in duoden.REzulta :nu se vor mai elibera in cantitati mari secretin si pancreazinincolecitochinina SECRETIA BILIARA BILA-este produsul de secretie externa a ficatului secretata permanent intre 500-1200 ml/zi de la nviel hepatocitar -este eliminata in canaliculele biliare si se vor varsa in duoden cand trebuie -in perioadele interdigestive bila nu ajunge in duoden pt ca sfincterul Oddi este inchis si de aceea bila se va acumula in vezicula biliara care are capacitate intre 40-70 ml -in perioadele digestive secretia de bila se intensifica iar cea stocata in colecist va fi eliminata in duoden ca urmare a contractiei veziculei biliare -studiul compozitiei bilei se face in clinicile de medicina interna prin tubaj duodenal -se introduce in duoden o sonda de cauciuc Einhorn dupa ce in prealabil am administrat o substanta colecistochinetica-ce contracta colecistul si relaxeaza sfincterul Oddi(pranzul Boyden=galbenus de ou,smantana,ciocolata sau sulfat de magneziu 33%) -in urma aspirarii cu seringa adaptata sondei Einhorn rezulta 3 tipuri de bila cu aspecte diferite: 1)La inceput se aspira o bila galben-verzuie limpede=bila A --provenita din coledoc(bila coledociana) 2)Apoi se aspira o bila inchisa la culoare,vascoasa,bruna,=bila B--provenita din vezica biliara 3)Pe final,se elimina o bila galben-aurie clara,limpede,de provenienta hepatica,din canalele biliare hepatice(compozitia celor 3 tipuri de bila este similara dar nu chiar in aceleasi concentratii) Bila B este mult mai bogata in mucus CARACTERISTICI GENERALE ALE BILEI *este lichid alcalin cu pH 7,8-8,7 *contine electroliti,ioni de sodiu,potasiu,clor,ioni carbonat,si este foarte saraca in enzime *principalii constituenti ai bilei sunt: -acizii biliari -pigmentii biliari -colesterolul ACIZII BILIARI
-reprezinta principalii factori prin care bila intervine in digestie -din bila umana s-au izolat 4 acizi biliari:acidul colic si acidul chenodeoxicolic=acizi biliari primari + acidul deoxicolic si acidul litocolic=acizi biliari secundari Acizii biliari sunt produsi terminali ai metabolismului colesterolului pe care celulele biliare il extrag din sange Eliminarea acizilor biliari prin bila,reprezinta un indicator important al functiei de epurare hepatica Acizii biliari sunt precursorii sarurilor biliare obtinute in urma conjugarii acizilor biliari si formarii sarurilor de sodiu si potasiu,forme sub care se elimina in duoden Acizii biliari primari-acidul colic si chenodeoxicolic-sunt formati in hepatocit si secretati prin bila La nivel hepatocitar,ei se conjuga cu glicocolul sau taurina,rezulta: acid glicocolic,acid taurocolic,acid taurochenodeoxicolic,acid glicochenodeoxicolic Acesti produsi impreuna cu sodiu si potasiu formeaza sarurile :glicocolat de sodiu,taurocolat de sodiu,de potasiu la fel SArurile vor fi eliminate in duoden prin bila Pe de alta parte,acizii biliari secundari nu se formeaza in hepatocite,ci in colon din acizi biliari primari sub influenta florei microbiene colonice SArurile biliare -taurocolatii si glicocolatii-intra in compozitia bilei,ajung in intestinul subtire,isi exercita rolurile acolo si apoi la nivelul ileonului terminal sunt reabsorbite 95% intorcandu-se la ficat(circuitul hepatoenterohepatic) Restul de 5% din sarurile biliare ajung in colon unde sub actiunea florei microbiene sufera procese chimice de dehidroxilare si procese de deconjugare Rezulta:acizi biliari secundari=acidul deoxicolic care rezulta din acidul colic si acidul litocolic ce rezulta din chenodeoxicolic Primul secundar-deoxicolic-este reabsorbit si ajunge la ficat unde este conjugat cu glicocolul si taurina si apoi este reexcretat prin bila Al doilea secundar-litocolic-este foarte putin solubil,se absoarbe in cantitati infime si ajunge pe cale sanguina la ficat unde este sulfoconjugat si apoi eliminat prin bila iar restul din acidul litocolic ramane in colon eliminandu-se prin fecale OBSERVATIE:in general,cantitatea de saruri biliare care nu a fost reabsorbita se leaga in colon cu bacterii si fibre vegetale insolubile si se elimina 0,5g/zi prin materiile fecale Rolurile sarurilor biliare si acizilor biliari: *prin actiunea lor tensioactiva sarurile biliare produc emulsionarea lipidelor oferind o suprafata mai mare pt actiunea lipazei pancreatice(sarurile biliare insele stimuleaza lipazapancreatica) *cel mai important rol-se exercita in absorbtia lipidelor si a vitaminelor liposolubile(A,B,C) *in lipsa bilei,se pierd 50% lipidele ingerate in totalitate prin fecale,iar intr-o absenta prelungita a bilei in intestin apar avitaminozele severe *acizii biliari din care rezulta sarurile biliare au rol important in mentinerea colesterolului in suspensie in bila;raportul corect intre saruri biliare si colesterol trebuie pastrat 20:1 Daca fractia isi modifica valoarea adica se reduce numaratorul si ramane numitorul,deci creste cantitatea de colesterol,atunci colesterolul precipita in bila si apar calculii biliari(bila litogena) *acizii biliari reintorsi la ficat au o puternica actiune de stimulare a productiei de bila=biligeneza cat si puternica actiune coleretica *bila are rol in neutralizarea acidicatii chimului gastric datorita pH-ului sau alcalin si functioneaza ca un sistem tampon cu rol in mentinerea echilibrului ionic *rol excretor-prin bila se elimina pigmenti biliari,medicamente,saruri iodate,substante de contrast *bila are rol bacteriostatic-opreste multiplicarea unor microorganisme(escherichia coli) *participa la reglarea sintezei si eliminarii biliare a colesterolului *au rol in transferarea colesterolului catre crculatia limfatica *bila din sarurile biliare stimuleaza peristaltismul intestinal
CURS 13: PIGMENTII BILIARI DATA:14.03.2011 Reprezinta aprox 2% din totalul subst solide din bila care dau culoare galben-verzuie bilei -sunt reprezentati de bilirubina si biliverdina -acestia reprezinta produsii finali de degradare ai hemoglobinei eliberata din hematiile distruse(din 1 gram hemoglobina ==> 38-40 mg bilirubina) -bilirubina este eliberata in plasma unde realizeaza combinatii cu globuline,albumine si sub aceasta forma este transportata la nivelul celulelor hepatice -in hepatocit,bilirubina realizeaza combinatii cu proteine acceptoare citoplasmatice numite ligandine:y si z ,si bilirubina este conjugata apoi,la nivelul reticulului endoplasmatic neted,cu acidul glucuronic dupa care este eliminata pe la polul biliar al celulei hepatice in canaliculii biliari care contin bila -caile biliare intrahepatice converg spre caile biliare extrahepatice si apoi,bila se varsa in D2(duoden) -dupa eliminarea in intestin,o parte din pigmentii biliari vor fi reabsorbiti in circulatia portala realizand circuitul hepato-entero-hepatic si cealalata parte va suferi actiunea florei microbiene in urma careia bilirubina va fi redusa la mezobilirubinogen(un produs incolor) care este apoi transformat in urobilina sau stercobilina care se elimina sub forma de urobilinogen in urina si stercobilinogen in fecale OBSERVATIE:prin urina se elimina zilnic 1-2 picograme pigmenti biliari,iar prin fecale 150 mg pigmenti biliari -producerea excesiva de pigmenti biliari (in ictere hemolitice) sau impiedicarea eliminarilor din cauza unor leziuni hematocelulare(hepatite) sau din cauza obstruarii cailor biliari(piatra,neoplasm) -toate cele 3 situatii sunt urmate de instalarea sindromului icteric caracterizat prin cresterea concentratiei sanguine a pigmentilor biliari si depunerea lor in piele si mucoase dand coloratia galbena caracteristica COLESTEROLUL -se gaseste in bila hepatica in concentratii de 50-70 mg% iar in cea colecistica in concentratii de 10 ori mai mari -in cea mai mare parte,colesterolul biliar este produsul de sinteza al celulelor hepatice si doar in mica parte este de provenienta sanguina -in bila,colesterolul se gaseste sub forma libera,neesterificata,in proportie de 59-60%,iar celula hepatica are proprietatea de a-l esterifica si de a-l descarca sub aceasta forma -colesterolul ajuns impreuna cu bila in intestin este transformat in parte in coprosterol in prezenta florei bacteriene colonice si eliminat prin fecale iar celalata parte este reabsorbit in segmentul proximal colonic si ajunge din nou la ficat REGLAREA SECRETIIE SI EXCRETIEI BILIARE -conform regulii,stimularea parasimpatica este excitosecretoare,dar factorii principali de reglare ai secretiei biliare sunt reprezentati de sarurile biliare si de anumite alimente in special grasimi,produsi de degradare proteica,toate fiind substante coleretice,in timp ce glucidele
inhiba secretia biliara(excitatii alimentari stimuleaza secretia biliara prin stimularea descarcarii de hormoni locali adica stimuleaza descarcarea de secretina,hepatochinina,gastrina,pancreozincolecistochinina) -in perioadele interdigestive,bila care este secretata continuu,nu trece in duoden deoarece sfincterul Oddi este inchis,iar pt deschiderea lui este nevoie de o presiune in coledoc de 100-120 mm apa ,in timp ce presiunea pe care o avem in aceasta perioada este numai de 50-70 mm apa -din acest motiv,bila este impinsa spre colecist care se destinde pasiv si depoziteaza 40-70 ml bila pe care o concentreaza puternic ca urmare a resorbtiei de apa prin peretii colecistului si ca urmare a secretiei de mucus din celulele care tapeteaza suprafata interna a colecistului -mecanismele care controleaza evacuarea bilei in duoden sunt: *nervoase *umorale -stimularea parasimpaticA este excitomotorie-duce la contractia colecistului si relaxarea sfincterului Oddi urmata de varsarea in duoden iar simpaticul are efecte inhibitorii -anumite alimente :grasimea,galbenusul de ou,ulei,produse de degradare proteica,sulfatul de magneziu,stimuleaza contractia colecistului si eliberarea de la nivelul mucoasei duodenale a unui hormon local cu efect colecistochinetic si care se pare ca este unul si acelasi cu pancreozinincolecistochinina SECRETIA INTESTINALA -intestinul subtire prezinta dpdv functional 2 parti: *segmentul duodenojejunal care este predominant secretor *segmentul jejunoileal care este predominant absorbant (adaptarea la functia secretorie este data de prezenta glandelor din mucoasa intestinala numite Brunner si Liebercun si adaptarea la functia absorbanta a mucoasei intestinale se realizeaza prin existenta vilozitatilor intestinale) Glandele intestinale B. si L. secreta sucul intestinal care este un lichid galbui,apos,usor opalescent secretat zilnic 2000 ml (el este reabsorbit in cea mai mare parte) CARACTERISTICILE SUCULUI INTESTINAL -este alcalin,pH 7,5-8,3,contine apa 97,5 si restul reziduu uscat -reziduu uscat contine subst anorganice:cationi,ioni de sodiu,potasiu,calciu, in concentratii similare celor plasmatice si contine si subst organice: mucus,resturi celulare descuamate,enzime rezultate in urma acstor descuamari OBSERVATIE:glandele B. prezinta o secretie bogata in mucus si bicarbonat care are rol de protectie a mucoasei duodenale de aciditatea chimului gastric -secretia acestor glande,este declansata prin stimularea receptorilor chimici cat si mecanici:prezenta bolului in duoden cat si de factori hormonali:secretina,pancreozinincolecistochinina ce stimuleaza secretia intestinala Glandele L. produc un lichid hidroelectrolitic cu pH usor acid 6,5-7 care ar fi reabsorbit imediat de vilozitatile intestinale ***singura enzima secretata in lichidul intestinal de catre celulele Paneth situate in profunzimea criptelor glandelor L. este enterochinaza care activeaza tripsinogenul in tripsina care apoi,activeaza celalalte proenzime ale sucului pancreatic(enterokinaza nu ar fi secretata de celulele Paneth ci ar fi o enzima a marginii in peerie enterocitare
