Prezentare formare formatori

Ministerul Mediului şi

Schimbărilor Climatice

CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU

NUTRIENŢI LN 4873 – RO

WBTF 050327-RO

2013

Implementat de MINISTERUL MEDIULUI ŞI SCHIMBĂRILOR

CLIMATICE

Campanie de conștientizare publică

Etapă – Formare de Formatori la nivel de comune

www.inpcp.ro

www.inpcp-campanie.ro

http://www.inpcp.ro/

http://www.inpcp.ro/

http://www.inpcp-campanie.ro/





Echipa de experți

1.Șef lucrări dr. Giuliano TEVI - Universitatea Ecologică din

Bucureşti, [email protected]

2.Conf. univ. dr. Mihaela VASILESCU - Universitatea Ecologică

din Bucureşti, [email protected]

3.Conf. univ. dr. Florian GRIGORE-RĂDULESCU -

Universitatea Ecologică din Bucureşti, [email protected]

4.Lector dr. Dana-Catalina POPA - Universitatea de Științe

Agronomice și Medicină Veterinară din București

mailto:[email protected]










Obiectivele proiectului Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin

Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei

Nitraţilor a Uniunii Europene prin:

• reducerea poluării cu nutrienţi a corpurilor de apă

• promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional

• sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii

instituţionale

Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a poluării cu

nutrienţi a apelor ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un

management integrat al solului şi apelor.

Prezentarea proiectului



Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi

Ordinul nr. 241/2005 - prima

desemnare 255 localități

O. nr. 1552/2008 - a doua desemnare

1963 localități

31.12.2012 – a treia desemnare

Prezentarea proiectului (2)

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=57308












http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=bec&source=images&cd=&cad=rja&docid=AInx5g1pkbBstM&tbnid=fP8-jA60DjtD_M:&ved=0CAUQjRw&url=http://istoriiregasite.wordpress.com/2010/05/16/inventii-in-istorie-iluminatul/bec-mare5/&ei=SL03Ub-IFo-1hAe0loBI&bvm=bv.43287494,d.ZG4&psig=AFQjCNF56k4iAMGWzPUMYXa0lEzBt0WnMA&ust=1362693809745060



Componenta 1: Investiţii la nivel de comună în zone vulnerabile la

nitraţi investiții integrate în canalizări și stații de epurare, țintind poluarea cu nutrienți din surse sociale

investiție pilot într-o stație de biogaz, ca alternativă la compostarea aerobă a gunoiului de grajd

sisteme de depozitare și manipulare a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere – la nivel de

comună;

plantarea perdelelor forestiere cu rol în protecția apelor de suprafață și în prevenirea eroziunii

solului;

reabilitarea pășunilor;

acțiuni demonstrative rezultate din îmbunătățirea calității apelor și a condițiilor de igienă;

promovarea respectării ”Codului de bune practici agricole”

Sursă foto: Ministerul Mediului și Pădurilor, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html


http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html



Componenta 2: Dezvoltarea și consolidarea capacității

instituționale:

• componentă adresată consolidării capacității Ministerului Mediului și Schimbărilor

Climatice, Administrației Naționale ”Apele Române”, precum și a altor autorități

implicate, la nivel național, regional sau județean, implementarea Directivei Nitrați:

• instruirea diverselor categorii de specialiști, vizite de lucru, schimb de

experiență, etc.

•s-a achiziționat aparatură pentru analize de laborator și în teren, s-a construit

Centru Internațional de Instruire de la Voina (Argeș), este în curs de extindere

rețeaua națională de monitorizare a calității apelor freatice prin construcția unui

număr suplimentar de 115 piezometre

Sursă foto: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html


http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html




Componenta 3: Campanie de conștientizare publică a proiectului:

• Întâlniri de lucru regionale cu reprezentanți ai autorităților implicate (11

orașe), de ex.: consilii locale, agenții de protecția mediului, autorități

bazinale ale apelor;

• 250 evenimente în localitățile incluse în proiect;

• caravană de promovare a proiectului în localitățile implicate;

• activitate de instruire a autorităților locale, fermierilor și crescătorilor

individuali de animale, cadrelor didactice, preoților, personalului sanitar,

etc. în toate localitățile implicate în proiect (86 localități);

• activităţi de educare a copiilor din localităţile incluse în proiect (86

localităţi).

Etapa actuală - Seminarii locale pentru:

autorități locale

educatori, profesori,

doctori veterinari, medici, preoţi .



TEMATICĂ – Formare de Formatori la nivel de comune

Capitolul 1. Metodologia formării formatorilor

1.1. Principiile învăţării

1.2. Planificarea şi pregătirea sesiunii de învăţare/formare

1.3 Metode de instruire

1.3.1. Adaptarea tematicii prezentate la mijloace adecvate de

diseminare

1.3.2. Criterii de concepere și utilizare a mijloacelor și a materialelor

adecvate grupurilor țintă vizate.

1.4 Evaluarea performanţei învăţării



TEMATICĂ – Formare de Formatori la nivel de comune (2)

Capitolul 2. Calitatea apei

2.1. Caracteristicile apelor de suprafață și subterane, ca surse de

alimentare cu apă a populației din mediul rural.

2.2. Poluarea apelor de suprafață și subterane.

2.2.1. Principalele surse de poluare, caracteristici

2.2.2. Poluarea din surse agricole și menajere.

2.2.3. Vulnerabilitatea la poluare cu nitrați a apelor de suprafață și

subterane.

2.3. Asigurarea calității corespunzătoare în cazul utilizării surselor de

apă de suprafață sau subterane.




Capitolul 3. Sanitația în mediul rural

3.1. O sanitație durabilă în satele și comunele din România

3.1.1. Definiția sanitației

3.1.2. Sanitația Durabilă

3.1.3. Accesul la sanitație în România

3.2. Managementul apei reziduale în mediul rural

3.2.1. Sisteme centralizate

3.2.2. Metode alternative de epurare a apelor uzate

3.3. Managementul deșeurilor în mediul rural

3.3.1. Managementul deşeurilor menajere

3.3.2. Managementul gunoiului de grajd




Capitolul 4. Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate

4.1. Necesarul de apă

4.2. Condiţiile de potabilitate a apei

4.3. Bolile posibil asociate apei

4.4. Igiena aprovizionării cu apă

Anexa 1 - Plan de lecţie - educaţie ecologică (Apa)



se obţin în timp,

prin dobândirea cunoştinţelor

adecvate, pe baza unui proces de

gândire şi prin desfăşurarea unor

activităţi practice.

