1. Curs 1 Piramidal

53
Conf. Dr. Ioan Buraga - C urs Neurologie CURS CURS DE DE NEUROLOGIE NEUROLOGIE UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE CAROL DAVILA CAROL DAVILA BUCURESTI BUCURESTI CLINICA NEUROLOGIE CLINICA NEUROLOGIE SPITALUL COLENTINA SPITALUL COLENTINA

Transcript of 1. Curs 1 Piramidal

Page 1: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

CURSCURSDE DE

NEUROLOGIENEUROLOGIE

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIEUNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE

CAROL DAVILACAROL DAVILA

BUCURESTIBUCURESTI

CLINICA NEUROLOGIECLINICA NEUROLOGIESPITALUL COLENTINASPITALUL COLENTINA

Page 2: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

SISTEMUL MOTORSISTEMUL MOTOR

MIŞCAREA →

REPERTORIUL NOSTRU

COMPORTAMENTAL.

SISTEMUL MOTOR →SISTEMUL MOTOR →

TRANSFORMĂ

INFORMAŢIA NERVOASĂ

ÎN ENERGIE FIZICĂ =>

COMENZI TRANSMISE

CĂTRE MUŞCHI

SCHELETICI.

Page 3: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

MUSCHII SCHELETICI

TRANSFORMA INFORMATIA NERVOASA ÎN FORTA CONTRACTILA

PRODUCE MIŞCAREA

ASTFEL

AGILITATEA SI DEXTERITATEA REFLECTA CAPACITATEA CAPACITATEA

SISTEMULUI MOTOR SISTEMULUI MOTOR DE A PLANIFICA, COORDONA DE A PLANIFICA, COORDONA SSI I

EXECUTA MIEXECUTA MISSCCAARIRI

Page 4: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

TIPURI DE MIŞCĂRITIPURI DE MIŞCĂRI

1. MIŞCĂRI VOLUNTARE

2. RĂSPUNSURI REFLEXE

3. PATTERN-URI MOTORII RITMICE

Page 5: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

MIŞCĂRILE VOLUNTARE MIŞCĂRILE VOLUNTARE (cititul, manipulatul obiectelor, cântatul la pian, conducerea maşinii)

cele mai complexe acţiuni

a) intenţionate, premeditate şi servesc unui scop.

b) iniţiate ca răspunsuri la stimuli externi specifici sau sunt datorate

voinţei.

c) pot fi învăţate, performanţele realizării cresc odată cu

practicarea acestora.

d) cu creşterea abilităţii, executarea tinde să nu mai necesite

participarea conştientă.

e) acte ale voinţei şi au conţinut emoţional, afectiv.

Page 6: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

RĂSPUNSURILE REFLEXE RĂSPUNSURILE REFLEXE

(reflexul rotulian, retragerea mâinii la atingerea unui obiect fierbinte, tusea)

comportamente motorii simple

puţin influenţate de către controlul voluntar

Rapide, stereotipe şi involuntare Controlate într-o manieră gradată de un anumit stimul.

Page 7: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

PATTERN-URILE MOTORII RITMICE PATTERN-URILE MOTORII RITMICE

(mers, alergat, masticaţia)

Combina trăsături ale actelor voluntare şi reflexe.

Iniţierea şi încheierea secvenţei sunt voluntare.

Secvenţa odată iniţiată se desfăşoară relativ stereotip, mişcările repetate continuă de manieră automată.

Page 8: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

FAZE ALE ACŢIUNII FAZE ALE ACŢIUNII

IDENTIFICAREA ŢINTEI

PLANIFICAREA ACŢIUNII EXECUŢIA

GENERATE DE

REGIUNI DISTINCTE ALE CORTEXULUI CEREBRAL

1. 1. CORTEXUL PARIETAL CORTEXUL PARIETAL

2. 2. ARIILE PREMOTORII DIN CORTEXUL FRONTAL ARIILE PREMOTORII DIN CORTEXUL FRONTAL ((participă la planificarea participă la planificarea mişcării şi programarea variatelor sale componentemişcării şi programarea variatelor sale componente))

3. 3. ARIA MOTORIE PRIMARĂARIA MOTORIE PRIMARĂ ( (codifică caracteristicile mişcăriicodifică caracteristicile mişcării))

Page 9: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

ARIILE MOTORIIARIILE MOTORII

CCortexul motor primarortexul motor primar = = AAririaa 4 Brodmann 4 BrodmannCConţine o hartă motorie a corpului. onţine o hartă motorie a corpului.

