curs 11

9
Subiectul 11. Imaginaţia şi creativitatea. Studentul va fi capabil: să definească imaginaţia să caracterizeze procesul imaginativ să identifice, în baza unor exemple, interacţiunea imaginaţi să exemplifice procedeele imaginaţiei să caracterizeze formele imaginaţiei să aprecieze rolul imaginaţiei în activitatea de învăţare să analizeze metode de dezvoltare a spiritului creativ Planul orei: 1. Caracterizarea procesului imaginativ. 2. Procedeele imaginaţiei. 3. Felurile imaginaţiei. . Funcţiile imaginaţiei. !. Creativitatea. ". #ezvoltarea imaginaţiei şi a creativit$ţii 1. CARAC!R"#AR!A $R%C!S&'&" "(A)"*A"+ Imaginaţia se defineşte ca proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini şi noi, pe baza combinării şi transformării experienţei. n procesul de adaptare activă, transformativă -i creatoare, imaginaţia .oacă un rol d de important/ $rin intermediul ei, c0mpul cunoa-terii umane se lă capabil de performanţa unică de a realiza unitatea între trecut, prezentul imediat, de 3aici -i acum4, omul î-i organizează -i pr drumul ce va fi parcurs, c0t -i rezultatele care vor fi obţinute/ ar reacţiona orient0ndu2se numai pas cu pas după indicatori perce se desfă-oară activitatea, -i deci nu ar avea o direcţionare prec cu stagnări -i erori p0nă la obţinerea unui rezultat oarecare/ 1ispun0nd de imaginaţie, omul poate să2-i elaboreze, mental desfă-urării ei, iar pe baza acestora să o desfă-oare orientat -i erori -i cu mare eficienţă/ 1ar el este în stare nu doar să refac nou, -i pentru aceasta se spri.ină puternic pe imaginaţie/ Aceast ceselor cognitive complexe, este proprie numai omului -i apare pe -ale psihice, atunci c0nd se pot manifesta de.a alte procese -i f apariţia ei/ !ste vorba de dezvoltarea reprezentărilor, ac inteligenţei, îmbogăţirea experienţei de viaţă etc/

description

curs

Transcript of curs 11

Subiectul 11. Imaginaia i creativitatea.Studentul va fi capabil: s defineasc imaginaia s caracterizeze procesul imaginativ s identifice, n baza unor exemple, interaciunea imaginaiei cu diferite procese psihice s exemplifice procedeele imaginaiei s caracterizeze formele imaginaiei s aprecieze rolul imaginaiei n activitatea de nvare s analizeze metode de dezvoltare a spiritului creativ

Planul orei:1. Caracterizarea procesului imaginativ.2. Procedeele imaginaiei.3. Felurile imaginaiei.4. Funciile imaginaiei.5. Creativitatea.6. Dezvoltarea imaginaiei i a creativitii