• Predarea şi formarea sunt eficiente

doar dacă promovează învăţarea. Activitate

Cunoștințe Gândire

Competențe

1. Metodologia formării formatorilor

1.1. Principiile învăţării




• Principiul 1. Utilizează şi

stimulează

simţurile

• Principiul 2. Ţine cont de

curba de învăţare

• Principiul 3. Nu abuza de

atenţie

Auzul – 13%

Pipăitul – 6%

Gustul – 3%

Mirosul – 3%

Metodologia formării formatorilor (2)

este după

10 minute de la începerea lecţiei.

Principiile învăţării (2) Vederea – 75%




• Principiul 4. Încurajează utilizarea eficientă a memoriei

• Principiul 5. Încearcă să motivezi cursanţii

• Principiul 6. Foloseşte diferite stiluri de învăţare

– Preferinţe ale utilizării abilităţilor senzoriale în

procesul de învăţare: Vizual - Auditiv – Chinestezic

• Principiul 7. Asigură un feed-back eficient


Principiile învăţării (3)



Produceţi un structurat:

obiectivele lecţiei

conţinutul lecţiei

metodele de predare

resursele utilizate la predare şi învăţare

evaluarea


Pregătiţi spaţiul de predare şi materialele didactice

menţineţi contactul vizual/ pregătiţi-vă înainte/ stimulaţi

implicarea/ utilizaţi materiale vizuale/ vorbiţi clar

: nu vorbiţi cu faţa la tablă/ nu ignoraţi comentariile şi

feed-back-ul participanţilor/ nu citiţi lecţia/ nu ţipaţi la participanţi.

1.2. Planificarea şi pregătirea sesiunii de învăţare/formare




participanților;

sau,

după caz, de bază prin care să

fie sensibilizați în raport cu tema ce urmează să fie discutată;

, interactiv, finalizată cu

discuții de fixare a noțiunilor eventual o evaluare a însușirii

acestora.


1.3. Metode de instruire



Se va pune accent pe

. Esențială este implicarea

publicului prin încurajarea interacțiunii continue a acestuia cu cel care prezintă.

Durata prezentărilor pentru aceste intervale de vârstă (3-14 ani), nu trebuie să

depășească 1 oră, maxim 1 oră și jumătate, cu pauze la 30 - 40 minute.


Metode de instruire (2)

Adaptarea tematicii prezentate la mijloace adecvate de diseminare

Pentru menținerea atenției și asigurarea însușirii noțiunilor prezentate,

este important ca toate noțiunile noi sau dificil de perceput, să fie

accentuate sugestiv cu ajutorul unor .



• Expunerea clasică va fi întotdeauna însoțită de mijloace media (filme,

fotografii, scheme, prezentări power-point). Este important ca în timpul

prezentării, publicul să dispună de un suport tipărit al prezentării.



Criterii de concepere și utilizare a mijloacelor și a materialelor adecvate

grupurilor țintă vizate

O atenție deosebită trebuie acordată prezentării ,

recomandat a fi utilizată. Folosirea acesteia, face expunerea mult

mai sugestivă și în același timp asigură o coerență și o uniformitate

a mesajului transmis, fiind astfel evitate ”parantezele” sau tendința

de a devia excesiv de la subiect prin folosirea exemplelor.



Se recomandă în general evitarea utilizării în prezentări a textului în exces,

preferându-se înlocuirea acestuia cu

, în scopul transmiterii mesajului.

La realizarea prezentării se urmărește obținerea unui bun contrast între

fondul diapozitivelor (slide-urilor) și conținutul lor, adesea prezentarea se va

realiza în condiții de iluminare ambientală normală, situație în care toate

detaliile trebuie să fie vizibile.

Se evită folosirea excesivă a animației și a efectelor



Criterii de concepere și utilizare a mijloacelor și a materialelor adecvate

grupurilor țintă vizate




1.4. Evaluarea performanței învățării

trebuie privită din principiu ca o formă distinctă de învățare. Cel evaluat trebuie să învețe și să acumuleze experiență în urma procesului de formare al cărui subiect este.

Procesul de evaluare presupune o serie de etape distincte:

măsurarea rezultatelor prin procedee specifice,

aprecierea acestor rezultate pe baza unor criterii unitare,

formularea concluziilor rezultate în urma interpretării

rezultatelor obținute.




Evaluarea performanței învățării (2)

Principalele tipuri de evaluare:

evaluarea inițială - se realizează la începutul unui ciclu de instruire, în

scopul evaluării nivelului de informare al publicului vizat;

evaluarea pe parcurs - se desfășoară în timpul procesului didactic, ajută

la îmbunătățirea ”din mers” a procesului didactic - este foarte eficientă;

evaluarea sumativă - se efectuează la finalul unei etape de instruire,

oferind informații asupra nivelului de performanță în raport cu obiectivul

asumat de formator.



2. Calitatea apei

La sfârşitul acestei părţi elevii vor trebui să înţeleagă importanţa apei în

natură, precum şi principalele caracteristici ale acesteia.

2.1. Caracteristicile apelor de suprafață și subterane, ca surse de

alimentare cu apă a populației din mediul rural

Sunt prezentate cunoștințe referitoare la

, cu importanță în

asigurarea accesului populației la apă potabilă de calitate,

precum și cu privire la

asociate activității agricole sau activității curente din

gospodăria rurală.



Calitatea apei (2)

Îndrumări pentru formator

• Cadrul general oferă informații tehnice pentru elevii de gimnaziu

privind caracteristicile apei. Activitățile pot fi efectuate și cu elevi mai

mici, adaptând informațiile nivelului lor.

Obiective

La sfârşitul temei abordate copii vor fi capabili să:

• Definească conceptul de apă de suprafaţă/apă subterană;

• Înțeleagă diferenţă dintre sursele de apă;

• Îşi îmbunătăţească cunoștințele despre caracteristicile apelor de

suprafaţă şi subterane;

• Identifice sursele de apă accesibile la nivelul propriei gospodării.



Tipuri de acvifere și relația acestora cu apele de

suprafață

Tipuri de acvifere și relația acestora

cu apele de suprafață

Materiale necesare

Calitatea apei (3)



Conținutul temei

Avem acces doar la 0,63% din volumul total de apă al globului!! (date UNESCO).

