CURS 1 … SINDROAME NEUROLOGICE

Notiuni de anatomie functionalaSindroame neurologicePatologia neurologicăaccidente vasculare cerebrale şi medularetraumatisme craniene, medulare şi ale sistemului nervos perifericprocese tumorale cerebrale, medulare şi ale canalului rahidianprocese inflamatorii cerebrale, medulare şi ale sistemului nervos periferic boli neurodegenerative

Elementele sistemului nervosSistemul nervos central Cuprinde encefalul şi măduva spinăriiEste format din substanţă albă şi cenuşie. Are funcţii complexe, de la cele psihice până la funcţii automate şi reflexe

Sistemul nervos periferic cuprinde toate căile periferice de conducere senzitive şi motorii: nervii perifericiplexurilerădăcinile nervoaseSISTEMUL MOTOR Sistemul motorAriile corticaleCăile de conducere intranevraxiale Nucleii motorii ai nervilor cranieni/rahidieni conţin neuronii motorii periferici. Aceştia preiau impulsurile de la axonii neuronilor motorii centrali şi transmit comanda musculaturii efectoare. Căile de conducere periferice care conţin axonii neuronilor motorii periferici şi sunt reprezentate de rădăcini, plexuri nervoase şi nervi periferici. Efectorii: muşchii striaţi

Ariile corticalearia premotorie (ariile 6 şi 8 Brodman, în regiunea prefrontală) identifică scopul şi elaborează schema mişcării.aria motorie primară (aria 4 Brodman, în girusul precentral) conţine neuronii motori centrali care generează comanda de mişcare. Există o dispoziţie specifică somatotopică a întregului corp în funcţie de numărul de unităţi motorii de la nivelul fiecărui segment corporal care realizează imaginea deformată a unui corp uman, aşezat cu capul în jos pe girusul precentral: „homunculus motor”Homunculus motorCăile de conducere intranevraxiale Fascicolul piramidal - conţine axonii neuronilor piramidali din aria motorie. Traiectul acestor fibre este prin capsula internă, partea anterioară a trunchiului cerebral (piramidele

pontine, bulbare), se încrucişează imediat sub bulbul rahidian şi trec în regiunea anterioară a cordoanelor laterale ale măduvei spinării.

Sistemele de coordonare şi controlNucleii cenuşii de la baza creierului (corpii striaţi): nucleul lenticular, nucleul caudat şi claustrum precum şi nuclei ai talamusului) care, prin conexiuni cerebrale, cerebeloase şi medulare complexe realizează sistemul extrapiramidal. Acest sistem este implicat în reglarea tonusului muscular, iniţierea şi susţinerea mişcărilor şi în controlul fineţii şi preciziei acestora.Cerebelul este implicat în controlul exactităţii mişcărilor şi reglarea tonusului muscular.

SISTEMUL SENZITIV ReceptoriiCăile de conducere periferice : nervii periferici/cranieni, formati din dendritele neuronilor senzitivi din ganglionii senzitivi ai nervilor rahidieni şi nervilor cranieniGanglionii senzitivi conţin primul neuron senzitiv. Nucleii senzitivi intranevraxiali. Al doilea neuron senzitiv Căile de conducere intranevraxiale sunt reprezentate de către axonii neuronilor senzitivi căile sensibilităţii termice şi dureroase se găsesc în cordoanele laterale, fascicolul spino-talamicCăile sensibilităţii profunde se găsesc în cordoanele posterioare, fascicolele Goll şi BurdachSensibilitatea tactilă are două componenteepicritică, discriminativă ce urmează căi paralele cu ale sensibilităţii profunde protopatică, grosieră ce urmează căi paralele cu sensibilitatea termică şi dureroasă. Talamus; al treilea neuron senzitiv pentru toate tipurile de sensibilitateAriile corticale senzitive reprezentate de către ariile 3,2,1 Brodman în circumvoluţiunea postcentrală „homunculus senzitiv”.