1. CARACTERIZAREA PROCESULUI IMAGINATIV

Imaginaia se definete caproces cognitiv complex de elaborare aunor imagini i proiecte noi, pe baza combinrii i transformrii experienei. n procesul de adaptareactiv, transformativicreatoare,imaginaia joac un rol deosebit de important. Prin intermediul ei, cmpul cunoaterii umane se lrgete foarte mult, omul fiind capabil de performana unic de a realiza unitatea ntre trecut, prezent i viitor. Detandu-se de prezentul imediat, de aici i acum, omul i organizeaz i proiecteaz aciunile, anticipnd att drumul ce va fi parcurs, ct i rezultatele care vor fi obinute. Dac omul nu ar avea imaginaie, ar reaciona orientndu-se numai pas cu pas dup indicatori perceptivi din contextul real n care se desfoar activitatea, i deci nu ar avea o direcionare precis, ar nainta fragmentar, sacadat, cu stagnri i erori pn la obinerea unui rezultat oarecare. Dispunnd de imaginaie, omul poate s-i elaboreze, mental, scopul aciunii i planul desfurrii ei, iar pe baza acestora s o desfoare orientat i permanent reglat cu minimum de erori i cu mare eficien. Dar el este n stare nu doar s refac un drum, ci s obin ceva cu totul nou, i pentru aceasta se sprijin puternic pe imaginaie. Aceasta face parte din categoria proceselor cognitive complexe, este proprie numai omului i apare pe o anumit treapt a dezvoltrii ale psihice, atunci cnd se pot manifesta deja alte procese i funcii psihice care pregtesc apariia ei. Este vorba de dezvoltarea reprezentrilor, achiziionarea limbajului, dezvoltarea inteligenei, mbogirea experienei de via etc. Imaginaia interacioneaz cu toate procesele i funciile psihice i ndeosebi cu memoria, gndirea, limbajul. Spre deosebire de memorie, care are caracter reproductiv, adic este cu att mai eficient cu ct este mai fidel fa de cele nvate, imaginaia este cu att mai valoroas cu ct rezultatele sale se deosebesc mai mult de ceea ce exist n experiena subiectului sau chiar fa de experiena societii. Prin urmare, dac un elev a vizitat un muzeu arheologic i apoi n zilele urmtoare, la lecia de istorie, i se cere s descrie un exponat el demonstreaz c are o bun memorie dac l va descrie ct mai bine. Dar dac pe baza acestei descrieri un altul va reui s-i construiasc o imagine mintal ct mai bun a acelui obiect pe care de fapt nu 1-a perceput niciodat, el va realiza un veritabil proces imaginativ care i va permite s neleag la fel de bine lecia de istorie ca i cel care a vzut obiectul n realitate. Astfel, imaginaia se deosebete de memorie, dar n-ar putea exista fr ea, adic cea care-i ofer material pentru combinrile sale, care-i fixeaz i apoi evoc rezultatele. De asemenea, dac prin gndire omul cunoate i nelege ceea ce este esenial, necesar, general, din realitatea existent sau ceea ce este ipotetic posibil, dar fundamentat logic, imaginaiaexploreaz nelimitatnecunoscutul,posibilul, viitorul. Tuturor ne sunt cunoscute crile lui Jules Verne i faptul c pe baza imaginaiei el a anticipat foarte multe din descoperirile tehnice ale secolului XX. Prin imaginaie, el a fcut pai n necunoscut i dei plsmuirile imaginaiei sale nu aveau atunci o ntemeiere faptic i tiinific, ele au contribuit la orientarea cercetrilor de mai trziu, au susinut interesul i eforturile creatorilor n tehnic. Prin urmare, gndirea, inteligena ghideaz producia imaginativ, iar imaginaia, la rndul ei, particip la elaborarea ipotezelor i la gsirea strategiilor de rezolvare a problemelor. Imaginaia implic, n toate formele ei de manifestare, mecanismele limbajului. Dezvoltarea imaginaiei este, ntr-o anumit msur, dependent de nivelul limbajului. Cuvntul, ca instrument al activitii mintale, permite evocarea selectiv a ideilor i reprezentrilor, vehicularea i punerea lor n cele mai variate relaii, n raport cu o idee directoare formulat verbal. Dar ceea ce stimuleaz evocarea elementelor experienei anterioare i apoi combinarea variat i neateptat a acestora este tensionarea emoional pe care o triete omul n momentul respectiv. Emoiile i atitudinile afective sunt condiii activatoare i energizante ale imaginaiei i n acelai timp direcionri nerepetabile i evident personale ale combinrilor i recombinrilor imaginative. Motivele i tririle afective ntrein o receptivitate crescut pentru anumite elemente ale realului, permit aducerea acestora n prim plan, reliefarea lor dup alte criterii dect cele ale gndirii, genereaz legturi i restructurri noi. Se tie c momentele de intens trire afectiv sunt urmate de un maximum al productivitii imaginative. Astfel, de exemplu, cnd suntem dominai de o emoie puternic, de o bucurie, chiar i fr voia noastr, n minte ncep s se deruleze evenimentele posibile legate de ea. Vestea despre obinerea unui premiu la olimpiad ne i proiecteaz, imaginativ, ntr-un posibil cadru festiv prilejuit de un astfel de eveniment. S-a constatat c nivelul crescut al afectivitii, chiar cnd are o tonalitate negativ, este mai favorabil combinrilor imaginative dect tririle afective .pozitive dar slabe. Totodat, procesul de obinere, prin imaginaie, a noului implic interaciuni co toate componentele sistemului psihic uman, cum ar fi : dorinele, aspiraiile, profunzimea nelegerii, orientrile dominante, tririle profunde ale evenimentelor, experiena proprie de via, dinamica temperamental, ntr-un cuvnt, ntreaga personalitate. Astfel produsul imaginativexprim personalitatea, originalitateaacesteia i este elnsui original,fie n raport cu experiena individual, fie cu cea social.

