CURRICULA PENTRU FORMARE DE FORMATORI€¦ · telling/povestirea, teatrul si muzica pentru...

CURRICULA PENTRU FORMARE DE FORMATORI

2

Dezvoltarea competentelor lucratorilor de tineret si

a formatorilor care lucreaza in domeniul inlcuziunii

sociale a tinerilor cu oportunitati reduse

CUPRINS CONTEXTUL CURRICULEI ........................................................................................... 10

Identitatea proiectului ARTSQUAD ............................................................................. 11

Partenerii ARTSQUAD ................................................................................................ 11

Publicare ..................................................................................................................... 11

ELEMENTELE CURRICULEI ......................................................................................... 12

Introducere .................................................................................................................. 13

Arte creative care promoveaza Egalitatea, Diversitatea si Incluziunea Sociala ........... 13

Farmecul artelor creative................................................ Error! Bookmark not defined.

Invatarea non-formala .................................................... Error! Bookmark not defined.

Participare activa ........................................................... Error! Bookmark not defined.

Evaluare ...................................................................................................................... 17

Evaluare non-formala .............................................................................................. 17

Cele 8 competente cheie pentru invatarea pe tot parcursul vietii ............................. 18

Evaluare formala ..................................................................................................... 20

Mediul de invatare .......................................................... Error! Bookmark not defined.

Dinamica grupului ....................................................................................................... 21

Lucratorii de tineret ca facilitatori ai invatarii ................... Error! Bookmark not defined.

Familiarizarea cu disciplinele artistice propuse ........... Error! Bookmark not defined.

Metode folositede lucratorii de tineret in tarile partenere ........... Error! Bookmark not

defined.

Competentele profesionistilor in domeniul lucrului cu tinerii ..................................... 23

Dezvoltarea profesionala a lucratorilor de tineret ........ Error! Bookmark not defined.

Curricula ARTSQUAD de tip train-the-trainer ca instrument de lucru pentru lucratorii de

tineret .......................................................................................................................... 24

Pregatire pentru a lucra cu tinerii cu oportunitati reduse .............................................. 25

Sugestii pentru facilitatori ............................................... Error! Bookmark not defined.

RESURSE EDUCATIONALE ............................................. Error! Bookmark not defined.

5

REZUMATUL RESURSELOR SI AL COMPETENTELOR CHEIE VIZATE ................. 28

DURATA PROGRAMULUI DE FORMARE DE FORMATORI (TRAIN-THE-TRAINER)

.................................................................................................................................... 29

A. RESURSE DIGITAL MEDIA ....................................................................................... 32

Prezentare pe scurt ........................................................ Error! Bookmark not defined.

Digital Media Resursa 1 .............................................................................................. 32

MODUL: BAZELE FOTOGRAFIEI CU SMARTPHONE .............................................. 32

Rezultatele invatarii- Competente cheie vizate ........................................................ 32

Materiale/ Resurse necesare ................................................................................... 33

Metodologie ............................................................................................................. 33

Introducere (15 minute) ........................................................................................... 33

Activitatea 1:Fotografii de proba (30 minutes) .......................................................... 33

Activity 2: Sugestii pentru realizarea unor fotografii mai bune (30 minutes) ............. 34

Activity 3: Aplicare practica a celor invatate (60 minutes) ........................................ 34

Incheiere (15 minutes) ............................................................................................. 34

Digital Media Resursa 2 .............................................................................................. 34

MODUL: DIGITAL STORYBOARDS/SCENARII IN IMAGINI ...................................... 34

Prezentare pe scurt .................................................... Error! Bookmark not defined.

Rezultatele invatarii- Competente cheie vizate ........... Error! Bookmark not defined.


Metodologie ............................................................................................................. 35


Activitatea 1: Povestea din spatele scenariului in imagini (25 minute) ...................... 36

Activitatea 2: Povestea mea personala (60 minute) ................................................. 36

Activitea 3: Prezentarea storyboard-urilor (40 minute) ............................................. 36

Incheiere (15 minute) ............................................................................................... 37

B. RESOURSE PENTRU STORYTELLIN/POVESTIRE ................................................ 38

6


Storytelling Resursa 1 ................................................................................................. 38

TITLU: POVESTEA MEA PERSONALA ...................................................................... 38

Rezultatele invatarii-Competentele cheie vizate....................................................... 38


Metodologie ............................................................................................................. 39


Activitatea 1: Trezirea amintirilor folosind mirosul (60 minute) ................................. 40

Activitatea 2: Cele mai amuzante sau jenante povesti (60 minute) .......................... 40


Storytelling Resursa 2 ................................................................................................. 41

TITLU: CREAREA UNEI POVESTI ............................................................................. 41

Rezultatele invatarii-Competente cheie vizate ......................................................... 41

Materiale/ Resurse necesare ...................................... Error! Bookmark not defined.

Metodologie ............................................................................................................. 42


Activitatea 1: Storytelling as a form of communication (20 minutes)......................... 43

Activitatea 2: Creating a short story (90 minutes) ..................................................... 43

Incheiere (10 minutes) ............................................................................................. 44

C. RESURCE PENTRU TEATRU .................................................................................. 45


Rezultatele invatarii-Competente cheie vizate ............................................................. 46

Materiale/ Resurse necesare ...................................................................................... 46

Teatru Resource 1 ...................................................................................................... 46

MODUL: SPECTACOL DE PLAYBACK THEATRE .................................................... 46

Metodologie ............................................................................................................. 47

7


Activitate de introducere “Constientizare de sine si a grupului” (30 minute) ............ 47

Activitatea 1: Spectacolul fantastic (40 minute) ........................................................ 47

A. Fantezia .............................................................................................................. 47

B. Piesa neinsufletita ............................................................................................... 48

Activitea 2: Sculpturi (25 minute) ............................................................................. 48

A. Sculpturile inghetate ............................................................................................ 48

B. Sculpturile care se misca..................................................................................... 48

Activitea 3: Improvizatii cu instrumente muzicale (30 minute) .................................. 49


Teatru Resurse 2 ........................................................................................................ 50

MODUL: PLAYBACK THEATRE - REPREZENTATIE ................................................ 50

Metodologie ............................................................................................................. 50


Exercitiu de incalzire “Padurea tropicala” (20 minute) .............................................. 50

Activitea 1: Emotii (30 minute) ................................................................................. 51

Activitea 2: Trei Voci (30 minute) ............................................................................. 51

Activitea 3: Spectacolul de Playback Theatre (45 minute) ...................................... 51


D. RESURSE DE MUZICA ............................................................................................ 52


Muzica Resursa 1 ....................................................................................................... 53

MODUL: PRETUIREA MUZICII................................................................................... 53

Rezultatele invatarii-Competente cheie vizate ............ Error! Bookmark not defined.


Metodologie ............................................................................................................. 54

8


Activitati de ice-breaking “Dansul ritmat” (20 minute) ............................................... 54

Activitatea1: Efectul tempoului asupra starii de spirit (20 minute) ............................ 55

Activitatea 2: Muzica ca voce politica, sociala si culturala (20 minute) ..................... 56


Muzica Resursa 2 ....................................................................................................... 58

MODUL: SCRIEREA CANTECELOR .......................................................................... 58

Rezultatele invatarii-Competente cheie vizate ......................................................... 58


Metodologie ................................................................ Error! Bookmark not defined.

Scrieera cantecelor- partea I (120 minute) .................................................................. 59


Activitatea 1: Lupta prin cantec (30 minute) ............................................................. 59

Activitatea 2: Pregatire pentru scrierea cantecului (30 minute) ................................ 60

Activitatea 3: Versuri inspirate de imagini (30 minute).............................................. 61

Incheiere (15 minutee) ............................................................................................. 61

Scrierea cantecelor- partea a II-a (90 minute) ............................................................. 61


Activitatea 1: Incalzirea vocii (10 minute) ................................................................. 61

Activitatea 2: Tempoul si starea de spirit (20 minute) ............................................... 62

Activitatea 3: Melodia (10 minute) ............................................................................ 62

Activitatea 4: Executia (30 minute)........................................................................... 62


TESTAREA RESURSELOR .......................................................................................... 65

Testarea resurselor Storytelling ................................................................................... 66

Testarea resurselor Digital Media ................................................................................ 67

9

ANEXE ........................................................................................................................... 69

10

CONTEXTUL CURRICULEI

Prin proiectul ARTSQUAD, partenerii vor sa ofere grupului tinta format din profesionisti

care lucreaza cu tinerii (lucratori de tineret si/sau fomatori) oportunitatea dezvoltarii

profesionale cu ajutorul unor instrumente inovative pe care sa le poata folosi in activitaea

lor cu grupurile dezavantajate.

Consortiul considera ca ne confruntam cu o lipsa in formarea profesionistilor care lucrea-

za cu tinerii marginalizati pe domeniul folosirii disciplinelor creative. Pentru a veni in in-

tampinarea acestui deficit, partenerii au dezvoltat, testat si pilotat instrumente creative

pentru a-i familiariza pe lucratorii de tineret cu folosirea tehnicilor de digital media, story-

telling/povestirea, teatrul si muzica pentru dezvoltarea competentelor cheie.

Aceasta curricula de tip formare de formatori/train- the trainer1 include resurse educa-

tionale pentru profesionistii care lucreaza cu tinerii si care doresc sa le utilizeze:

A. Digital Media

B. Storytelling/Povestirea

C. Drama/Teatrul

D. Muzica

Folosind aceste resurse, lucratorii de tineret pot reduce inegalitatile rezultatelor invatarii

care-I afecteaza pe subiectii cu backgrounduri dezavantajante.

1 In acest context, formare de formatori se refera la programe educationale in care participantul la

curs lucreaza intr-o forma de predare, mentorat sau alte forme de formare.

11

Identitea proiectului ARTSQUAD

ARTSQUAD este abrevierea pentru “Dezvoltarea competentelor lucratorilor de tineret si a

celor acre lucreaza cu tinerii in vederea inluziunii sociale a tinerilor cu oportunitati redu-

se”.

Optarea pentru cuvantul latin “QUAD” din titlu, reflecta cele 4 discipline creative pe care

proiectul le propune a instrumente de incredere in lucrul cu tinerii:: Digital media,

povestire, teatru si muzica.

Proiectul este cofinantat prin programul UE: Erasmus+ Actiunea Cheie: Cooperare pentru

inovare si schimb de bune practici. Actiunea: Parteneriate Strategice. Domeniul: Partene-

riate strategice pentru tineret. Obiectiv principal: Dezvoltarea inovarii.

Parteneriatul proiectului ARTSQUAD

SEAL CYPRUS- CYPRUS ORGANISATION FOR SUSTAINABLE EDUCATION & AC-

TIVE LEARNING (CIPRU) coordonator.

YSBF- YOUTH IN SCIENCE AND BUSINESS FOUNDATION (ESTONIA)

FIP- FUTURE IN PERSPECTIVE (IRLANDA)

SALVATI COPIII- FILIALA ARGES (ROMANIA)

Publicare

Partenerii isi doresc ac acest curriculum sa fie disponibil gratuit lucratorilor de tineret, fur-

nizorilor de formare din domeniul tineretului si organizatiilor de tineret, active. Curricu-

lumul ARTSQUAD poate fi descarcat in toate limbile partenerilor de proiect - greacă, eng-

leză, estoniană și română - de pe site-ul proiectului, sectiunea Resurse

www.artsquad.eu

Noutati si informatii din faza de pilotare a resurselor au fost incarcate si pe pagina de Fa-

cebook a proiectului https://www.facebook.com/ArtsquadEU/

http://www.sealcyprus.org/

http://www.sealcyprus.org/

http://www.ysbf.org/

http://www.ysbf.org/

http://www.fipl.eu/

http://www.salvaticopiii.ro/

http://www.artsquad.eu/

https://www.facebook.com/ArtsquadEU/

12

ELEMENTELE CURRICULEI

13

Introducere

Acest capitol are scopul de a evidentia conceptele si teoriile care sustin tehnicile de for-

mare propuse de proiectul ARTSQUAD. Partenerii de proiect au abordat materialul din

perspectiva metodelor si instrumentelor non-formale, a inovarii si a invatarii bazate pe

cercetare. Invatarea formala deseori, nu reuseste sa ajunga la rezultatele dorite in cazul

grupurilor dezavantajate. Artele creative pot fi mai eficiente in obtinerea competentelor de

baza si transversale.