Calitatea apei (4)



Calitatea apei (5)

Existența apei în natură:

apa de ploaie - poate prezenta dizolvate anumite impurităţi de tipul:

CO2, NH3 sau chiar H2S, SO2- ca urmare a contactului prelungit cu aerul;

apele subterane – au cea mai variată compoziţie dintre toate apele

naturale;

apele din râuri - au o compoziţie variabilă. Sunt în general slab

mineralizate. Conţin Ca2+ şi HCO3- şi mai rar SO42- şi Cl-.

apele mărilor şi oceanelor - sunt puternic mineralizate. Mările interioare

au concentraţii în săruri, fie mai mari (Marea Mediterană), fie mai mici

(Marea Neagră - în special NaCl) comparativ cu apele oceanelor. Sărurile

apei de mare conţin 89 cloruri, 10 sulfaţi, 0,2 carbonaţi.



Calitatea apei (6)

DE CE ESTE PREFERATĂ ALIMENTAREA CU APĂ DIN SURSE

SUBTERANE?

Apa subterană, este privită la nivel mondial ca o resursă strategică condiționat

regenerabilă. Spre deosebire de apele de suprafață, apele subterane au o

calitate mult mai bună, iar vulnerabilitatea lor la poluare este mai redusă.

-Acvifere freatice - aflate la mică

adâncime, se alimentează din

precipitații, prin infiltrare pe întreaga

zonă de extindere a acviferului,

deplasarea apei realizându-se

gravitațional.

- Acvifere sub presiune (de

adâncime) - se dezvoltă la adâncimi

mai mari, sunt delimitate la partea

superioară de către formațiuni geologice

impermeabile ce oferă o bună protecție

împotriva proceselor de poluare



Calitatea apei (7)

Dintr-un număr total de

(http://www.insse.ro/cms/files/Anuar%20statistic/01/01%20Geografie

_ro.pdf pag. 17), doar 2.252 sunt conectate la sisteme publice de

aprovizionare cu apă (17,38%). În majoritatea acestor cazuri, pentru

alimentarea cu apă sunt utilizate captări ale acviferelor freatice (în

special în depozite aluvionare, deci în vecinătatea cursurilor de apă)

În România

, astfel trebuie făcute eforturi substanţiale pentru

asigurarea unei bune acoperiri cu servicii de aprovizionare cu apă

şi canalizare, în conformitate cu cerinţele legale, cu scopul de a

proteja sănătatea publică.

http://www.insse.ro/cms/files/Anuar statistic/01/01 Geografie_ro.pdf





















Calitatea apei (8)

La sfârşitul acestei părţi elevii vor putea identifica principalele surse

de poluare, precum şi vulnerabilitatea resurselor de apă la poluarea

din surse agricole și menajere.

Obiective

La sfârșitul temei abordate copii vor fi capabili:

•Să înţeleagă cauzele poluării agricole și menajere a apelor de

suprafaţă și subterane;

•Să cunoască principalele tipuri de poluare pentru zona rurală și

caracteristicile acestora;

•Să cunoască riscurile poluării apei, atât pentru mediu cât și pentru

sănătatea umană;

•Să identifice sursele de poluare din gospodăria proprie.

2.2. Poluarea apelor de suprafață și subterane



Calitatea apei (9) – poluarea apelor de suprafață și subterane


• Cadrul general oferă informații tehnice pentru elevii de gimnaziu

privind poluarea apei. Activitățile pot fi efectuate și cu elevi mai mici,

adaptând informațiile nivelului lor.

Activităţi

• Faceți o vizită într-o gospodărie și identificați toate sursele de

poluare potențiale - latrină, depozite de deșeuri, gunoi de grajd,

suprafețe de teren cultivate, etc. şi comentați poziția acestora în raport

cu sursele de alimentare cu apă.



Nitraţi + Nitriți

Microorganisme:

bacterii virusuri, paraziţi

şi fungi provenind din

materia fecală de

origine umană sau

animală.

Poluarea apelor

subterane din

surse agricole și

menajere

Principalele

surse de poluare

la nivelul

gospodăriei

rurale


Materiale necesare





Conținutul temei

Principalele probleme legate de poluarea cu nitrați/nutrienți, se referă la:

• afectarea calității apei subterane – ca resursă destinată alimentării cu

apă potabilă;

• eutrofizarea apelor de suprafață, inclusiv a bazinului Mării Negre - și

drept consecință reducerea semnificativă a calității acestor ape, cu

influențe directe asupra funcționării ecosistemelor acvatice.

Eutrofizarea este procesul de îmbogăţire cu materii organice şi cu

a apelor lacurilor și

a bălţilor ca urmare a aportului ridicat de nutrienți proveniți în special din

activitatea agricolă. Prin acţiunea sa pe termen lung, acest fenomen face

ca apele să fie din ce în ce mai sărace în oxigen, distrugând în final fauna

acvatică.




25% din sistemele publice furnizează o apă de băut care

depăşeşte limitele admise pentru parametri microbiologici (coliformi

totali şi coliformi fecali) şi pentru parametri chimici (turbiditate,

amoniac, nitraţi, fier şi anumite tipuri de pesticide).

52%

16%

32%

Apă potabilă şi canaliazare

Doar apă potabilă

Fără apă potabilă şi canalizare

Populaţia cu acces la servicii de apă

potabilă şi canalizare




Poluarea din surse agricole și menajere

Principalele cauze ale poluării cu nutrienți sunt:

gestiunea incorectă a gunoiului de grajd;

condițiile sanitare și de igienă necorespunzătoare la nivelul

multora din gospodăriile rurale.

Aplicarea gunoiului de grajd în perioade interzise




Vulnerabilitatea la poluare a acviferelor + existența unor surse de poluare

menajeră sau agricola Zone vulnerabile la poluarea cu nutrienți

Determinarea vulnerabilității la poluare a acviferelor se bazează pe aceleași

principii ca și desemnarea zonelor vulnerabile la nitrați (ZVN). Se iau în

considerare: caracteristicile geologie, pedologice, morfologice și hidrogeologice

ale terenului, iar în cazul ZVN se adaugă informațiile referitoare la existența

diverselor surse de poluare specifice activității agricole, rezultând astfel:

Zone vulnerabile potenţiale: condiţiile de transfer ale nitraţilor către corpurile de

apă sunt favorabile, dar nu există un bilanţ pozitiv al azotului la nivelul localităţii şi

concentraţia de nitraţi din apele subterane măsurată în reţeaua ANAR, este mai

mică de 50 mg/l;

Zone vulnerabile cu surse actuale: condiţiile de transfer ale nitraţilor către corpurile

de apă sunt favorabile şi există un bilanţ pozitiv al azotului la nivelul localităţii;

Zone vulnerabile din surse istorice: condiţiile de transfer ale nitraţilor către corpurile

de apă sunt favorabile, nu există un bilanţ pozitiv al azotului la nivelul localităţii, în

trecut au existat complexe zootehnice pe teritoriul localităţii şi concentraţia de nitraţi

din apele subterane măsurată în reţeaua ANAR, este mai mare de 50 mg/l.