2. PROCEDEE ALE IMAGINAIEI I COMBINATORICA IMAGINATIV Un procedeu imaginativ este un mod de operare mintal, presupunnd o succesiune mai mult sau mai puin riguroas de compuneri, descompuneri i recompuneri, de integrri i dezintegrri, ducnd la rezultate variabile, cantitativ i calitativ.Originalitatea combinatoricii imaginative se explic att prin libertatea de organizare a desfurrii procedeelor, ct i prin sursele motiva-ional-afective la care ne-am referit anterior. Combinatorica imaginativ este att de nou, inedit, original nct este considerat ca aflndu-se ntr-o continu natere, ntr-o nelimitat generare de noi i noi procedee i de organizri ale acestora. De aceea, n cele ce urmeaz ne vom referi la acelea care sunt mai cunoscute i mai frecvent folosite. Aglutinareaconst ntr-o nou organizare mental a unor pri uor de identificat i care au aparinut unor lucruri, fiine, fenomene etp. Acest procedeu a fost larg utilizat n mitologie, crendu-se imaginea sirenei, centaurului etc. Astzi este folosit n creaia tehnic (robotul casnic, radiocasetofonul, etc). Amplificarea i diminuarease refer la modificarea proporiilor, a dimensiunilor unei structuri iniiale, obinndu-se un nou efect. A fost folosit n creaiile literare pentru copii (de exemplu Setil, Flmnzil, Geril, .a.), n literatura tiinifico-fantastic (de exemplu, extrateretrii sunt adesea imaginai cu chip de om, dar cu amplificarea unor caracteristici psihice sau fizice) i n tehnic, mai ales n direcia miniaturizrii aparaturii electronice cu pstrarea calitilor funcionale (de exemplu, minitelevizor, minicalculator). Multiplicarea sau omisiuneaconst n modificarea numrului de elemente structurale, pstrndu-se identitatea acestora. Efectul nou rezult din schimbarea numrului. Un asemenea procedeu a stat i la baza unor creaii celebre ale lui Brncui (Coloana Infinitului, Masa Tcerii). n tehnic, un asemenea procedeu se identific n construirea rachetei cosmice cu mai multe trepte. n basme, prin acest procedeu s-au creat personaje ca balaurul cu apte capete. Omisiunea poate fi procedeu n crearea personajelor mitologice (cea a Ciclopului), iar n tehnic, a autovehiculelor pe pern magnetic. Diviziunea i rearanjareapot fi aplicate independent sau n corecie asupra acelorai elemente iniiale. De multe ori se pornete de la o realitate existent, se caut criterii noi de grupare i, pe aceast baz, se pot face diviziuni multiple, unele dintre acestea avnd corespondent, n realitate, altele fiind un proiect nou. Multe din produsele de larg consum au aprut din divizarea unor funcii complexe umane i apoi realizarea tehnic doar a unora din ele, aa cum ar fi braul mecanic sau perceptronul etc.Rearanjarea presupune pstrarea elementelor unei structuri cunoscute, dar dispunerea lor n alte corelaii. Aa s-a procedat la construcia unor autoturisme cu motor n fa sau n spate. Adaptareaare aplicabilitate i n art i n tehnic. Const n aplicarea unui obiect, a unui element, sau a unui principiu funcional ntr-o nou situaie.