Curricula Formare de formatori ARTSQUAD tinteste sa le furnizeze lucratorilor de tineret

instrumente de lucru practice pe care sa le foloseasca in activitatea lor cu grupurile

dezavantajate. De asemenea, le va fi utila cand lucreaza in medii neconventionale si le

va creste sansele de angajare, reputatia profesionala, chiar daca ei acum lucreaza in

medii educationale diferite. In acest fel, profesionistul care lucreaza in domeniul

tineretului va deveni mai eficient in munca de incluziune a tinerilor dezavantajati in sis-

temul de educatie formala, pe piata muncii, in procesul lor de a deveni membrii activi ai

unei societati europene. In final, proiectul va creste impactul si recunoastrea activitatii

lucratorilor de tineret.

Artele creative care promoveaza Egalitatea, Diversitatea si Incluziunea Sociala

Potrivit raportului “Lucrand cu tinerii: valoarea muncii in domeniul tineretului in UE”

(Comisia Europeana- EACEA, 2014)2, o amenintare comuna tarilor europene o reprezin-

ta instabilitatea sau nesustenabilitatea locului de munca cu care se confrunta lucratorii de

tineret si nivelul mare de voluntariat asociat muncii de tineret. In acelasi timp, cu cat gru-

pul lor tinta este mai atipic, le devine mai dificil accesul la forme de dezvolatre profesion-

ala.

Exista o nevoie clara de materiale de specialitate pentru studiu profesional, pentru ca cei

care lucreaza cu tinerii sa-si poata dezvolta permanent abilitatile. Proiectul nostru se

poate adresa nevoii a) de crestere a angajabiliatii lucratorilor de tineret, aceasta nevoie

fiind subestimata, ca un paradox ei fiind cei care lucreaza chiar pentru cresterea an-

2 http://ec.europa.eu/assets/eac/youth/library/study/youth-work-report_en.pdf

http://ec.europa.eu/assets/eac/youth/library/study/youth-work-report_en.pdf

14

gajabilitatii altor gruprui tinta, de propriul lor grup tinta nemaiexistand preocupare si b)

cresterii calitatii muncii lor.

Resursele acestei curricule au fost dezvoltate tinand cont de principiile diversitatii si

egalitatii. Toate activitatile au fost gandite pentru oameni cu abilitati diferite si pot fi im-

plementate si de catre persoane in scaun cu rotile. Cand activitatile necesita mai multa

miscare, cum ar fi cazul modulelor de teatru, facilitatorul trebuie sa evalueze daca

cursantul cu dizabiliati se simte confortabil sa ia parte la activitate si sa adapteze activi-

tatea in functie de nevoia aparuta. In cazul unor participanti cu dozabilitati, facilitatorul

trebuie sa.i contacteze in prealabil si sa afle detalii despre nevoile lor.

O treime din tinerii din Uniunea europeana se afla in risc de excluziune sociala. Cu pro-

iectul ARTSQUAD dorim sa oferim grupului tinta de lucratori de tineret (lucratori cu tinerii

si formatori) atat oportunitatea dezvoltarii profesionale cat si instrumente de lucru inova-

tive pe care sa le foloseasaca in munca lor cu tinerii dezavantajati.

Beneficiarii indirecti ai curriculei proiectului ARTSQUAD vor fi tinerii din medii defavoriza-

te si cu sanse reduse din cauza dizabilitatilor, din cauze economice, culturale (emigranti

sau refugiati/solicitanti de azil), din cauze medicale, din cauza unor obstacole sociale sau

geografice. Cu competente dezvoltate in urma acestui proiect, lucratorii de tineret vor fi

capabili sa ofere grupului lor tinta a) o modalitate directa de a-si atinge potentialul maxim

b) solutii pentru multe dintre barierele incluziunii sociale.

Impactul asupra acestui grup tinta va fi semnificativ si sustenabil pe masura ce lucratorii

de tineret isi vor dezvolta competentele.

Potrivit raportului emis de Agentia de Educatie, Audiovizual si Cultura (EACEA), “Excluzi-

unea sociala a tinerilor si lectii din munca lucratorilor de tineret”3, experientele educa-

tionale astern fundatia pentru tot parcursul vietii unei persoane. In mod special, abandon-

ul scolar sau dificultatile de acces catre forme de educatie de calitate sunt cele mai

frecvente aspecte in viata tinerilor care sunt exclusi social ceea ce le limiteaza accesul la

o viata confortabila, la decizii politice, la viata culturala, sanatate, comportamente neri-

scante si la asistenta in caz de nevoie.

3 http://ec.europa.eu/assets/eac/youth/library/reports/eurydice-study-social-exclusion-2013.pdf

http://ec.europa.eu/assets/eac/youth/library/reports/eurydice-study-social-exclusion-2013.pdf

15

Strategia UE recunoaste importanta muncii luratorilor de tineret in diminuarea efectelor

excluziunii sociale a tinerilor.

Curricula are menirea de a le arata acestora cum folosirea resurselor alternative de

predare imbunatatesc experientele de invatare ale celor care in trecut au suferit de pe

urma inegalitatilor si discriminarii.

Farmecul artelor creative

Una dintre problemele pe care partenerii de proiect au intentionat sa le abordeze prin

ARTSQUAD a fost cea a atractivitatii initiativelor educationale pentru tinerii dezavantajati.

Partenerii au observat o lipsa in oferta de formare pe domeniul folosirii disciplinelor crea-

tivea adresata profesionistilor care lucreaza cu tinerii marginalizati. Pentru a veni in in-

tampinarea acestui deficit, partenerii au dezvoltat, testat si pilotat resursele pentru for-

mare de formatori prezentate in aceasta curricula. Aceste resurse ii familiarizeaza pe lu-

cratorii de tineret cu 4 discipline creative.

Partenerii de proiect au hotarat sa popuna digital media, storytelling/povestirea, teatrul si

muzica ca intrumente prin care se poate lucra cu multe grupuri de tineri marginalizati. Ar-

tele creative sunt atractive pentru tineri si deci pot fi folisite ca alternativa educationala

pentru achizitia de competente cheie. Ele sunt utile mai ales pentru activitatile de invatare

intuitiva si sunt suficient de diverse ca sa ofere ceva interesant fiecarui formabil, chiar si

celui mai reticent.

Pentru grupurile dezavantajate, artele creative pot fi o metoda eficienta pentru achizitii de

baza si transversale cum ar fi competente civice si sociale, competente digitale, con-

stientizare culturala, antreprenoriat si gandire critica.

In plus, programul de formare de formatori ARTSQUAD poate contribui la cresterea

stimei de sine si a increderii pentru stabilirea unor obiective de viitor. Mai mult, poate oferi

celor cu oprtunitati reduse motivatia pentru viitoare programe educationale sau de

Invatarea non-formala

Invatarea non-formala se referea la acel tip de invatare care are loc in afara curriculei sis-

temului de educatie traditional. Activitatile non-formale implica voluntari si sunt planificate

cu preocupare pentru dezvoltarea personala, sociala si profesionala a cursantului. Edu-

16

catia non-formala permite tinerilro sa achizitioneze competente de baza si contribuie la

dezvotarea lor personala si la incluziunea lor sociala. Cateva caracteristici ale invatarii

non-formale in context educational si al lucrului cu tinerii sunt:

Se desfasoara in afara curriculei formale

Este faciltata prin procese de invatare planificate

Ofera tinerilor ocazii de invatare personale si sociale

Este conceput sa imbunatateasca competentele (de cunoastere, abilitati si atitu-

dini)

La activitatile non-formale, participantul este incurajat dar participa in mod volun-

tar

Educatia non-formal este mai flexibila si isi ajusteaza obiectivele si metodele la nevoile

grupului. Pentru cei care nu se regasesc in sistemul de educatie formal, aceasta forma

de educatie poate avea mai multa relevanta.

Metodele folosite aseaza individul in prim plan si se focuseaza pe nevoile de dezvoltare

personala si sociala. Astfel de metode contribuie la o mai buna motivare a participantului

ala activitatea de invatare.

Formarea bazata pe “invatare prin exercitiu practic” este mai eficienta si orientata pe

dezvolatrea competentei. Prin combinatie cu interactiunea dintre cursanti, aceasta

abordare ii ajuta pe formabili sa achizitioneze competente interpersonale si de manage-

ment, cum ar fi: munca in echipa, leadership, management de proiect, rezolvarea

problemelor si abilitati digitale.

Toate activitatile din aceasta curricula sunt de tip non-formal si se bazeaza pe abordarea

centrata pe participant. Participarea la activitati se face voluntar si acestea sunt conectate

la nevoile tinerilor. Aceasta oferta de sursa alternativa de invatare la educatia formala,

este in mod deosebit relevanta pentru grupurile de tineri cu oprtunitati reduse.

Aceste activitati nu necesita cunostinte anterioare si tinerii pot artcipa fara o pregatire

speciala. Fiecare dintre cele 4 discipline propuse aici, partenerii de proiect au creat 2

module. Primul modul este introductiv iar al doilea mai specializat.

Activitatile nu sunt orientate in functie de gen si nu se relationeaza la stereotipuri de gen.

17

Participare activa

Participarea la un program de dezvoltare a competentelor poate aduce tuturor beneficii

dar pentru cei cu oportunitati reduse poate insemna schimbarea vietii. Unul dintre motive

este ca acest grup deseori nu are sansa unui program de educatie. Prin urmare,

“valoarea adaugata” pentru acest grup consta in participare prin depasirea barierelor de

care s-au izbit in trecut.

Unul dintre principiile pedagogice care stau la baza aceastei curricule este cel al aprtici-

parii active a tinerilor. De aceea, toate resursele sunt participative. Resursele au fot dez-

voltate cu scopul:

Sa ofere spatiu pentru interactiune intre participanti si sa se evite ascultarea pa-

siva

Sa respecte cunostintele si abilitatile personale

Participarea activa este atat un proces cat si un rezultat

Sa incurajeze schimbul de idei si cunostinte

Participarea tinerilor cu sanse reduse in activitati de tip non-formal poate contribui la dez-

voltarea capitalului social si incluziunii sociale.

Metodele participative nu sunt doar instrumente. Ele reprezinta o atitudine.

Evaluare

Invatarea non-formal este caracterizata de flexibilitate in ceea ce priveste participarea,

metodele si experienteleor de invatare. Partenerii de proiect au incercat sa transpuna

aceasta flexibilitate in etapa de evaluare a activitatilor acestei curricule.

Evaluare non-formal

Pentru formabili, evaluarea arata ce a fost valoros pentru ei din procesul de invatare;

poate creste capacitatea de constientizare si ajuta la depasirea dificultatilor pentru a

invata mai eficient. Pentru formator sau facilitator, evaluarea este un instrument de

masurare arezultatelor si de a stabili noi obiective. O scurta sesiune de evaluare va avea

loc dupa fiecare modul, prin folosirea metodelor non-formale. Formatorul/facilitatorul va

incheia o parte din module, cerand fiecarui participant sa foloseasca un cuvant, un sunet

18

sau sa faca un gest sau toate trei, care sa indice ce simte legat de activitatea desfasura-

ta. La cele mai multe dintre module, formatorul va cere fiecarui participant un feedback

prin formularea unei informatii pe care au invatat-o din activitate.

La finalul fiecarui modul, participantii vor fi indrumati sa-si evalueze propriile competente.

Principalele metode folosite vor fi a) discutii libere si b) autoevaluare

Discutiile libere au fost selectate ca metoda datorita urmatoarelor avantaje:

Familiarizarea diferitelor puncte de vedere. Discutiile por aduce in prim plan expe-

rientele de invatare, participantii invatand unii de la altii.

Sentimentul repsonsabilitatii. Participantii se simt responsabili pentru ceea ce

invata.

Participare activa. Conversatia este una dintre cele mai usoare si totusi puternoce

metode de a-I face pe formabili sa se implice activ in proces.

Metoda autoevaluarii a fost aleasa deoarece aduce urmatoarele avantaje:

Responsabilizeaza participantul in procesul de invatare si le creste abilitatea de a

verbaliza rezultatele obtinute

Creste nivelul de incredere al participantului ceea ce contribuie la obtinerea com-

petentelor

Formatorul/facilitatorul va incuraja participantii sa reflecteze la propriul lor proces de

invatare din perspectiva celor 8 competente pentru invatare pe tot parcursul vietii.

Cele 8 competente cheie ale invatarii pe tot parcursul vietii

Rezultatele invatarii in urma formarii pe baza acestei curricule vor fi evaluate pe baza

dezvoltarii competentelor. Pentru proiectul ARTSQUAD, am urmarit structura competen-

telor asa cum apar in “Cadrul european de referinta / European Reference Framework for

Key Competences”.4 Acesta contine 8 competente cheie:

1. Comunicare in limba materna

2. Communicare in limbi straine

4 European Commission. (2007). Key competences for lifelong learning. European Reference

Framework. Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities. 2007.

