Evaluare nutritionala Antropometrie

Curs 1

1Dr. Dorina BurdanNutritie si dietetica in puericultura si neonatolgie

Dr. Dorina Burdan M.D., Ph.D.Neonatologie= este specialitatea medical care se ocup cu studiul nou-nascutului sntos, cu depistarea, diagnosticarea i tratarea bolilor specifice acestei grupe de vrst, precum i cu ngrijirea i protezarea pentru meninerea n via a nou-nscutului prematur.

Nou-nascut= de la 0 la 28 de zile de viata2Dr. Dorina Burdan

Puericultura= specialitatea care se ocupa cu dezvoltarea normala, fiziologica, armonioasa a copilului prin asigurarea de conditii optime de crestere si dezvoltare si prin prevenirea imbolnavirilor inca din perioada de conceptieTermenul de puericultura a fost folosit pentru prima data de medicul francez Carron, in urma cu 100 de ani3Dr. Dorina BurdanDezvolatrea puericulturii s-a datorat numeroaselor cercetari in domeniul fiziologiei si metabolismului la diferite varste, in mecanismul cresterii, nutritiei si alimentatiei copiluluiClasificarea in functie de 3 etape:-puericultura preconceptionala- masuri ce asigura starea de sanatate a parintilor-puericultura prenatala- supravegherea gravidei-puericultura postnatala- masuri de ingrijire, alimentatie si supraveghere necesare cresterii si dezvoltarii armonioase la copil4Dr. Dorina BurdanPuericultura prenatalaSe ocupa cu igiena, supravegherea medicala a femeii gravide, factori si conditii care influenteaza sarcina, precum si cu dezvoltarea produsului de conceptieMonitorizarea sarcinii- se incepe cu o anamneza completa in ceea ce priveste antecedentele personale si heredo-colaterale,

Varsta gestationala se stabileste in functie de data ultimei menstruatii si examenul echografic5Dr. Dorina Burdan

Examene paraclinice etapizate. Gravida va fi examinata lunar pana in trimestrul III de sarcina cand se va face control la 2 saptamani, iar in ultima luna saptamanalGravida va fi sfatuita in ceea ce priveste regimul alimentar, deoarece atat supraalimentatia care determina obezitate cat si subalimentatia pot influenta negativ produsul de conceptie

6Dr. Dorina Burdan

Perioadele copilarieiPrima copilarie cuprinde: -perioada de sugar- de la 1 luna la 1 an -perioada de copil mic sau anteprescolar- pana la 3 ani, cand se incheie perioada eruptiei dentare temporare. Aceasta perioada este cea mai importanta in ceea ce priveste dezvoltarea, nutritia si patologia copilului

7Dr. Dorina BurdanPerioada de nou-nascutCrestere rapida staturo-ponderalaExistenta unor fenomene caracteristice: scaderea fiziologica in greutate, icterul fiziologic, criza genitala, febra de sete, meconiulImunitatea transmisa transplacentarDeficienta functiilor de bariera a pielii si mucoaselorInfectii cu aspect septicemic, patologie dominata de malformatii congenitale, traumatisme obstetricale

8Dr. Dorina BurdanPerioada de sugarCresterea staturo-ponderala continua in ritm rapidSe dezvolta functia de relatie si de locomotieApare dentitia fapt ce ajuta la dezvoltarea alimentatieiSe dezvolta imunitatea propiePatologia dominata de boli ale aparatului respirator, digestiv, urechii medii