SegmenteleSegmentele corpului → acţiuni ce reclamă precizie sporită şi control fin → faţa şi corpului → acţiuni ce reclamă precizie sporită şi control fin → faţa şi

mâinile au reprezentări mâinile au reprezentări maimai mari în harta motorie. mari în harta motorie.

2 A2 Ariirii premotorii principalepremotorii principale:: 1.aria motorie suplimentară = cortexul motor secundarcortexul motor secundar (M-II) → în partea supero-mediană a emisferului2.cortexul premotorcortexul premotor → → pe suprafaţa laterală a emisferei.- Stimularea ariilor premotorii => Mişcări complexe care necesită un curent de stimulare mai puternic decât cel folosit pentru aria motorie primară. - Stimularea cortexului premotor => contracţii coordonate ale musculaturii în mai multe articulaţii - Stimularea lui M-II => contractii în ambele părţi ale corpului. - Aceste arii sunt de asemenea organizate somatotopic.

AArii premotorii adiţionalerii premotorii adiţionale, in girusului cingulat (aria 24) care influenteaza direct planul motor de către motivaţie. Axonii neuronilor acestor arii → aria motorie primară, structuri subcorticale şi măduva spinării.

Page 10: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Page 11: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Leziunile ariei motorii primare → deficit motor. Leziunile ariilor premotorii => apraxie.apraxie.

Aria motorie suplimentară → rol în programarea secvenţelor mişcărilor complexe şi coordonarea posturii.

In realizarea mişcării voluntare operează DOUĂ programe relativ independente, dar coordonate:

•Unul iniţiază mişcarea membrului•Celălalt realizează coordonarea răspunsului postural. Ambele programe implică integritatea ariei motorii primare.

Page 12: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Citoarhitectura ariilor motorii corticale → diferă de a ariilor senzitive şi prefrontale:

Stratul 4 – granular intern, principal în cortexul senzitiv, absent în ariile motorii. => ariile motorii = “cortex agranular”.

Stratul 5 – piramidal, în cortexul motor primar → neuroni piramidali + n.p. giganţi (50-80) = celulele Betz.

Axonii Betz (30000) + axoni strat 5 aria 4 (1/2) şi ariei 6 (motorie suplimentară) + axoni (1/3) aria 8 (premotorie laterală) şi cortexul senzitiv motor ariile 3, 2, 1. => tractul corticospinal. (1000000)

Page 13: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Axonii tractului corticospinal → braţ post. capsula interna împreună cu fibre cortico- bulbare → partea ventrală mezencefal. În punte, fasciculul corticospinal → separat în fascicule mici de fibre de catre nucleii pontini.

In bulb fibrele se regrupează => PIRAMIDA

BULBARĂ.

Unele fibre părăsesc piramida bulbară →

nuclei ai trunchiului cerebral - NUCLEII

COLUMNEI DORSALE.

La joncţiunea bulbo-medulară, 3/4 din fibrele

fascicului corticospinal se încrucişează =>

DECUSAŢIA PIRAMIDALĂ.

Fibrele încrucişate → partea dorsală cordon lat. => tractul corticospinal lateral sau FASCICULUL PIRAMIDAL ÎNCRUCIŞAT. Fibrele neîncrucişate → cordonul ventral => tractul corticospinal ventral sau FASCICULUL PIRAMIDAL DIRECT.

Page 14: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Page 15: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Page 16: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

TRACTUL CTRACTUL COORRTICTICOSPINAL LATERALOSPINAL LATERAL

proiectează în nucleii motori ai părţii laterale a cornului anterior şi în interneuronii zonei intermediare.

TRACTUL CTRACTUL COORRTICTICOSPINAL ANTERIOR OSPINAL ANTERIOR

proiectează bilateral în celulele coloanei ventromediale in neuroni motori ce inervează musculatura axială şi în partea periferică a zonei intermediare. Fibrele fasciculului corticospinal ce provin din ariile somato-senzitive se proiectează iniţial în cornul posterior.