19

3. Competente de matematica, stiinta si tehnologie

4. Competente digitale

5. Aptitudini si competente de invatare

6. Competente sociale si civice

7. Competente antreprenoriale

8. Competente de exprimare culturala

In acest context, competentele cheie sunt cele de care toti indivizii au nevoie pentru re-

alizare si dezvoltare personala, pentru cetatenie activa, incluziune sociala si angajabili-

tate. Toate cele 8 competente sunt considerate la fel de importante. Ele sunt o combi-

natie de abilitati, cunostinte si atitudini dupa cum urmeaza:

Cunostinte: concepte, idei, teorii deja recunoscute si care vin in sprijinul intelegerii

unui anume subiect sau intr-un anume domeniu;

Abilitati: capacitatea de a duce un proces pana la capat si de a folosi cunostintele

insusite pentru a obtine rezultate

Atitudini: valori si credinte pentru a actiona sau reactiona fie ca e vorba de idei

sau persoane.

Definitia competentelor individuale se suprapune cu cele pentru cunostintele, abilitatile si

atitudinile conexe si toate se sprijina. Cadrul include si o serie de “teme transversale”

cum ar fi gandirea critica, luarea deciziilor si management. Aceste “teme transversale”

sunt considerate imprtante pentru toate competentele cheie.5

Aceast abordare sprijina definitia rezultatelor invatarii si transpunerea ei in activitati edu-

cative.

In timpul etapei de cercetare din proiectul ARTSQUAD, partenerii de proiect au intrebat

lucratorii de tineret cate de important este pentru grupul lor tinta sa-si dezvolate fiecare

din cele 8 competente cheie pentru invatare durabila. A rezultat ca cele mai importante

competente pentru grupurile lor tinta sunt cele social-civice, urmate de competenele de

invatare, comunicare in limba materna, constientizare culturala, antreprenoriat si compe-

tente digitale. Cele mai putin importante au reiesit a fi cele de comunicare intr-o limba

5 https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/swd-recommendation-key-competences-

lifelong-learning.pdf

https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/swd-recommendation-key-competences-lifelong-learning.pdf

https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/swd-recommendation-key-competences-lifelong-learning.pdf

20

straina si competentelle matematice. Partenerii au dezvoltat resursele pornind de la re-

zultatele cercetarii. Principalele competente vizate pot fi gasite la inceputul fiecarui mod-

ul.

Evaluare Formala

In completarea evaluarii non-formale, la finalul fiecarui modul, partenerii au creat un

chestionar de evaluare pentru participantii la programul de training ARTSQUAD.

Chestionarul, care poate fi gasit in Anexa3 - poate fi folosit fie la finalul fiecarui modul sau

la finalul trainingului.

Partenerii au conceput cehstionarul prin 2 metode. Modelul Kirkpatrick a stat la baza in-

trebarilor ce vizeaza nivelulde satisfactie al participantilor la curs.

Sistemul Bushnell a stat la baza interbarilor care vizeaza competentele facilitatorului si a

intrebarilor ce vizeaza competentele cursantilor inainte si dupa curs.

Chestionarul este scurt, direct si usor de aplicat tinerilor indiferent de nivelul lor de edu-

catie.

Mediul de invatare

Mediul de invatare de refera la diferitele locatii fizice, contexte si medii in care oamenii

invata. Lucrul cu tinerii implica un aspect non-formal ceea ce face acest domeniu eligibil

pentru furnizarea de medii educationale alternative, complet diferite de scolile traditionale

care s-au dovedit nepotrivite pentru anumite categorii de educabili. Artele creative sunt

ideale pentru a crea medii inlcusive pentru formarea oamenilor indiferent de personali-

tatea lor, abilitati sau interese.

Facilitatorul, este important sa acorde atentie contextului social, cultural, personal si poli-

tic in care utilizeaza resursa educationala si sa adapteze astfel activitatile. Intodeauna

trebuie sa aiba grija ca metodele alese sa fie potrivite grupului tinta. De exemplu, unele

activitai presupun schimburi intre cursanti si daca aceste metode sunt folosite chiar la in-

ceputul cursului, unii vor fi reticenti. Evaluand experientele si nivelul de cunostinte ale

participantilor la formare, facilitatorul se asigura de fapt ca toti participantii isi vor aduce

contributia la activitate si vor avea de castigat.

21

Referindu.ne la locatia fizica a programului de formare, furnizorul este responsabil de

identificarea unui spatiu potrivit, dotat cu echipamentul necesar (flipchart, tabla, proiector,

computer, conexiune la internet, etc). De asemenea, trebuei sa tina cont si de aspecte

precum lumina din sala, zgomote, incalzire. Daca sunt si participanti cu dizabilitati, spatiul

trebuie sa fie accesibil acestora. Iata o lista de uramarit:

Rampa da acces pentru scaun cu rotile

Lift

Acces facil la toalete

Ferestre joase

Tabla, flipchart pozitionate la inaltime joasa

Mese spatioase si la o inaltime potrivita

In ghidul “No Barriers, No Borders” publicat de Centrul de resurse inlcuzive SALTO-

YOUTH, facilitatorii si organizatorii pot gasi mai multe informatii practice pentru partici-

pantii cu dizabilitati.6

Dinamica Grupului

Grupurile care vor participa la programul de formare de formatori ARTSQUAD vor avea

parte de un orar specific in trei etape: debut, intermediar si final. Debutul va fi atunci cand

participantii vor intelege ce vor putea realiza impreuna. Aici se vor stabili limitele atat la

nivel individula cat si pentru grup. Etapa intermediara este atunci cand participantii isi fac

primele impresii. Grupul percepe valoare efortului depus. Finalul este etapa in care grupul

isi ia la revedere, participantii fiind constienti ca au dat totul impreuna.

In rolul de facilitator, lucratorii de tineret trebuie sa sprijine evolutia grupului lor de tineri

spre un grup de educabili.

Principalele caracterisitici ale unui grup de educabili sunt:

Membrii grupului admit ca exista si obiective comune pentru tot grupul pe langa

cele individuale

Mediul de invatare implica incredere si respect reciproc.

6 www.SALTO-YOUTH.net/Inclusion/

http://www.salto-youth.net/Inclusion/

22

Membrii grupului sunt multumiti pentru ca apartin grupului

Comunicarea este libera si fiecare este incurajat sa participe la toate activitatile.

Participantii sunt incurajati sa coopereze.

Luarea deciziilor in grup si rezolvarea problemelor este o obisnuita.

Felicitarile in umra realizarilor sunt frecvente.

Lucratorii de tineret ca facilitatori ai invatarii

Ce se intelege prin termenul “facilitator”? Cuvantul vine din latina, de la facilis care in-

seamna usor. Facilis, in schimb, vine de la facere, verb latin care inseamna “a face 7 “.

Principala responsabilitate a unui facilitator este de a ajuta un grup sa lucreze cat mai

eficient posibil pentru a atinge obiectivele propuse. Termenul facilitator , asa cum este

folosit in aceasta curricula nu face diferenta intre rolurile de educator, formator de tineret

silucrator de tineret. Pentru profesionistii care lucreaza cu tinerii, furnizarea unor activitati

educative si facilitarea grupurilor tinta sunt sarcini obisnuite ale jobului. Ca facilitatori, se

asteapta de la lucratorii cu tinerii sa-I faca pe toti cei din grupul lor tinta sa simta ca liber-

tatea de exprimare le este respectata si ca sunt auziti, respectand regulile comune gru-

pului. Pentru a asigura activitati de calitate, facilitatorii trebuie sa aiba competente in do-

meniul educatiei non-formale, sa foloseasca metode participative si tehnici creative

pentru a.i implica in procesul de invatare pe toti participantii.

In continuare prezentam o cateva rezultate ale cercetarii pe baza careia partenerii din

acest proiect au conceput aceasta curricula.

Familiarizarea cu disciplinele artistice propuse

Partenerii ARTSQUAD si-au propus sa afle daca lucratorii cu tinerii din tarile partenere -

Cipru, Estonia, Irlanda si Romania- folosesc in munca lor una sau mai multe dintre disci-

plinele propuse pentru a sprijini dezvoltarea competentelor in randul beneficiarilor lor.

Cercetarea a ratat ca mai putin de o treime dintre repondenti folosesc teatrul in practica.

Mai putin de unul din patru lucratori cu tinerii folosesc digital media sau muzica in practica

si numai unul din cinci folosesc povestirea. 8% nu folosesc niciuna dintre cele patru dis-

cupline mentionate.

7 https://www.merriam-webster.com/dictionary/facilitate

https://www.merriam-webster.com/dictionary/facilitate

23

Numai 26% dintre repondentii lucratori cu tinerii au participat la un program de tip formare

de formatori. Le-am cerut detalii despre programele la care au participat: 5 au fost despre

teatru, 2 despre povestire, 1 legat de digital media si 1 legat de muzica. Majoritatea ,

74%, au declarat ca sunt autodidacti. Cea mai frecvent indicata sursa a fost internetul

(YouTube, Google, articole, tutoriale). 2 participanti la cercetare au mentionat ca sur-

sa“peer- learning”. Unii au facut referire la cursuri in care aceste metode au fost utilizate

chiar daca cursurile erau pe alte teme.

Faptul ca subiectii au mentionat internetul si clipurile video ca sursa de autoformare

profesionala, a stat la baza conceptului Instrumentelor Prototip realizate in proiectul

ARTSQUAD. Instrumentele prototip cnstauintr-o serie de 8 instrumente dezvoltate pentru

a veni in sprijinul achizitiilor competentelor cheie. Aceste instrumente sunt comlementare

resurselor acestei curricule si pot fi gasite pe site-ul www.artsquad.eu

Metode folosite de lucratorii de tineret in tarile partenere

In timpul etapei de cercetare a proiectului ARTSQUAD, profesionisti care lucreaza cu tin-

erii au fost chestionati in privinta metodelor folosite in practica. A fost clar ca cel mai

frecvent, 78% lucreaza cu tot grupul. Brainstormingul, munca in echipa si stabilirea de

reguli sunt metode folosite de 75% dintre cei chestionati. 69% folsoesc dialogul si munca

in grupuri mici, 63% folosesc jocul de rol, 59% folsesc activitati de tip icebreakers si jocuri

cu nume. Jumatate dintre lucratorii de tineret folsesc interventii individuale si prezentari

multimedia. Dezbaterile, jocuri de rezolvare a problemelor, studii de caz si simularile sunt

folosite de mai putin de 41%.

Competentele lucratorilor de tineret

In cautarea noastra de informatii privind asigurarea calitatii muncii cu tinerii, le-am cerut

sa-si evalueze propriile competente. Am imprumutat metoda propriei evaluari si setul de

competente din chestionar din Strategia Europeana de Formare (ETS), si le-am adaptat

contextului cercetarii noastre.

Competenta pe care se bazeaza cel mai mult lucratorii de tineret este constientizarea

problemelor sociale cum ar fi egalitatea, diversitatea si dizabilitatile.

De asemenea, ei se simt stapani pe:

http://www.artsquad.eu/

24

Implementarea interventiilor educative in vederea dezvoltarii competentelor bene-

ficiarilor

Selectarea, adaptarea sau crearea de metode care sa se adreseze nevoilor

grupurilor cu care lucreaza

Eficacitatea proprie in ceea ce priveste promovarea dezvoltarii competentelor in

randul grupurilor cu care lucreaza

Lucratorii de tineret din grupul pe care s-a axat cerectarea par mai putin increzatori in ca-

pacitatea lor de a crea interventii educationale pentru dezvoltarea competentelor tinerilor,

de a le evalua sau de a le transpune intr-un raport.

Dezvoltarea profesionala a lucratorilor de tineret

Fara indoiala ca lucratorii de tineret au nevoie de training centrat pe competente pentru a

facilita ulterior activitati eduative de calitate.Deseori, organizatiile de tinerete sunt cele

care au preluat responsabilitatea furnizarii unor astfel de formari. Sunt responsabile de

calitatea activitatilro educative pe care le organizeaza si astfel interesate sa sigure for-

marea lucratorilro lor de tineret inainte de a le incredinta un grup de tineri. Din perspec-

tiva profesionistilor activi in domeniu, implicarea in activitati de facilitare echivaleaza cu

deschiderea spre noi oportunitati de dezvoltare profesionala. La intrebarea “ati fi in-

teresati sa participati intr0un curs de formare despre utilizarea disciplinelor artistice in

munca dumneavoastra”, cu exceptia unuia, toti ceilalti repondenti au raspuns afirmativ.