9Dr. Dorina Burdan

Perioada de copil micIncetinirea ritmului de crestereModificarea proportiilor dintre cap, trunchi si membreSe completeaza dentitiaAlimentatia va fi variata, asemanatoare cu cea a adultuluiPatologia: boli infecto-contagioase, intoxicatii, traumatisme10Dr. Dorina BurdanCopilaria a II- aCuprinde perioada de varsta intre 3 si 7 ani; mai este denumita anteprescolaraIncheierea aparitiei dentitiei de lapte si inceperea aparitiei dentitiei definitiveRitm de crestere mai lentAlimentatie apropiata de cea a adultului11Dr. Dorina BurdanCopilaria a III-aDe la varsta de 7 ani, pana la sfarsitul pubertatiiSe imparte in subdiviziuni: scolarul mic si scolarul marePerioada de scolar mic- incepe de la 7 ani pana la pubertate (10-11 ani la fete si 12-13 ani la baieti). In aceasta perioada avem incetinirea ritmului de crestere la inceput, urmat de o accelerare in perioada prepubera. Dentitia definitiva inlocuieste progresiv dentitia de lapte12Dr. Dorina BurdanAu loc modificari ale ritmului de crestere pe segmente ale corpului: procesul este mai accelerat la torace si membrele superioareAlimentatia este asemanatoare cu cea a adultuluiPerioada de scolar mare- pubertatea- are durata variabila in raport cu sexul. Corespunde aparitiei menarhei la fete (11- 14 ani) si dezvoltarii functiei sexuale la baieti- 13-16 ani

(menarha= prima menstruatie)13Dr. Dorina BurdanIn aceasta perioada se incetineste ritmul cresterii staturale si se accelereaza cresterea in greutateSe modifica dimensiunile unor segmente- infatisarea este armonioasa ca cea a adultuluiDezvoltarea intelectuala este intensa; labilitate psihicaPatologia acestei perioade cuprinde tulburarile starii de nutritie de la subnutritie la obezitate, deformari osoase , tulburari de comportament14Dr. Dorina BurdanCrestere si dezvoltareReprezinta cele mai importante fenomene ale copilariei, cresterea fiind data de marirea cantitativa de celule, iar dezvolatrea fiind fenomenul de modificare a organelor si aparatelor in vederea adaptarii la conditiile de viata.Cele 2 procese se desfasoara concomitent intr-un ritm propiu15Dr. Dorina BurdanCresterea si dezvoltarea cuprind:Mecanismul cresterii si dezvoltariiLegile cresteriiFactorii care influenteaza cresterea16Dr. Dorina BurdanMecanismul cresteriiAre 2 elemente: cresterea cantitativa si cresterea calitativa*Cresterea cantitativa se realizeaza prin 2 mecanisme:-hiperplazie- proliferare celulare-hipertrofie celulare- cresterea de volum celular*Cresterea calitativa- presupune diferentiere celulara

(diferentiere=maturare)17Dr. Dorina BurdanLegile cresteriiLegea alernantei- cresterea si dezvolatrea nu se fac simultan in aceleasi proportii in intregul organism, segmentele corpului nu cresc toate in acelasi timp ci alternativ (ex membrele superioare nu cresc simultan cu cele inferioare)Legea proportiilor- fiecare perioada are un anumit ritm de crestere ( mai accelerat in primii 2 ani de viata, scade ulterior, se accentueaza prepubertar si scade din nou la stabilirea maturitatii sexuale18Dr. Dorina Burdan18Legea cresterii inegale: cresterea si dezvoltarea nu se fac in aceleasi proportii, fiecare segment al corpului are propiul ritm de crestereLegea antagonismului morfologic si ponderal: pe durata perioadei de crestere acumulativa, diferentierea este redusa si invers.19Dr. Dorina BurdanFactori care influenteaza cresteraFactori : exogeni, endogeni si patologiciFactorii exogeni- AlimentatiaFactorii socio-economiciFactorii afectivi-educativiExercitiile fiziceNoxeleFactorii culturali20Dr. Dorina BurdanAlimentatia- isi exercita influenta asupra cresterii inca din viata intrauterinaO alimentatie deficitara a gravidei determina nasterea unui copil cu greutate mica. Severitatea si durata intarzaierii in cresterea intrauterina determina o reducere a ritmului de crestere postnatalAlimentatia naturala cu lapte uman produce accelerarea cresterii staturo-ponderale in primele 6 luni de viata. Acest lucru este explicat si prin faptul ca laptele uman contine o serie de modulatori ai cresterii (factorul epidermal factorul de crestere a nervilor, etc021Dr. Dorina BurdanExistenta unor carente alimentare determina tulburari insemnate in perioada de crestere accelerata la sugar si inainte de pubertate. Carenta alimentara influenteaza in primul rand cresterea ponderalaCarenta de proteine determina reducerea sintezei de proteine si a volumului celulelor, dar nu intereseaza multiplicarea celulara in conditiile unui aport energetic adecvat22Dr. Dorina BurdanCarenta de minerale- tulburari asupra mineralizarii scheletului si asupra enzimelor celulareCarenta de vitamine- in special a celor liposolubile afecteaza multiplicarea si diferentierea celulelorO supraalimentatie precoce produce hipertrofia si uneori hiperplazia adipocitelor, rezultand obezitatea23Dr. Dorina BurdanMediul geografic- influenteaza cresterea prin conditiile de microclimat: aer, soare, temperatura, presiune atmosferica. Efectele lor sunt mai importante in primii 5 ani de viataClima temperata are efectul cel mai bun asupra cresterii, in timp ce caldura excesiva se asociaza cu talie micaAltitudinea de peste 1500 de metri determina un ritm de crestere mai mic datorita hipoxiei cronice24Dr. Dorina BurdanCresterea in lungime este mai mare primavara iar in greutate mai accentuata toamna.Razele ultraviolete stimuleaza cresterea in doze mici, in timp ce dozele mari o opresc