Page 17: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Neuronii tractului corticospinal → conexiuni excitatorii: - directe cu motoneuronul alfa medular - polisinaptice cu motoneuronul gama.

Balanţa în activitatea motoneuronilor alfa şi gama permite fusurilor neuromusculare să sesizeze modificările de lungime ale muşchiului.

Page 18: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRALSINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL

Neuronul motor central Neuronul motor central

In Fa,In Fa, câmpul 4 Brodman, formând statul III şi V de celule câmpul 4 Brodman, formând statul III şi V de celule

piramidale mici şi respectiv gigante Betz. piramidale mici şi respectiv gigante Betz.

Aria 4Aria 4 = = aria motorie primară aria motorie primară == ari ariaa precentrală precentrală

punct de plecare a căii piramidale cortico-nucleare punct de plecare a căii piramidale cortico-nucleare

şi cortico-medulare. şi cortico-medulare.

Page 19: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

SSomatotopia reprezentării mişcăriloromatotopia reprezentării mişcărilor

TTeritoriu rezervat unei funcţii motrice este proporţional cu caracterul eritoriu rezervat unei funcţii motrice este proporţional cu caracterul precis şi precis şi nuanţatnuanţat,, nu cu mărimea grupelor musculare nu cu mărimea grupelor musculare

Page 20: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

În fiecare emisfer se proiectează jumătatea opusă a corpului şi membrele contralateraleÎn fiecare emisfer se proiectează jumătatea opusă a corpului şi membrele contralaterale..EExtremitatea cefalică →xtremitatea cefalică → dublă reprezentare atât heterolaterală cât şi homolaterală.dublă reprezentare atât heterolaterală cât şi homolaterală.

Page 21: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

FASCICULUL PIRAMIDALFASCICULUL PIRAMIDAL = = axoni neuroni motoriaxoni neuroni motori,, ((60%60%), +), + axoni axoni neuroni arii somatosenzitive 3, 1, 2, 5, 7, neuroni arii somatosenzitive 3, 1, 2, 5, 7, ((40%40%).). LLeagă scoarţa cerebrală cu neuronul motor periferic.eagă scoarţa cerebrală cu neuronul motor periferic.

-fibre subţiri de 1-4 fibre subţiri de 1-4 – – 90% din fibre, 90% din fibre, -fibre medii de 5-7fibre medii de 5-7 –– 7%, conducerea lentă 7%, conducerea lentă,, intervin în mişcări intervin în mişcări globale şi reglarea tonusului globale şi reglarea tonusului -fibre groase fibre groase dede 11-20 11-20 –– 3% 3%,, rol în executarea mişcărilor precise, rol în executarea mişcărilor precise, izolate ale membrelor, reprezentizolate ale membrelor, reprezentăă axonii celulelor Betz. axonii celulelor Betz.

Page 22: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Page 23: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

SSomatotopie a fibrelor: fibrele nucleii motori omatotopie a fibrelor: fibrele nucleii motori nervi cranieninervi cranieni, , dispuse la nivelul genunchiului dispuse la nivelul genunchiului = = FASCICULUL GENICULAT sau FASCICULUL GENICULAT sau cortico-nuclearcortico-nuclear, , → fibre membrul superior→ fibre membrul superior → → trunchi → membrul trunchi → membrul inferior inferior == FASCICULUL CORTICO-SPINAL. FASCICULUL CORTICO-SPINAL.

CCortexortex → centrul oval→ centrul oval → → capsula internă capsula internă ( ( genunchi genunchi şi braţ posteriorşi braţ posterior))..

Page 24: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

FASCICULUL CORTICO-NUCLEARFASCICULUL CORTICO-NUCLEAR - - regiunregiuneaea inferioar inferioarăă frontal frontalăă ascendent ascendentăă (Fa) → trunchi cerebral (Fa) → trunchi cerebral,, decusează decusează → nuclei → nuclei nervi cranieni. nervi cranieni. CContingent important de fibreontingent important de fibre → → omolateral, rol în compensarea leziunilor unilaterale. omolateral, rol în compensarea leziunilor unilaterale.