Vulnerabilitatea la poluare cu nitrați a apelor de suprafață și subterane



Calitatea apei (15)

La sfârşitul acestei părţi elevii vor cunoaşte situaţiile de risc şi

modalităţile de evitare a poluării apei.

Obiective


• Să cunoască riscurile şi modalităţile de prevenire a poluării resurselor

de apă accesibile populației rurale.


• Cadrul general oferă informații tehnice pentru elevii de

gimnaziu privind modalităţile de asigurare a calităţii apei.

2.3. Asigurarea calității surselor de apă subterană



Calitatea apei (16) – asigurarea calității surselor de apă subterană

Activităţi

Se vizitează mai multe fântâni publice și particulare și se

completează împreună cu elevii o

pentru fiecare fântână.

Prelevați probe de apă din mai multe fântâni având amplasare

diferită și din rețeaua de alimentare cu apă și efectuați

în fața elevilor folosind kiturile Merck Nitrat. Încercați să

comentați rezultatele obținute în corelație cu poziția potențialelor

surse de poluare din vecinătate.



Măsuri în cazul alimentării din fântâni:

în vecinătatea fântânii nu trebuie să existe surse de poluare: latrină, grajd, coteț,

depozit de gunoi;

dacă acestea există, trebuie să se afle la o distanță de fântână mai mare de 10 m;

pereții fântânii trebuie să aibă înălțimea de 70 - 100 cm deasupra nivelului solului și

adâncimea de 60 cm sub acest nivel;

fântâna trebuie să fie dotată cu capac și acoperiș;

găleata sau cablul/lanțul nu trebuie să intre în contact cu solul;

perimetrul trebuie să fie betonat și împrejmuit pentru a evita infiltrarea

contaminanților;

sursa de apă trebuie analizată periodic și marcată în consecință - potabil, nepotabil

(foarte important în cazul fântânilor publice).





TESTAREA RAPIDĂ A APEI!

Pentru determinarea calității apei potabile, din punct de vedere al

conținutului de nitrați, populația are acces la o tehnică rapidă de

determinare a concentrației, în scopul comparării cu concentrația

maximă admisă.

În acest sens, pot fi utilizate teste rapide de teren pentru

determinarea nitraţilor 110092 Merckoquant® Nitrat, bazate pe

determinare colorimetrică a nitriţilor şi nitraţilor în domeniul de

concentraţii 10 - 25 - 50 - 100 - 250 - 500 mg/l NO3.



În campania de seminarii locale, derulată în cadrul PROIECTULUI

”CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI”, derulat de

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, au fost efectuate teste rapide în

87 localități.

Rezultatele acestor teste pot fi sintetizate astfel:

, dintre care 16 probe din rețea și

26 din fântâni;

, dintre care 1 din rețea;

sau mai mult, toate din fântâni;

au peste 5000 locuitori (Chișcani, judeţul

Brăila; Voinești, judeţul Iași; Macea, judeţul Arad; Lețcani, judeţul Iași;

Crevedia, judeţul Dâmbovița; Vasilați, judeţul Călărași; Deleni, judeţul Iași);

are peste 10000 locuitori (Deleni, judeţul

Iași);

, au fost înregistrate în județele:

Ialomița, Brăila, Dâmbovița, Călărași, Dolj, Mehedinți, Cluj, Iași, Timiș, Arad,

Satu Mare;

în fântână au fost înregistrate în

județele: Argeș, Brașov, Suceava, Teleorman, Neamț, Botoșani, Covasna,

Maramureș, Bacău, Mureș, Bistrița Năsăud.




3. Sanitația în mediul rural

La sfârşitul acestei părţi elevii vor putea să înţeleagă importanţa

sanitaţiei pentru societate.

Sunt prezentate cunoştinţe referitoare la: definiţia sanitaţiei, funcţiunile

primare ale sistemelor de sanitaţie, definiţia sanitaţiei durabile,

infrastructura de sanitaţie în România, managementul apei reziduale şi

managementul deşeurilor în mediul rural.

3.1. O sanitație durabilă în satele și comunele din România




Conţinutul capitolului oferă informații ce pot fi abordate cu copii

de grădiniţă, elevii de şcoală primară şi elevii de gimnaziu

adaptând informațiile nivelului lor;

Utilizaţi materialele în funcţie de nivelul de cunoştinţe şi de

necesităţile elevilor;

Prezentaţi clar activităţile ce urmează a fi efectuate. La sfârşitul

activităţilor provocaţi elevii să-şi împărtăşească impresiile şi

gândurile.

Sanitația în mediul rural (2)

Obiective


Să definească sanitaţia;

Să înțeleagă importanţa sanitaţiei pentru societate;

Să înţeleagă abordarea sistemică a sanitaţiei;

Să expună trăsăturile caracteristice ale sistemului de sanitaţie;

Să definească conceptul de sanitaţie durabilă;

Să prezinte situaţia infrastructurii de sanitaţie din România.




Flip chart / tablă

Imagini

Fişe de lucru

Materiale necesare

Sistemul de sanitaţie centralizată din perioada

Civilizaţiei Indusului

Latrină publică tipică din

Roma antică

Prin sistemul de canalizare Cloaca

Maxima al oraşului antic Roma,

dejecţiile umane erau deversate

direct in râu

Efecte de mediu ale

sanitaţiei insuficiente;

dezvoltarea de alge în

Marea Baltică




Activităţi zilnice Elemente necesare

A

●

●

●

●

B

●

●

●

●

C

●

●

●

●

D

●

●

●

●

Fişa de lucru PENTRU ELEVI

•Activităţile poluează solul?

•Activităţile poluează apa?

Completează !

Activităţi



Sistemul de sanitaţie - P. Ridderstolpe 1998

„Sanitaţia durabilă” poate fi definită ca “sanitaţia care protejează şi

promovează sănătatea umană, dar nu contribuie la degradarea mediului sau

reducerea bazei de resurse, este corespunzătoare din punct de vedere tehnic şi

instituţional, viabilă economic şi acceptabilă din punct de vedere social”




SANITAȚIA include următoarele dimensiuni:

• colectarea sigură, stocarea, tratarea şi eliminarea/reutilizarea/ reciclarea

(fecale şi urină);

• managementul/reutilizarea/reciclarea ;

• drenarea şi eliminarea/reutilizarea/reciclarea

(ape menajere);

• colectarea, tratarea şi eliminarea/reutilizarea/reciclarea

;

• drenarea şi managementul ;

• colectarea şi managementul ;

• managementul ;

• modificări privind igiena şi comportamentul, cu accent pe

şi .