-secretia glandelor L. este reglata prin mecanisme reflexe locale in principal datorita distensiei mecanice a intestinului fiind direct proportionala cu volumul chimului si s-a constatat ca nu este influentata secretia de inervatia intrinseca a intestinului(plexurile Meissner si Auerbach) -secretia intestinala este influentata si de factori hormonali :gastrina,secretina,glucagonul,pareozinincolecistochinina,VIP,GIP au efect stimulator OBSERVATIE:o activitate deosebita o au celulele mucoasei intestinale,epiteliul unistratificat care acopera vilozitatile intestinale si sunt reprezentate de:enterocite care in zona apicala au marginea in perie sau platoul striat,celule caliciforme care secreta mucine,celulele Paneth in profunzimea criptelor L. secretoare de enterokinaza,celule nediferentiate abundente in partea mijlocie a criptelor cu rol de a inlocui celulele descuamate si celulele enterocromafine-sunt celule de tip endocrin,ce apartin unui mare sistem =sistem APUD-amino precursor update decarboxilation care sunt:celule de tip Mm,Ea ce secreta bradichinina,S-secreta secretina,L-secreta enteroglucagonul,I-secreta pancreozinincolecistochinina,D-secreta dopamina,colinesteraze,somatostafina,VIP,GIP,G-secreta toate tipurile de gastrina,Ec-secreta motilina Membrana microvilozitara este imbracata de glicocalix denumit unitatea digestiva absorbanta -la nivelul polului apical al glicocalixului si al marginii in perie enterocitare,au fost puse in evidenta prin studii de histoenzimologie,prezenta unor complexe enzimatice foarte puternice printre care:proteaze care intra si ele in componenta erepsinelor-sunt complexe capabile sa realizeze degradarea proteica pana la aminoacizi,dizaharidaze:maltaza,zaharaza,lactaza-actioneaza asupra _____________, -unii autori sustin ca si in sucul intestinal exista si amilaza intestinala,o lipaza intestinala-mult mai slaba decat lipaza pancreatica capabila sa hidrolizeze 2-5% maxim din grasimile ingerate -mai exista enterokinaza,fosfokinaze REGLAREA SECRETIEI INTESTINALE -secretia de suc intestinal este continua iar cantitatea si calitatea sunt adaptate la calitatile si cantitatea chimului gastric ce patrunde in duoden -reglarea nervoasa este de mica importanta-se realizeaza prin reflexe locale declansate prin exictarea mecanica a receptorilor mucoasei intestinale de catre substantele solide adica alimentele nedigerate inca -centrii nervosi pt reflexe locale sunt plexurile Meissner si Auerbach -intestinul are dubla inervatie actionand asupra fc secretorii si inervatie extrinseca ,parasimpaticul excitosecretor si simpaticul inhibitor -reglarea umorala este principalul mecanism de reglare al intestinului -sub influenta chimului gastric ajuns in intestin se elibereaza de la nivelul mucoasei intestinale un hormon local =entrocrinina(proteaza) ce stimuleaza secretia intestinala fara sa influenteze fc motorie a intestinului OBSERVATIE:secretia alcalina mucoasa a glandelor B. din mucoasa duodenala este stimulata atat de inervatia extrinseca parasimpatica vagala cat si de secretina eliberata la nivel duodenal cat si de prezenta chimului gastric OBSERVATIE:recent au fost identificati si alti hormoni locali cu rol pe tractul digestiv cu mecanism de actiune inca incomplet elucidat Ex:substanta P -probabil intervine in reglarea locala a secretiei intestinala,neurotensina-probabil inhiba atat secretia gastrica cat si fc motorie gastrointestinala,VIP-peptidul intestinal vasoactiv-care relaxeaza musculatura neteda vasointestinala si stimuleaza secretia exopancreatica,GIP-peptidul gastric inhibitor-inhiba secretia gastrica,PIP-peptidul pancreatic
inhibitor care inhiba exosecretia pancreatica si creste motilitatea intestinala,bombesina-stimuleazasecretia de pancreozinincolecistochinina,somatostafina-inhibitor al secreetiei gastrice si pancreatice,glucagonul intestinal-stimuleaza secretia pancreatica,endorfinele-efect inhibitor asupra motilitatii si secretiei intestinale
CURS 14: APARATUL DIGESTIV DATA:21.03.2011 FUNCTIA MOTORIE A INTESTINULUI -musculatura neteda intestinala are proprietatea de a se contracta spontan aproape continuu si automat pt ca musculatura intestinala contine fb musculare cu proprietatea de autoexcitatie in virtutea careia genereaza unde lente spontane cu frecvente variabile intre 3-12/min -se considera ca celulele musculare netede din peretele intestinal formeaza un sincitiu functional desi numai 12% din suprafata membranelor celulare fuzioneaza sub forma de nexusuri dar si restul marea majoritate a membranelor celulare ramase libere,se gasesc in stransa legatura una cu alta dezvoltand o rezistenta electrica minima foarte mica astfel incat un potential de actiune generat intr-o fibra musculara neteda sa va transmite cu usurinta la fb invecinate dar nu la toata musculatura(spre deosebire de miocard acesta este un sincitiu limitat si nu curpinde intreaga musculatura si toate segmentele intestinului) -transmiterea nervoasa a impulsurilor generate,se realizeaza la nivel intramural gratie existentei inervatiei intrinseci reprezentata de 2 straturi de neuroni :1 extern-sau plexul mienteric cu functie predominant motorie=Auerbach si 1 intern-submucos,cu functie predominant senzitiva=Meissner -pe langa aceasta inervatie intrinseca intestinul prezinta si o inervatie vegetativa extrinseca reprez de simpatic si parasimpatic ce actioneaza nu numai asupra fc secretorii si ci asupra celei motorii -parasimpaticul stimuleaza motilitatea intestinala si relaxeaza sfincterele de tract digestiv in timp ce stimularea simpatica inhiba motilitatea si contracta sfincterele(ileocecal,anal intern) CONTRACTIILE INTESTINALE -sunt de 2 feluri: *de amestec-sau de framantare;sunt de 2 tipuri: a)miscari segmentare-se datoreaza contractiei fb musculare circulare,sunt de amplitudine mica,au loc in majoritatea timpului si de-a lungul intregului intestin subtire -constau in compartimentarea alternativa a continutului intestinal si au o frecventa 6-9 contractii/min -ele nu produc progresia chilului intestinal -au rol de amestecare a continutului intestinal cu sucurile intestinale favorizand miscarile vilozitatilor intestinale si absorbtia intestinala si imbunatatesc circulatia sanguina -intensitatea acestor miscari creste prin excitare parasimpatica si scade in stimulare simpatica -ele nu depind decat in mica masura de inervatia intrinseca(s-a constat ca ele persista chiar si in situatia abolirii,inactivarii plexurilor intramurale) b)miscari pendulare-constau in contractii asimetrice a fb musculare longitudinale ducand la alunecarea intre segmente de anse *de propulsie-sau peristaltice-acestea imping continutul intestinal in directia cecului din aproape in aproape,cu viteze si frecvente variabile astfel in regiunea duodenului frecventa este 11-12 contractii/min,in timp ce in regiunea distala frecventa este de 6-7 contractii/min -pot apare in orice parte al intestinului subtire si se vor propaga totdeauna in directie anala respectand "legea intestinului" conform careia continutul intestinal determina prin distensie contractia fb musculare circulare inapoia dilatatiei si relaxarea musculaturii inaintea zonei excitate de continut
-propulsia se face totdeauna de la o frecventa mai mare la una mai mica -stimulul pt aparitia contractiilor propulsive este distensia mecanica a peretelui intestinal realizata de catre chil,aceasta initiaza peristaltismul(exista subst :sarurile biliare,celuloza,mesele abundente care accentueaza peristaltismul intestinal)--reflex gastroenteric -spre deosebire de miscarile de framantare,acestea propulsive depind in cea mai mare masura dde inervatie intrinseca OBSERVATIE:pe langa miscarile intestinale de amestec si peristaltice mai exista si miscari microscopice ale mucoasei datorate contractiei fb din muscularis mucosa -aceste miscari inperceptibile ale mucoasei asigura miscarile vilozitatilor intestinale intensificand procesul de absorbtie si circulatia sanguina si limfatica,dar miscarile vilozitare sunt stimulate de un hormon local=vilichinina FUNCTIILE INTESTINULUI GROS -dpdv functional,poate fi impartit in 2 segmente:jumatate proximala cu actiune similara intestinului subtire si jumatatea distala care serveste ca rezervor pt reziduuri alimentare A)SECRETIA COLONULUI-colonul secreta un lichid alcalin pH=8,fara enzime,foarte bogat in mucus -prin valvula ileocecala ce la om are rolul de a impiedica evacuarea rapida a continutului ileal in cec,trec zilnic 300-500 ML chil intestinal care in urma modificarilor colonice se transforma in aprox 150 g materii fecale -chilul intestinal contine 70% apa,30% subst care nu pot fi digerate si produsi finali ai digestiei care nu au fost absorbiti in intestinul subtire -asupra acestor subst actioneaza flora bacteriana din colon alcatuita din coci,bacili anaerobi,cat si bacili aerobi E.coli -intre aceste 2 tipuri de flora intestinala se pastreaza 100:1 in favoarea florei anaerobe OBSERVATIE:la om,flora coliforma sintetizeaza vitamina K,componente ale grupurilor vit B,sub influenta bacteriilor din colon pigmentii biliari sunt transformati in stercobilina care dau culoare materiilor fecale -flora colonica realizeaza 2 procese: *fermentatia-se produce in jumatatea proximala a colonului sub actiunea florei aerobe si constau in degradarea glucidelor nedigerate sau neabsorbite -in urma acestei degradari rezulta acid lactic,acid acetic,acid butiric,propionic,ceea ce explica reactia acida a materiilor fecale 5-7 si se elibereaza o cantitate apreciabila de gaze *putrefactia-se datoreaza florei anaerobe si constau in degradarea proteinelor nedigerate pana la aminoacizi si apoi,acestia vor suferi procese de decarboxilare si dezaminare -prin decarboxilare rezulta aminele corespunzatoare iar prin dezaminare rezulta fenoli sua acizi organici corespunzatori(ex: din triptofan -->fenol,din fenilalanina-->acid benzoic) -in conditii fiizologice,mucoasa colonica este putin permeabila pt aceste subst,multe dintre ele fiind foarte toxice,totusi o mica parte din aceste subst trec bariera colonica si sunt reabsorbite si ajung din sangele portal la ficat unde sufera procese chimice de oxidare,de reducere,de conjugare rezultand in final compusi netoxici care se vor elimina in principal prin urina FUNCTIA MOTORIE A COLONULUI -este asemenatoare celorlalte segmente digestive -colonul prezinta miscari segmentare si propulsive -etse un segment care se examineaza radiologic cu subst de contrast cu usurinta