Curricula ARTSQUAD formare de formatori ca instrument de lcuru pentru lucratorii de tineret

Curricula ARTSQUAD contine un pachet de 8 module educationale care vin insprijinul

lucratorilor de tineret care lucreaza cu grupuri de tineri dezavantajati pentru a utiliza cele

patru discipline artistice, digital media, storytelling, teatrul si muzica, in vederea obtinerii

competentelor cheie. Prin “formare de formatori” ne referim la acel program educational

unde profesionisti care predau, formeaza sau au activitai de mentorat, partiipa ei insisi la

un curs de formare.

Curricula este potrivita activitatii celor care lucreaza cu tineri si care doresc sa lucreze si

in medii mai putin conventionale.

25

Curricula progrmului de formare a fost conceputa pornind de la datele obtinute in urma

cercetarii. Mai exact are rolul de a:

Acquaint the youth work professionals with the four artistic disciplines of Digital

media, storytelling, drama and music.

Familiarizarea lucratorilro de tineret cu cele patru discipline artistice

Sprijini lucratorii de tineret sa foloseasca metodele preferate, cum ar fi lucrul in

echipa, si in acelasi timp sa-I ajute sa se acomodezecu metodele pe care le-au

folosit anterior mai putin, cum ar fi jocul de rol.

Sa-I ajute pe lucratorii d etineret sa=si dezvolte competentele pe care nu sunt

siguri

Reprezenta o oportunitate de dezvoltare profesionala.

Pregatire pentru a lucra cu tinerii cu oportunitati reduse

Lucratorii cu tinerii sunt deseori solicitati sa lucreze cu oameni din medii diferite. Lucra-

torul de tineret sau formatorul/facilitatorul, este important sa fie pergatit sa faca asta. In

continuare sunt prezentate cateva indicii utile in acest sens:

Pune-ti intrebari care sa.ti provoace perspectivele si stereotipiile

Fa-ti o lista cu categoriile de oameni cu oportunitati reduse cu care ai putea veni

in contact in munca ta si scrie aspecte pozitive si negative despre ei

Gandeste-te cum viata ta a fost influentata de factori precum diferente de gen,

mediu, sanatate, familie.

Gandeste-te la preferintele de lucru. Preferi s alucrezi cu grupuri de tineri similare

tie? Iti este egal daca lucrezi cu oameni diferiti de tine?

Aduna toate raspunsurile si discuta-le cu un coleg sau mentor

Fa-ti un plan care sa te ajute sa-ti dezvolti constientizarea nevoilor tinerilor cu

oprtunittai reduse.

.

Sugestii pentru facilitatori

26

Fiecare facilitator are un stil de=iferit de munca, in functie de experienta si de metodolo-

gia abordata. Oricum, sunt si cateva elemente care sprijina eficienta facilitatorului:

Fii neutru. Evita sa.ti exprimi opinia asupra subiectului activitatii. Foloseste intrebarile si

sigestia pentru a ajuta participantii sa descopere pe marginea temei.

Foloseste limbaj adecvat. UseFoloseste limbaj adecvat grupului tau. Evita folosirea jar-

goanelor. Cand este absolut necesar sa o faci, ofera explicatia acronimelor sau a

termenilor folositi. Foloseste traducatori daca la formare participa si persoane care nu

stapanesc limba in care se desfasoara.

Pune intrebari deschise. Intrebarile atrag presupuneri,sprijina implicarea si furnizeaza

informatii. Intrebarile deschise trezesc spiritul critic siii tin pe tineri activi in procesul de

invatare.

Listen actively Ascultare activa. Cursantul sa stie ca a fost ascultat.

Fii atent la limbajul trupului. Nu uita de contactul vizual cand vrei sa ii faci pe partici-

panti sa inteleaga ca le-a venit randul.

Parafrazeaza ca sa fie totul clar. When Cand este nevoie, repeta ceea ce au spus par-

ticipantii pentru a-I asigura astfle ca ai fost atent/atenta si I-ai auzit sau pentru a clarifica o

informatie.

Acorda si solicita feedback. Feedbackul ar trebui sa fie relevant si semnificativ pentru

beneficiar.Incearca sa descrii nu sa-l interpretezi. Cand primesti feedback, nu face

comentarii.

Inregistreaza idei si momentele cheie. Use Foloseste o tabla sau un flipchart in asa fel

ca toti sa vada notatiile. Acestea trebuie sa fie concise si intotdeauna sa reflecte ideile

grupului.

Rezumat. Fa rezumatul cand vrei sa reinvii o discutie sau ca sa inchei o sesiune.

27

RESURSE EDUCATIONALE

28

REZUMATUL RESURSELOR SI ALCOMPETENTELOR CHEIE VIZATE

Com

mun

icare

in lim

ba

mate

rna

Com

mun

icare

in lim

bi

str

ain

e

Com

pete

nte

de b

aza d

e

mate

matica s

i stiin

te

Com

pete

nte

dig

ita

le

Invata

re p

erm

ane

nta

Com

pete

nte

socia

le s

i

civ

ice

Com

pete

nte

de a

n-

trepre

nori

at

Constientizare

si e

x-

prim

are

cultura

la

Naumarul competentei 1 2 3 4 5 6 7 8

A. RESURSA DIGITAL MEDIA

Digital Media Resursa 1 MODUL:BAZLELE FOTO-

GRAFIEI CU SMARTPHONE

Digital Media Resursa 2 MODUL: DIGITAL STORY-

BOARDS/SCENARII IN IMAGINI

B. RESURSA POVESTIRE

Storytelling Resursa 1 MODUL: POVESTEA MEA

PERSONALA

Storytelling Resursa 2 MODUL: CREAREA UNEI

POVESTI

C. RESURSA TEATRU

Teatru Resursa 1 MODUL: SPECTACOL DE

PLAYBACK THEATRE

Teatru Resursa 2 MODUL: SPECTACOL DE

PLAYBACK THEATRE

D. RESURSA MUZICA

Muzica Resursa 1 MODUL: PRETUIREA MUZICII

Muzica Resursa 2 MODUL: SCRIEREA CANTE-

CELOR

29

DURATA PROGRAMLUI DE FORMARE DE FORMATORI

CUPRINS TIMP

A. RESURSA DIGITAL MEDIA

Digital Media Resursa 1

MODUL: BAZELE FOTOGRAFIEI CU SMARTPHONE

Introducere 15‟

Activitatea 1: Fotografii de proba 30‟‟

Activitatea 2: Sugestii pentru fotografii mai bune 30‟

Activitatea 3: Aplicarea in practica a celor invatate 60‟

Incheiere 15‟

Timp total pentru cursul de formare de formatori 2,5 ORE


MODUL: DIGITAL STORYBOARDS

Introducere 10‟

Activitatea 1: Povestea din spate 25‟

Activitatea 2: Povestea mea 60‟

Activitatea 3: Prezentarea storyboard-urilor 40‟

Incheiere 15‟


B. RESURSE STORYTELLING / POVESTIRE

Storytelling Resursa 1

MODUL: POVESTEA MEA PERSONALA

Introducere 20‟

Activitatea 1: Trezirea amintirilor folosind mirosul 60‟

Activitatea 2: Cele mai amuzante sau jenante amintiri 60‟

Incheire 10‟


30

CUPRINS TIMP

Povestirea Resursa 2

MODUL: CREAREA UNEI POVESTI

Introducere 30‟

Activitatea 1: Povestirea ca forma de comunicare 20‟

Activitatea 2: Crearea unei povesti 90‟

Incheiere 10‟


C. RESURSA TEATRU

Teatru Resursa 1

MODUL: SPECTACOLUL DE PLAYBACK THEATRE

Introducere 10‟

Activitate de incalzire “Constientizare de sine si de grup” 30‟

Activitatea 1: Piesa neinsufletita 40‟

Activitea 2: Sculpturile 25‟

Activitea 3: Improvizatii cu instumente muzicale 30‟

Incheiere 15‟


Teatru Resursa 2


Introducere 10‟

Exercitiu de incalzire “Padurea tropicala” 20‟

Activitatea 1: Emotiile 30‟

Activitatea 2: Trei Voci 30‟

Activitatea 3: Spectacolul de Teatru Playback 45‟

Incheiere 15‟


31

CUPRINS TIMP

D. RESURSA MUZICA

Muzica Resursa 1

MODUL: PRETUIREA MUZICII

Introducere 15‟

Activitate de ice-breaking“Dansul ritmat” 20‟

Activitatea 1: Efectul tempoului asupra starii de spirit 20‟

Activitatea 2: Muzica ca voce politica, sociala si culturala 20‟

Incheiere 15‟


Muzica Resursa 2

MODUL: SCRIEREA CANTECELOR

Scirerea cantecelor- partea I (120 minute)

Introduccere 15‟

Activitatea 1: Lupat cantecelor 30‟

Activitatea 2: Pregatire pentru scrierea cantecelor 30‟

Activittatea 3 Versuri inspirate de imagini 30‟

Incheiere 15‟

Scrierea cantecelor- partea a II-a (90 minute)

Introducere 10‟

Activitatea 1: Incalzire Vocala 10‟

Activitatea 2: Stare si Tempo 20‟

Activitatea 3: Melodia 10‟

Activitatea 4: Punerea in scena 30‟

Incheierea 10‟


Timp total pentru cursul de formare de formatori 20 ORE

32

A. RESURSE DIGITAL MEDIA

Prezentare pe scurt

Prima aceasta resursa manualul le ofera participantilor la formare cateva abilitati de baza

pentru arta fotografiei. Sa faci o poza cu un smartphone este o sarcina banala. Rezultate-

le insa, nu sunt intotdeauna cele urmarite. Obiectivul acestei activitati este de a-i invata

pe participanti cateva principp de baza ale forografiei, valabile indifferent daca se folo-

seste un telefon sau un apparat foto professional.

A doua resursa se refera la storyboard, adica crearea unei povesti din imagini. Foto-

grafiile pentru storyboard pot fi preluate de pe internet sau realizate individual de partici-

panti.

Cele 2 resurse sunt legate una de alta.


MODULE: BAZELE FOTOGRAFIEI CU UN SMARTPHONE

Timp Alocat: 150 minute

Rezcultatele invatarii-competentele cheie vizate

Aceasta resursa va implica participantii in activitati conectate urmatoareleor competente:

Competente de matematica, stiinta si tehnologie

Participantii vor invata sa foloseasca un smartphone pentru a realiza fotografii de calitate.

Vor invata de asemenea despre proprotii. Activitatea implica si abilitatea vederii spatiale.

Competente digitale

Participantii vor invata bazele fotografiei digitale

Learning to learn

Activitatea “Aplicarea in practica” ii va incuraja pe participanti sa practice cele invatate.

Cursantului I se va cere sa evalueze drumul parcurs de la ce stia pana la ce a invatat.

Competente sociale si civice

33

Intr-o lume conectata prin social media, importanta imaginilor a crescut.

Spirit de antreprenoriat

Participantii vor trebui sa asimileze si apoi sa foloseasca informatiile primite ca sa-si

demonstreze competentele atinse.

Constientizare culturala

Odata cu numarul mare de telefoane, fotografia digitala a devenit din ce in ce mai im-

portanta ca forma de exprimare culturala sau personala.

Materiale/ Resurse necesare

Computer si ecran potrivit pentru prezentarea unui PPT

Tabla sau flipchart

Accesul fiecarui participant la un smartphone cu camera

Metodologie

Aceasta activitate se desfasoara in 2 etape. In prima parte are loc przentatea PPT care

are rol de demsntratie in cee ace priveste compozitia si lumina intr-o fotografie. A doua

parte este practica, cand participantii pun in practica ce au invatat. Li se dau niste subiec-

te si folosind noile abilitati, trebuie sa faca o fotografie pentru fiecare tema data.

Introducere (15 minute)

Folosind table sau flipchartul, facilitatorul initiaza un „brainstorming‟ pentru a realiza im-

preuna cu participantii o lisat a locurilor unde este folosita fotografia. Aceste locuri pot

include retelele sociale ca Instagram, Snapchat, Facebook, Pinterest si Twitter, pentru a

impartasi iagini din vacanta sau de families au pentru a vinde diferite obiecte ca pe eBay.

Activitatea 1: Fotografii de proba (30 minute)

Participantilor li se solicita sa faca 2 poze – un portret si un peisaj. Facilitatorular trebuie

sa le spuna ca la finalul activitaii ei vor face din nou acele poze.

Daca este posibil acestea ar trebui sa fie comparate ulterior de facilitator, daca nu este

posibil acestea vor fi comparate individual de cursant.