Funcţiunile primare ale sistemelor de sanitaţie sunt: protecţia sănătăţii

oamenilor, reciclarea nutrienţilor şi protecţia împotriva degradării

mediului .





3.2. Managementul apei reziduale în mediul rural

La sfârşitul acestei părţi elevii vor cunoaşte metodele de epurare a

apelor uzate.

Obiective


•Să definească epurarea apelor uzate;

•Să facă distincţia între sistemele de epurare a apelor uzate;

•Să prezinte produsele principale rezultate în urma proceselor de

epurare;

•Să prezinte, cu exemple concrete, etapele epurării apelor uzate.


Elevii trebuie să înţeleagă cât de importantă este epurarea

apelor uzate pentru sănătatea umană şi pentru mediu.



Activităţi


Managementul apei reziduale în mediul rural (2)

Faceți o vizită la o stație de epurare a apei, unde elevii vor observa

circuitul apei şi circuitul nămolului.

EPURAREA APELOR UZATE

TRATAREA NAMOLULUI

I . Treapta fizica II . Decantor principal

(primar)III . Treapta biologica IV. Linie efluent

V. Prepararea floculantului VI . Concentrare namolVI . Reactor biologic

anaerob

VII . Deshidratare

namol

VIII. Depozitare

namol

1

2

4

3

5 6 7 8 9

10

11

12

13

14

Schema bloc a unei statii de epurare




În principiu, există trei variante care pot fi considerate pentru a conecta

populaţia rurală la sistemele publice de canalizare:

conectarea micilor aşezări umane la sistemele de epurare a apei

uzate ale marilor oraşe;

racordarea mai multor aşezări mici la un sistem de canalizare şi

epurare comun;

construirea de stații de epurare individuale pentru fiecare aşezare

umană de mici dimensiuni.






a. Sistem centralizat

b. Sistem semicentralizat

c. Epurare locală

d. Sistem combinat, local și centralizat

Posibilităţi tehnice pentru furnizarea de protecţie sanitară şi epurarea apelor

reziduale într-o anumită aglomerare





Sisteme centralizate Procesele de epurare sunt de natură fizico-mecanică, chimică şi biologică. În urma aplicării acestor procese rezultă ca principale produse următoarele:

apele epurate (efluentul epurat) – care sunt evacuate în

receptor sau pot fi valorificate pentru irigaţii sau alte

folosinţe;

nămoluri – care sunt îndepărtate din staţie şi valorificate.

7

SE – staţie de epurare

1 – receptor

2 – perimetrul construit al localităţii

3 – colector principal

4 – colector secundar

5 – canal de serviciu

6 – camera de intersecţie

7 - canal de evacuare a apelor epurate

8 – subtraversare prin sifoane





Metode alternative de epurare a apelor uzate

1. Iazuri de stabilizare (iazuri naturale)

Iaz de stabilizare (iaz natural)

a apei uzate

Proiecţie orizontală schematică a

sistemului cu iazuri de purificare

Iaz facultativ Iazuri de maturare

procedeul de epurare extensivă se bazează pe culturi de bacterii

iazul facultativ are rolul de a înlătura majoritatea materiilor organice.

iazurile de maturare sunt destinate înlăturării nutrienţilor (N şi P) şi a

agenților patogeni.






2. Iazuri aerate

Prima treaptă:

iaz aerat Treapta a doua:

decantor

Bazin de aerare Proiecţie orizontală schematică a

sistemului de iazuri aerate

se poate introduce în sistemul de iazuri o aerare tehnică printr-un aerator

de suprafaţă sau compresor.






3. Zone umede construite

Apă

uzată

Epurare prealabilă Pietriş/nisip Apă uzată epurată

Zonă umedă construită cu scurgere

orizontală cu epurare prealabilă






Zone umede construite (2)

Apă

uzată

Epurare prealabilă

PompareApă uzată epurată

Zonă umedă construită cu scurgere

verticală






Fosa septică

Fosa septică Fosa septică ecologică

(ETANŞĂ, se vidanjează)





Sisteme de separare la sursă

1. Toalete cu spălarea maselor fecale

se utilizează vase WC speciale, care au două camere, separate de un

sept pentru captarea urinei şi fecalelor. Compartimentul maselor fecale

este înzestrat cu mecanism de spălare cu ajutorul apei a fecalelor în

sistemul de canalizare.





Sisteme de separare la sursă

2. Toalete uscate cu colectarea separată a excreţiilor (TUCSE)

Schema generală a toaletelor uscate cu

colectarea separată a excreţiilor (TUCSE)

Vase de

toaletă pentru

TUCSE




3.3. Managementul deșeurilor în mediul rural

La sfârşitul acestei părţi elevii vor putea să înţeleagă importanţa

managementului deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd pentru

protecţia sănătăţii umane şi a mediului.

Obiective


Să definească deşeurile;

Să explice apariţia, evoluţia deşeurilor în spaţiul rural;

Să enumere tipurile de deşeuri generate într-o gospodărie;

Să explice modul corect de amplasare şi construire a unui depozit de

gunoi sau al unei platforme (individuale sau comunale) de colectare a

gunoiului de grajd;




Managementul deșeurilor în mediul rural (2)

Să argumenteze necesitatea colectării selective a deşeurilor produse

în gospodărie, şi să explice rolul important pe care îl are gunoiul de

grajd în fertilizarea plantelor;

Să interpreteze date statistice legate de gestionarea deşeurilor şi să

propună soluţii referitoare la colectarea selectivă a deşeurilor pe raza

localităţii / şcolii;

Să interpreteze date statistice legate de gestionarea gunoiului de

grajd şi să propună soluţii referitoare la stocarea, transportul şi

depozitarea gunoiului de grajd pe raza localităţii;

Să aplice noţiunile studiate privind deşeurile într-un studiu de caz.






Elevii trebuie să înţeleagă cât de important este rolul lor în

gestionarea deşeurilor menajere şi a gunoiul de grajd;

Elevii trebuie să înţeleagă că fertilizarea pământului se face doar

conform Planului de fertilizare;

;

Insistaţi asupra cantităţii maxime de azot conţinută în dejecţiile

animale ce poate fi împrăştiată anual în zonele vulnerabile la nitraţi

în condiţii favorabile de climă şi de sol –






Materiale necesare

flip chart / tablă,

imagini,

fişe de lucru,

planşe,

creioane colorate,

desene,

mini-pubele din material plastic în 3 culori,

coli de hârtie A/4,

ambalaje de hârtie, cartoane, materiale plastice cât mai diverse,

sticlă, metal, laolaltă cu produse finite obţinute din aceste

materiale (pentru explicarea modului în care „deşeurile” devin

„materie primă”),

o probă de îngrăşământ natural şi una de îngrăşământ mineral





Materiale necesare – Fişa de lucru 1

Ia aminte!