Factorii socio-economici: conditiile sanitare, morbiditatea infectioasa si parazitara, locuinta, profesia parintilor, dinamica sociala, situatia financiara, stresul.

25Dr. Dorina BurdanCopiii unici au statura mai mare decat cei din familii cu mai multi copiiCopiii din mediul urban au o medie a taliei si greutatii mai mare decat a celor din mediul rural

Factorii afectivo-emotionali- un mediu familial cald, plin de dragoste favorizeaza dezvoltarea copilului, pe cand in familiile cu stari conflictuale ritmul de crestere este incetinit si adaptarea sociala dificila26Dr. Dorina BurdanExercitiile fizice- aplicate in primul an de viata la inceput sub forma de masaj si apoi ca gimnastica pentru sugar favorizeaza dezvoltarea somatica si motorie a copilului

Pe masura ce copilul creste, practicarea unui sport adaptat posibilitatilor lui are rol favorabil de stimulare a cresterii si dezvoltarii prin tonifierea musculaturii, intarirea articulatiilor, ameliorarea oxigenarii tesuturilor.27Dr. Dorina Burdan

Factorii endogeni- genetici si hormonaliFactorii genetici: sunt responsabilid de caracterele constitutionale Factorii patologici: endocrinopatii infantile-mixedem, nanism hipofizar; afectiuni ale SNC, malformatiile congenitale de cord, bolile renale, afectiuni viscerale cronice (fibroza chistica de pancreas)28Dr. Dorina Burdan Nutritia si copilul sanatos1. Evaluare nutritionala2. Antropometrie29Dr. Dorina BurdanEvaluare nutritionalaEste un instrument prin care nutritionistul evalueaza pacientul in vederea mentinerii cresterii normale si sanatoaseIncude o evaluare pentru factorii de risc contributori la anumite boli precum si detectarea precoce si tratamentul deficientelor si exceselor nutritionale30Dr. Dorina BurdanEvaluare nutritionalaComparand normele individuale cu cele prestabilite, se ofera o baza pentru recomandari obiective si evaluare a terapiei nutritionale medicaleCu toate ca au fost publicate multe informatii prin folosirea unor tehnici din ce in ce mai sofisticate, judecata clinica si anamneza obiectiva raman componente importantea in evaluarea nutritionala31Dr. Dorina BurdanEvaluarea nutritionalaLa copii trebuie incluse istoricul familial, evaluarea cresterii si a dezvoltarii, istoricul medical (inclusiv istoricul cresterii), si examinarea fizica(inclusiv antropometrie)La copii, evaluarea nutritionala are o importanta cu totul aparte, deoarece subnutritia este cauza cea mai importanta de retard de crestere32Dr. Dorina BurdanEvaluarea nutritionalaMalnutritia acuta si cronica sunt comune la copiii spitalizati, subliniind importanta depistarii si tratamentului precoce a deficientelor nutritionaleIn plus, in USA, supraalimentatia in populatia pediatrica a crescut semnificativ, iar asociatia obezitatii cu bolile cronice la maturitate (cum ar fi bolile cardiace si diabetul) este stransa. Evaluarea nutritionala este importanta atat pentru depistarea precoce, cat si pentru tratament33Dr. Dorina BurdanEvaluarea nutritionalaO combinatie a datelor antropometrice, biochimice, clinice si a informatiilor dietetice, formeaza baza evaluarii.Cum niciunul dintre parametri nu este complet satisfacator in ceea ce priveste specificitatea si sensibilitatea, la fiecare categorie exista variate testecare monitorizeaza diferite aspecte ale statusului nutritional34Dr. Dorina BurdanCriterii de apreciere a parametrilor nutritionali evaluatori1. Ce fenomene biochimice sau fiziologice masoara parametrul?2. Cat de bine stabilite sunt valorile standard pentru diferite varste?3. Cat de bine evalueaza un parametru statusul nutritional intr-o anumita boala/4. Cat de bine masuratoarea depisteaza semne precoce de deficienta sau exces?Care este corelatia dintre masuratoare si functie ( ex imunitate, crestere)Cat de disponibile si de relevante sunt masuratorile?Care este raportul cost-beneficiu al testului pentru pacienti?