34

Activitatea 2: Sugestii pentru realizarea unor fotografii mai bune (30 minute)

Folosind prezentarea din ANEXA1, “Sugestii de baza pentru fotografii”), facilitatorul le

prezinta participantilor cele mai importante principii ale fotografiei:

Incadrarea folosind regula treimilor

Directia luminii

Manipularea luminii cu ajutorul suprafetelor reflectorizante

Activitatea 3: Aplicarea in practica a celor invatate (60 minute)

Aplicand “regula treimii” si cu ajutorul cunostintelor proaspat dobandite, participantii

trebuie sa faca din nou cele 2 fotografii de la inceputul activitatii. Daca este posibil, foto-

grafiile sunt trimise facilitatorului pentru realizarea unei comparatii cu cele initiale. Daca

nu se poate, cursantii vor face singuri aceasta comparatie.

Incheiere (15 minute)

Este momentul unei evaluari non-formal. Folosind tabla, flipchart si marker, facilitatorul

va nota feedback.ul participantilor despre ce parere au despre al doilea set de fotografii,

daca reprezinta un progress si cum se simt in privinta noilor cunostinte invatate si asupra

impactului asupra competentelor.


MODUL: DIGITAL STORYBOARDS


Scurta prezentare

Participantii vor folosi fotografia digitala pentru a un storyboard despre viata lor.

Rezultatele invatarii-Competente cheie vizate

Aceasta activitate ii va implica pe participanti prin urmatoarele competente.

35

Comunicare in limba maternal8

Pentru a gasi poze potrivite participantii vor folosi internetul.

Competente digitale

Participantii vor folosi aplicatii pentru a crea storyboard.urile digitale si vor utiliza internet-

ul pentru gasirea pozelor relevante subiectului lor.

Competente sociale si civice

Aceasta competenta este adusa in atentie prin discutiile pe teme social-culturale care vor

fi generate de catre povestile si amintirile participantilor.

Spirit antreprenorial

Participantii vor trebui sa transforme ideile in povesti in imagini coerente. Aceasta sarcina

implica gandire creative, planificare si spirit de organizare pentru creare sau selectarea

resurselor.

Exprimare si constientizare culturala

Participantii isi vor dezvolta aceasta competenta prin autoreflexie si expunerea unor

povesti din viata personala prin intermediul storyboard.ului.


Computer si ecran pentru prezentare PPT

Camera Digitala pentru fiecare participant cum este cea de pe smartphone

Pix si hartie pentru fiecare participant

Tabla, flipchart si marker

Access la internet pentru ca fiecare participant sa caute imagini

Acces la softuri simple ca Microsoft Word – faciliatatorul trebuie sa stie sa-I folo-

seasca ca sa-i ajute pe participanti.

Metodologie

Aceasta activitate implica o etapa de planificare urmata de una de dezvoltare si apoi de

una de creare a produsului final. Participantii trebuie sa hotarasca ce fel de povest in im-

8 All the activities developing the competence “Communication in mother tongue” can naturally

develop the competence “Communication in foreign languages” when used in international context like in the case of mobility projects for young people.

36

agini/storyboard vor sa creeze. Poate fi povetsea vietii lor sau un anume moment din ea.

Ei trebuie sa faca sau s caute fotografii acre sa ilustreze povestea lor.


Se spune ca “o imagine face cat o mie de cuvinte”. Facilitatorul poate trece in revista

benzile desenate celebre ca Dandy si Beano, sau desenele japoneze Manga pentru a

apoi sa explice cresterea rolului imaginilor in social media, cum ar fi “povestile” de pe

Snapchat sau Instagram, “albumele” de pe Pinterest si Facebook. Daca facilitatorul nu

este familiarizat cu benzile desenate sau cu retelele sociale, atunci poate intreba partici-

pantii despre aceste subiecte, explorand astfel interactive subiectul. In eventualitatea,

putin probabila, ca nimeni din grup nu stie despre acestea, se poate cauta pe internet.

Activitatea 1: Povestea din spatele storyboard-ului (25 minute)

Facilitatorul prezinta cateva slide-uri (“Digital Storyboards”, Anexa 2) si intermediaza o

discutie pana cand grupul ajunge la un punct comun privind povestea la care face referire

storyboardul. Facilitatorul reprezinta povestea identificata in cele 10 imagini, pe tabla sau

pe flipchart. Apoi compara povestea imaginata de participanti cu cea oficiala. (Anexa 2).

Activitatea 2: Povestea mea in storyboard (60 minute)

Participantii trebuie sa creeze propriile lor povesti in imagini, acum. Facilitatorul ar trebui

sa-i incurajeze pe participanti sa expune ceea ce0i face sa se simta confortabili. Cu aju-

torul pixului si hartiei, participantii trebuie sa scrie o scurta prezentare a povestii lor (de

viata sau un anume veniment din viata). Apoi trebuie sa identifice momentele principale

din poveste. In continuare, trebuie sa faca poze suggestive pentru acele momente sau sa

le caute pe internet. In final, trebuie sa trasnforme intr-un storyboard aceste imagini

folsind Microsoft Word sau o aplicatie similara. De asemenea pot nota intr-un alt docu-

ment Word, povestea pe cae o au in minte.

Activitatea 3: Prezentarea povestilor in imagini/ storyboards (40 minute)

Participantii isi potprezenta voluntary cee ace au realizat. Facilitatorul le va expune si

grupul va incerca sa-siimagineze povestea din spatele imaginilor. Dup ace ajung la con-

sens, pot compara cu povestea originala scrisa in prealabil.

37


Facilitatorul va incheia activitatea cu o discutie deschisa in cadrul grupului, referitoare la

abilitatile dobandite facand si conexiunea cu competentele atinse. In final, fiecarui partici-

pant I se cere sa spuna un cuvant care se semnifice cum s-au simtit la activitate. Din nou,

facilitatorul va face referire la competentele cheie

38

B. RESURSE PENTRU POVETSIRE / STORYTELLING

Prezentare pe scurt

Povestirea este parte integranta a vietii noastre, care ne conecteaza la trecut, viitor si unii

cu altii, ajutandu-ne sa intelegem lumea din jur. Inaintea limbajului oral si scris, oamenii

comunicau prin desene si artefacte, transmitand povesti care ne-au influentat pe noi, cei

de azi. Povestile sunt folosite in predare, ca sursa de inspiratie, distractie, ca avertisment,

ca sa provoace sau inspaimante, declansand emotii care ne ajuta sa empatizam cu cei-

lalti oameni. Ca finite umane, suntem atrasi de povesti. Suntem fascinati de haos si

provocari dar tanjim dupa finaluri fercite, aspect pe care ni le dorim si in vietile noastre.

Cream zilnic povesti in mintea noastra, cu ajurotul experientelor si al interactiunilor. Simi-

lar teatrului, regiei de film, scrierii cantecelor sau altor discipline artistice, povestile creea-

za oprtunitatea ca tinerii sa se exprime, sa analizeze emoii intr-o modalitate sigura. In

spatele personajelor fictive, individual poate ramane in zona de confort si siguranta.

Prin aceste resurse, participantii se vor angrena in atcivitati prin care vor spune povesti

cu mai multa incredere si isi vor dezvolta abilitatea de a creea povesti

Resursa 1 se va focusa pe activitati si instrumente care ii vor stimula pe participanti catre

povesti din trecut, generand astfel oportunitatea cresterii nivelului de incredere si imbuna-

tatind dinamica grupului.

Resursa 2 se av focusa pe crearea unei povesti.


MODULE: POVESTEA MEA PERSONALA


Rezultatele invatarii-competente cheie vizate

Cu aceasta activitate, participantii se vor implica intr-o serie de activitati care vizeaza

urmatoarele competente.

39

Comunicare in limba materna

Prin ascultare active si implicarea in activitatile modulului.

Competente social- civice

Prin discutiile pe subiecte sociale, perosale si culturale aduse in prim plan de povestile

participantilor.

Competente de antreprenoriat

Participantii vor trebui sa transforme ideile in actiuni prin intermediul activitatilor. Aceasta

sarcina implica creativitate, inovatie si asumarea riscurilor.

Competente de constientizare culturala

Prin discutarea si interpretarea diferitelor probleme expuse in povestile participantilor sau

care reies din interactiunea grupului


O camera adecvata pentru ac grupulsa stea confortabil in cerc sau sa se

miste.

Borcanele netransparente cu diferite arome, cum ar fi lavanda, pudra de be-

belusi, lamaie, crema de pantofi, condimente, cafea, etc

Pixuri si hartie

.

Metodologie

O camera adecvata pentru ac grupulsa stea confortabil in cerc sau sa se

miste.

Borcanele netransparente cu diferite arome, cum ar fi lavanda, pudra de be-

belusi, lamaie, crema de pantofi, condimente, cafea, etc

Pixuri si hartie

.

Metodologie

Este important de mentionat, ca participantii nu trebuie impinsi sa-si impartaseasca anu-

mite aminiriti, daca nu se simt confortabil. Facilitatorul trebuie sa acorde timp unei scurte

discutii dupa fiecare activitate pentru a se asigura de starea de spirit a participantilor si

40

pentru a lega activiatea de competentele cheie. Memoria este o colecie de povesti

despre locuri, oameni si experiente. Amintirile sunt de obicei declansate de un stimu sen-

zorial cum ar fi o imagine, un gust, un miros, un sunet. Toti am trait experienta unei emotii

puternice cand am auzit un anume cantec, sau am simtit un anume miros. Activitatea

urmatoare demonstreaza aceste situatii. Este important de retinut ca nu toate amintirile

sunt positive, prin urmare participantii nu trebuie sa se simta obligati sa impartaseasca

ceva ce nu sunt dispusi sa o faca.


Adunati grupul intr-un cerc si invitati fiecare participant sa se prezinte si sa spuna

povestea numelui lor. Poate au primit numele unuei celebritati, a unui sfant, flori,

sau in urma unei anume relatii, etc. Numele de familie de asemenea, poate avea

semnificatie istorica, sau sociala. Daca sunt participanti si cu culture diferite, pur-

tati o scurta discutie asupra obiceiurilor din culturile lor privind alegerea numelui

copilului.

Activitatea 1: Amintiri declansate de mirosuri (60 minute)

Inaintea activitatii, facilitatorul poate umple borcane sau cutii netransparente cu aproxi-

mativ 10 substante puternic mirositoare, des intalnite in jurul casei. Atentie sa nu fie tox-

ice. Numerotati borcanele si notati ce continue fiecare.

Dati o foaie cu numere si un pix fiecarui participant si cereti-le sa-si gaseasca un

loc in camera unde se simt confortabil si apoi sa miroasa borcanele.

Cereti participantilor sa noteze ce cred ca este in fiecare borcan si ce amintire le

vine in minte cand le miros.

Odata ce toata lumea a indeplinit sarcina, se pot aseza in cerc si impartasi

amintirile.

Activitatea 2: Amintirile cele mai amuzante si cele mai stanjenitoare (60 minute)

Impartiti grupul in 3

Cereti fiecarui participant sa se gandeasca la o poveste amuzanta sau stan-

jenitoare din viata lor. Pe ran, fiecare participant trebuie sa-si sopteasac povestea

la urechea unui alt membru al grupului, care o va sopti unui al treilea, si tot asa.

41

Cand toate povestile au fost spuse, formati un singgur grup mare si cereti partici-

pantilor sa respuna povestile pe care le-au auzit.

Grupul poate discuta despre cum povestile pot suferi transformari pe masura ce

mai multi oameni le repovestesc.

Bazandu-se pe toate activitaile, facilitatorul poate acum initia o discutie despre povestile

din vietile noastre. Fiecare experienta pe care o traim este o poveste, si, comunicand cu

ceilalti, noi povestim in fiecare zi. Se pot discuta de asemenea stilurile de povestire, se-

lecta stilurile preferate (de exemplu, succinct si la obiect, teatral) si face o lista a elemen-

telor care fac o povestire sa fie antrenanta.


Toti participantii satu jos, in cerc. Initiati o discutie libera despre competentele atinse in

aceste activitati in corelatie cu competentele cheie. Inchideti sesiunea cerand fiecarui

participant sa foloseasac un cuvant, un gest, un sunet sau toate trei care sa indice cum s-

au simtit.


MODUL: CREAREA UNEI POVESTI

TimP Alocat: 150 minute

Rezultatele invatarii- Competente cheie vizate

In aceasta activitate, participantii vor desfasura activitati legate de urmatoarele compe-

tente.


Prin ascultare active si prin implicare in activitatea de povestire asa cum a fost gandita in

acest modul.

Learning to learn

Participantii vor invata expuna verbal cee ce gandesc sis a-si foloseasca cele invatate

pentru a-si transoune experientele de viata in poveste.


42


participantilor.