- Substituiaconst n nlocuirea ntr-o structur existent a unui element, a unei funcii, a unei substane etc. n tehnica modern se fac frecvente nlocuiri ale unor materiale tradiionale cu altele cu caliti superioare i mai puin costisitoare. De exemplu, o mare extindere o are substituirea, prin per amic, a unor materiale tradiionale n fabricarea motoarelor, n art, substituirea personajelor creeaz situaii inedite. Modificareapresupune pstrarea unor elemente ale structurilor cu necunoscute i schimbarea altora, obinndu-se efecte noi. n domeniul industriei bunurilor de larg consum se aplic, frecvent, schimbarea formei, volumului, culorii. Botanitii au realizat laleaua neagr, prin modificarea culorii fa de cele ce erau creaii ale naturii. Schematizareaeste foarte mult utilizat n proiectarea tehnic, n arhitectur, n grafic etc. Esena acestui procedeu const n selecia numai a unor nsuiri i omiterea, cu bun tiin, a celorlalte. Schia robot a unei persoane are la baz un astfel de procedeu. Desenul schematic al structurii unei plante este folosit, adesea, n orele de clas, n vederea relevrii deosebite a caracteristicilor structurale. Tipizareaeste folosit n creaia literar cu deosebire i presupune identificarea generalului i apoi transpunerea lui ntr-un produs nou care mbin, n manier autentic, generalul cu fenomenalul. Un personaj literar tipic, o situaie tipic sunt produse pe baza unor astfel de procedee. Analogiaa stat la baza multor inovaii i invenii n tehnic i a multor descoperiri n tiin. Ea are la baz identificarea unor elemente comune i a celor necomune la dou serii de obiecte sau fenomene, unele dintre acesta fiind bine cunoscute, iar celelalte numai parial tiute, dar pe baza elementelor comune putndu-se investiga i ceea ce este nc necunoscut i mai greu accesibil. Pe baza unui astfel de procedeu a fost elaborat modelul cosmic al atomului, care a permis cunoaterea multor aspecte ale relaiilor dintre particulele safe elementare. Analogiile stau i la baza construirii mainilor inteligente. Empatiaeste aplicabil n art, tehnic, educaie .a. Ea este o transpunere imaginar n plan perceptiv, intelectiv, afectiv, n altceva, acest altceva putnd fi o alt persoan, dar i un obiect, un fenomen etc, facilitnd, prin aceasta, descoperirea de noi aspecte i nelesuri. Ea are un loc deosebit n creaia actoriceasc, dar i n activitatea educatorului. Manifestnd empatie fa de elevi, profesorul reuete s-i neleag mai bine, s gseasc cea mai accesibil form de predare a cunotinelor, s aleag cea mai bun form de ajutor pe care le-o poate da.