OBSERVATIE:in jumatatea proximala in afara activitatii motorii obisnuite exista si o activitate antiperisstaltica fiziologica care mareste timpul de contact intre chilul intestinal si mucoasa colonica favorizand procesul de formare al materiilor fecale -contractiile au fost calsificate astfel: *segmentare realizate prin contractia musculaturii circulare si simultan se contracta si teniile longitudinale -rezulta forma caracteristica,rezulta haustrele caracteristice colonului *peristaltice-traverseaza colonul in directie anala,de la o frecventa mai mare la una mai mica,se ajunge la 2-3/min in regiunea distala a colonului -dupa unele calsificari,nu acestea ar fi cele care determina scaunele,ci *3 *miscari de masa ce apar de 2-3 ori pe zi,initial de la unghiul hepatic al colonului in directia anala -nu intotdeauna percepem aceste contractii,ele pot fi declansate si de reflexele gastroenterice si pot fi declansate si de reflexe conditionate,de mirosul alimentelor,de emotie chiar OBSERVATIE:ca si in celalalte segmente,activitatea motorie a colonului este declansata in principal de distensia sa si este controlata mai ales de plexurile intramurale -secundar,de parasimpatic ce stimuleaza contractilitatea colonica si simpaticul inhiba -ca rezultat al activitatii motorii colonice,se formeaza materiile fecale care in general 60-65% apa si restul subst solide,celuloza,alte materiale nedigerabile,dar si Mg,Fe,lipide in cantitati mici,Saruri de Ca,bacterii,filamente de mucus -acestea vor fi eliminate in mod normal in scaune de 1-3/zi SUBIECTE: -compozitie saliva si caracteristici generale(pH,sistemele tampon) -enzimele salivei -rolurile salivei -secretia salivara-receptorii -deglutitia-timpul de deglutitie,esofagian,faringian -sucul gastric-compozitie,caracteristici-TOT -acidul clorhidric-sinteza,roluri -toate enzimele sucului gastric -reglarea secretiei gastrice-fazele-in mod special gastrinele -reglarea umorala -functia motorie a stomacului -sucul pancreatic-compozitie -tripsinaa si chemotripsina -amilaza pancreatica,colesterolesteraza,lipaza pancreatica -reglarea secretiei pancreatice -secretina,pancreozinincolecistochinina -secretia biliara -bila-caracteristici generale -componentele majore ale bilei-acizii biliari -rolurile bilei si ale acizilor biliari -pigmentii biliari-bilirubina -colesterolul biliar -secretia intestinala -sucul intestinal-caracteristici generale,debit,aspect,pH,compozitie
-enterokinaza -celulele sistemului APUD -reglarea secretiei intestinale-nervoasa si umorala -enterokinina -inervatia intrinseca a intestinului -inervatia extrinseca a intestinului -miscarile intestinului subtire-de amestec si de propulsie -vilichinina -secretia colonului-caracteristici generale -procesul de fermentatie si de putrefactie -miscarile colonice -legea intestinului -haustrele colonice -miscarile de masa
CURS 15: SISTEMUL ENDOCRIN DATA:28.03.2011 FIZIOLOGIA HIPOFIZEI SAU GLANDA PITUITARA -este alcatuita din 2 lobi anterior si posterior si 1 lob slab dezvoltat la om:lobul intermediar -hipofiza realizeaza importante conexiuni functionale cu hipotalamusul prin tractul hipotalamo-hipofizar cat sii cu glandele tinta a caror functie o influenteaza (prin feedback negativ sau pozitiv hormonii trophipofizari stimuleaza sau inhiba secretia glandelor tinta) LOBUL ANTERIOR=ADENOHIPOFIZA -reprezinta 75% din volumul glandei,contine o populatie heterogena de celule,celule cromofobe,bazofile,eozinofile,amfofile secretoare de diversi hormoni(ex: bazofilele secreta ACTH,FSH,amfofilele secreta TSH) -adenohipofiza secreta hormonul de crestere=somatotrop hormon (STH)=growth hormon(GH) -mai secreta: adenocorticotrophormon (ACTH) sau corticotropina,TSH sau TTH sau tireotropina -secreta:gonadotropinele,FSH-foliculo stimulating hormon,LH-hormon luteotrop,prolactina-LTH-luteotropic hormon,MSH-melano stimulating hormon=melanotropina STH=GH -este un polipeptid ce contine 191 de aminoacizi,se secreta zilnic 4 mg,secretia scade cu inaintarea in varsta Actiune: 1)stimuleaza cresterea organismului impreuna cu hormonii tiroidieni si cei gonadici prin : *accelerarea condrogenezei la nivelul oaselor lungi prin intermediul unor polipeptide mici numite somatomedine sintetizate de ficat *stimularea sintezei proteice la nivel hepatic 2)diminua eliminarile de azot,fosfor,calciu(el face o retentie fosfocalcica in oase) si eliminarile de clorura de sodiu,creste volumele secundare 3)stimuleaza mecanismele de transport ale aminoacizilor din afara in interiorul celulelor cat si incorporarea lor in noi proteine 4)stimuleaza descarcarea de glucoza din ficat si scade consumul glucozei la nivel tisular --> este un hormmon hiperglicemiant deci creste glicemia 5)mobilizeaza acizii grasi din depozitele lipidice si stimuleaza sinteza de corpi cetonici--> cetogeneza furnizand astfel cantitatea de energie necesara tuturor proceselor de anabolism proteic 6)alte actiuni minore:stimuleaza eritropoeza,mentine secretia lactata,are actiune sinergica cu insulina Secretia de STH se face sub forma unui prehormon si este controlata de un neurohormon eliberat de hipotalamus numit factor eliberator de STH (somatoliberina) cat si factor inhibitor de STH (somatostafina) secretat de hipotalamus -in functie de concentratia periferica a STH (in sange) informatia va fi transmisa hipotalamusului prin mecanism de feedback iar hipotalamusul va elibera o liberina sau stafina care va actiona pe adenohipofiza stimuland secretia de STH de la nivelul acesteia ACTH-ADENOCORTICOTROPHORMON SAU CORTICOTROPINA -este un polipeptid format din 39 aminoacizii
-primii 13 sunt indentici cu ai MSH-ului de unde si actiunea redusa a ACTH-ului de melanocitostimulant ACtiune: *stimuleaza secretia hormonala a glandei suprarenale in principal de glucocorticoizi *alte actiuni secundare:este un hormon hiperglicemiant si stimuleaza si gluconeogeneza,pe metabolismul proteic are efect catabolic,pe metab lipidic are efect lipolitic si pe sange are efect eozinopenic(scaderea nr de eozinofile din sangele circulante) Secretia de ACTH este controlata de hipotalamus printr-un realising hormon,eliberator de corticotropina numit corticoliberina sau CRH ACTH-ul este secretat in timpul zilei in cantitati mici suficienta pt a mentine secretia bazala corticosuprarenaliana dar este secretat brusc si in cantitate mare in toate momentele de stres,agresiune,frica,stimuleaza secretia de cortizol TIREOTROPINA SAU TIREOSTIMULINA SAU TSH SAU TTH -este hormon secretat de adenohipofiza care controleaza activitatea glandei tiroide -este o glicoproteina sintetizata de celulele amfofile din adenohipofiza Roluri: *stimuleaza dezvoltarea cat si secretia glandei tiroide adica sinteza si eliberarea de hormoni tiroidieni *are efect intens lipolitic *daca este secretat in exces are efect exoftalmiant Controlul secretiei se TSH se face tot de hipotalamus in functie de concentratia sanguina periferica a hormonilor tiroidieni eliberandu-se cantitati variabile de TRH-tireoliberina prin feedback GONADOTROPINELE -regleaza activitatea hormonala a ovarelor si testiculelor si mentine troficitatea lor -adenohipofiza secreta 3 hormoni gonadotropi: *FSH-Roluri a)la femeie-stimuleaza cresterea si dezvoltarea precoce a foliculilor ovarieni in prima faza a ciclului si stimuleaza producerea de estrogeni b)la barbat-stimuleaza dezvoltarea testiculelor si se pare ca stimuleaza spermatogeneza *LH-Roluri a)la femeie-controleaza ovulatia si dezvoltarea corpului galben cat si secretia de progesteron b)la barbat-este numit ICSH=interstitial cells stimulating hormon-sustine activitatea hormonala a celulelor interstitiale testiculare Leydig adica secretia de testosteron;determina cresterea si dezvoltarea organelor reproducatoare accesorii(prostata,canale deferente,vezicule seminale) *PROLACTINA SAU LTH-nu pare a avea rol la barbat Roluri la femeie: -stimuleaza dezvoltarea glandelor mamare -mentine secretia lactata aparuta sau indusa de estrogeni,h. tiroidieni,progesteron Secretia creste incepand din luna a 3-a de sarcina,unele femei au secretie lactata in ultimul trimestru de sarcina Secretia de prolactina este stimulata de supt Reglarea secretiei de prolactina este facuta de hipotalamus prin 2 hormoni: a)prolactoliberina b)prolactostafina
-secretia de gonadotropine in general este controlata de concentratia sanguina libera a hormonilor gonadici:estrogen,progesteron,testosteron OBSERVATIE:s-a constatat ca si placenta secreta hormoni gonadotropi mai ales in primul trimestru de sarcina numiti gonadotropine corionice(HGC)-au o str similara LH-ului -existenta secretiei de la nivel placentar sta la baza testelor de sarcina -investigatia care pune diagnosticul de sarcina este ecografia MSH=MELANOTROPINA -este un polipeptid cu 13 aminoacizi identici cu ai ACTH-ului -la adulti MSH-ul are rol de crestere al continutului de melanina din melanocite deci are rol in pigmentarea pielii Reglarea secretiei se face cu ajutorul hipotalamusului,nu are stafina si liberina,ci are o melanoliberina pe care o secreta mai mult sau mai putin in functie de ce vrea sa faca OBSERVATIE:a mai fost decelata o lipotropina LPH-lipotropic hormon,cu actiune lipolitica dar si melanocitostimulanta