Sindroame neurologiceSindrom –asociere de semne neurologice Sindroame motoriiSindroame senzitiveSindroame de trunchi cerebralSindroame corticaleSINDROAME MOTORII- TERMENIdeficit motor = Scăderea forţei musculareparalizie = deficit motor complet: nu există nici o mişcarepareză = scăderea forţei muscularemonopareză/plegie = afectarea unui membruhemipareză/plegie = afectarea unui hemicorp (membrul superior si inferior de aceeasi parte± afectarea fetei)

parapareză/plegie = afectarea membrelor inferioare tetrapareză/plegie = afectarea tuturor membrelor. SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERICEste rezultatul afectării neuronului motor periferic la oricare din nivelurile acestuia: corp celular (în nucleii motorii intranevraxiali) sau axon (la nivelul rădăcinilor, plexurilor nervoase şi nervilor periferici).Clinic, o leziune la acest nivel se exprimă prin: Diminuarea/abolirea mişcărilor voluntare şi reflexeDiminuarea/abolirea ROTHipotonie muscularăAtrofii muscularePrezenţa fasciculaţiilor. Acestea sunt nelipsite în leziunile pericarionale, dar pot să apară şi leziuni axonale.SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRALEste rezultatul afectării neuronului motor central la orice nivel: corpul neuronal aflat la nivelul ariilor motorii corticale şi/sau axonilor acestora la oricare nivel al căilor piramidaleClinic, o leziune la unul din aceste niveluri se exprimă prin:Diminuarea/abolirea mişcărilor voluntare, conservarea mişcărilor reflexeROT viiPrezenţa reflexelor patologice –semnul BabinskiHipertonie de tip piramidal (spasticitate). Miscari anormale (sindroame extrapiramidale)sunt rezultatul leziunilor de la nivelul corpilor striaţi şi structurilor strâns legate de aceştia: substanţa neagră, nucleul roşu, anumiţi nuclei talamici. Apar două tipuri de aspecte clinice în funcţie de tipul de mediere sinaptică afectat:Sindromul extrapiramidal hiperton hipokinetic (parkinsonian) este determinat de afectarea medierii L-DOPA care constă fie în scăderea cantităţii de L-DOPA Boala Parkinson) fie în incapacitatea acesteia de a acţiona la nivelul receptorilor( sindroamele parkinsoniene). Clinic, simptomatologia cuprinde : hipertonie plastică ( rigiditate), hipo/akinezie, tremor de repausMiscari involuntare MIŞCĂRILE INVOLUNTARETremurăturile - mişcări involuntare ritmice care deplasează un segment corporal ( membru sau extremitatea cefalică) de o parte şi de alta a poziţiei de echilibru. Tremor de repausTremor de mişcare Tremor postural desemnează mişcări aritmice, vermiculare cvasipermanente ale degetelor. Apare în leziuni ale corpilor striaţi. Pseudoatetoza desemnează acelaşi gen de mişcări ce apar în leziunile talamice şi parietale şi se datorează tulburărilor de sensibilitate profundă. Atetoza, coreea balismul - mişcări involuntare aritmice, haotice Miocloniile - mişcări bruşte localizate, ritmice sau aritmice, care pot deplasa sau nu segmente corporale. Miokimiile reprezintă mişcări fine, abia sesizabile, ce se propagă din aproape în aproape