3. FORMELE IMAGINAIEI Fiind un proces foarte complex, imaginaia se desfoar n forme variate. S-au folosit mai multe criterii de clasificare, ns unul s-a impus mai mult; este vorba de prezena intenionalitii n actele imaginative i astfel s-ara grupat urmtoarele forme: a) imaginaia involuntar: visul din timpul somnului i reveria ; b) imaginaia voluntar: reproductiv, creatoare i visul de perspectiv. 1. Visul din timpul somnuluipresupune o nlnuire de imagini, emoii, reflecii care apar n starea de somn paradoxal i fa de care subiectul este mai mult spectator, neputndu-le dirija i nici nelege imediat i care apar ca absurde i haotice.Uneori se ntmpl ca o persoan s-i dea seama c viseaz i s-i propun s urmreasc la oe pot duce fantasmele sale, dar el nu le poate dirija contient i voluntar. n ranele vise, imaginile se deruleaz cu o anumit coeren, ca scenele unei piese de teatru ; de aceea se spune c aucaracter scenic.Aceast caracteristic este explicat de unii autori printr-o energie potenial a imaginilor, izvort din asocierea lor cu tririle afective. De cele mai multe ori, acestea sunt legate de dorinele i ateptrile persoanei care nu sunt satisfcute n stare de veghe sau sunt chiar inhibate contient i voluntar. n stare de somn, cnd reglajele slbesc, dorinele apar n prim plan i actualizeaz acele imagini care sunt legate de satisfacerea lor. Dar efectul reprimrii se mai poate pstra nc, motiv pentru care aceste dorine se pot asocia cu imagini care reprezint un fel de ndeplinire deghizat a lor. De aceea, visele au i uncaracter simbolic,i pot fi descifrate. Aceast descifrare se face numai prin analiza aciunilor, relaiilor, preocuprilor persoanei n starea de veghe. n timpul visului se petrec fenomene de reordonare i resistematizare a informaiilor i de aceea, n formarea imaginilor, pot apare rezultatele unor astfel de prelucrri. n acest caz, visul implic unele combinri noi, originale sau chiar soluionri ale unor probleme care frmnt persoana n timpul strii de veghe. 2. Reveria.Oricine se afl ntr-o stare de relaxare tinde s-i lase gndurile s-i vagabondeze. Pornind de la ceea ce vede sau de la o idee care i-a rmas n minte, ncepe s se deruleze, n plan mintal, un ir nesfrit de imagini i idei propulsate de dorine i ateptri. Pe acest fond de relaxare, ele evolueaz ntr-o direcie fantezist, persoana le urmrete pasiv i din cnd n cnd intervine cu o uoar dirijare tot n direcia dorinelor. Reveria este un fel de experiment mintal privind ndeplinirea dorinelor i tendinelor i poate reprezenta, ntr-o anumit msur, un fel de satisfacere fictiv a acestora, reducnd, astfel, tensiunea intern psihic, generat de ele. Reveria poate ocaziona combinaii noi i originale oare pot apoi fi valorificate n formele superioare ale imaginaiei. De aceea, unii autori recomand reveria de scurt du rat ca o cale de stimulare acreativitii. Dar reveria prelungit poate fi defavorabil dezvoltrii personalitii, pentru c satisfacerea fictiv a dorinelor poate anula activitatea real, practic, eficient. 3. Imaginaia reproductiveste o form activ, contient i voluntar, constnd n construirea mintal a imaginii unor realiti existente n prezent sau n trecut, dar care nu pot fi percepute direct. Aceast form de imaginaie se deosebete de memoria imaginilor, pentru c produsele ei nu au corespondent n experiena anterioar i, totodat,sunt rezultatul unui proces de combinare imaginativ. De aceea, ea se mai numete iimaginaiereconstitutiv,fiind cu att mai valoroas cu ct se apropie mai mult de real. Combinarea de imagini i idei se realizeaz sub influena unor indicaii concrete, a unor schie sau, cel mai frecvent, a indicaiilor i descrierillor verbale.Imaginaia reproductiv permite minii umane s-i lrgeasc foarte mult cmpul de aciune. Totodat, ea uureaz nelegerea unor relaii mai abstracte, prin construirea mintal a suportului imagistic. O problem de geometrie se rezolv mai bine i, mai uor dac reproducem ntr-o imagine relaiile cuprinse n enunul ei. De asemenea, nelegerea unor capitole de fizic sau chimie este considerabil uurat de reproducerea imaginativ a unor experimente doveditoare. Imaginaia reproductiv ntreine interesul i starea optim de atenie n lectura unor cri, etc. 4. Imaginaia creatoareeste cea mai complex i valoroas form a imaginaiei voluntare i active. Ea se deosebete de cea reproductiv, pentru c este orientatspre ceea ce este posibil, spre ceea ce ine deviitor, spre ceea ce este nou.Produsul imaginaiei creatoare este un proiect mental, caracterizat prinnoutate, originalitateiingeniozitate.Combinarea sa este complex, desfurat n mai multe faze i caracterizat prin:bogia procedeelor, ineditul utilizrii lor, valorificarea combinaiilor incontiente, unificarea tuturor disponibilitilor personalitii, susinere afectiv-motivaionalvaloroas.Imaginaia creatoare este stimulat i susinut de motive i atitudini creatoare: interesul pentru nou, trebuina de autor ealizare, ncrederea n posibilitile proprii, curiozitatea, respingerea nntinei, tendina de a se aventura n necunoscut etc. .Imaginaia creatoare este implicat n toate activitile omului. Ea favorizeaz apariia unor ipoteze, inventarea unor noi ci i metode, a unor construcii tehnice, producii artistice etc. 5. Visul de perspectiveste o form activ i voluntar a imaginaiei, constnd n proiectarea mental a drumului propriu de dezvoltare n acord cu posibilitile personale i cu condiiile i cerinele sociale. El are o funcie important n motivarea activitilor curente, a opiunilor profesionale, a aciunilor de autoformare i autoeducare.