O camera adecvata

Imagini (fotografii, desene, vederi, reviste)

Materiale cum ar fi lana, nasturi, panglici,, etc

PC si acces la internet

Metodologie

Participantii vor participa la activiati care sunt axate pe tehnici de povestire si pe elemen-

tele care fac o povestire sa fie una buna. Ei vor invata sa creeze si povesti vizuale care

sa-I ajute in povestirea orala. Aceste activitati incurajeaza gandirea critica, increderea

cand vorbesc in public si relationarea in grup. De asemenea presupun planificare ca si

punerea in practica a abilitatilor dobandite. Toate activitatile ar trebuie facilitate intr-o ma-

niera relaxata si amuzanta pentru a le oferi participantilor o experienta pozitiva.


Grupul va fi aranjat in cerc. Facilitatorul poate incepe prin a aspune o poveste si dupa

aproximativ 1 minut sa se opreasca spunan “din fericire” sau “ din nefericire”. Apoi un

participant o poate continua. Fiecare cursant, pe rand, va adauga cate ceva povestii,

terminand cu “din fericire” sau “ din nefericire” pana cand incheie si ultimul participant.

In continuare, facilitatorul va indrepta discutia catre elemetele care fac o poveste sa fie

buna. Cum ar fi:

43

1. Personajul principal sau subiectul. Acesta este un elemnt esntial si ii permite

ascultatorului s se identifice cu perosnajul.

2. Locatia: locul unde are loc intamplarea stimuleaza simturile ascultatorului pri

descrierea locului, sunete, mirosuri sau senzatii tactile.

3. Conflictul. Acest element cheie antreneaza cel mai mult ascultatorul. Poate fi o

problema mare sau banala dar ii da ascultatorului ceva cu acre sa se identifice si

adduce efectul dramatic in poveste.

4. Conlcuzia: finalul povestii trebuie sa-I lase ascultatorului o stare de implinire sis

a-I dea un subiect de reflectie. Poate sa se termine fericit sau nu dar sa ofere sen-

timentul finalitatii.

Facilitatorul poate exemplifica cu povesti cunoscute.

Activitatea 1: Povestirea ca forma de comunicare (20 minute)

Alegeti o poveste cunoscuta intregului grup. Poat fi una locala sau un basm ca Ce-

nusareasa, Frumoasa din Padurea Adormita sau Alba ca Zapada. Invitati partiicpantii sa

ofere alternative la poveste din perspectiva altui personaj (Povestea Cenusaresei poate fi

spusa din punctul de vedere al surorilor urate). Aveti grija sa fie inlcuse in poveste cele 4

elemente mentionate mai sus.

In continuare puneti in discutie povestirea ca mijloc de comunicare.Comunicarea nu este

numai verbala dar se face si prin contact visual sau limbajul gestural. Cand pastram con-

tactul visual cu audienta o facem nu numai pentru a ne asigura ca raamn ataneti dar si

pentru a observa indicii despre impactul povestii noastre din gesture sau mimica. Tonul si

volumul vocii sunt de asemenea esentiale pentru transmiterea emotiilor si pastrarea

atentiei publicului.

Activitatea 2: Crearea unei scurte povesti (90 minute)

Impartiti grupul in 3 sau 4

Folosind cele 4 elemente de mai sus, cereti grupurilor ca in 20 minute sa creeze

o poveste originala

Asezati un pres in mijlocul camerei pe care imprastiati poze, reviste, vederi,

creioane colorate, si resturi de materiale si hartie.

44

Oferiti fiecarui grup o bucata mare de material pe care sa poata aseza oricare

dintre materialele din centru pentru a creea o imagine vizuala a povestii lor (20

minute)

Odata ce povestile sunt complete, fiecare grup va niminaliza un povestitor care va

spune povestea, reprezentand.o si visual prin piesele alese.

Daca este timp, sau intr-o sesiune ulterioara, grupul poate lipi sau coase obiectele

alese, realizand o piesa originala.

Facilitatorii pot indruma particiapntii catre urmatoarele resurse online

https://www.storyboardthat.com/storyboard-creator

http://generator.acmi.net.au/





au simtit.

https://www.storyboardthat.com/storyboard-creator

http://generator.acmi.net.au/

45

C. RESURSA TEATRU

Prezentare pe scurt

Teatrul de improvizatie(PT) a fost folosit prima data in 1975 de catre Jonathan Fox si Jo

Salas, artisti americani, activisti si scriitori care au creat aceasta forma de teatru de im-

provizatie pentru a incuraja comunicarea si dialogul pe o diversitate de tematici si pentru

a crea legaturi semnificative intre oameni. O reprezentatie implica o poveste personala,

fiind spusa de cineva din audienta (Povestitorul) si pusa in scena de actorii si muzicienii

de pe scena. Este o experienta colaborativa. O reprezentatie de teatru de improvizatie se

poate tine in orice locatie si cu orice grup, indiferent daca au sau nu experienta de actori.

Poate fi folosita in mai multe scopuri, de exemplu pentru amuzament, team building sau

ca experienta terapeutica

Playback Theatre (PT) a devenit un instrument educational valorous, therapeutic si social

prin care sunt abordate si constientizate teme sociale, culturale si personale. Aceasta

metoda este folosita din ce in ce mai mult in scoli si universitati pentru ca se considera ca

sporesc abilitatile sociale inpractica pedagogica. S-a dovedit o metoda utila si in

invatarea limbilor straine.

PT contriuie la promovarea atitudinilor interculturale si mediatoare prin intarirea elemen-

telor comunicarii: ascultare, intelegerea sinelui si a celorlalti, constientizare, intuitive,

minte deschisa, perceperea propie si a celor din jur, flexibilitate si asumare, acceptare si

responsabilizare, creativiatte si spontaneitate.‟9

Mai multe informatii gasiti aici: http://www.playbacktheatre.org/

Resursa 1 va furniza o prezentare generala asupra metodelor teatrului de improvizatie

print-o serie de activiati care vor creste increderea participantilor de a evolua individual

sau in grup.

Resursa 2 se focuseaza pe spectacolul de teatru de improvizatie.

9 “Playback Theatre-A Method for Intercultural Dialogue”, Daniel Feldhendler, 2007

http://www.playbacktheatre.org/

46

Rezulatatele invatarii- Competente cheie vizate


tente.


Prin ascultare activa si prin implicare in activitatea de povestire asa cum a fost gandita in

acest modul.



participantilor.








O camera potrivita

Diferite instrumente cum ar fi instrumente de percutie improvizate. Daca timpul

permite, participantii pot face instrumentele.

Aparatura de filmare pentru a inregistra (un computer sau un dispozitiv intelli-

gent va fi de ajuns) . Toate materialele si resursele ii ajuta pe participanti sa-si

dezvolte competenteel digitale.

Teatrul Resursa 1



47

Metodologie

In urmatoarele activitati participantii abordeaza teatrul de improvizatie prin mai multe

metode. Aceste exemple de metode incurajeaza creativitatea participantilor si le sporeste

capacitatea de exprimare. De asemenea le ofera acestora oportunitatea dezvoltarii abili-

tatilor ce tin de ascultare, imaginative, incerdere de sine, cooperare. Facilitatorul va face

o scurta prezentare a teatrului de improvizatie. In continuarea fiecarei activitati, facilita-

torul va identifica printr-o scurta discutie competentele dezvoltate si le va lega de compe-

tentele cheie. Facilitatorul trebuie sa se asigure ca toti participantii sunt respectuosi unii

cu altii.


Facilitatorul prezinta Teatrul de Improvizatie si explica ca activitaile din acest modul sunt

pregatitoare pentru spectacolul final din al doilea modul.

Activitate de incalzire “Constientizare de sine si a grupului” (30 minute)

Pentru inceput cereti participantilor sa se miste in jurul camerei. Amintiti-le sa

se gandeasca cum se simt in propriul lor corp: ciudat, confortabil,relaxati, simt

ceva dureri, etc

Cere-ti-le sa se miste din ce in ce mai repede

Incurajati-i sa schimbe traseul pe care se misca. Apoi otti trebuie sa faca pasi

marunti si sa se gandeasca cum se simt acum.

Grabiti din nou pasul, apoi mergeti normal iar apoi faceti tipuri diferite de pasi:

ca si cum ati merge pe luna, mersul piticului, etc. Din nou, trebuie sa con-

stientizeze cum se simt.

In continuare, trebuie sa mearga din nou normal dar sa fie atenti al cei care

trec pe langa ei . Trebuie sa aiab contact vicual sis a faca diferite miscari cu

ochii. In continuare participantii trebuie sa se atinga usor pe spate cand trec

unii pe langa altii iar apoi sa se fereasca sa fie atinsi.

Dupa acest exercitiu, facilitatorul poate sa le atraga atentia asupra improtantei

constientizarii propriului corp si a grupului caruia apartinem, legand toate

acestea de competentele cheie.

Activitatea 1: Fantezie si piesa neinsufletita (40 minute)

A. Fantezia

48

Fiecare perosana trebuie sa aleaga un obiect din camera si sa inventeze ceva

legat de el. Se acorda 10-15 minute intregului grup pentru asta.

Grupul trebuie sa stea in cerc in timp ce fiecare povesteste cee ce a inventat.

B. Piesa neinsufletita

Grupul va fi impartit in grupuri maimici de 4 sau 5 membrii. Fiecare grup va

primi o tema, de exemplu: baie, masina, etc

Fiecare grup trebuie sa improvizeze o scena in care sa reprezinte diferitele el-

emente componente ale temei date. De exemplu pentru Baie: cada, toaleta,

sapunul, oglinada, etc. Demonstratia trebuie sa o faca pentru toto grupul.

Activitatea 2: Sculpturi (25 minute)

In continuarea activitatii anterioare, aceasta activiatate familiarizeaza participantii cu ele-

mentul sculpturilor din teatrul de improvizatie. Aceste activitati se bazeaza pe cooperare,

constientizare. Facilitatorul trebuie sa initieze la final o scurta discutie in care sa faca re-

ferire la competentele cheie.

A. Sculpturile Inghetate

Grupul sta in cerc. O persoana vine in mijloc, allege o pozitie si ingheata. Pe

rand, fiecare a doua persoana face la fel.

Sculpturii I se cere apoi sa se miste o secunda si apoi sa inghete din nou.

Grupului ramas I se cere sa se miste in jurul sculpturii sis a spuna o poveste

despre ea.

Fiecare persoana din interiorul sculpturii trebuie sa spuna apo ice a intentionat

sa reprezinte.

B. Sculpturi miscatoare

Grupul este impartit in 2 sau 3 grupuri mai mici. Fiecare grup trebuie sa decida

asupra unei sculpture misctoare pe care o va face. (15-20 minute)

Grupurile isi expun apoi sculpturile. Fiecare persoana trebuei sa fie parte dintr-

o sculptura.

Cand toti participantii s-au alaturat sculpturii, aceasta incepe sa se miste. Du-

pa cateva secunde, sculptura incheata din nou.

49

Publicul are apoi sansa sa ghiceasca ce au reprezentat statui;e sau sa creeze

o poveste in jurul lor.

La final, fiecare participant va face o afirmatie despre cum s-a simtit si se

inlcina in fata audientei. Fiecare grup trebuie sa aiba sansa sa evloueze.

Activitatea 3: Improvizatii cu instrumente muzicale (30 minute)

Urmatoarea activitate introduce sunetul. Participantii sunt din nou solicitati sa lucreze in-

dividual dar constienti de apartenenta la un grup.

Asezati intsrumente pe un pres in mijlocul camerei (bucati de lemn, clopotei,

fluiere, etc)

Fiecare cursant va allege un instrument si se va aseza in cerc in jurul presului.

Participantii vor fi incurajati sa experimenteze cu instrumental ales pentru a

descoperi ce pot face. Fiecare va produce un sunet cu instrumental ales.

Se cere grupului sa inceapa sac ante la instrumentele lor. E trebuie sa fie

constienti de ce fac oamenii de langa ei sisa incerce sa se completeze

reciproc. Incercati acest execitiu de cateva ori pana cand participantii invata

sa se sincronizeze.

Prezentati o poveste, o scena sau un subiect, de exemplu plimbarea in

padure, asteptand pe cineva in cafenea, un cosmar, etc. Grupul trebuie sa se

straduiasca sa comunice, atat atmosfera cat si ce se intampla, cu ajutorul

sunetelor instrumentelor detinute si al cooperarii. Trebuie sa aiba grija cand

este timpul sa incheie.


Toti participantii stau jos, in cerc. Initiati o discutie libera despre competentele atinse in



au simtit.