CURS 16: NEUROHIPOFIZA DATA:04.04.2011 -nu secreta hormoni,dar stocheaza 2 hormoni :ADH=antidiuretic si oxitocina -ei sunt produsii de secretie ai neuronilor din nucleii supraoptic si paraventricular din hipotalamus si ajung in neurohipofiza cu ajutorul unor proteine transportoare numite neurofizine OXITOCINA-stimuleaza contractia uterina in timpul travaliului,faciliteaza nasterea,contracta celulele mioepiteliale din canalele galactofore si rezulta ejectia laptelui(actul suptului in sine stimuleaza secretia de oxitocina de catre hipotalamus si implicit ejectia laptelui prin glanda mamara) ADH=vasopresina-reduce eliminarile de apa din organism,scade diureza deoarece ADH stimuleaza reabsorbtia facultativa de apa(are loc la nivelul tubilor contorti distali) -va fi eliminata o urina redusa dpdv cantitativ si mai concentrata OBSERVATIE:numai daca este secretat in exces ADH-ul are si actiune vasopresoare(determina contractia musculaturii netede arteriolare),rezultand cresterea presiunii arteriale Secretia de ADH intervine si in reglarea setei si in echilibrul osmolar(o crestere de 1% a osmolaritatii plasmei determina stimularea secretiei de ADH ce va duce la reducerea diurezei cu 10% -este implicat in mentinerea compartimentelor lichidiene -secretia sa este stimulata si de centrii nervosi superiori in situatii de :durere,anxietate -s-a constat ca alcoolul si cafeaua inhiba secretia de ADH -ADH isi exercita principalul rol in reglarea tensiunii arteriale favorizand reabsorbtia apei la nivelul tubilor distali,nivel la care actioneaza si aldosteronul,mineralo-corticoizi care favorizeaza reabsorbtia sodiului rezultand cresterea presiunii TIROIDA -functioneaza din L4 v.i. -glanda puternic vascularizata,mare,de 25-30 g, -dpdv histologic este alcatuita din acini sau foliculi -in interiorul acestora se afla o materie vascoasa numita coloid ce contine o glicoproteina=tiroglobulina in jurul foliculilor se gasesc celulele parafoliculare ce secreta calcitonina 1)Precursorul hormonilor tiroidieni este tiroglobulina sintetizata de tirocite,initial sub forma de protiroglobulina care contine aprox 115 molecule de tirozina -in urma iodarii gruparilor tirozinice protiroglobulina se transforma in tiroglobulina care va fi exocitata(data afara din tirocite in coloid) 2)Captarea iodului -tesutul tiroidian are capacitatea de a extrage din sange iodul anorganic si de a-l lega pe acesta cu proteinele -o treime din cantitatea totala de iod absorbit zilnic este captata de tesutul tiroidian,restul se elimina urinar,digestiv 3)Transformarea iodului ionic extras din sange in iod atomic reprezinta un proces care se desfasoara sub actiunea unei peroxidaze a carei actiivtate este stimulata de TSH 4)Iodarea tirozinei-sub influenta iodinazei de la suprafata moleculelor de tiroglobulina se sintetizeaza mai intai monoiodotirozina si apoi diiodotirozina
5)Condensarea a doua molecule de diiodotirozina formeaza tiroxina sau T4 -in timp ce condensarea unei molecule de mono cu una de diiodotirozina produce triiodotironina sau T3 Odata formati hormonii tiroidieni trec in sange dupa desprinderea de tiroglobulina sub forma de T3 si T4,dar in cantitati diferite:90% sub forma de T4 care are actiune de 4-5 ori mai lunga decat T3 si numai 10% sub forma de T3 cu actiune mai scurta decat T4 dar de 4 ori mai intensa In plasma(sange) T3 si T4 se leaga de proteine plasmatice mai ales de:o alfa-globulina -->TBG 60%,de o prealbumina -->TBPA 30% si de o albumina -->TBA 10% -T3 e legata mai lax decat T4,de unde si actiunea sa mai rapida si mai intensa CONTROLUL -controlul secretiei de hormoni tiroidieni se realizeaza de catre hipotalamus,de TRH care stimuleaza adenohipofiza pt a secreta TSH OBSERVATIE:in conditii normale,secretia hipofizara de TSH este controlata in principal de concentratia sanguina libera a lui T4(tiroxina) OBSERVATIE:in situatia necesitatilor crescute de hormoni tiroidieni :frig,stres,se pare ca intervine un mecanism nervos direct care stimuleaza secretia de TRH de la nivel hipotalamic care pe calea sistemului hipotalamo-hipofizar ajunge in adenohipofiza si determina eliberarea de TSH Actiunile fiziologice ale hormonilor tiroidieni: *principala actiune la toate mamiferele o reprezinta controlul intensitatii tuturor reactiilor oxidative celulare in toate tesuturile,exceptand creierul,splina,retina,gonadele si plamanii -aceste reactii sunt degajatoare de caldura,hormonii tiroidieni au efect calorigen *daca sunt secretati in exces(hipertiroidie),hormonii au efect catabolic asupra metabolismului proteic si efect lipolitic si hipocolesterolemiant -pe metabolismuli glucidic hormonii tiroidieni au efect hiperglicemiant (stimuleaza absorbtia intestinala a glucidelor si intensifica glicogenoliza hepatica *sunt esentiali pt crestere si dezvoltare,pt diferentiere celulara alaturi de STH si pt maturare tisulara,ei potentand actiunea GH-ului *stimuleaza maturizarea neuropsihica stimuland neurogeneza si mielogeneza cat si excitabilitatea cerebrala OBSERVATIE:ca o consecinta a hiperexcitabilitatii cerebrale se scurteaza timpii de reactie al unor reflexe *cresc debitul coronarian,cresc excitabilitatea,contractilitatea,conductibilitatea cardiaca *stimuleaza ventilatia pulmonara,o intensifica crescand astfel utilizarea tisulara a oxigenului *stimuleaza apetitul,secretiile digestive,motilitatea digestiva *impreuna cu prolactina sunt principalii hormoni care mentin secretia lactata atunci cand exista *au rol trofic,duc la hranirea si dezvoltarea somatica a tegumentelor,miocardului,scheletului OBSERVATIE:actiunile hormonilor tiroidieni sunt in stransa legatura cu cele ale catecolaminelor:adrenalina si noradrenalina dar care,nu au efect calorigen ca si cei tiroidieni GLANDELE PARATIROIDE -celulele paratiroidiene sunt: *principale ce secreta parathormonul
*oxifile care alaturi de celulele parafoliculare din tiroida secreta calcitonina Parathormonul este sintetizat initial,in ribozomii celulelor principale,ca un preproparathormon polipeptid care trece apoi in RE unde este hidrolizat si rezulta un fragment polipeptidic de 90 aminoacizi=proparathormon care apoi este transportat in aP Golgi unde este depozitat si eliberat numai la nevoie -eliberarea se face in urma indepartarii unei secvente de 6 aminoacizi rezultand parathormonul cu 84 de aminoacizi (PTH) Reglarea:nu se face de catre adenohipofiza sau hipotalamus,ci de nivelul calcemiei(concentratia sanguina a Ca ionic) care actioneaza direct asupra glandei determinand prin mecanism de feedback stimularea secretiei de PTH atunci cand calcemia este scazuta sau inhibarea secretiei de PTH atunci cand calcemia este crescuta Rezulta PTH-ul este un hormon hipercalcemiant Efectele PTH-ului: -se manifesta la 3 niveluri: *la nivel intestinal PTH-ul alaturi de calcitriol creste absorbtia intestinala de calciu *la nivelul osului determina prin : a)mecanism rapid determina cresterea permeabilitatii membranelor osteocitelor pt calciu si activarea pompei de calciu pe care il transporta in lichidele extracelulare b)mecanism lent determina intensificarea activitatii osteoclastelor mobilizand calciul din oase (procesul de resobtie osoasa) -la nivel osos OTH stimuleaza reasorbtia osoasa si inhiba osteogeneza *la nivel renal creste reabsorbtia calciului si scade reabsorbtia fosforului -aceste 3 mecanisme duc la cresterea calcemiei CALCITONINA=KATALCINA -este secretata de celulele paratiroidiene si de cele parafoliculare tiroidiene dar si la nivel pulmonar,intestinal,SNC,in celulele sistemului APUD -are efecte hipocalcemiante-actioneaza invers decat PTH,astfel: *inhiba absorbtia calciului la nivel intestinal *scade permeabilitatea mb osteocitelor pt calciu impiedicand iesirea calciului din osteocite in spatiile extracelulare *inhiba activitatea osteoclastelor *reduce procesul de resorbtie osoasa *stimuleaza eliminarile renale de CA si NA OBSERVATIE:in metabolismul fosfocalcic in afara de cei 2 hormoni principali(PTH si calcitonian) intervin si factori umorali(h. locali)printre care: -h. glucocorticoizi-secretati in exces scad calcemia si dupa un timp indelungata pare asteoporoza -h.somatotrop hormonul-creste eliminarea urinara de Ca dar stimuleaza si absorbtia lui la nivel intestinal -h. tiroidieni-au efect mai ales condrogenetic,stimuleaza formarea de cartilaj si stimuleaza resorbtia osoasa(activitatea osoasa),sunt hipercalcemianti -prostaglandinele(mai ales cele de tip E) -factorul de activare al osteoclastelor -calcitriolul sau colecalciferolul sau 1,25 hidroxi-D3,este un metabolit activ al D3,hormon hipercalcemiant,manifesta aceleasi 3 efecte la cele 3 nivele ca si PTH
-
CURS 17: SUPRARENALELE DATA:11.04.2011 -sunt 2 glande endocrine -fiecare are o medulosuprarenala(interior) care apartine SN simpatic si la exterior corticosuprarenala mai mare 80% din glanda,cu origini diferite -medulosuprarenala este importanta in toate mecanismele adaptative ale organismului in conditii neobisnuite,de stres -celulele ei sunt de fapt neuroni postganglionari simpatici care si-au pierdut axonii si au capatat proprietati secretorii -ei secreta 80% adrenalina si restul noradrenalina -catecolaminele produc efecte similare stimularii simpatice actionand asupra unor receptori specifici :alfa si beta cu subtipurile lor cu repatitie neuniforma in organe si tesuturi Actiuni: *asupra sistemului cardio-vascular-catecolaminele stimuleaza toate prop fundamentale ale m. cardiac -->cresc forta de contractie a cordului,creste debitul cardiac,adrenalina are actiune mai puternica cardio-vasculara,ambele catecolaminele produc vasoconstrictie arteriala urmata de hipertensiune arteriala sistemica -pe vase noradrenalina are o actiune mai puternica pt ca are actiune vasoconstrictoare asupra mojoritatii tesuturilor in timp ce adrenalina este vasoconstr prin actiunea pe receptori alfa si produce coronaro-dilatatie prin stimulare beta *asupra musculaturii netede viscerale adrenalina produce relaxarea musculaturii pe tract digestiv,relaxarea musc. bronhiolare,musc. uterine,si produce contractia sfincterelor pe tot tractul digestiv,produce dilatarea pupilei=midriaza *actiuni metabolice-adrenalina determina hiperglicemie prin stimularea glicogenolizei hepatice unde sunt receptori beta 1,stimularea glicogenolizei musculare unde sunt rec. beta 2 -ambele catecol. stimuleaza lipoliza,mobilizeaza acizii grasi liberi din depozitele lipidice ale organismului unde avem rec. de tip beta 1 -ambele intensifica metab. energetic avand drept consecinta efectul calorigen *asupra sangelui-catecol. produc: a)eritrocitoza-dar este o falsa eritrocitoza,creste doar concentratia,datorita hemoconcentrarii deoarece apa din plasma paraseste vasul si merge in interstitii b)adrenalina stimuleaza leucopoeza medulara-producerea de leucocite si mai aless de polimorfonucleare -neutrofile- -creste nr de neutrofile circulante c)stimuleaza coagularea sanguina si fibrinoliza -mai ales adrenalina *asupra SN-ambele catecol. stimuleaza sistemul reticulat ascendent inducand o stare absolut necesara de alerta corticala -secretate in exces,poate induce aparitia unei stari de frica,anxietate,spaima *asupra glandelor endocrine-influenteaza activitatea lor -catecol. stimuleaza secretia glandelor endocrine:tiroidieni,calcitonina,parathormonul,tropi hipofizari -inhiba secretia de insulina,stimuleaza secretia glucagonului