FASCICULUL CORTICO-SPINALFASCICULUL CORTICO-SPINAL - - partea mijlocie şi superioara a Fa, → partea mijlocie şi superioara a Fa, → pedunculul cerebral 3/5 mijlocii ale piciorului (1/5 internă - fasciculul cortico-nuclear, pedunculul cerebral 3/5 mijlocii ale piciorului (1/5 internă - fasciculul cortico-nuclear, 1/5 externă - fasciculul cortico-pontin Turck), → piciorul protuberanţei, întretăiat de 1/5 externă - fasciculul cortico-pontin Turck), → piciorul protuberanţei, întretăiat de fibrele pontocerebeloase, → bulb => piramidele bulbare. fibrele pontocerebeloase, → bulb => piramidele bulbare.

Page 25: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

75% se încrucişează 75% se încrucişează =>=> FASCICULUL FASCICULUL PIRAMIDAL ÎNCRUCIŞAT → cordonul PIRAMIDAL ÎNCRUCIŞAT → cordonul lateral al măduvei →lateral al măduvei → neuronii motori neuronii motori periferici corn anterior a fiecărui segment periferici corn anterior a fiecărui segment medular. medular.

FFibrelibrelee neîncrucişate neîncrucişate::TRACT CORTICOSPINAL ANTERIOR TRACT CORTICOSPINAL ANTERIOR → cordonul anterior medular ipsilateral.→ cordonul anterior medular ipsilateral. Fibrele se încrucişează la nivelul fiecărui Fibrele se încrucişează la nivelul fiecărui segment medular → celule corn anteriorsegment medular → celule corn anterior

FFIBRE CORTICOSPINALE LATERALE IBRE CORTICOSPINALE LATERALE DIRECTE → cordon lateral ipsilateral DIRECTE → cordon lateral ipsilateral →cornul anterior de aceeaşi parte.→cornul anterior de aceeaşi parte. Aceste fibre ar putea explica apariţia Aceste fibre ar putea explica apariţia sincineziilor.sincineziilor.

Page 26: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Page 27: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

TABLOUL CLINIC TABLOUL CLINIC

AAL SINDROMULUI DE L SINDROMULUI DE

NEURON MOTOR CENTRALNEURON MOTOR CENTRAL

Page 28: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

1. 1. PARALIZIAPARALIZIA((semn de deficitsemn de deficit))

totală ( plegie ) totală ( plegie ) parţială (pareză)parţială (pareză)

- evidenţiaevidenţiattă cu probelă cu probelee de pareză de pareză - mişcarea voluntară compromisă prin interesarea parţială a parametrilor mişcarea voluntară compromisă prin interesarea parţială a parametrilor dede: -: - amplitudine, amplitudine, - - viteză, viteză, - - forţă forţă -- scăderea rezistenţei la efort. scăderea rezistenţei la efort. Paralizia/pareza poate interesa:Paralizia/pareza poate interesa:• un membru – monopareză/plegie un membru – monopareză/plegie • două membre de aceiaşi parte – hemiplegie/parezădouă membre de aceiaşi parte – hemiplegie/pareză• membrele inferioare – paraplegie/parezămembrele inferioare – paraplegie/pareză• trei membre – triplegie/parezătrei membre – triplegie/pareză• patru membre – tetraplegie/parezăpatru membre – tetraplegie/pareză

Page 29: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Deficitul motor predomină pe:

• muşchii flexori şi rotatori interni la muşchii flexori şi rotatori interni la membrele inferioaremembrele inferioare • muşchiimuşchii extensori şi supinatori la extensori şi supinatori la membrele superioaremembrele superioare, , ((interesând îndeosebi mişcările fine ale mâinii şi degetelorinteresând îndeosebi mişcările fine ale mâinii şi degetelor))

Probe de pareză folosite în clinică:Probe de pareză folosite în clinică:

- proba braţeproba braţellor întinseor întinse- proba Mingazzini proba Mingazzini - proba Barreproba Barre- proba Vasilescu proba Vasilescu

Page 30: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

2. FENOMENUL DE ELIBERARE MEDULARĂ2. FENOMENUL DE ELIBERARE MEDULARĂ

- concomitent cu paralizia în leziuni cu instalare lent concomitent cu paralizia în leziuni cu instalare lent progresivăprogresivă

- tardiv când leziunea se instalează acut, datortardiv când leziunea se instalează acut, datoriittăă inhibiţiei pasagere a neuronului motor periferic. inhibiţiei pasagere a neuronului motor periferic.