50

Teatrul Resursa 2

MODUL: SPECTACOL PLAYBACK THEATRE /TEATRU DE IM-PROVIZATIE


Metodologie

In urmatoarele activitati participantii abordeaza teatrul de improvizatie prin mai multe

metode. Aceste exemple de metode incurajeaza creativitatea participantilor si le sporeste

capacitatea de exprimare. De asemenea le ofera acestora oportunitatea dezvoltarii abili-

tatilor ce tin de ascultare, imaginative, incerdere de sine, cooperare. Facilitatorul va face

o scurta prezentare a teatrului de improvizatie. In continuarea fiecarei activitati, facilita-

torul va identifica printr-o scurta discutie competentele dezvoltate si le va lega de compe-

tentele cheie. Facilitatorul trebuie sa se asigure ac toti participantii sunt respectuosi unii

cu altii.

Introducere(10 minute)

Facilitatorul descrie un spectacol de Playback Theatre si prezinta rolurile principale:

Povestotorul sau MC, Echipa de 3 Voci, interpretii la 3 instumente, si Personajele.

Exercitiul “Padurea tropicala” (20 minute)

Grupul se aseaza in cerc.

Selectati un leader. Acesta pocneste din degete si rand pe rand fiecare partic-

ipant de la dreapta spre stanga, preia ritmul. Acesta este inceputul ploii tropi-

cale.

Cand vine din nou randul leaderului, acesta se opreste din pocnit degetele si

in timp ce ceilalti continua el emite un sunet din buze (“boh”). Din nou gestul

este preluat pe rand de participanti. Acum ploua mai puternic.

Cand ii vine din nou randul leaderului, acesta nu mai face sunetul cu buzele ci

incepe sa-si loveasca genunchii pe rand cu mainile. Ceilalti il urmeaza pe

rand. Acum ploaia a devenit furtuna.

Cand ii vine din nou randul, nu mai loveste ganunchii ci incepe sa loveasca cu

piciorul in podea. Ceilalti il urmeaza pe rand. Furtuna creste in intensitate.

51

Apoi leaderul reia gesturrile si sunetele in ordine inversa descrescatoare. Cei-

lalti la fel, pe rand pana cand toti ajung sa pocneasca din nou din degete si

apoi se opresc pe rand.

PLoaia s-a terminat

Activitatea 1: Emotiile (30 minute)

Impartiti grupul in mai mici de 3-4 membrii.

Fiecare grup primeste o emotie, fara ca ceilalti sa stie: bucurie, furie, surpriza,

etc

Dupa 5 minute, grupurile trebuie sa transmita emotiile prin sunete si gesture

iar ceilalti treuie sa ghiceasca despre ce emotie este vorba.

Activitatea 2: Trei Voci (30 minute)

Trei voluntari, stau in fata grupului si se uita la un punct fix.

Un cuvant thematic este rostit si cei 3 trebuie sa faca un sunet sau sa

rosteasca un alt cuvant care considera ei ca descrie tema primita, de

exemplu: singuratate, furie, confuzie, etc. Tot timpul ei trebuie s stea

nemiscati.

Se opresc cateva secunde, si apoi continua toti odata, fiecare cu sunetul sau.

In continuare pot folosi note mai inalte sau mai joase, isi pot ondula

vocea, schimba tonul, pana cand simt ca au ajuns la final in mod firesc.

Activitatea 3: Spectacolul de Playback Theatre (45 minute)

Intr-o piesa de teatru de improvizatie/ playback, sunt : un Povestitor, 3 Voci, 3 Instru-

mentisti si Interpretii/Actorii. Este de effect daca se imbraca toti in negru. Asigura-ti-le

recuzita: cutii, diferite materiale, instrumente improvizate sau nu. Totul depinde de abilita-

tile participantilor de ascultare, constientizare si imaginative.

Introducere

Toti membrii din distributie trebuei intai sa se prezinte, facand un pas in fata,

spunandu-si numele si apoi transmitand o idee prin pozitia unei sculpturi. De

52

exemplu: “Ma numesc Mary si am bucur sa ma aflu printe voi.” Fiecare mem-

bru al trupei ramane inghetat in pozitia sculpturii in timp ce urmatorul membru

se prezinta.

Cand toti s-au alaturat sculpturii de grup, se misca toti cateva secunde si apoi

ingheata din nou.

Dupa cateva secunde, membrii trupei revin lapozitia normala si se inclina in

fata audientei.

Povestea

Un mebru din audienta (Naratorul) este invitat sa stea lana Povestitor sis a-si

spuna povestea. Povestitorul repeat apoi ca sa verifice daca a inteles bine.

Dupa aceea ii invita pe Actori sa puna povestea in scena.

Cu ajutorul recuzotei, Actorii pun povestea in scena in mod spontan. Instru-

mentistii pot asigura un fundal muzical pentru atmosfera sau pot astepta mo-

mentul culminant ac sa o faca. Corul celor Trei Voci fac acelasi lucru cu

sunete sau cuvinte. Panze pot fi folosite pentru a crea valuri sau pentru a

sugera situatii, de exemplu negru si mov pentru tristete sau moarte, portocaliu

pentru vacanta insorita, etc. Totul tine de imaginatia Actorilor.

Dupa reprezentatie, Povestitorul intreaba Naratorul din public daca grupul a

tarsnpus correct cele povestite. Daca nu este multumit, Naratorul poate clari-

fica niste aspect si Actorii pot rejuca.

Concluzii

Dupa reprezentatie, fiecare, membru al trupei vien in fata unde face o afirmatie si adopta

o pozitie de statuie legat de spectacol. Din nou, se urmeaza ritualul de la inceput.


Toti participantii stau jos, in cerc. Initiati o discutie libera despre competentele atinse in



au simtit.

53

D. RESURSA MUZICA

Prezentare pe scurt

Muzica este o forma puternica de comunicare care depaseste barierele social-culturale,

unind relatiile interumane si promovand invatarea. Studiile au demostrat ca muzica are

impact pozitiv asupra capacitatilor intelectuale, dezvoltarii sociale si personale a copiilor

si a tinerilor. O experienta de invatare placuta ii pune pe subiecti in fata unor provocari

care sunt posibile intr-un mediu care este “destul de flexibil pentru a facilita dezvoltarea

creativitatii si a exprimarii”.10

Scopul acestei resurse este de a le furniza educabililor ca-

pacitatea de a aprecia muzica ca si experinta practica in cee ace priveste producerea

muzicii, totul prin activitati distractive si creative. Activitatile din aceasta activitate implica

si exprimare verbala mai putin obisnuita.

Muzica Resursa 1

MODUL: PRETUIERA MUZICII


Rezulatatele invatarii- Competente cheie vizate


tente.

Comunicare in limba materna si straina

Prin implicare in activitati de ascultare si discutarea temelor cantecelor din diferite limbi.

Competente digitale

Participantii isi vor imbunattai cometentele digitale folosind tehnologia pentru cautarea

sau intrepretarea cantecelor si prin folosirea aplicatiei de tip metronome si tempo.


Prin discutiile pe subiecte sociale, perosale si culturale aduse in prim plan de participanti.

10

“The power of music: its impact on the intellectual, social and personal development of children

and young people”,, Susan Hallam, Institute of Education, University of London

54





Prin discutarea si interpretarea diferitelor probleme expuse in versurile discutate de par-

ticipanti sau care reies din interactiunea grupului


Computer, media player sau alte dispositive musicale

Aplicatie de tip Metronom, care poate fi descarcata pe un telefon, este utila si

contribuie la dezvoltarea competenelor digitale.

Este nevoie de cantece relevante si clipuri care pot fi cautate inainte de activi-

ate. Cantecele selectate trebuie sa contribuie la dezvoltarea competentelor de

constientizare culturala, a competentelor civice si sociale.

Se recomanda o table interactive daca este posibil.

Participantii vor face si ei propriile selectii muzicale care trebuie sa fie ac-

cesibile celorlati.

Metodologie

Faciliatatorul trebuie sa creeze o atmosfera relaxata care sa inspire participantii si care

sa-i determine sa se implice activ. Caliatea sunetului este de asemenea esentiala. Avand

in vedere scopurile nelimitate carora li se poate adresa muzica, participantii trebuie in-

drumati sa descopere instrumente de lucru care sa-i ajute in procesul de invatare, nu sa li

se predea direct informatii musicale. Aceasta abordare prin descoperire leaga modulul de

competenta de invatare durabila.


Participarea activa trebuie incurajata in asa fel incat cursantii sa exprime opinii personale.

In acest fel poate fi prezentata tema modulului, muzica. Un joc icebreaker poate fi folosit.

Activitate ice-breaking “Dans ritmat” (20 minute)

Formati un cerc. Participantii se vor misca incet in aceeasi directie, toti in-

cepand sa calce cu acelasi pas. Se numara1-2-3-4.

55

La prima numaratoare, primul pas se calca tare, sa se auda si toti spun “unu”.

La a doua numaratoare, vor face acelasi lucru la “doi” si tot asa.

Unu, 2, 3, 4.

1, doi, 3, 4.

1, 2, trei, 4 ….

Dansul poate devein mai activ pe masura ce devine mai rapid dupa fiecare

serie.

Dupa aceasta introducere, participantii se aseaza si se prezinta pe scurt,

spunand si cate ceva despre preferintele lor musicale. Pot exemplifica de pe

YouTube or Spotify.

Activitatea 1: Efectul tempoului asupra starii de spirit (20 minute)

Tinerii pot invata despre tempou si cum este folosit in diferite culture. Pot fi prezentate

exemple de muzica latina, africana, Indiana sau muzica traditionala din tara partici-

pantilor.

Facilitatorul poate explica efectul pe care-l are tempoul asupra starii de spirit la oameni.

Studii de specialitate au aratat ca muzica are effect asupra creierului, stimuland zone re-

sponsabile de procesarea emotiilor. Cercetatorii 11

au identificat emotii associate difer-

itelor tempouri.

S-a descoperit ca cel mai relaxant tempou este de 60 batai/minut(bpm). Undele cerebrale

si ritmul cardiac se sincronizeaza cu un ritm continuu de 60 batai/minut: in momente de

stres, aceasta frecventa s-a dovedit a fi mai eficienta decat un masaj.

Ca regula, tempouri mai mici de 60 batai/minut induc emotii ca incordarea si deznadejdea,

in timp ce tempouri mai rapide sunt stimulatoare. Muzica soul se canta la un tempou de

75-90 batai/minut. Muzica house este in jur de 120-128 bpm, muzica trance intre 125-

11

“How music affects us and promotes health”, emedexpert.com/tips/music.shtml, ac-

cessed 16/08/16

56

150bpm si muzica trash metal foloseste tempouri de 150-180 batai/minut. Faciliatatorul

poate afce acum din nou referire la activitatea “Dansul ritmat” solicitand participantilor

sa-si aminteasca cum i-a facut sa se simta schimbarea tempoului. Pot fi audiate exemple

cu tempouri diferite de unde poate fi deschisa o discutie pe tema starilor de spirit, a

emotiilor. O aplicatie de tip metronom poate fi folosita acum.

Activitatea 2: Muzica ca voce politica, sociala si culturala (20 minute)

In aceasta activiatate se va discuta despre tema, subiectul cantecelor. Aceasta activitate

dezvolta competentele de comunicare, social-civice si culturale. Competentele digitale

sunt dea semenea valorificate. Iata cateva exemple de cantece care pot fi audiate la

aceasta activiatate (vor fi selectate deja de faciliattor inainte de activiate):

1. Cantece in limba maternal

2. Cantece in limbi straine

3. Cantece protest

4. Cantece din culture diferite, etc

In continuare, facilitatorul ii poate antrena pe participanti sa cante „Man in the Mirror‟ al lui

Michael Jackson, un cantec care se refera la nedrepatatea sociala sau sac ante cunoscu-

tul cantec manifest impotriva razboiului al lui John Lennon, “Imagine”. Daca este cineva

care poate interpreta la un instrument, cu atat mai bine. Cantecele pot fi gasite si printate

https://youtu.be/2O-mu2AhWQM

https://www.youtube.com/watch?v=f2bcREkpE0I

Dupa ce canta unul dintre cantece, grupul poate discuta ce elemente au facut acel cantec

atat de celebru: tempo, tema, versurile.

Pot fi prezentate si alte exemple de exprimare a ideilor prin muzica pornind de la preferin-

te ale participantilor pentru a ilustra impactul social, politic si cultural. Iata cateva puncte

de plecare:

Rock and Roll

Cantece care simbolizeaza revolta de dupa razboi Buddy Holly, Chuck Berry si Elvis

Presley etc.

https://youtu.be/2O-mu2AhWQM

https://www.youtube.com/watch?v=f2bcREkpE0I

57

Rhythm and blues (R 'n' B)

Rhythm n Blues este asociat cu protestul muzical al Ninei Somine, Sam Cook si Curtis

Mayfield, care au participat la Miscarea Puterea Negrilor in anii 1960-’70. Acestia si altii,

au folosit Rhythm n Blues pentru a-si sustine efortul de a incuraja comunitatea negrilor sa-

si asume responsabilitatea propriei supravieturi. Se poate face legatura cu lectia despre

tempo, multe dintre melodiile lor fiind exemple bune pentru transmiterea emotiilor.