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=deseuri+menajere&source=images&cd=&cad=rja&docid=A2Gs5Yh4zonodM&tbnid=aVgJFoj6_UgU_M:&ved=0CAUQjRw&url=http://www.presseurop.eu/ro/content/article/626391-campioni-la-gunoi&ei=RRklUb3sDIbtsgaQiYGwCg&bvm=bv.42661473,d.Yms&psig=AFQjCNF4dxyfPIlNneczc_8XkDbd1AW5_g&ust=1361472147747872

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://sanatate.cugetliber.ro/wp-content/uploads/2012/03/strabismm-1333123459.jpg&imgrefurl=http://sanatate.cugetliber.ro/sanatatea-copiilor/cum-tratam-privirea-crucisa-copilului/&usg=__7G-2WnsSch7TUFXTXBj9bNevRgs=&h=425&w=638&sz=48&hl=ro&start=30&zoom=1&tbnid=wcH19y9JWaZD2M:&tbnh=91&tbnw=137&ei=ZoYoUfD0KofEtQaQh4DYBQ&prev=/search?q=privirea&start=20&hl=ro&sa=N&gbv=2&tbm=isch&itbs=1&sa=X&ved=0CDoQrQMwCTgU

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=deseuri+industriale&source=images&cd=&cad=rja&docid=XGdXrBSnbFtyNM&tbnid=_bHoOCIh8ubETM:&ved=0CAUQjRw&url=http://www.stradadebuzau.ro/?p=7391&ei=QholUcPSI8vHtAamvIGwBQ&bvm=bv.42661473,d.Yms&psig=AFQjCNHbs9NQiv4AtxQ4sBZbEWn5gqem0g&ust=1361472396742081





Materiale necesare Fişa de lucru 2

Reciclarea materialelor din deşeurile municipale

Separarea

deşeurilor la

sursă,

primul pas

către un

mediu

durabil şi

curat!

Ia aminte!






Materiale necesare Fişa de lucru 3

Ia aminte!

Surse de

contaminare






PRODUCŢII MAI MARI

Fişa de lucru 4

●

●

●

Completează !

Îngrăşăminte organice naturale

Materiale necesare





Activităţi

Cereţi elevilor să facă o listă cu deşeurile generate în gospodărie;

Cereţi elevilor să-şi aleagă fiecare un material uşor de reutilizat sau de

reciclat şi să-l prezinte colegilor de clasă (exemplu: o cutie mică de

material plastic ce poate fi utilizată ca penar);

Cereţi elevilor să realizeze individual obiecte din materiale reciclabile;

Faceţi o vizită la o platformă comunală de depozitare a gunoiului de

grajd, unde elevii vor observa cum este construită şi cum este exploatată.




deșeuri de hârtie și carton;

deșeuri de sticlă;

deșeuri metalice;

materiale plastice;

deșeuri de lemn;

deșeuri biodegradabile;

alte deșeuri.

Managementul deşeurilor menajere

Cantitatea de deșeuri generată de populaţia care nu este deservită de servicii de

salubritate se calculează în funcție de indicii de generare stabiliți în Planul

Regional de Gestionare a Deşeurilor, şi anume: 0,9 kg/loc/zi în mediul urban și

.







Managementul gunoiului de grajd

1.Depozitarea individuală a gunoiului de grajd

Platformă de depozitare Rezervor pentru colectarea mustului

de gunoi







2. Transportul gunoiului de grajd

Transportul gunoiului de grajd la platforma comunală

a – cu mijloace proprii; b – sistem de colectare la nivel de comună

a. b.






3. Depozitarea gunoiului de grajd pe platforme comunale

Craiesti, Mures






4. Depozitarea gunoiului de grajd în câmp

Depozitarea în câmp trebuie privită ca o

excepţie, nu ca o regulă.



Zona vulnerabilă

(bazin hidrografic)

Interval de interzicere pentru

aplicarea îngrăşămintelor

organice

Interval de timp

pentru stabilirea

capacității de stocare

(luni)

Tisa 1 noiembrie – 31 martie 6

Someş 11 Noiembrie - 21 Martie 5

Crişuri 11 Noiembrie – 21 Martie 5

Mureş – superior

– inferior

21 Octombrie - 1 Aprilie

11 Noiembrie - 21 Martie

6

5

Timiş 11 Noiembrie - 21 Martie 5

Nera 11 Noiembrie - 1 Aprilie 5

Jiu 11 Noiembrie - 21 Martie 5



Calendarul de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice în funcție

de bazinul hidrografic




Calendarul de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice în funcție

de bazinul hidrografic


Zona vulnerabilă

(bazin hidrografic)

Interval de interzicere pentru

aplicarea îngrăşămintelor

organice

Interval de timp

pentru stabilirea

capacității de

stocare (luni)

Olt - superior

- inferior

11 Noiembrie – 1 Aprilie

11 Noiembrie – 21 Martie

6

5

Vedea 11 Noiembrie - 21 Martie 5

Argeş 11 Noiembrie – 21 Martie 5

Ialomiţa 11 Noiembrie – 21 Martie 5

Siret - superior

- inferior

21 Octombrie - 11 Aprilie

11 Noiembrie – 1 Aprilie

6

5

Prut - superior 11 Noiembrie - 1 Aprilie 5

Dunăre 11 Noiembrie – 21 Martie 5

Dobrogea 21 Noiembrie – 21 Martie 5



Sunt prezentate cunoştinţe referitoare la:

Nevoile de apă ale individului

Nevoile de apă ale colectivităţilor

Condiţiile de potabilitate ale apei

De unde se pot obţine informaţii despre calitatea apei de băut

Bolile posibil asociate apei

Igiena aprovizionării cu apă

Fişa de inspecţie sanitară şi utilizarea ei pe teren, pentru

îmbunătăţirea condiţiilor de igienă dintr-o gospodărie

individuală.

4. Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate



La sfârşitul parcurgerii acestui capitol, cursanţii vor dobândi o serie de

cunoştinţe şi abilităţi practice.

Relaţia dintre calitatea apei potabile şi sănătate (2)

Cursanţii vor şti: 1. Care este necesarul zilnic de apă pentru satisfacerea senzaţiei de

sete şi menţinerea stării de sănătate. 2. Care este necesarul zilnic de apă pentru nevoi individuale care includ

igiena personală. 3. Care este necesarul optim zilnic de apă pentru toate activităţile unei

persoane, în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

4. Ce înseamnă consumul specific de apă. 5. Care sunt criteriile de planificare a necesarului de apă pentru

aprovizionarea cu apă potabilă a unei localităţi urbane sau rurale, în sistem centralizat.