35Dr. Dorina BurdanModel de abordare pentru identificarea problemelor nutritionale36Dr. Dorina BurdanScreeningDietaClinicDate antropometriceBiochimie RUTINA: la toti pacientii. Daca se depisteaza probleme se trece la screening mediu si profundModele dietetice tipice: piramida alimentara, frecventa alimentatiilor; suplimente minerale si de vitamine, obiceiuri alimentare familiareIstoric, examinare fizica, a dentitiei, maturare sexuala, uzul de medicamenteGreutate, lungime, perimetrul cranian, greutatea corespunzatoare inaltimii, si IMCHemoglobina, hematocrit, colesterol total/ LDL37Dr. Dorina BurdanScreeningDietaClinicDate antropometriceBiochimieABORDARE DE MIJLOC- dupa screeningul de rutina, sau la populatia cu risc sau cu probleme de nutritie cronica sau copii cu nevoi speciale de ingrijire a sanatatiiRechemare dupa 24 ore sau dupa 3-7 zile de monitorizare alimentara, evaluarea abilitatilor de alimentatieExaminare mai extensiva: de ex a pielii, parului, unghiilor, circumferinte, Scorul Z de greutate si lungime, Albumina, prealbumina, proteine serice totale, limfocitemie38Dr. Dorina BurdanScreeningDietaClinicDate antropometriceBiochimiePROFUNDE: indicate in malnutritia acuta sau cronica, sau pentru monitorizarea pacientilor bolnavi cronicIdem +/ monitorizare in spitalMineralizarea osoasa- ex. Grosimea epifizara, bose craniene, varsta osoasaVelocitatea inaltimiiVitamine, minerale specifice, electroliti, nivelul unor enzime; intarzaierea sensibilitatii cutanate39Dr. Dorina BurdanExemplu de foaie de observatie pentru colectarea datelor si pentru evaluare nutritionalaNume............Prenume..............Data preluarii.............Data nasteriiIstoric--istoric familial parinti, bunici, frati................. -istoricul personal a) boli..b) istoricul cresterii.................Date antropometrice:Greutate.........kg............percentile..........%standardInaltime.....cm....percentile.............%standardGreutate/Inaltime...............percentileIMC.......................percentileCircumferinta craniana..............cm.......percentileGrosimea pliului cutanat.................mm....percentileCircumferinta bratului.................cm..........percentile

40Dr. Dorina BurdanExemplu de foaie de observatie pentru colectarea datelor si pentru evaluare nutritionalaDate biochimice:- hemoglobina..........hematocrit.....Albumina...............Total proteineNumar eritrocite..........Colesterol seric total.........Colesterol.................LDL...............Date cliniceSemne si simptome de deficiente nutritionale sau excese nutritionale..............Clasificarea malnutritiei/ obezitatii41Dr. Dorina BurdanExemplu de foaie de observatie pentru colectarea datelor si pentru evaluare nutritionalaDate dietetice-Estimarea aportului de calorii............kcal/zi.........kcal/kg...........g proteine............proteine/kg.......%kcal......g lipide......% calorii........g carbohidrati........% caloriiVitamine/suplimente minerale (in ce cantitate)........Abilitati de alimentatie corespunzatoare varsteiDa..................IntarziateRECOMANDARI...Greutatea ideala pentru inaltime.....Rec......kcal/ziRec....proteine/zi42Dr. Dorina BurdanIndicele de masa corporalaBMI-body mass indexMC este o msur care poate indica dac o persoan are o greutate sanatoas pentru nlimea saSe mai numeste si index QueteletEste mai folosit decat procentul de grasime corporalaIMC= G (kg)/I (m)43Dr. Dorina BurdanIMCIMC 18 risc crescut pentru sanatateIMC >25- 30 stadiu preobezIMC 30-35 obezitate gr IIMC 35-40 obezitate gr IIIMC > 40 obezitate morbida (asociata cu alterarea starii de sanatate) Nu este intotdeauna relevant pentru copii, oameni n vrst sau sportivi. Se foloseste la copiii mai mari de 2 ani