CORTICOSUPARENALA -nu se poate trai fara ea -se moare prin dezechilibrari hidro-electrolitice -are 3 zone: *zona glomerulara-ca volum 12-15% din vol total,secretoare de hormoni mineralo-corticoizi *zona medie=zona fasciculata-76-78% din vol total,secretoare de horm. glucocorticoizi *zona interna-reticulata,cea mai mica 10%,secretoare de h. sexoizi sau sexosteroizi -toti hormonii corticosuprarenalei au drept precursor colesterolul absorbit din sange -reprezentanti din glucocorticoizi:hidrocortizonul sau cortizolul,corticosteronul sau prednisol -din mineralocorticoizi:aldosteronul si dezoxicorticosteronul -sexoizi:androsteron,androstendion,dehidroepistendion ,estrogen,progesteron H. corticosuprarenalieni sunt secretati in medie 15-30 mg/24 h,secretia fiind minima noaptea si maxima dimineata in jurul orei 10,apoi scade in timpul zilei H.c. se gasesc in plasma in parte legati de proteine si o alta parte sub forma libera CORTIZOLUL-se gaseste legat 95% de o alfa-globulina numita transcortina sintetizata in ficat si 5% de o albumina(si aldosteronul se leaga similar) Etapa sanguina a h.c. este de scurta durata deoarece ei sunt rapid metabolizati in tesuturi -60-120 min Ex:cortizolul este metabolizat predominant in ficat fiind redus la dehidro si apoi tetrahidrocortizol care apoi este conjugat cu ac glucuronic in principal si cu sulfati si eliminat in urina ca 17-hidroxicorticosteroizi(normal sub 3 mg/zi la copil si 5-7 mg la barbat si 3-5 mg la femeie) O mica parte se elimina prin bila sub forma libera ALDOSTERONUL-este metabolizat in ficat si se elimina sub forma libera prin urina 1-2 micrograme/24h Estrogenii si progesteronii sunt secretati in cantit. mici de corticosuprarenala,circula prin plasma legati de proteine,au rol anabolic stimuland proteinogeneza si osteogeneza Rolurile: 1)glucocorticoizii: *hiperglicemie *hiperlipemie *accentuarea catabolismului proteic *inhibarea organelor limfoide-involutia timusului de ex. *leucocitoza cu neutrofilie *trombocitoza si eozinopenie *limfopenie *stimuleaza secretia de ac. clorhidric din sucul gastric si de pepsinogen si de tripsinogen din sucul pancreatic *stimuleaza activitatea contractila a musc. striate inclusiv a miocardului
*influenteaza sistemul nervos ,in fc de cantitatile in care sunt secretate pot duce la modificari ale personalitatii:iritabilitate,incapacit. de concentrare,hipersensibile gustativ si olfactiv *antiinflamator si antialergic 2)mineralocorticoizii: *efecte predominant asupra echilibrului hidroelectrolitic cam la 30 min de la administrare producand retentia de sodiu la nivelul tubului contort distal renal activand pompa ionica care secreta in competitie H si potasiu la schimb cu sodiul;rezulta cresterea compartimentelor lichidiene hidrice ale organismului si in principal creste comp. extracelular,creste si vol. plasmatic-->hipertensiune arteriala OBSERVATIE:aldosteronul stimuleaza reabsorbtia sodiului nu numai la nivel renal ci si la niv sucului gastric,saliva,sucul int,secretie sudorala,si da ins chimb H si potasiu 3)h. sexoizi: *cantitate mica,actiune slaba(ex: h. androgeni au activit. de 5-6 ori mai slaba decat testosteronul sintetizat la nivel testicular) *efect anabolizant si osteogenetic,sunt importanti pt dezvoltarea somatica EPIFIZA -sau glanda pineala sau nisipul pineal -la adulti epifiza apare ca niste mici concretiuni calcare -are 0,10-0,15 g, inregistreaza o involutie catre varsta adulta,secreta in principal melatonina(derivat al triptofanului) -se sintetizeaza inc anntitate mare la intuneric,scade intensitatea ei la lumina puternica -induce somnul -melatonina are un bioritm circadian al secretiei Efectele melatoninei: *efect antigonadotropic-inhiba LH si FSH secretate de adenohipofiza *rol in reglarea excitabilitatii cerebrale in raport cu ritmul veghe-somn si de aceea este numita ceasul nostru biologic OBSERVATIE:s-a mai identificat un alt hormon epifizar de natura proteica denumit arginin-vasotocina cu actiuni similare dar mai puternice antigonadotropice mai ales anti-LH si cu influente in echilibrul somn-veghe *este situat in mediastinul superior retrosternal,atinge dezv max la pubertate 30-35 g,apoi involueaza transformandu-se in tesut adipos in care se mai identifica resturi limfoepiteliale -are 2 lobi,lobii sunt formati din lobuli,in medulara acestora se afla multe limfocite si cel. reticulare epiteliale iar in corticala predomina limfocitele -in ochiurile retelei medulare se afla cel. numite timocite care se diferentiaza din medulara pe linie limfocitara -aceste cel. sub influente hormonale(limfokine,timice) vor prolifera si se vor diferentia si matura apoi,formandu-se limfocitele T=limfocite imunocompetente cu memorie cu rol inimunitatea celulara de tip intarziat -pe langa rol in imunitatea celulara,timusul secreta si hormoni:timozina-h. polippetidici care stimuleaza cresterea,activitatea limf. T la nivelul tuturor organelor limfoide,splina,ggl limfatici,placile Peyer,amigdalele,apediculi etc. -pe langa timozina,s-au mai descris si alti h.:factorul umoral timic,timopoietina,ubiquitina,h. timic homeostatic,cu rol imprecis
-h. timulina-este un h. timic ce circula in plasma cu str polipeptidica,in plasma se leaga cu zincul,stimuleaza markerii de diferentiere importanti -alti hormoni precum tiroidieni si ACTH intensifica secretia de timulina -adm de timulina are rol favorabil in tratarea colagenozelor cum ar fi lupusul,poliartrita reumatoida etc
CURS 18: REGLAREA FUNCTIEI RENALE DATA:13.12.2010 -se realizeaza prin mecanisme umorale si nervoase AUTOREGLAREA ACTIVITATII RENALE este caracterizata prin faptul ca la variatii presionale intre 60-120 mm Hg nu este influentata semnificativ fractia de filtrare deoarece nu este influentata nici irigarea renala( fluxul sanguin renal) Mecanismele detaliate de autoreglare renala sunt incomplet cunoscute,observandu-se ca acesta se realizeaza si pe rinichiul proaspat prelevat -probabil autoreglarea irigatiei renale este rezultatul unui reflex miogen inchis la nivelul peretelui arterial renal -un rol important se pare ca il au si subst reticulata activatoare ascendenta(SRAA) in realizarea acestui reflex miogen -la nivel renal se pot defini 2 echilibre: 1)Echilibrul glomerulo-tubular care asigura corelarea filtrarii glomerulare cu functie tubulara de reabsorbtie -acest echilibru trebuie pastrat si la nivel proximal si la nivel distal (ex orice modificare a fractiei filtrate se insoteste de modificari ale functiei de reabsobtie) -cu cat fractia filtrata creste va creste si reabsorbtia tubulara activa la nivelul tubilor contorti proximali 2)Echilibrul glmerulo-tubular distal consta in adaptarea filtrarii glomerulare la compozitia urinii finale din tubul distal (daca in urina finala va fi prezenta o concentratie crescuta de electroliti-Cl,Na,etc,filtrarea glomerulara va scadea) REGLAREA ENDOCRINA A FUNCTIEI RENALE -este realizata prin cooborarea actiunii urmatorilor hormoni: 1)ADH-secretat de hipotalamus,stocat in adenohipofiza,are rolul de a creste permeabilitatea tubilor contorti distali facilitand reabsorbtia apei 2)Aldosteronul-hormon mineralocorticoid,secretat de corticala suprarenalei,rol de a stimula reabsorbtia sodiului la nivelul tubilor contorti distali 3)Parathormonul(PTH)-secretat de glandele paratiroide -hormon hipercalcemiant,stimuleaza eliminarea fosfatilor la nivel renal,scade C plasmatica a fosfatilor,scade reabsorbtia tubulara a fosfatilor in segmentul distal si stimuleaza reabsorbtia tubulara a Ca 4)Sistemul calicreina-bradichinina-rol minor in reglarea umorala -rol de vasodilatattor local 5)Prostaglandinele-mai ales proteina A(A2*) cu rol de vasodilatator local 6)Sistemul renina-angiotensina-aldosteron-sistem unitar hormonal -renina-endopeptidaza secretata de aparatul juxta-glomerular circula in plasma aprox 60% sub forma de proteina inactiva numita bigrenina sau hormonul renin-like -calicreina dar si alte enzime proteolitice(catepsina,pepsina) activeaza prorenina in renina OBSERVATIE:exista si renine extrarenale denumite izorenine sau anfiotensinaze tisulare(in aprox toate teuturile) -forma activa a reninei cu o greutate moleculara 40.000 Kda si un pH optim de actiune de aprox 5,5
-exista o secretie reninica de fond,valorile cuprinse 13+(1,8-2) ng/l/min nanograme si o secretie de necesitate in functie de pierderea de masa __________________,de ________________ care schimba homeostazia organismului OBSERVATIE:s-a constat ca cele mai crescute val plasmatice ale reninei sunt noaptea intre 0 si 6 -izoreninele nu sunt active in plasma -renina are foarte multi inhibitori printre care Hb(lanturile alfa si beta),heparina,Ac anti-renina care se fixeaza pe aparatul juxtaglomerular si inhiba actiunea reninei(efectul vasoconstrictor) -renina odata activata,va activa angiotensinogenul(alfa 2 globulina de orig hepatica in angiotensina 1) -asupra angiotensinei 1 va actiona enzima de conversie -este sintetizata probabil la nivelul tuturor endoteliilor vasculare -se gaseste inc ea mai mare concentratie la nivelul vaselor pulmonare -este o glicoproteina -activeaza angiotensina 1 in angiotensina 2 ANGIOTENSINA 1 -oligopeptid (decopeptid) -s-a demonstrat ca o foarte mica parte din angiotensina 1 se transforma in ang 2 sub actiunea enzimei de conversie,in rest este inactiva -rol-vasoconstrictor,reduce fluxul sanguin mai ales in corticala renala -antagonist de prostaglandina E ANGIOTENSINA 2 -octopeptid,cu 2 roluri principale 1)este cel mai puternic vasoconstrictor (vasoconstrictor preponderent arteriolar,stimuleaza receptorii alfa-adrenergici de la nivel vascular) -actiunea sa vasoconstrictoare este puternica in viscere,tegumente,renal,la nivelul unor muschi,miocard si la nivel cerebral Ang 2-isi autointretine actiune specifica ,ea insasi stimuland eliberarea de catecolamine (sitemul adrenergic) -este un puternic stimul pt eliberarea de aldosteron(efectele sale duc la cresterea TA) -efectul dipsogen=rezultat al unui experiment -s-a constat ca dupa __________ in A2 in circulatia generala apare o puternica senzatie de sete urmata de ingestie masiva de apa,stimuleaza deci centrul seteicreste volemia -s-a constat ca A2 stimuleaza si secretia de ADH de la nivel hipotalamic :antidiureza,TTA,vasoconstrictie Autoreglarea renala + Reglarea endocrina