6. Care sunt criteriile pentru planificarea unei infrastructuri de canalizare în sistem centralizat.

7. Care sunt parametri care definesc o apă potabilă (bună de băut).

Obiective



Cursanţii vor şti:

8. Care este diferenţa între apa de băut furnizată printr-un sistem

public şi printr-un sistem individual de aprovizionare (fântână sau

puţ).

9. De unde se pot obţine informaţii despre calitatea apei potabile.

10. Care sunt bolile transmisibile posibil asociate apei.

11. Care sunt bolile neinfecţioase produse de apă.

12. Care sunt substanţele toxice din apă care pot produce intoxicaţii

grave pentru sănătate.

13. Care sunt practicile de igienă pentru un sistem public şi un sistem

individual de aprovizionare cu apă de băut.

14. Care este rolul perimetrelor de protecţie sanitară.


Obiective



Cursanţii vor dobândi abilităţi practice legate de:

Efectuarea unei inspecţii sanitare simple pe bază de chestionar

pentru o sursă individuală de apă (fântână sau puţ), calcularea unui

scor de risc pentru sănătatea consumatorilor de apă şi acţiunea care

trebuie întreprinsă în funcţie de scorul de risc obţinut.


Obiective

formatorul va întreba

cursanţii despre obiceiurile

zilnice şi le va solicita să

aprecieze câtă apă

utilizează şi cum se poate

economisi apa.


http://www.good.is/?p=16356




Nevoile de apă individuale

La omul adult apa reprezintă 60% din întreaga greutate corporală.

Nevoia zilnică de apă a unui adult este de 2,5 litri (1,5 l apa ca

atare, restul din alimente)

Conform OMS, cantitatea minimă de apă pentru nevoi individuale

este de 5 l/zi, iar cantitatea optimă este de 100 l/zi.

Pentru a fi în formă trebuie să beţi suficientă apă!

Nevoile de apă ale colectivităţilor

– Edilitare, industriale, zootehnice

– Cantitatea totală de apă care este furnizată unei localităţi, împărţită

la numărul locuitorilor şi numărul zilelor dintr-un an, formează

consumul specific de apă care se exprimă în litri

4.1. NECESARUL DE APĂ





se va face apel la cunoştinţele

tehnice ale cursanţilor,

încercând să se accentueze

diferenţele dintre sistemele

centralizate şi sistemele

individuale de aprovizionarea

cu apă.


Materiale necesare

Necesarul de apă (2)




Criterii planificare infrastructură apă uzată

•Volumul de apă uzată menajeră pentru localităţile

≤10.000 echivalent populaţie: 135 l/om/zi pentru

zonele urbane şi 75 l/om/zi pentru zonele rurale

•Volumul de apă uzată menajera pentru localităţile

> 10000 echivalent populaţie: 160 l/om/zi.





• Criterii planificare necesar de apă potabilă

Debite specifice de apă [l/om/zi]

Tipul cerinţei Urban Rural

Debite pentru nevoi gospodăreşti

Gospodării cu instalaţii interioare

Gospodării cu cişmele amplasate în curte

Cişmele publice (amplasate pe străzi)

110

110

80

50

50

Debite pentru nevoi publice Şcoli Birouri Ateliere/magazine Spitale Hoteluri Restaurante

20 50 l/elev

30 l/angajat

15-50/ angajat

250-450l/pat

150 l/pat

60 l/pers

10

Debite pentru industrie 30 15

Debit total necesar 160 75





Îndrumări pentru formator se va explica cursanţilor ce înseamnă

parametri organoleptici (culoare, gust, miros, transparenţa apei)

examinând comparativ un pahar cu apă de fântână şi un pahar cu apă

îmbuteliată sau de robinet.

O apă bună de băut trebuie să fie incoloră, inodoră, transparentă,

să aibă un gust plăcut şi să satisfacă senzaţia de sete.

• Pentru determinarea anumitor substanţe chimice din apă, ca de

exemplu nitraţi, se vor utiliza teste rapide de teren, explicandu-se că

nitratul este o substanţă solubilă în apă, care nu modifică mirosul,

culoare, gustul sau transpareţa apei, ceea ce însemană că oricine

poate bea o apă cu o cantitate de nitraţi mai mare decât normele

sanitare fără să fie conştient de acest lucru.





• Calitate microbiologică a apei,

adică prezenţa unor

microorganisme sau germeni

patogeni sau microbi este pusă

în evidenţă doar prin analize de

laborator în care se utilizează

microscopul; gradul de

complexitate al explicaţiilor va

diferi în funcţie de grupul ţintă.

Escherichia coli (nume abreviat: E. coli) este o bacterie

care trăieşte în intestinele organismelor cu sânge cald






4.2. CONDIŢIILE DE POTABILITATE A APEI

Cum trebuie citite normele de calitate:

Parametri microbiologici: 0 pentru bacteriile, virusurile sau

paraziţii susceptibili a provoca îmbolnăvire;

Parametri chimici: să nu depăşească valorile maxim admise

stabilite pe baza unor consumuri medii, pe durata întregii vieţi;

Parametri indicatori: valori pentru evaluarea calităţii apei potabile

în programele de monitorizare şi după măsurile de remediere.





Controlul calităţii apei ia în calcul diferite caracteristici:

Legate de percepţia noastră senzorială: culoare, gust, miros,

transparenţa apei (turbiditate)

Compoziţia fizico-chimică: temperatura, conductivitate, pH,

substanţe indezirabile (calciu, magneziu, fier)

Prezenţa substanţelor toxice: nitraţi, pesticide, metale grele.

Condiţiile de potabilitate a apei (2)






• Pentru explicarea noţiunilor de la se poate

organiza o vizită la uzina de apă din localitatea cea mai

apropiată.

se poate organiza o discuţie un medic

de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) judeţeană.

poate fi invitat un cadru medical

de la dispensarul din sat sau de la DSP judeţeană, dar se pot

utiliza şi planşe sau filme educative. Dintre bolile transmisibile se

poate alege ca exemplu hepatita virală de tip A sau „boala

mâinilor murdare”. Dintre bolile neinfecţioase produse de apă, se

poate da ca exemplu Fluoroza endemică datorată unor

concentraţii crescute de fluor.





Dacă o modificare a calităţii apei prezintă un pericol pentru consumatori,

autorităţile trebuie să prevină populaţia despre natura poluării şi durata

perioadei în care este interzis consumul apei.