== diaskizisdiaskizis în leziunea corticală în leziunea corticală == şoc spinalşoc spinal în leziunea medulară. în leziunea medulară.

Page 31: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

ELIBERAREA MEDULARĂ SE EXPRIMĂ PRINELIBERAREA MEDULARĂ SE EXPRIMĂ PRIN::

a.a. HipertonieHipertonie (spasticitate) - (spasticitate) - exagerarea reflexului miotatic. exagerarea reflexului miotatic. --evidenţiaevidenţiattă prin rezistenţa opusă la întinderea pasivă. ă prin rezistenţa opusă la întinderea pasivă. --cedează brusc după ce opune o rezistenţă iniţială cedează brusc după ce opune o rezistenţă iniţială =>=>

““fenomenfenomenuul lamei de briceagl lamei de briceag”” --elastică, elastică,

--mai intensă pemai intensă pe: - : - flexori şi pronatori la mflexori şi pronatori la m.s.s -- extensori şi rotatori externi la m extensori şi rotatori externi la m.i.i =>=>

atitudine caracteristică cu membrul superior în flexie atitudine caracteristică cu membrul superior în flexie şi pronaţie şi membrul inferior în extensie şi rotaţie şi pronaţie şi membrul inferior în extensie şi rotaţie externăexternă=>=> ,,mersului cosit’’ ,,mersului cosit’’

--se accentuează cu mişcările sincinetice, voluntare şi cu se accentuează cu mişcările sincinetice, voluntare şi cu stimulii cutanaţi şi viscerali.stimulii cutanaţi şi viscerali.

Page 32: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

ELIBERAREA MEDULARĂ SE EXPRIMĂ PRINELIBERAREA MEDULARĂ SE EXPRIMĂ PRIN::

b. b. exagerarea reflexelor osteotendinoase normaleexagerarea reflexelor osteotendinoase normale, cu , cu difuziunea răspunsului, aspect polikinetic şi apariţia difuziunea răspunsului, aspect polikinetic şi apariţia clonusului clonusului == exager exageraarree a reflexului miotatic a reflexului miotatic

c. c. apariţia reflexelor patologiceapariţia reflexelor patologice- MembruMembru superior: Hoffmann, Trommer superior: Hoffmann, Trommer ((Rossolimo Rossolimo

al mâiniial mâinii)) şi Marinescu-Radovici şi Marinescu-Radovici ((palmo-mentonierpalmo-mentonier))- MMembru inferiorembru inferior:: - - reflexe patologice în extensie: reflexe patologice în extensie:

Babinski, Oppenheim, Gordon, Schaeffer şi Chadock Babinski, Oppenheim, Gordon, Schaeffer şi Chadock - - reflexe patologice în reflexe patologice în flexie: Rossolimo şi Mendel-Bechterew.flexie: Rossolimo şi Mendel-Bechterew.

Page 33: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Page 34: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Page 35: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Page 36: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Page 37: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

3. 3. ABOLIREA REFLEXELOR CUTANATE ABDOMINALE ABOLIREA REFLEXELOR CUTANATE ABDOMINALE ŞI CREMASTERIENE.ŞI CREMASTERIENE. 4. 4. APARIŢIA SINCINEZIILORAPARIŢIA SINCINEZIILOR → → mişcări involuntare ce numişcări involuntare ce nu sese pot pot realizarealiza voluntar cu membrele paralizate dar pot apare voluntar cu membrele paralizate dar pot apare concomitent cu mişcări reflexe globale sau voluntare la concomitent cu mişcări reflexe globale sau voluntare la membrele sănătoase. membrele sănătoase.

PPot fi: ot fi: - globaleglobale- de imitaţiede imitaţie- de coordonarede coordonare

Page 38: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC ÎN DIAGNOSTICUL TOPOGRAFIC ÎN SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRALSINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL

Diagnosticul de localizare: Diagnosticul de localizare:

- aspectul paraliziei: - aspectul paraliziei: - - hemiplegie egal sau inegal repartizată, hemiplegie egal sau inegal repartizată, - - tetraplegie, tetraplegie, - - paraplegie, paraplegie, - - sindrom pseudobulbar.sindrom pseudobulbar.