Sunt ialte criteriide clasificare a formelor imaginaiei :a) dupgradul de activismal persoanei n procesul imaginaiei, se disting : forme-pasive(visul, reveria) iactive(reproductiv i creatoare) ;b) dupcalitatea construciei imaginative:absurde(visul, reveria), uorconstructiv(imaginaia reproductiv),foarte constructiv(imaginaia creatoare) ;c) duptipul de activitaten care se integreaz :artistic, literar, tehnico-constructiv, tiinific, muzical, coregraficetc. ;d) duptipul de reprezentri dominante :plastic-vizual, auditiv-motricetc.

4. Funciile imaginaiei

5. Creativitatean secolul nostru, tiinele au reuit s descifreze unele din tainele creaiei umane i, ceea ce este important, au ajuns s elaboreze metode prin care creaia s fie stimulat n cele mai diverse domenii de activitate. A crea nseamn a produce (a genera) cevanoun raport cu ceea ce este vechi, cunoscut, uzual, banal. Noutatea este i ea evaluat gradual, dup cote de originalitate.Cota de originalitate corespunde distanei dintre produsul nou i ceea ce preexist ca fapt cunoscut i uzual n domeniul respectiv.Termenul de creativitate este foarte general i a fost introdus n vocabularul psihologiei americane, n deceniul al patrulea al secolului XX, pentru a depi limitele vechiului termen de talent. ntre conceptele de creativitate i de talent nota comun este cea de originalitate. Dovedete talent cel ce demonstreaz o pregnant originalitate. Deci,talentul corespunde creativitii de nivel superior.Dar aceasta nu este exclusiv, pentru c exist i o creativitate de nivel mediu i una slab, redus. Toi oamenii sunt n diverse grade creativi i numai unii din ei sunt talentai. S-a apreciat talentul ca fiind hotrt de dotaia ereditar. Conceptul nou de creativitate admite o mare contribuie a influenelor de mediu i a educaiei n formaia creativ a fiecruia. Totodat, se consider coricare din activiti sau profesiuni poate fi desfurat la un nivel nalt de creativitate.