44Dr. Dorina BurdanIMC45Dr. Dorina Burdan

46Dr. Dorina Burdan

Fete47Dr. Dorina Burdan

Insuficienta dietetica sau excesul alimentar sunt cauzele frecvente ale sub- sau supraalimentatiei si adesea preced semnele biochimice, antropometrice, sau cele clinice; deci, evaluarea dietei individuale joaca un rol important in diagnosticul nutritional si in tratament.Calitatea si cantitatea alimentelor ingerate si macro- si micronutrientii pot fi masurate folosind diferite tehniciIstoricul dietetic, abilitatile de alimentatie, obiceiurile anoemale de alimentatie trebuie evaluate48Dr. Dorina BurdanCel mai comun instrument de evaluare nutritionala in practica clinica este metoda 24-ore rechemare, monitorizare alimentara 3-7 zileFiecare metoda are limite sau puncte slabe, si uneori este dificila aprecierea cantitativa si calitativa a aportului alimentarPacientii cu greutate normala ofera date de acuratete; pacientii subponderali supraestimeaza consumul alimentar iar pacientii supraponderali subestimeaza acest consum49Dr. Dorina BurdanSimilar, aportul dietetic uneori este supraestimat pe perioade lungi de timp, si pe perioade scurte de timp este subestimatDiferente considerabile in aportul alimentar pot fi datorate variabilitatii aportului de la o zi la alta, dificultatea de a obtine informatii la copii datorita ingrijitorilor multipli, si imprecizia de a estima cantitatea la copilul mic.Alte limitaria ale evaluarii nutritionale includ varietatea larga a compozitiei alimentare si dificultatea de a stabili necesarul nutritional actual50Dr. Dorina BurdanAntropometrieAntropometria= studiul masuratorilor corpului uman comparativ cu datele de baza, incluzand dimensiunile fizice la diferite varste. Este foarte folosita pentru a monitoriza cresterea si dezvoltarea.Compararea cu standardele de referinta pentru varsta si sex ajuta la determinarea anomaliilor de crestere si dezvoltare care pot rezulta din deficientele sau excesele nutritionale51Dr. Dorina BurdanEvaluarea cresterii in timp este mult mai folositoare decat o singura masurare; o singura masurare poate fi folosita pentru screeningul copiilor ce pot fi la risc nutritional 52Dr. Dorina BurdanCurbele de crestereScale de comparatiePercentilele- constau intr-o serie de curbe de crestere CDC (Centers for Disease Control) Sunt cele mai comune metode clinice de comparatie, care indica unde se plaseaza copilul evaluat in contextul referintelor standard.Percentilele 3 si 97 sunt valori de referinta incluse53Dr. Dorina BurdanDate antropometrice la nou-nascutNou nscutul la termen are vrsta gestaional (VG) cuprins ntre 37 42 sptmni i greutatea la natere de aproximativ 3200g.Perioada de nou-nscut este reprezentat de primele 28 zile, perioad n care are loc adaptarea la via extrauterin.Clasificarea nou-nscutului* dup vrsta gestaional ca:- prematur cu VG42 sptmni54Dr. Dorina BurdanDate antropometrice la nou-nascut* dupa Corelarea greutii i a vrstei gestaionale- Nou-nscutul mic pentru vrsta gestaional (cu restricie de cretere intrauterin) definit ca nou-nscutul cu greutatea sub 2 deviaii standard sau sub 10 percentile fa de media greutii corespunztoare vrstei gestaionale- IUGR, SGA, RCIU- Nou-nscutul cu greutate corespunztoare vrstei gestaionale- AGA- Nou-nscutul mare pentru vrsta gestaional este definit ca nou nscut cu greutatea peste 2 deviaii standard sau peste percentila 90 fa de media greutii corespunztoare vrstei gestaionale- LGA