- - aasocierea şi altor manifestări care ţin de afectarea socierea şi altor manifestări care ţin de afectarea altor structuri motorii sau senzitive. altor structuri motorii sau senzitive.

Page 39: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

HEMIPLEGIAHEMIPLEGIA

realizarealizattă prin leziunea unilaterală a fasciculului ă prin leziunea unilaterală a fasciculului

piramidal deasupra lui C5piramidal deasupra lui C5

• contralaterală leziuniicontralaterală leziunii (leziune deasupra decusatiei (leziune deasupra decusatiei piramidale)piramidale)• sse poate însoţi de: e poate însoţi de:

• tulburări ale stării de conştienţătulburări ale stării de conştienţă• tulburări de vorbire tulburări de vorbire • paralizii de nervii cranieniparalizii de nervii cranieni• ttulburării senzitiveulburării senzitive• ssindrom cerebelosindrom cerebelos• sindrom extrapiramidalsindrom extrapiramidal

Page 40: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

HEMIPLEGIA CU COMAHEMIPLEGIA CU COMA

- bolnav inert cu tulburări respiratorii, cu redoare de ceafă- incontinenţă sau retenţie sfincteriană- vărsături, convulsii, crize de rigiditate - deviaţie conjugată a capului şi globilor oculari- strabism, mişcări pendulare ale globilor oculari- midriază de partea leziunii => angajare a trunchiului cerebral - paralizie facială, cu semnul “pipei” sau al “pânzei de corabie”- paralizia membrelor sugerată de poziţia lor- semnul Raimisti - reflexe osteo-tendinoase exagerate- tonus muscular crescut sau diminuat în faza de diaschizis- Babinschi prezent.

Page 41: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

HEMIPLEGIA FLASCĂ HEMIPLEGIA FLASCĂ

în faza de diaskizis când fenomenul de eliberare medulară în faza de diaskizis când fenomenul de eliberare medulară

este maeste masscat de inhibiţia neuronului cat de inhibiţia neuronului motor periferic.motor periferic.

HEMIPLEGIA SPASTICĂ HEMIPLEGIA SPASTICĂ

se instalează de la început sau după cea flască. se instalează de la început sau după cea flască.

PrezintăPrezintă tabloul clinic de neuron motor central complet.tabloul clinic de neuron motor central complet.

Page 42: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

DUPĂ LOCALIZAREA LEZIUNII CEREBRALE TABLOU DUPĂ LOCALIZAREA LEZIUNII CEREBRALE TABLOU CLINIC VARIABILCLINIC VARIABIL

HEMIPLEGIA CORTICALĂHEMIPLEGIA CORTICALĂ - membrele afectate inegal, ± alte tulburări: crize jacksoniene, afazie, agnozie, apraxie.

HEMIPLEGIA CAPSULARĂHEMIPLEGIA CAPSULARĂ, hemiplegie masivă şi egal distribuită, ± tulburări de sensibilitate (afectare concomitentă talamus).

HEMIPLEGIA PRIN LEZIUNE DE TRUNCHI HEMIPLEGIA PRIN LEZIUNE DE TRUNCHI CEREBRALCEREBRAL => hemiplegii alterne: partea leziuni →paralizie nerv cranian, partea opusă → hemiplegie; ± tulburări de sensibilitate şi sindrom cerebelos. Nivelul leziunii este indicat de nervul cranian afectat.

Page 43: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

HEMIPLEGIA SPINALĂHEMIPLEGIA SPINALĂ- ipsilaterală leziunii → leziunipsilaterală leziunii → leziunee cervical cervicalaa înalt, deasupra înalt, deasupra C5C5- nnu asociază paralizii de nervi cranieniu asociază paralizii de nervi cranieni- asociază tulburăriasociază tulburări de sensibilitate profundă homolateral şi de sensibilitate profundă homolateral şi termoalgică contralateral termoalgică contralateral =>=> sindromul de hemisecţie sindromul de hemisecţie medulară Brown-Sequard.medulară Brown-Sequard.