CURS 19: GONADELE DATA:02.05.2011 -glande mixte cu structura si fct diferite la barbat si femeie indispensabile gametogenezei si reproducerii -testiculele respetiv ovarele indeplinesc dubla functie: 1)Exocrina-de formare a spermatozoizilor la barbat si a ovocitelor la femeie 2)Endocrina-de sinteza si secretie de hormoni androgeni la barbati si estrogeni si progesteron la femeie GONADELE FEMININE-OVARELE -repr sediul atat de formare si expulzare a celulelor sexuale feminine cat si sediul secretiei de h. Estrogeni si progesteron cu rol important in diferentierea,maturarea organelor genitale feminine Functia Exocrina A Ovarelor -consta in procesul de ovogeneza si ovulatie influentate de hormonii gonadotropi secretati de adenohipofiza Ovogeneza=procesul de formare si maturare a gametilor feminini,incepe din perioada fetala si se termina la menopauza OBSERVATIE: la pubertate la nivel ovarian,nr de foliculi primordiali/primari este intre 300-400.000 -dintre acestia 350-400 se matureaza si participa la procesul de ovulatie -restul degenereaza devenind corpi atrezici -maturarea foliculilor se realizeaza trecandu-se de la stadiul de folicul primordial ce contine un ovocit situat excentric si inconjurate de 1 singur rand de celule foliculare apoi se aseaza foliculii primari si secundari Foliculii secundari sunt foliculi cavitari in care ovocitul cu un diametrul intre 100-150 micrometri este inconjurat de mai multe randuri de celule foliculare care au propr secretorii si secreta lichidul folicular Sub influenta FSH secretat de adenohipofiza unul dintre foliculi de la suprafata ovarului se matureaza periodic (dupa menstruatie) transformandu-se in folicul tertiar sau de Graaf -acesta este complet maturat intre zilele 10-14 ale ciclului menstrual -el este ca o vezicula cu lichid folicular in care ovulul matern atinge chiar 200 micrometri(prezinta si un nucleu veziculos) -datorita presiunii intrafoliculare mari se produce dehiscenta fol III urmata de eliminarea ovulului in cavitatea peritoneala (acest proces este numit ovulatie) -momentul ovulatiei se afla sub influenta LH hipofizar;de obicei peste 80% din cazuri are loc in ziua 14 -spre deosebire de FSH care asigura maturarea foliculara LH-ul necesar finalizarii procesului de maturare foliculara si ovulatiei,apoi formarii de corp galben OBSERVATIE:concomitent cu dezv foliculului supus maturarii se produce involutia si atrezia foliculilor din jur (in acest proces de involutie este implicat factorul inhibitor al maturarii foliculare,de natura proteica,ajutat de enzime proteolitice eliberate de celulele granuloase ale foliculilor OBSERVATIE:in urma maturarii foliculului tertiar si expuziei ovulului in cavitatea peritoneala,ovulul este atras de trompele uterine in vederea unei eventuale fertilizari -simultan,elementele reziduale ale foliculului rupt sun influenta LH-ului hipofizar vor forma corpul galben -aceasta va incepe sa secrete progesteronul folositor pt optimizarea conditiilor de implantare a ovulului dupa fertilizare daca aceasta a avut loc -mentinerea zigotului in cavitatea uterina pana la formarea placentei ,apoi fc endocrina -daca nu s-a produs fertilizarea corpul galben incepe sa regreseze dupa 12-13 zile de la ovulatie,prezentand fenomen de luteoleza si necroza acesta ducand in final la forma unei cicatrici avasculare-corpul alb
-in aceasta situatie,involutia corpului galben se insoteste de o reducere brutala a secretiei de hormoni(progesteron);se ajunge in final la producerea vasospasmului si necrozei la nivelul endometrului uterinapar zone hemoragice la nivel endometrialdescuamarea endometrului si eliminarea sa impreuna cu circa 100 ml sange in zilele urmatoaremenstruatie OBSERVATIE:sangele menstrual este incoagulabil datorita prezentei unei fibrinolizine eliberate la nivel endometrial -sangerarea dureaza 3-5 zile si se insoteste de repetizare endometriala permitand apoi reluarea ciclului menstrual Functia Endocrina A Ovarelor -consta in secretia a 2 feluri de hormoni sexuali feminini: *estrogeni-cel. Foliculare *progesteron-corpul luteus -acestia sunt sintetizati precum hormonii CSR din colesterolul preluat din sange trecand prin mai multe etape -particular,in cazul estrogenilor, in afara sarcinii,ei sunt secretati de ovare iar in timpul sarcinii predominant de placenta -progesteronul,la femeia negravida acestia sunt secretati in a II-a parte a ciclului estral,de catre corpul galben -pe langa acestia,dupa luna a IV-a de sarcina si de placenta -ambele familii estrogeni +progesteron circula in plasma legati de albumine si globuline si sunt eliberate rapid in 15-20 min ROLURI: ESTROGENII-rolul principal:stimularea cresterii si proliferarii la nivel organismului feminin si a altor str implicate cu reproducerea (uter,org genitale ext) -odata cu pubertatea (12-14 ani) secretia de estrogeni creste de 20 de ori,sub influenta gonadotropinei hipofizare se stimuleaza dezv uterului ,trompelor ,glandele mamare -proliferarea endometriala,eventuale sarcini Pe plan metabolic activeaza sinteza proteica si depunerile de grasimi in tesuturile subcutanate -tesutul adipos secreta si el o mica cantitate de estrogeni,considerate factori protectori impotriva coronaro-spasmelor -la nivel osos,estrogenii stimuleaza activ osteoblastica si favorizeaza cresterea rapida in perioada pubertatii -apoi cartilajele de crestere se osifica,cresterea aproape inceteaza (mai repede la fete decat la baieti),in finalul vietii femeii,la menopauza,cand inceteaza secretia de estrogeni,inceteaza si activitatea osteoblastelor si depunerile de Ca in oase si poate apare osteoporoza si riscul de fractura PROGESTERONUL-isi exercita rolurile biologice mai ales la nivelul endometrului uterin ,determina modificari acestora mai ales in a II-a jumatate a ciclului menstrual dupa formarea corpului galben,pregatind endometrul in vederea nidarii(fixarea ovulului fertilizat=zigot) -pregatirea glandelor mamare pt secretie lactata stimuland proliferarea celulelor acinare mamare pregatindu-i pt actiune prolactinei (LTH) secretat de adenohipofiza in momentul instalarii lactatiei -prolactina si h. Tiroidieni mentin secretia lactata; odata instalata are efecte catabolice asupra proteinelor -progesteronul are efect natriuretic si diuretic -creste excitabilitatea centrilor cardio-respiratori,termoreglatori,activeaza respiratia,accelereaza pulsul,creste temperatura corpului cu 0,5 grade C in faza luteala a ciclului menstrual (1/2 jum a II-a) postovulator CICLUL OVARIAN/ENDOMETRIAL -in mod normal dureaza 28-30 de zile si se afla sub influenta gonadotropinei hipofizare si a hormonilor ovarieni-estrogeni si progesteron -se poate imparti in 3 faze:
FAZA FOLICULARA=proliferativa-dureaza din ziua 1-14 de ovulatie;in aceasta faza mucoasa uterina proliferreaza sub influenta estrogenilor secretati in cantitate crescuta de catre foliculul de Graaf -in aceasta faza se reface endometrul uterin -in aceasta faza creste concentratia FSH pana in ________ preovulator -creste progresiv secretia de estrogeni FAZA OVULATIEI-dureaza 1-2 zile;zilele 14-16 -culmina cu spargerea foliculului maturat cu eliberarea ovulelor sub actiunea LH -cand creste LH,scade FSH FAZA LUTEALA-dureaza 13-14 zile -se formeaza corpul galben,secretat de progesteron care faciliteaza nidarea daca s-a produs fertilizarea -in absenta fertilizarii,corpul galben involueaza si se pregateste endometrul ca urmare a ischemiei si necrozei se pregateste de o noua menstruatie datorita lipsei hormonilor ovarieni -aceasta faza se prelungeste la menstruatie care apare la sf fazei luteale si inceperea fazei proliferative -reglarea secretiei ovariene-are la baza interactiunea intre hormonii hipofizari,adenohipofizari (gonadotropine) si ovarieni -la nivel hipotalamic se elibereaza un hormon numit gonadoliberina (cu activarea pulsatila) in fc de informatiile aduse prin feedback(scurt-in fc de conc gonadotropinei hipofizare FSH,LH) si (lung in fc de conc hormonilor ovarieni:estrogeni,prog) OBERVATIE:in mecanismul de control prin feedback lung declansat de nivelul horm. Ovarieni participa si inhibina (h. Local secretat de corpul galben care contribuie la inhibarea secretiei de LH si implicat progesteron la sf fazei luteale) PUBERATATEA-se delimiteaza intre 11-16 ani,odata cu inceperea activarii secundare a ovarului sub influenta gonadotropinelor hipofizare -daca in timpul sarcinii ovarele erau active din L4 datorita gonadotropinei corionice secretate de placenta,ele devin inactive pana la pubertate cand datorita cresterii progreive de LH si FSH este stimulata activitatea gonadelor si apare secretia endocrina ovariana -menopauza=incetinirea activitatii secretorii a ovarelor (45-50 de ani) cand s-a epuizat stocul de foliculi primordiali capabili sa se matureze -pe masura ce nr foliculilor primordiali scade,devine neregulata secretia de estrogeni si progesteron,devine insuficienta,nemaiptand inhiba FSh si LH -in lipsa h. Ovarieni tot complexul hipotalamo-hipofizar incearca sa secrete in exces -FSH si LH fara raspuns ovarian,deci fara rapuns uterin si fara aparitia fluxului menstrual -aceasta lipsa de h. Ovarieni poate sa se insoteasca de o simptomatologie asociata menopauzei-bufeuri-valuri de caldura cu tahicardii,dispnee,anxietate,depresie(fen. Temporare)