STRUCTURA CREATIVITIIDin cele artate, rezult c la creativitate contribuie toate procesele psihice, ncepnd cu senzaiile i percepiile i ncheind cu afectivitatea i voina. Este deci o proprietate a ntregului sistem psihic uman, care se prezint ca un laborator ce prelucreaz datele informaionale, astfel nct ajunge s elaboreze noi modele cognitive i imagistice. n psihologia romneasc se cultivmodelul bifactorial al creativitii,prin care emergena S.P.U. este explicat. Cele dou categorii de factori sunt : a)vectorii,termeni prin care sunt reunite toate strile i dispozitivele energetice ce incit la aciune i raportare preferenial, i anume: trebuinele, motivele, scopurile, nclinaiile, aspiraiile, convingerile i, sintetic, atitudinile caracteriale; b)operaiilei sistemele operatorii de orice fel. Vectorii, ca energizori cu un anumit sens, se divid n pozitivi i negativi, de atracie, incitaie, de respingere i frnare, i n creativi i noncreativi (sau prea puin creativi). n mod asemntor, operaiile se mpart n categorii de operaii rutiniere, automatizate, cuprinse n programe algoritmice i care nu sunt generatoare de noi idei, deci nu aduc contribuii creative notabile, precum si sisteme operatorii deschise de tip euristic, ca s nu mai vorbim de formulele logice noi i de repertoriile nelimitate ale procedeelor imaginaiei, care sunt direct orientate spre descoperire i invenie i de la care se ateapt efecte creative majore. Vectorii sunt cei care declaneaz, selectiv, ciclurile operatorii i le piloteaz ntr-un anumit sens.Dac un elev dorete doar s neleag bine lecia i s o poat spune, el nu obine dect un efect de sndire reproductiv. Dac un alt elev este incitat de curiozitate tiinific i dorete s gseasc rspunsuri la unele ntrebri, ajungnd s formuleze si anumite probleme n legtur cu textul respectiv, el poate, dup ce recurge la mai multe variante interpretative, s realizeze unele performane de gndire productiv sau creatoare.n ordinea celor artate,creativitatea nu este altceva dect interaciunea optim ntre vectorii creativi i operaiile generative.La nivelul personalitii, se constituie blocuri ntre vectorii atitudinali i acele sisteme de operaii pe care le-am numit aptitudini. Sunt organizri sau structuri care au sau nu efecte creative. Aceste structuri fac parte dintr-un stil de aciune, cunoatere i realizare al subiectului, care poate fi, n proporii variabile i dup sectoare specializate, mai mult sau mai puin creativ.Considerat ca o structur de personalitate, creativitatea este, n esen, interaciunea optim dintre atitudinile predominant creative i aptitudinile generale i speciale de nivel supramediu i superior.Nu este suficient, deci, s dispui de aptitudini dac acestea nu sunt orientate, strategic, prin motivaie i atitudini, ctre descoperirea i generarea noului cu valoare de originalitate. Exist persoane foarte inteligente dar prea puin creative, ntruct nu sunt incitate de interese de cunoatere, vor s fiefoarte exacte, dar nu sunt incitate spre aventurile fanteziei i sunt, ngenere, conformiste i conservatoare. n schimb, prezena vectorilor creativi este de natur s produc efecte creative remarcabile i la persoana care nu dispun de aptitudini extraordinare. Printreatitudinile creativeimportante, menionm : 1)ncrederea n forele propriii nclinaia puternic ctre realizarea de sine ; 2)interesele cognitivei devotamentul fa de profesiunea aleas, care se include, esenial, n sensul i scopul vieii ; 3)atitudinea antirutiniermenit s incite la analiza critic a experienei i s deschid calea unor noi experimentri ; 4)cutezana n adoptarea de noi scopurineobinuite i ndeprtate i asumarea riscurilor legate de ndeplinirea acelor proiecte dificile i curajoase ; 5)perseverena n cutarea de soluiii n realizarea proiectului urzit, corelativ cu dispoziia ctre, revizuirea continu a proiectului i permanenta lui optimizare; 6)simul valorii i atitudinea volarizatoarecare duc la recunoaterea deschis a valorii altora i la afirmarea onest i demn a valorii proprii ; 7)grupul atitudinilor direct creative,constnd din simmntul noului, dragostea i receptivitatea pentru tot ce este nou i respectul fa de originalitate, cultivarea consecvent a originalitii, cu deosebire a aceleia ce sa coreleaz cu o valoare social i umanist superioar.