HEMIPLEGIA CRUCIATĂHEMIPLEGIA CRUCIATĂ- leziuni la nivelul decusaţiei piramidale leziuni la nivelul decusaţiei piramidale - deficit motor deficit motor alal membrul superior de o parte şi membrul membrul superior de o parte şi membrul inferior de partea opusă.inferior de partea opusă.

Page 44: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

PARAPLEGIAPARAPLEGIAleziune bilaterală a neuronului motor central.

spinală prin leziune, pontină

corticală (paracentrală).PARAPLEGIA SPINALĂ : - FLASCĂ: instalată acut cu şoc spinal (tonus muscular scăzut, reflexe osteotendinoase abolite, anestezie totală cu nivel deasupra regiunii inghinale) Ulterior → hipertonie piramidală cu reflexe osteotendinoase exagerate.

- SPASTICĂ - primitivă sau după cea flască. Clinic poate fi: a. în extensie (tendino-reflexă) cu extensia gambei şi a coapsei, cu piciorul în varus equin, rotaţie internă, ROT vii, polikinetice. b. în flexie (cutaneo-reflexă), urmează în general după cea în extensie, poziţia de flexie datorată reflexelor de automatism medular.

Page 45: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

PARAPLEGIA PONTINĂPARAPLEGIA PONTINĂ- caracter spasticcaracter spastic- leziuni bilaterale la nivelul piciorului punţiileziuni bilaterale la nivelul piciorului punţii- însoţită de semne de trunchi cerebral.însoţită de semne de trunchi cerebral.

PARAPLEGIA PARACENTRALĂPARAPLEGIA PARACENTRALĂ- lezări bilaterale ale lobului paracentrallezări bilaterale ale lobului paracentral- ddeficitul motor însoţeficitul motor însoţitit de crize jacksoniene la membrele de crize jacksoniene la membrele

inferioare şi tulburări sfincteriene.inferioare şi tulburări sfincteriene.

Page 46: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

TETRAPLEGIA TETRAPLEGIA afectare bilaterală a neuronului motor central afectare bilaterală a neuronului motor central

la nivel spinal sau pontinla nivel spinal sau pontin

TETRAPLEGIA SPINALĂTETRAPLEGIA SPINALĂ- - leziuni cervicale înalte deasupra lui C5leziuni cervicale înalte deasupra lui C5- nu interesează faţanu interesează faţa- nu are tulburări de conştienţănu are tulburări de conştienţă- poate fi flască sau spastică.poate fi flască sau spastică.

TETRAPLEGIA PONTINĂTETRAPLEGIA PONTINĂ- se însoţeşte de comă (întotdeauna)se însoţeşte de comă (întotdeauna)- determinată de hemoragii pontine şi tromboze de arteră determinată de hemoragii pontine şi tromboze de arteră bazilarăbazilară - sse produce prin leziuni bilaterale ale piciorului punţii.e produce prin leziuni bilaterale ale piciorului punţii.

Page 47: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

SINDROMUL PSEUDOBULBARSINDROMUL PSEUDOBULBAR

SINDROM DE NEURON MOTOR CENTRAL, SINDROM DE NEURON MOTOR CENTRAL,

DETERMINAT DE LEZIUNEA BILATERALĂ A DETERMINAT DE LEZIUNEA BILATERALĂ A

FASCICULUI GENICULATFASCICULUI GENICULAT => => SUPRIM SUPRIMAREAAREA

INERVAŢIINERVAŢIEIEI PIRAMIDAL PIRAMIDALEE A NUCLEIILOR MOTORI A NUCLEIILOR MOTORI

BULBARI CARE AU DUBLĂ INERVAŢIE HETERO ŞI BULBARI CARE AU DUBLĂ INERVAŢIE HETERO ŞI

IPSILATERALĂ. IPSILATERALĂ.