CURS 20: GONADELE MASCULINE DATA:09.05.2011 TESTICULELE Functia exocrina consta in capacitatea testiculelor de a produce spermatozoizi-gametii masculini- sub influenta h. gonadotropi hipofizari -producerea de spermatozoizi=spermatogeneza-apare la 12-13 ani,continua tot restul vietii -intregul proces de formare si maturare a spermatozoizilor dureaza in medie 70-75 de zile -un rol important in spermatogeneza revine celulelor Sertoli dispuse printre celulele epiteliuluitubilor seminiferi -aceste celule au rol nutritiv si secretor de lichid spermatic care in mod normal are pH alcalin 7,5-8,2 -tot celulele Sertoli contribuie la eliberarea unor h. locali reglatori ai spermatogenezei:inhibina,factorul inhibitor Mullerian si mici cantitati estradiol -dupa ce sunt formati in tubii seminiferi spermatozoizii migreaza spre epididim,canal deferent si vezicule seminale -la nivelul epididimului,spermatozoizii se matureaza devenind capabili de motilitate si fertilitate -motilitatea spermatozoizilor variaza intre 1 si 4 mm/min OBSERVATIE:veziculele seminale nu sunt loc de depozitare pt spermatozoizi ci sunt in primul rand organe secretoare de prostaglandine,fructoza,fibrinogen(in timpul procesului de emisie a spermei veziculele seminale secreta un material fluid mucoid bogat in prostaglandine:fructoza,acid ascorbic,ce asigura supravietuirea spermatozoizilor din momentul ejacularii pana in momentul fertilizarii ovulului) -prostaglandinele din sperma favorizeaza fertilizarea crescand receptivitatea mucusului cervical(cervix la femeie) la sperma OBSERVATIE:lichidul prostatic prin pH-ul sau alcalin,contribuie la cresterea motilitatii si fertilitatii spermatozoizilor,contribuie si la neutralizarea pH-ului acid al secretiei vaginale -lichidul prostatic este bogat in citrati si fosfati de Ca OBSERVATIE:sperma finala contine aproximativ 100.000 spermatozoizi/ml,limita de fertilizare este in jurul valorii de 20.000 spermatozoizi/ml -sub aceasta valoare cuplurile sunt infertile REGLAREA UMORALA A SPERMATOGENEZEI -se realizeaza sub influenta urmatorilor h.: *FSH-secretat de adenohipofiza,intervine in etapa finala de transformare a spermatidelor in spermatozoizi=proces de spermiatie -in lipsa FSH procesul de spermiatie nu mai are loc *LH-stimuleaza in principal celulele Leydig secretoare de testosteron=ICSH=interstitial cells stimulat hormon -este indispensabil diviziunilor mitotice si meiotice ce au rol in formarea spermatozoizilor *STH-stimuleaza toate procesele metabolice la nivel testicular *H. estrogeni secretati in cantitati mici de celulele Sertoli,participa alaturi de testosteron la procesele de maturare ale spermatozoizilor
OBSERVATIE:la randul sau spermatogeneza,inhiba secretia de FSH hipofizar prin intermediul inhibinei eliberate de celulele Sertoli -inhibina este o glicoproteina -in timp ce FSH stimuleaza celulele Sertoli pt a asigura nutritia si dezv spermatozoizilor,observam ca in acelasi timp inhibina eliberata de cel. Sertoli inhiba secretia de FSH -rezulta ca prin acest feedback se asigura un ritm constant al spermatogenezei necesar unei functii normale de reproducere la barbat -Functia endocrina a testiculelor consta in secretia de h.androgeni de catre celulele Leydig situate in interstitiul dintre tubii seminiferi -reprez 20% din masa testiculara -alti h:androstendionul,dehidroepiandrostendionul,dehidrotestosteron,testosteronul -toti h. androgeni sunt compusi steroizi sintetizati din colesterol la nivel testicular de catre cel. Leydig,si in mult mai mica masura h. androgeni sunt secretati de corticosuprarenala TESTOSTERONUL -principalul h. sexual masculin,secretat aprox 7 mg/zi -concentratia sa plasmatica este in medie 500 ng(nanograme)/dl -dupa lansarea in circulatie,testosteronul se leaga de proteine(albumine sau proteine plasmatice),durata de viata 15-30 min -o parte din el este fixat in tesuturi iar restul este degradat in produsi inactivi la nivel hepatic -dupa degradare este eliminat pe cale intestinala sau urinara -rolurile: *in viata intrauterina-secretia de testosteron este stimulata de gonadotrofina corionica(placenta) apoi secretia inceteaza pana la pubertate 12-13 ani,cand este declansata din nou sub actiunea gonadotropinelor hipofizare -dupa varsta de 50 de ani secretia de testosteron scade brutal si ajunge la varsta de 80 de ani cam la 20% din valoarea initiala OBSERVATIE:in viata intrauterina testosteronul favorizeaza cresterea organelor genitale specifice masculine si coborarea testiculelor in scrot in ultimele 2 luni de sarcina -daca nu au coborat inainte de nastere,se fac tartamente hormonale,se administreaza testosteron sau gonadotropine hipofizare(ICSH) adjuvante in acest proces OBSERVATIE:la pubertate,secretia de testosteron stimuleaza dezvoltarea organelor genitale masculine dar si aparitia caracterelor secundare:pilozitatea,ingrosarea vocii,dezvoltarea masei musculare scheletice,deci se poate spune ca efectele biologice ale testosteronului sunt de 2 feluri: androgenice(dezvoltare de organe sexuale interne si externe si anabolice-stimularea cresterii masei musculare,metabolismului fosfo-calcic,activitatea de osteosinteza,se activeaza metab bazal,productia de hematii) REGLAREA SECRETIEI DE H. SEXUALI MASCULINI -se face prin feedback si sunt implicate gonadotropinele hipofizare(in timp ce spermatogeneza era influentata de FSH,secretia de testosteron este sub influenta LH adica ICSH) -gonadotropinele inchid feedback-ul.............. -dupa varsta de 50 de ani,secretia de testosteron scade datorita deficitului de ICSH -se instaleaza andropauza caracterizata prin fatigabilitate
HORMONII LOCALI Definitie:sunt produsi biologic activi provenite de la nivelul sistemului endocrin difuz sau sistemul APUD,sistem prezent in numeroase tesuturi si organe -initial a fost descoperit la nivelul tubului digestiv in 1966,apoi au descoperit si in pancreas,ficat,tract uro-genital,plamani -astfel de celule formatoare de h. locali reprez a 3-a cale de reglare alaturi de caile nervoase,somato-vegetative si pe cale endocrina clasica prin glande-tinta -h. locali au str diferite si au fost impartiti astfel: *str aminica-histamina,serotonina,octopamina *str polipeptidica-chininele plasmatice,peptidele opioide,componentele sist renina-angiotensina *str lipidica=derivati de acizi grasi-prostaglandinele,tromboxanii,leucotrienele HISTAMINA -concentratie in sange:0,02-0,08 micrograme /ml sange -cele mai mari cantitati de histamina sunt la nivelul pielii,mucoasei gastrointestinala,plamanilor,iar principalul loc de stocare si eliberare este mastocitul(mastocitele de la nivelul adventicelor vaselor sanguine) -exista si un stoc tisular nemastocitar de histamina-in tesutul cerebral,mucoasa gastrointestinala -eliberarea histaminei din mastocite este determinata de factori de agresiune tisulara:infectii,arsuri,veninuri de insecte,subst cu greutatimoleculare mari,antibioticele Actiunile histaminei: *se realizarea prin intermediul a 2 tipuri de receptori histaminici H1 si H2 -stimularea de receptor H1 duce la :bronhoconstrictie,vasodilatatie periferica,contractia musculaturii intestinale,in timp ce stimularea de receptori H2 are efecte gastrosecretorii(histamina are efecte secretogene la nivel gastric si la nivelul glandelor salivare,lacrimale,la nivelul bronhiilor,pancreasului,intestinului) -in calitate de h. local,histamina si mastocitara si nemastocitara contribuie la reglarea microcirculatiei pt ca este vasodilatator arteriolar local -histamina participa la reactiile alergice locale si generale -stimuleaza musculatura neteda gastrointestinala dar si pe cea uterina -stimuleaza si glandele secretorii de pe tot tractul digestiv,la nivelul SNC histamina are rol de mediator chimic-cu precadere la nivel hipotalamic SEROTONINA -este un h. local cat si o subst neurotransmitatoare -principala sursa de serotonina este reprez de celulele enterocromafine din mucoasa gastrointestinala si alte surse:mastocitele,tesutul nervos cerebral -spre deosebire de mastocite la nivelul carora se produce serotonina,trombocitele fac doar oficiul de transport al serotoninei -Rolurile: *se produc prin stimulare de receptori serotoninergici S1 si S2 -stimularea S1 duce la:vasodilatatie in teritoriile cutanat si muscular
-stimularea S2 duce la :vasoconstrictie pe vasele mari :arteriala si venoasa in teritoriul splahnic-->hipertensiune arteriala OBSERVATIE:au fost identificate cele 2 tipuri de receptori si la nivelul tubului digestiv,tesutului nervos,m. striat,musc. uterina,mucoasa bronsica *se elibereaza in cazurile de agresiune mastocitara si de agregare plachetara contribuind la timpul parietal al hemostazei fiziologice,deci produce capilaro-constrictie *stimuleaza motilitatea gastrointestinala,produce bronhoconstrictie,produce vasodilatatie in teriroiul cefalic(produce o accentuata inrosire a fetei-se considera ca in sindroamele carcinoide este caracteristica aceasta eliberare de serotonina-hipersecretie) *la nivel central s-a dem ca are rol in geneza somnului profund(administrarea de inhibitori de serotonina determina insomnia) *echilibrul serotonina-catecolamine eliberate la nivel cerebral,este foarte important pt homeostazia corpului,pt pastrarea in limite normale a afectivitatii psiho-afective OBSERVATIE:s-a dem o legatura certa intre comportamentul agresiv, autodistructiv,suicidal pe de o parte si concentratii scazute de serotonina -s-a constat o crestere marcata a serotoninei in LCR la bolnavii cu schizofrenie sau cu sindroame maniacale OCTOPAMINA -a fost decelata in majoritatea organelor ce prezinta inervatie simpatica -are rol neprecizat inca,este sintetizata din tiramina -reprez 5-10% din fondul total de catecolamine,cu siguranta ca este un cotransmitator sinaptic sau modulator al mediatorilor chimici simpatico-adrenergici