Fasciculaţiile - nu deplasează segmentele corpuluiTicurile sunt mişcări simple sau complexe, stereotipe, parţial controlabile cu un efort considerabil în fazele iniţiale. Distoniile – miscari persistente care determina posturi anormaleSindromul cerebeloseste rezultatul leziunilor emisferelor cerebeloase sau căilor cerebeloaseClinic apar: tulburări de echilibru, de coordonare, hipotonie.Pacienţii prezintă dismetrie, disdiadocokinezie, tremor de acţiuneAu tulburări de echilibru, care gradat se exprimă prin: pierderea capacităţii de a menţine direcţia mersului, mersul este titurbant, ebrios, cu bază de susţinere lărgită. Ulterior, mersul nu mai este posibil, pacientul nu mai poate menţine nici poziţia şezând, cade spre partea emisferului cerebelos afectat. La pacientul examinat în decubit dorsal există puţine semne, acestea apar doar la ridicare şi în mişcare.SINDROAME SENZITIVE scăderea/pierderea sensibilităţii, respectiv, hipoestezie, anestezie. Este cel mai frecvent simptom, poate să apară în leziuni la orice nivel al SNC sau SNPapariţia paresteziilor: senzaţii de amorţeală, arsură ce apar în absenţa unor stimulări exterioare. Apare la fel, în leziuni la orice nivelpercepţia anormală a unor stimuli exteriori, respectiv, disestezie, frecventă în leziuni ale SNP: hiperestezie dureroasă, ceea ce înseamnă perceperea exagerată, extrem de durerosă a unui stimul dureros uşoralodinie perceperea oricărui stimul ca fiind durerosDurerile spontaneDurerea de tip nevralgic: intensă, cu caracter de descărcare electrică. Apare în leziunile nervilor periferici şi cranieniDurerea permanentă cu caracter superficial sau profund. Apare în leziunile nervilor periferici.Cauzalgia: durere permanentă, intensă, cu caracter de arsură, exacerbată de orice mişcare, de orice atingere. Acest tip de durere este caracteristic leziunilor nervilor cu importantă componentă vegetativă simpatică: median, SPI.Durerea talamică: cuprinde un hemicorp sau, mai rar, doar segmente ale acestuia. Este extrem de intensă, permanentă, are caracter de arsură şi se agravează la stimuli sonori sau la stres.Sindroame senzitive determinate de localizareSegmentar pentru leziunile nervilor periferici, plexurilor nervoase, rădăcinilor tulburările de sensibilitate sunt situate în teritoriul structurii nervoase respectiveDistal în polineuropatii, poliradiculonevrite există o dispoziţie distală la extremitatea membrelor” în mănuşi”,”în ciorapi”Sindroamele medulare. în cazul leziunilor complete de la nivelul măduvei spinării, la nivelul leziunii există o zonă de anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate, iar sub nivelul leziunii există anestezie profundă homolateral şi anestezie termo-algică controlateralSindroamele emisfericetulburări de sensibilitate pe hemicorpul controlateral.

simptome specifice: inatenţie senzitivă ( pa partea afectată nu percepe un stimul aplicat concomitent cu aplicarea aceluiaşi stimul pe partea sănătoasă), tulburări de schemă corporală, anosognozie ( nerecunoaşterea deficitului) SINDROAME CORTICALEAFAZIA Afazia Broca ( nonfluentă, motorie) Afazia Wernicke (fluentă, senzoriaală, surditate verbală) Afazia mixtă APRAXIA Apraxia ideatorie este rezultatul alterării reprezentării corticale a mişcărilor ( pacientul nu poate descrie modul de realizare a unei acţiuni)Apraxia ideo-motorie reprezintă alterarea etape de programare a secvenţelorApraxia motorie (melokinetică) este rezultatul alterării etapei de punere în acţiune a muşchilorAGNOZIA reprezintă tulburarea de recunoaştere a elementelor din mediuAgnozii tactile nu pot fi recunoscute forma, dimensiunile, materialul obiectului palpatAgnozii vizuale nu sunt recunoscute obiectele văzute, semnele grafice, feţele persoanelor ( prosopagnozie)Agnozii auditive nu sunt recunoscute sunete, zgomote anterior cunoscute şi nici sursa lor. ( afazia senzorială ar intra aici)Agnozii spaţiale nu există posibilitatea de orientare în spaţiu, nu există orientrea stânga-dreapta, nu pot fi apreciate distanţele, nu pot fi localizate obiectele în spaţiu.TULBURĂRILE DE VEDEREHemianopsia omonimă Cecitatea corticală HEMINEGLIJAREA MOTORIE ŞI/SAU SENZITIVĂ este rezultatul leziunilor parietaleExamenul neurologic„ Unde este localizata leziuneaLeziune unicaLeziuni multipleLeziuni difuze„ Care este natura leziunii?”