Page 48: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

SINDROMUL PSEUDOBULBARSINDROMUL PSEUDOBULBAR CLINIC : CLINIC :

- tulburări de masticaţie şi deglutiţie în special pentru lichide;- tulburări de masticaţie şi deglutiţie în special pentru lichide; - - reflex velopalatin şi faringian abolit.reflex velopalatin şi faringian abolit. - - tulburări de vorbiretulburări de vorbire,, voce stinsă, nazonată şi dificultate în articularea voce stinsă, nazonată şi dificultate în articularea cuvintelor.cuvintelor. - faţa atonă inexpresivă, scurgerea salivei pe la- faţa atonă inexpresivă, scurgerea salivei pe la comisurile bucale.comisurile bucale. - râs şi plâns spasmodic ca reacţii mimice exagerate- râs şi plâns spasmodic ca reacţii mimice exagerate,, declanşate fără motiv declanşate fără motiv aparent sau prin excitaţii nesemnificative.aparent sau prin excitaţii nesemnificative. - apar reflexe patologice : - apar reflexe patologice :

- reflexulToulouse,- reflexulToulouse, - reflexul palmo-mentonier- reflexul palmo-mentonier - reflexul maseterin exagerat- reflexul maseterin exagerat

Page 49: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

SINDROMUL PSEUDOBULBARSINDROMUL PSEUDOBULBAR

- modificări piramidale secundare afectării fibrelor - modificări piramidale secundare afectării fibrelor corticospinale cu ROT exagerate, abolire de reflexe corticospinale cu ROT exagerate, abolire de reflexe cutanate, reflex Babinski prezent, parapareze sau cutanate, reflex Babinski prezent, parapareze sau tetrapareze.tetrapareze. - fenomene extrapiramidale- fenomene extrapiramidale - tulburări astazo-abazice- tulburări astazo-abazice - manifestări psihice: tulburări de orientare în timp şi - manifestări psihice: tulburări de orientare în timp şi spaţiu, de memorie, episoade de delir, sindrom spaţiu, de memorie, episoade de delir, sindrom demenţialdemenţial - gatism- gatism

Diagnosticul diferenţial cu sindromul bulbar, leziune la Diagnosticul diferenţial cu sindromul bulbar, leziune la nivelul nucleilor bulbari (sindron de neuron motor nivelul nucleilor bulbari (sindron de neuron motor periferic). periferic). Nu există spasticitate. Nu există spasticitate.

Page 50: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

PARALIZIA FACIALĂ CENTRALĂPARALIZIA FACIALĂ CENTRALĂ

- - realizarealizattă prin leziunea ă prin leziunea unui fascicul cortico-unui fascicul cortico-nuclear sau prin leziuni nuclear sau prin leziuni la nivelul frontalei la nivelul frontalei ascendenteascendente

- a- afectează numai etajul fectează numai etajul inferior al hemifeţei, → inferior al hemifeţei, → partea superioară nucleu partea superioară nucleu nerv facial primeşte nerv facial primeşte aferenţe cortico-nuclearaferenţe cortico-nuclearee homolateralhomolateralee cât şi cât şi heterolateralheterolateralee,, iar iar partea partea inferioară numai de la inferioară numai de la fascicolul cortico-nuclear fascicolul cortico-nuclear opus.opus.

Page 51: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

Page 52: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC ALDIAGNOSTICUL ETIOLOGIC AL SINDROMULUI DE NEURON MOTOR CENTRALSINDROMULUI DE NEURON MOTOR CENTRAL

11. Leziuni vasculare hemoragice sau ischemice produc sindroame de neuron motor central cu debut acut şi cu posibilităţi de recuperare.

2. Procesele expansive de etiologii diverse ( tumori primitive şi metastatice, hematoame, abcese) produc invadarea sau comprimarea stucturilor nervoase, determinând deficite motorii cu agravare progresivă.

3. Procese inflamatorii (encefalite, mielite) în care deficitul motor apare într-un context complex, cu sindrom infecţios.

4. Traumatismele care pot provoca deficitul motor prin mecanism vascular (hematom) sau prin rănirea directă a structurilor nervoase.

5. Encefalopatiile infantile, în care deficitele motorii apar ca sechele în tabloul clinic complex al bolii.

Page 53: 1. Curs 1 Piramidal

Conf. Dr. Ioan Buraga - Curs Neurologie

ATAT PENTRU ASTAZI!ATAT PENTRU ASTAZI!

Cursul urmator:Cursul urmator:Sindromul de neuron motor perifericSindromul de neuron motor periferic