CURS 21: HORMONII LOCALI-continuare DATA:16.05.2011 2)H. locali peptidici ****Sistemul renina-angiotensina(SRA)-are rol major in reglarea hidroelectrolitica si cardio-vasculara organismului -este un sistem enzimatic cu rol de h. local cu actiuni periferice si centrale;produsul final al acestui sistem este angiotensina A2,denumit si h. homeostaziei hidroelectrolitice deoarece intervine in reglarea aportului si eliminarilor de apa si electroliti Roluri: a)A2 stimuleaza contractia musculaturii netede arteriale rezultand raspuns vasoconstrictor sistemic(aprox de 50 ori mai puternic decat al noradrenalinei==>hipertensiune arteriala) OBSERVATIE:asupra musculaturii venoase efectul A2 este mai slab deoarece la acest nivel densitatea receptorilor angiotensinici este mult mai redusa OBSERVATIE:datorita actiunii vasoconstrictoare generalizata A2 intervine in autoreglarea fuxului sanguin renal si implicit in reglarea filtrarii glomerulare b)A2 prin actiune directa asupra zonei glomerulate a corticosuprarenalei stimuleaza sinteza de aldosteron cu care se afla in relatia de feedback -in acelasi timp A2 stimuleaza si activitatea medulosuprarenalei si duce la secretia crescuta de catecolamine -rezulta c) c)A2 este modulator al transmisiei nervoase parasimpatice si mai ales simpatice d)A2 circulant stimuleaza eliberarea de ADH de la nivelul neurohipofizei si stimuleaza si secretia de ACTH de la nivelul adenohipofizei si implicit secretia de CRF de la nivel hipotalamic e)A2 activeaza comportamentul dipsogenic si ingestia de apa prin stimularea centrului setei(hipotalamus) OBSERVATIE:pe langa SRA de origine renala,de mare importanta este si SRA de origine cerebrala,descoperit in 1870 care are urm roluri: -rol de h. presor care intervine in controlul hipertensiunii arteriale cat si in echilibrul hidroelectrolitic -rol de eliberarea h. hipofizari(ACTH,prolactina,ADH) -rol de neurotransmitator sinaptic alaturi de catecolamine,serotonina,peptide opioidice,prostaglandine -rol in modularea unor fc nervoase,procese coticale asociate unor acte comportamentaale cum ar fi:modularea comportamentului dipsogen,mecanismele durerii,procese corticale fundamentale(memorare,invatare) OBSERVATIE:pe langa SRA renal,SRA cerebral,mai exista si SRA de origine cardiovasculara care participa la autoreglarea activitatii inimii adaptand-o la necesitatile organismului -are urm roluri: *inotrop si cronotrop pozitive-stimuleza propr fundamen ale inmii(conductibilitatea,excitab)-prelungeste faza de platou a potentialelor de actiune *rol coronaro-constrictor-reglarea circulatia coronariana
*rol de stimulare a cresterii fb miocardice ****Sistemul kininogenaze-kinine -la nivel tisular exista un sistem enzimatic prevazut cu abilitatea de a elibera subst biologic active, adica h. local, in plasma,care vor stimula contractia musculaturii netede intestinale -cea mai importanta enzima tisulara este kalicreina ce a fost incadrata in grupa proteazelor alaturi de tripsina,chemotripsina -toate enzimele din aceasta familie au proprietatea de a produce proteoliza si de a forma in final kinine plasmatice(aceste enzime au fost denumite kininogenaze) -se afla la nivel tisular in forma inactiva,activarea lor facandu-se de catre factori externi:pH,temp,suprafete rugoase,veninuri de insecte,complexe Ag-Ac,factori ai coagularii(Hagemann etc) -forma activa a kininogenazelor au o mare specificitate de substrat mai ales asupra alfa2-globulinelor plasmatice numite kininogeni rezultand kininele active pp-zise in final -reprezentantul este kalicreina ce determina formarea locala de bradikinina care este cel mai puternic vasodilatator arteriolar local -se mai formeaza kalidina,metionil-kalidina -bradikinina este mult mai puternica decat oricare alt h. local,inclusiv histamina OBSERVATIE:kininele plasmatice produc roseata=hiperemia locala,deseori produc durere=cefalee de tip pulsatil OBSERVATIE:exista o competitie intre toate polipeptidele vasodilatatoare si cele vasoconstrictoare in scop nobil,in scopul autoreglarii tonusului vascular OBSERVATIE:acest sistem al kininelor mai fac si activarea sintezei intrarenale de prostaglandine,facilitand eliminarea de apa si electroliti(s-a demonstrat experimental ca injectarea intraarteriala de bradikinina determina cresterea diurezei si natriurezei) ****H. locali gastrointestinali a)Pancreozinincolecistokinina-stimuleaza enzimele pacreatice,exosecretia pancreatica de apa si bicarbonat,stimuleaza contractia veziculei biliare si relaxarea sfincterului Oddi,inhiba evacuarea gastrica,inhiba secretia acida gastrica,inhiba motilitatea intestinala -s-a demonstrat ca aceasta enzima regleaza apetitul,ca la soarecii obezi au o cantitate f mica de pancreozinincolecistokinina b)Secretina-este polipeptid format din 27 aminoacizi,14 dintre ei comuni cu ai glucagonului -este eliberata in circulatia generala de catre cel. S din mucoasa duodenala -cel mai puternic stimul al eliberarii de secretina de la nivel duodenal il reprezinta aciditatea chimului gastric care patrunde in duoden -secretina neutralizeaza aciditatea chimului gastric prin stimularea exosecretiei pancreatice bogata in bicarbonati -secretina potenteaza efectele contractile ale pancreozinincolecistokininei asupra veziculei biliare -inhiba motilitatea intestinala c)VIP-28aminoacizi,este polipeptid,puternic vasodilatator,implicit hipotensor in teritoriul mezenteric,stimulator al propr fundamentale ale m. cardiac,creste debitul cardiac,activeaza pompa cardiaca,stimuleaza activitatea pancreatica endo- si exocrina,in timp ce inhiba secretia gastrica -are rol minor in relgarea fluxului sanguin la nivel cerebral -este implicat si in eliberarea unor h. hipofizari:STH,LH,prolactina
OBSERVATIE:s-a demonstrat ca stimularea vagala favorizeaza eliberarea de VIP de origine intestinala in sangele portal d)GIP-peptid gastric inhibitor,43 aminoacizi,dintre care 15 identici cu ai glucagonului si 9 dintre ei comuni si cu secretina -eliberare de GIP are loc din celulele secretoare de tip K,aflate la nivelul mucoasei duodenale si mai putin de la nivelul mucoasei jejunale -GIP inhiba secretia si motilitatea gastrica si stimuleaza secretia intestinala si secretia hormonala de insulina si glucagon de la nivelul pancreasului -daca valoarea glicemiei scade sub 100 mg% atunci GIP nu mai stimuleaza secretia de insulina e)Enteroglucagonul-stimuleaza glicogenoliza hepatica,gluconeuogeneza,cetogeneza,inhiba motilitatea intestinala,absorbtia intestinala(mai ales a apei si electrolitilor),inhiba secretia de enzime pancreatice si de bicarbonati,inhiba secretia gastrica acida -este secretat de cel. L din ileonul distal(si din duoden,reg fundica a stomacului) f)Somatostatina-sunt 2: *intestinala cu 28 aminoacizi *hipotalamica cu 14 aminoacizi -somatostatina este cunoscuta ca un h. local ce inhiba h. de crestere -este secretata de cel. D predominante la nivelul stomacului si duodenului -inhiba eliberarea de gastrina si de acid clohidric in sucul gastric,inhiba motilitatea gastrica(evacuarea stomacului),anihileaza motilina,inhiba secretia pancreatica de insulina si glucagon si exosecretia de apa,enzime,dar nu de bicarbonat OBSERVATIE:datorita acestor efecte ale sale,somatostatina este folosita in tratamentul diabetului zaharat,acromegaliei,pancreatitelor cronice,ulcerului gastroduodenal g)Motilina-a fost extras din mucoasa duodenala -roluri: *stimuleaza activitatea motorie gastrica,stimuleaza secretia de pepsina *nu stim sinteza de acid clorhidric -motilina este inhibata de VIP,se apreciaza ca acest h. local regleaza activitatea motorie intestinala si gastrica in fazele interdigestive h)Bombesina-este un polipeptid,decelat la om,a fost gasit recent si in pielea amfibiilor -are ca actiune principala stimularea gastrica adica secretiei gastrice acide si a secretiei de gastrina -la om,stimuleaza si secretia de enzime pancreatice si nu numai,stim contractia veziculei biliare,sist angiotensina-aldosteron,deci rezulta ca are rol antidiuretic si hipertensiv -in mod neelucidat inca,dupa unele teorii,are un rol f rau fiind cosiderat factorul de crestere in neoplasm bronho-pulmonar -s-au fc experimente pe animale si s-a constat ca dupa adm intravenoasa scade brutal concentratia h. hipofizari in sange i)Urogastrona-a fost izolat din urina umana,53 aminoacizi -cel. eliberatoare de urogastrina au fost decelate in glandele Brunner din duoden,si in glandele submaxilare -inhiba secretia gastrica acida -nu are efect asupra altor secretii j)PIP-a fost descoperit in 1977,36 aminoacizi,locul de depozitare este pancreasul -nivelul sau de secretie creste usor cu varsta
-se elib rapid in decurs de cateva ore dupa ingestia de proteine si ca actiunea sa-eliberarea sa de la nivel pancreatic-este prelungita de VIP,GIP,secretina si bombesina -roluri:inhiba exosecretia pancreatica,creste conc sa in bicarbonati si enzime,stimuleaza motilitatea intestinala,reduce cantitatea de bilirubina din sucul duodenal -este un factor modulator implicat in autoreglarea secretiei pancreatico-biliare in conditiile ingestiei de alimente -moduleaza debitul de suc pancreatic,bila,necesaare in timpul digestiei ****Alti h. locali: a)ACTH-a mai fost decelat in cel. pancreatice,mucoasa gastrica,duoden,sistemul limbic,trunchiul cerebral -are efecte morfin-like ca subst opioide b)Enkefalinele-au fost identif in stomac si duoden dar si in cel. enterocromafine din peretele intestinal si au urm rol:inhiba motilitatea si secretia intestinala cat si secretia pancreatica c)Subst P-stim contractilitatea musculaturii netede intestinale,stim fluxul salivar d)Neurotensina-depistata in cel. de tip N din ileon,rol:inhiba secretia acida gastrica cat si actiivtatea motorie gastrointestinului e)Chimodeninul-depistat in mucoasa duodenala,stim secretia de chemotripsinogen f)Enterooxintinul-stim cel. oxintice gastrice,este eliberat de mucoasa jejunala g)Bulbogastrona-a fost evid in mucoasa duodenala in primul segment,inhiba secretia gastrica ****Substante opioide endogene: -sunt derivate din opium cu prorpr morfin-like ce produc dependenta fizica -in 1973 au fost identif receptori farmacologici care sa recunoasca drogurile morifinice -sinteza de opioide endogene -precursorii subst opioide endogene de tip polippetidic:cei 3 importanti sunt: *proenkefalina-decelata in medulosuprarenala *proepiomelanocortina-in hipofiza *prodinorfina-in hipotalamus si hipofiza -exista 3 sisteme opioide care nu sunt total separate intre ele: *Sistem enkefalinic *sistem endorfinic *sistem dinorfinic -toate actioneaza la nivel presinaptic modificand eliberarea neurotransmitatorilor:dopaminei,noradrenalinei,prostaglandinelor -ele reduc transmisia colinergica(pe parasimpatic) in sistemul nervos,se produce eliberarea de acetil-colina la nivelul terminatiilor nervoase -produce efect analgezic -existenta sistemelor stau la baza analgeziei OBSERVATIE:existenta lor cat si perturbari in metabolismul opioidelor endogene repr cauza psihozelor endogene:afective,schizofreniei -opioidele endogene sunt implicate si in comportamentul alimentar,exista o pertubare: anorexie pana la bulimie -conc lor crescuta poate duce la bradipnee,tuse,varsatura,bradicardie,hipotensiune,miorelaxare OBSERVATIE:opioidele endogene se pp a fi implicate si in activarea unor receptori diazepimici care la randul sau odata stimulati ar creste senzatia de foame urmata de ingestie masiva de hrana si aparitia obezitatii
****H. locali lipidici-exista 20 h. locali lipidic:prostaglandinele,prostaciclinele,tromboxanii,leucotriene(cu rol in procesele inflamatorii si r. anafilactice-alergice) -produc bronhoconstrictie