55Dr. Dorina BurdanIUGR= intrauterine grow restriction/retardationRCIU= retard/restrictie de crestere intrauterinaSGA= small for gestational ageAGA= appropiate/adecavte for gestational ageLGA= large for gestational age

56Dr. Dorina BurdanClasificarea in functie de greutate a nou-nascutului prematurLBW- 2500-1500 g-low birth weightVLBW-1500-1000 g- very low birth weightELBW- 1000-800 g- extremly low birth weightILBW < 800 g- incredible low birth weight57Dr. Dorina BurdanClasificarea in functie de varsta gestationala a nou-nascutului Term > 37 saptamaniPreterm < 37 saptamaniVery preterm < 32 saptamaniExtremely preterm 120% standard = exces80-90% standard = deficienta marginala60-80% - deficienta moderata 90 9075 7561 < 60Height for age > 95 9887 8780 < 80Weight for height > 90 9080 8070 < 7070Dr. Dorina BurdanGreutateaGreutatea corporala este un parametru reproductibil si un bun index de status nutritional acut sau cronicEste necesara evaluarea cu acuratete a ei legata de varsta, sex si referinte standardGreutatea se evalueaza in 3 directii: greutatea pentru varsta, greutatea pentru inaltime si IMC (BMI)71Dr. Dorina BurdanGreutateaGreutatea mai mica de 10 percentile sau peste 90 percentile poate indica deficit sau exces.Modificarea recenta in greutate (scadere sau castig in greutate) trebuie notata deoarece este un indicator de probleme nutritionale acuteO scadere peste 5% intr-o luna nu este considerata normala la copil72Dr. Dorina BurdanGreutatea Modificarea in greutate= greutatea usuala- greutatea curenta/ greutatea usuala x 10073Dr. Dorina BurdanLungimeaSe masoara cu echipament si tehnica adecvataEste un parametru simplu si reproductibil care ofera, in conjunctie cu greutatea, informatii valoroaseInterpretare: sub 5 percentile indica un deficit sever, iar intre 5 si 10 indica evaluari ulterioare, adiacenteEvaluarea velocitatii cresterii poate fi de folos in determinarea staturii scurte cronice sau constitutionale

74Dr. Dorina BurdanLungimeaLungimea evalueaza falimentul cresterii si subnutritia cronica la copilul mic si la adolescentTennica: masurarea poate fi adesea eronata datorita tehnicii sau echipamentului impropiuPacientul trebuie sa stea drept, fara papuci, pe platforma cu scala sau pe podea. Umerii trebuia sa fie drepti, iar pacientul trebuie sa priveasca inainte.Copiii sub 2 ani trebuia masurati intr-o barca de lungime. Se poate gresi cu max 0,5 .75Dr. Dorina BurdanCircumferinta cranianaPoate fi influentata de statusul nutritional pana la varsta de 36 luni, dar deficientele se manifesta in greutate si in lungime inainte de a fi observata si greutatea creeruluiInterpretare- sub 5 percentile poate indica subnutritie cronica de-a lungul vietii fetale si copilaria precoceTehnica- un metru flexibil este strans apropiat de cap acolo unde circumferinta este mai mare76Dr. Dorina Burdan77Dr. Dorina Burdan

78Dr. Dorina Burdan

Greutatea pentru inaltimeMasoara cu acuratete contructia corpului si distinge malnutritia acuta de cea cronicaInterpretare- aprox 50 pecentile indica greutate pentru inaltime adecvata. 79Dr. Dorina Burdan80Dr. Dorina Burdan

81Dr. Dorina Burdan

Viteza cresteriiEvalueaza modificari in rata cresterii intr-o perioada specificata de timpSe exprima in general in cm/anEste o metoda senzitiva de evaluare a falimentului cresterii sau cresterea incetinita si este utila de asemenea in identificarea copiilor subnutritiInterpretare- oprirea din crestere poate sa se produca in perioade diferite de timp. Detecteaza modificari in crestere mult mai repede, deoarece evalueaza rata cresterii82Dr. Dorina BurdanVelocitatea cresteriiDr. Dorina Burdan83FeteBaieti