Cantece care reflecta protectul politic din anii 60- 70 (Folk/ Reggae)

Folk si Reggae au adus in prim plan cantece politice in anii „60-‟70, reflectand starea so-

ciala si politica a acelor ani. Razboiul din Vietnam si miscarea drepturilor civile a inspirat

muzicieni ca Marvin Gaye, Bob Marley, Bob Dylan, Joni Mitchel sa scrie unele dintre cele

mai celebre cantece de protest si sa promoveze constientizarea societatii.

Punk

In Regatul Unit, in anii „70 a aparut punk rockul. Trupe precum The Clash si The Sex Pis-

tols au devenit o voce a tinerilor care protestau impotriva lipsei drepturilor si a starii de

fapt.

Cantaretii rap

Nu in ultimul rand, artistii rap care au aparut la sfarsitul seculului 21, ca Eminem, Tupac

Shakur, The Notorious B.I.G. au devenit prin muzica lor o voce a marginalizarii si a cultur-

ii gang.

Muzica Clasica

Acest stil este cel mai adesea asociat cu teme religioase si militare: Handel, Mozart, Vi-

valdi, Bach.


Fiecarui participant i se cere sa spuna ceva nou ce au invatat din aceasta activitate. La

final:

Grupul sta in cerc cu mainile pe podea

Pe masura ce participantii isi ridica trupul si mainile catre tavan, vor scoate un

sunet crescator si apoi din ce in ce mai incet pe masura ce se ghemuiesc din

nous pre podea. Din ce in ce mai rapid.

58

Incheiati cu un sunet tare si cu minile indreptate catre tavan.

Muzica Resursa 2

MODUL: SCRIEREA CANTECELOR

Timp alocat: 210 minute

Aceasta resursa educationala este cel mai bine sa fie derulata dupa terminarea Resursei

1, Aprecierea muzicii dar poate fi organizata si de sine statatoare.

Rezultatele invatarii-Competente cheie vizate

Participantii isi vor dezvolta urmatoarele competente:


Cursantii vor scrie versuri pentru cantece.

Comunicare in limba straina

Cursantii pot allege sa scrie versurile intr-o limba straina

Competente matematice de baza, de stiinta si tehnica.

Acestea vor fi folosite la activitatea despre biti si sunete. Cursantii pot realiza si propriul

lor instrument cu ajutorul obiectelor din jur.

Competente Digitale

Cursantii pot inregistra sau edita cantecul scris ceea ce va necesita utilizare unor

aplicatii.

Competente social-civice

Cursantii pot scrie versuri pentru cantece pe o tema social-civica-culturala.

Spirit de initiativa si antreprenoriat

Cursantii vor organiza si planifica crearea unui cantec propriu

Constientizare si exprimare culturala

Prin transpunerea temei in cantec.

59


Acces la internet

Daca formatorul canta la un instrument este un avantaj.Daca sunt cursanti

care canta la instrumente, pot fi incurajati sa le aduca. Diferite instrumente

ca linguri, cutii, bete, etc pot fi aduse la activitate sau daca este timp

folosite la improvizare unor alte instrumente. (Pe internet se gasesc in-

structiuni despre crearea unor instrumente, cee ace ar contribui si la dez-

voltarea spiritului antreprenorial)

O tabla interactive ar fi utila dar nu obligatorie.

Aparatura de inregistrare: computer, telefon.

Toate acestea ofera si sansa dezvoltarii competentelor digitale.

Metodologie

Acest modul se bazeaza pe activiatati in care educabilii vor analiza elementele de care

este nevoie pentru a scrie un cantec: versuri, tema, instrumente si spectacol.

In urmatoarele activitati participantii abordeaza tema prin mai multe metode. Aceste ex-

emple de metode incurajeaza creativitatea participantilor si le sporeste capacitatea de

exprimare. De asemenea le ofera acestora oportunitatea dezvoltarii abilitatilor ce tin de

ascultare, imaginative, incerdere de sine, cooperare. Facilitatorul va face o scurta prezen-

tare. In continuarea fiecarei activitati, facilitatorul va identifica printr-o scurta discutie

competentele dezvoltate si le va lega de competentele cheie. Facilitatorul trebuie sa se

asigure ca toti participantii sunt respectuosi unii cu altii.

Scrierea cantecelor- partea I (120 minute)


Formatorul prezinta caracterul non-formal si participative al activitatii care va culmina cu

crearea unui cantec: tema, versuri, instrumente si spectacolul.

Activitatea 1: Lupta cantecelor (30 minute)

Scrierea cantecelor intr-un grup necesita creativitate, imaginative, cooperare si co-

municare. Este importanta incurajarea increderii si a implicarii inca de la inceputul sesi-

unii. Pentru asta, puteti incepe cu urmatoarea activitate care energizeaza grupul si le in-

60

calzeste corzile vocale. Impartiti grupul in 2 grupuri care stau fata in fata. Alegeti un can-

tec in limba maternal a participantilor sau intr-o limba straina. De exemplu:

„We‟re happy, strong and free

We‟re happy, strong and free

You might look flash and have loads of cash

But we‟re happy, strong and free.‟

Dupa o scurta consultare de aproximativ 1 minut, primul grup face cativa pasi avansand

catre grupul celalalt cantant si gesticuland dupa cum isi aleg. Trebuie sa fie cat mai ex-

presiv prin voce, sunete, limbajul trupului si mimica, ca de exemplu in dansul din Noua

Zeelanda, Haka. Celalalt grup trebuie sa incerce sa ii depaseasca.

Discutati elemente elementele unui cantec: tema, versuri, instrumente si interpretare

(tineti cont ca vocea umana este ea insasi un instrument).

Grupul trebuie sa se decida la workshop asupra temei, sa compuna versurile, sa orches-

treze melodia aferenta si sa organizeze interpretarea scenica.

Activitatea 2: Pregatire pentru scrierea cantecelor (30 minute)

Tema

Grupul va alege teme care au semnificatie politica, sociala sau culturala, dezvoltandu-si

astfel competentele social-civice si de constientizare cultrala. Metoda prin care se va

alege tema este urmatoarea: fiecare cursant vine cu o idee iar facilitatorul le scrie la ve-

dere. Se va gasi una relevanta pentru grup, la nivel local sau national. O scurta docu-

mentare prin ce se scrie in ziare sau pe retele sociale, poate stimula si aduce idei.

Versurile

Odata ce exista suficiente optiuni, acestea sunt scrise pe tabla la vedere si apoi votati

pentru una dintre ele. Daca este un grup mare, se pot separa temele si alese mai multe.

Se va lucra apoi in grup la versuri: un cantec din 3 versuri. Aceasta sarcina va viza com-

petente de comunicare in limba maternal si straina. Scrierea versurilor intr-o limba straina

este un efort suplimentar.

61

Aplicatii precum Google Translate© pot fi folosite de asemenea pentru traducerea ver-

surilor, contribuind astfel la competentele digitale pe langa cele de comunicare in limba

straina.

Activitatea 3: Versuri inspirate de imagini (30 minute)

Puteti cauta online imagini semnificative pentru tema aleasa, de exemplu un om care

traieste pe strazi, o zona de razboi,incalzirea globala, etc. Cursantii pot spune o singura

propozitie despre imaginea aleasa, fiecare cursant continuand idea predecesorului pana

cand este construita o poveste.

De exemplu, daca poza este a unui oras bombardat:

Primul cursant: Fumul dinspre cladirilr bombardate acopera cerul.

Al doilea: Oamenii se ascund de teama ca vor muri.

Nu are importanta ca versurile nu rimeaza. Principalul obiectiv este sa fie conceputa o

poveste care poate fi transformata in versuri. Fiecare propozitie trebuie scrisa in asa fel

incat sa fie vizibila pentru toti participantii si poate fi prelucrata. Participantii trebuie in-

curajati sa isi foloseasca imaginatia si sa se simta bine in timpul sesiunii.



aceste activitati in corelatie cu competentele cheie.

Scrierea cantecelor- partea a II-a (90 minute)


Aceasta resursa educationala poate fi completata cu Resursa Digital Media pentru a re-

aliza un videoclip pentru cantec. Si Resursa de Storytelling poate fi utila furnizand idei

pentru versuri.

Activitatea 1: Incalzire Vocala (10 minute)

In deschidere se face o incalzire a corzilor vocale, de exemplu in felul urmator:

62

Condusi de facilitator, cursantii se plimba in jurul camerei, producand sunete vo-

cale : „Meee, Maaa, Mooo, Muuu‟, deschizand mult gura, alternand sunete inalte

cu cele joase.

Participantii se vor concentra apoi pe respiratia profunda care le permita sa emita

sunete mai mult.

Activitatea 2: Stare de spirit stempo (20 minute)

Dupa incalzire, sunt supuse atentiei versurile din sesiunea anterioara. Analizati ce emotii

exprima ele si ce tempou ar fi potrivit acetsor emotii. Cursantilor le va fi mai usor daca au

parcurs deja Modulul de Pretuirea Muzicii. Aplicatia de metronome poate fi de asemenea

folosita si ca exersare a competentei digitale.

Pentru impunerea ritmului, participantii pot folosi instrumente improvizate ca tobe sau

clopotei. Incurajati cursantii sa fie atenti si la sunetele pe care le fac colegii lor si felicitati-

i. Cand grupul a ajuns la un nivel in care sunt multimiti de sunetele produse, orchestratia

poate fi adaugata cantecului.

Ca alternative, exista si resurse digitale pentru biti si acestea pot fi folosite ca fond muzi-

cal si de asemenea pentru a imbunatati competentele digitale. Bitii produsi prin instru-

mente de percutie sunt de asemenea utili daca grupul scrie un cantec rap.

Activitatea 3: Melodia (10 minute)

Dupa ce cursantii au decis tempoul, au nevoie de o linie melodica. Daca unul dintre ei

canta la un instrument le este de ajutor dar si vocea poate fi folosita. Un smartphone sau

alt dispozitiv de inregistrat este necesar.

Daca nu iese melodia, ar putea sa-I ajute pe participanti sa asculte cateva dintre

melodiile lor preferate. Pot incorpora in propria melodie anumite note care cred ei ca se

potrivesc. Fiecare etapa a conceperii melodiei trebuie inregistrata.

Activitatea 4: Spectacolul (30 minute)

In aceasta etapa, grupul are deja toate elementele gata si pot repeat si inregistra can-

tecul cu un telefon. Inregistrarea ofera cursantilor ocazia de a-si dezvolta competenteled-

igitale si de asemenea dovedeste realizarile cursantilor..

63

Programul 'Audacity' este gratuit si usor de folosit. Poate fi folosit pentru inregistrarea

versiunii finale a cantecului. Cu acest program, utilizatorul poate folosi muzica deja exis-

tenta sau inregistra materiale noi. Poate fi inregistrata voce peste fundal muzical si sunt

disponibile si efecte musicale. Aceste program poate fi folosit de cursantii care au incli-

natie spre competentele digitale.



aceste activitati in corelatie cu competentele cheie.

65

PILOTAREA RESURSELOR

66

Pilotarea resurselor de Storytelling

Pilotarea lor a avut loc in timpul mobilitatii din Youth Workers "YOUTHPASS Expanded"

(2017-2-CY02-KA105-001016) organizat de SEAL CYPRUS in Larnaca in Noiembrie

2017. Activitatea testate a fost cea legata de "Aroma induced Memories". 29 lucratori de

tineret din 9 tari europene au participat si au dat un feedback. Mai jos sunt acteva foto-

grafii de la activitate.

https://sealcyprus.org/projects/international-projects/youthpass-expanded/

67

Pilotarea Resurselor Digital Media

In timpul mobilitatii din proiectul Youth Workers "GO DIGITAL" (2017-3-CY02-KA105-

001093) organizat de SEAL CYPRUS. Activitatea testate a fost "Creating a digital story-

board". 25 lucratori de tinerete din 8 tari europene au participat. Mai jos este story-

boardul/povestea in imagini a Nataliei din Polonia si spune drumul ei de la voluntar la lu-

crator de tineret.

https://sealcyprus.org/projects/international-projects/go-digital/

69

ANEXE

CURRICULA PENTRU FORMARE DE FORMATORI€¦ · telling/povestirea, teatrul si muzica pentru...

Documents

Transcript of CURRICULA PENTRU FORMARE DE FORMATORI€¦ · telling/povestirea, teatrul si muzica pentru...