NIVELURI I STADII ALE CREATIVITIIFiind o proprietate general-uman, creativitatea se prezint n diverse forme i se situeaz la diverse niveluri ierarhice.n primul rnd, ca i n cazul aptitudinilor, dup cum arat Al. Roca, trebuie fcut o distincie ntre creativitatea general, de larg aplicabilitate, i modalitile specifice de creativitate din practic, tehnic, organizare, tiin, art, sport etc. n al doilea rnd, se disting, dup savantul american C. W. Taylor,niveluriale creativitii, dup cum urmeaz : 1)creativitate de expresie,innd de mimico-gesticulaie i vorbire i care este valorizat, mai ales n arta teatral i oratorie ; 2)creativitatea procesual,innd de notele originale n dezvoltarea proceselor psihice, n felul cum percepe subiectul lumea, n modul su de gndire i simire si prin care se caracterizeaz o personalitate ca fiind mai mult sau mai puin distinct; 3)creativitatea de produs,care este obiectiv i dinuie, depind existena subiectului 4)creativitatea inovativ,ce const dintr-o recombinare ingenioas de elemente cunoscute, astfel nct se compune o nou structur a unui obiect sau proces tehnologic; 5)creativitatea inventiv,care presupune compatibilizarea prilor ntre ele, generarea de noi metode i ndeplinireaartificial a unor noi funciuni; 6)creativitatea emergenta,care const n descoperirea sau punerea n funciune a unui nou principiu care, prin sine nsui, duce la revoluionarea unui ntreg domeniu al cunoaterii, tehnicii, artei sau existenei sociale (astfel a fost principiul evoluionist al lui Darwin, relativitatea lui Einstein, teoriile rezonanei ale lui Pauling etc.); este nivelul suprem al creativitii, n terminologia clasic deschiztorii de drumuri fiind calificai ca genii. Psihologul englez G. Wallas stabiletepatru stadii aleprocesuluicreaiei: 1)stadiul pregtitor,n care n legtur cu apariia unei intenii, se produce o mobilizare a subiectului i intervin analize, strngeri de materiale, schiri de planuri, experimente mintale ; 2)stadiul incubaiei,n care subiectul nu mai este fixat contient asupra obiectivului su dar, la nivel incontient, procesul continu s se desfoare ; 3) stadiul sau mai bine zismomentul iluminrii(intuiiei), cnd apare ideea fericit, proiectul creativ punndu-se la punct ; 4)stadiul verificrii sau elaborrii finale.

6. IMAGINAIA CA PROCES PREDILECTAL CREATIVITIIMuli oameni de tiin au artat c pentru creaie, n orice domeniu, nu sunt suficiente numai construciile logice. Acestea din urm se caracterizeaz prin rigoare prin desfurarea cu respectarea strict a unor reguli i n cadrele circumscrise raionalului, realului, existentului. Prin specificul su de desfurare, imaginaia depete aceste cadre, exploreaz, necunoscutul, inexistentul i, n anumite limite, incredibilul, lrgind considerabil cmpul cunoaterii umane, inovnd, inventnd, genernd noul. n actul creaiei, imaginaia interacioneaz strns cu gndirea reproductiv i mai ales cu cea productiv sau divergent. pe care le completeaz i le depete.Disponibilitatea pentru creaie a imaginaiei se explic printrsturile eicentrale.1) Imaginaia prelucreaz un material cognitiv divers, i anume : imagini, idei i mai ales imagini conceptualizate i semnificative. Acestea presupun o unitate a intuitivului cu generalul, fiind astfel mai bogate informaional i avnd un mai mare potenial de asociere.2) Procesul imaginaiei valorific toate combinrile ce apar n sfera subcontientului i incontientului, amplificndu-i potenialitile creatoare.3) Fiind susinut de procesele afectiv-motivaionale, care pun n centrul transformrilor imaginativeEul,se d o perspectiv unaan acestora i o implicare deosebit a personalitii, care amplific originalitatea rezultatului.Dac spunem c gndirea este necesar, dar nu suficient pentru creaie, acelai lucru este adevrat i pentru imaginaie. Fr gndire, ea poate uor aluneca n eroare. (Gndirea este cea care fundamenteaz, verific i evalueaz rezultatele imaginaiei.