Grosimea pliului cutanatAproape jumatate din grasimea corpului uman se afla in tesutul subcutanat, iar masurarea acestui depozit poate duce la estimarea cu acuratete a grasimii totale corporale (total body fat)Este o masuratoare simpla, de acuratete, si reproductibila si poate fi folosita in a monitoriza modificarile in grasimea totala corporala84Dr. Dorina BurdanGrosimea pliului cutanatInterpretare: este un index pentru depozitele enrgetice si poate fi folosit in conjunctie cu greutatea pentru inaltime pentru a determina subnutritia cronica sau pentru a defini copilul atletic care poate fi cu greutate mai mare dar nu obez. Locul de masurare difera, iar edemele pot influenta interpretareaTehnica- la mijlocul dintre acromion si olecranon pe bratul relaxat, nondominant85Dr. Dorina BurdanVarsta osoasaSe masoara la nivelul epifizei osoaseSe face o radiografie a mainii, la nivelul articulatiei mainiiInterpretare- varsta osoasa este in general avansata in supranutritie si retardata in orice conditie care cresterea este incetinita secundar malnutritiei86Dr. Dorina BurdanMaturarea sexualaDe-a lungul maturarii sexuala, exista o decelerare a cresteriiImpactul nutritiei asupra intarzaierii sau accelerarii pubertatii este binecunoscut87Dr. Dorina BurdanPubertateaPerioada greu delimitabila, fiind un fenomen geneticD e2 tipuri:1.-pubertatea suprarenala- care apare prin stimulare androgenicaClinic- nu se constata modificari, sau eventuala aparitie a perilor pubieniBiologic- cresterea progresiva a secretiei de hormoni androgeni suprarenali2.-pubertatea gonadica- apare la 2 ani dupa pubertatea suprarenalaCreste progresiv secretia gonadotrofinelor si a hormonilor steroizi sexuali88Dr. Dorina BurdanEtapele pubertatiiVarsta debutului- variabila- intre 9-13 ani (medie 11 ani) la fete si 10-15 ani (medie 12 ani) la baietiExista o corelatie intre debutul pubertatii si gradul maturatiei osoaseCresterea staturala este intensa . La baieti in primul an este de 8,7 cm, in anul al doilea este de 6,5 cm si se opreste la aprox 5 ani de la debutLa fete cresterea este de 7,5 cm in primul an, iar in al 2-lea de 5,5 cm89Dr. Dorina BurdanEtapele pubertatiiModificarile psihologice caracteristice sunt:Maturarea afectivaAparitia libidoului (criza adolescentei)Acceptarea modificarilor corpuluiMaturarea intelectualaDezvoltarea gandirii abstracte

90Dr. Dorina BurdanEtapele clinice ale dezvoltarii pubertare (Tanner)La fete:-Stadiul I infantil- S1 (sani), P1 (pilozitate)-Stadiul I- dezvoltarea sanilor, cresterea mameloanelor (S2), aparitia pilozitatii pubiene, apoi axilare (P2)-Stadiul III- dezvoltarea glandelor mamare si largirea areolelor mamare (S3), pilozitatea de vine mai deasa (P3), dezvoltaea labiilor mici si mari-Stadiul IV- dezvoltarea completa a sanilor, areolele devin bombate (S4), pilozitatea completa (p4)Stadiul V- apar primele menstre (dupa 2 ani de la inceputul pubertatii); regularizarea ciclurilor (ovulatia apare 2 ani mai tarziu)

91Dr. Dorina BurdanEtapele clinice ale dezvoltarii pubertare (Tanner)La baieti:-Stadiul I- infantil-Stadiul II- debutul cresterii in volum a testiculelor, apare pilozitatea pubiana, apoi axilara-Stadiul III- indesirea perilor pubieni, aparitia pilozitatii buzei superioare, incepe modificarea vocii-Stadiul IV- pilozitatea va fi de tip adult, dezvoltarea masei musculare, largirea spatelui-Stadiul V- aparitia barbii, apar ejacularile92Dr. Dorina Burdan