Unde se pot obţine informaţii despre apa de băut?

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) sau societatea care furnizează

serviciile de apă potabilă şi canalizare în localitate.

– Pentru a juca rolul de formatori de opinie, medicii trebuie să dispună de

date corecte şi actuale privind apa. Acestea le sunt necesare şi pentru a

răspunde temerilor populaţiei în legătură cu tulburările de sănătate

potenţial legate de apă, iar în caz de risc sanitar, pentru a alerta

autorităţile responsabile.




4.3. BOLILE POSIBIL ASOCIATE APEI

Bolile bacteriene sunt în principal: Holera, Febra tifoidă, Dizenteria şi

Boala diareică. Pot fi prevenite prin dezinfecţia apei cu clor sau

substanţe clorigene. Pentru evitarea cazurilor de îmbolnăvire de

exemplu împotriva febrei tifoide, vaccinarea este obligatorie.

Bolile virotice sunt în principal: Poliomielita şi Hepatita virală de tip A.

Mijloacele de prevenţie sunt de asemenea dezinfecţia apei şi

vaccinarea copiilor.

Bolile parazitare sunt în principal: Amibiaza, Lambliaza sau Giardioza

şi Geohelmitiazele (transferul de pe sol în apă).




Răspândirea pe glob a cazurilor

de

(Jacobsen KH, Wiersma ST.

Hepatitis A virus sero-prevalence

by age and world region, 1990

and 2005. Vaccine. 2010 Sep

24;28(41):6653–7

Bolile posibil asociate apei (2)




• Bolile neinfecţioase produse de apă, care se datorează compoziţiei chimice a acesteia sunt: Guşa endemică (lipsa iodului) şi Fluoroza endemică (concentraţii crescute de fluor).

• Cianoza infantilă sau methemoglobinemia infantilă cianotică sau „boala copilului albastru” care popular mai este denumită şi „intoxicaţie cu apă de puţ”, este produsă de excesul de nitraţi din apă.

Fierberea apei NU elimină nitraţii, ci îi poate concentra!






0

100

200

300

400

500

Nr. Cazuri 206 210 171 453 334 234 293 259 215 243 128 89

'97 '98 '99 '00 '01 '02 '03 '04 '05 '06 '07 '09

Cazuri de intoxicaţii acute cu nitrați prin consumul

apei de fântână



se poate

organiza o vizită pe teren pentru a se

vizualiza o fântână. Se pot pune întrebări de

tipul:

• Ce se întâmplă dacă beţi apă contaminată?

– Efectele consumului unei ape contaminate pot varia

de la nici o reacţie, până la îmbolnăviri grave şi

chiar decese.

• Cu ce poate fi contaminată apa din fântâna

dumneavoastră?

– Fântânile particulare pot fi contaminate cu bacterii,

nitraţi, erbicide şi pesticide.






• Bacteriile - ajung în apa de fântână datorită contaminării cu materii fecale de la

om sau animale. Când analizele de laborator indică prezenţa bacteriilor în apa

de fântână, nu este bine să beţi acea apă până când sursa poluării nu a fost

eliminată şi calitatea apei restabilită. Bacteriile reprezintă un risc pentru

sănătate.

• Nitraţii - ajung în apa de fântână datorită utilizării lor în agricultură sau datorită

scurgerilor din latrină. Concentraţiile mai mari de 50 mg nitrat/litrul de apă, sunt

periculoase pentru nou-născuţi deoarece afectează capacitatea sângelui de a

transporta oxigenul, cauzând „boala albastră a sugarului”, care poate fi mortală.

• Pesticidele - pot contamina apa din fântână dacă sunt utilizate incorect sau în

exces în agricultură, în scopul combaterii buruienilor şi insectelor.







• Testarea apei din fântâna dvs.

– Este bine să testaţi apa din fântână de 2 ori pe an, primăvara şi

toamna, pentru a determina dacă sunt prezente sau nu bacterii. Este

bine să testaţi apa şi pentru nitraţi, dacă în familia dumneavoastră sunt

copii nou-născuţi sau femei însărcinate. Pentru aceste analize vă puteţi

adresa Direcţiei de Sănătate Publică din reşedinţa de judeţ.



Ajutaţi-vă singuri, învăţând cum să:

• Amplasaţi fântâna –

– la distanţă de orice sursă de contaminare:

latrină, grajd, gunoi (dacă fântâna este

săpată se recomandă o distanţă de

minimum 30 m iar dacă este forată de

minimum 10-15 m

– pe un teren care să nu favorizeze băltirea

apei în jurul fântânii

– nu se vor stoca, utiliza sau depozita gunoi,

bălegar, sare, pesticide sau orice alt

contaminant, în vecinătatea fântânii.


4.4. IGIENA APROVIZIONĂRII CU APĂ



• Construiţi fântâna, ţinând cont de recomandările sanitare

– impermeabilizare pentru a nu permite pătrunderea apei din exterior,

dotare cu capac, găleată proprie şi dacă se poate acoperiş, împrejmuire

cu beton, dale sau pietriş şi cu gard.


• Protejaţi sursa de apă, asigurându-vă că

– fântâna este prevăzută cu un capac intact, care poate fi închis

– nu sunt infiltraţii ale apelor de şiroire sau surgeri de la gunoi, grajd,

latrină, magazia cu chimicale

– nu sunt utilizaţi fertilizanţi sau pesticide pe terenul din jurul fântânii

– nu aruncaţi ulei, detergenţi, vopsele, solvenţi sau alte chimicale, în jurul

fîntânii sau în latrină

– dezinfectaţi fântâna după orice reparaţie.

• Inspectaţi şi întreţinţi fântâna, pentru a preveni contaminarea

Igiena aprovizionării cu apă (2)




În cadrul activităţilor, cursanţii vor dobândi abilităţi practice legate

de efectuarea unei inspecţii sanitare simple pe bază de

(fântână sau puţ), calcularea unui scor de risc pentru sănătatea

consumatorilor de apă şi acţiunea care trebuie întreprinsă în

funcţie de scorul de risc obţinut, în conformitate cu instrucţiunile

prezentate în manual.







INSPECŢIE SANITARĂ

1. Există o latrină la mai puţin de

10m?

2. Latrina este amplasată pe un teren mai ridicat decât fântâna?

3. Există o altă sursă de poluare la mai puţin de 10m: gunoi de grajd sau gunoi menajer?

4. Sunt supuse contaminării găleata sau lanţul?

5. Sunt inadecvate înălţimea sau ghizdul (marginea) fântânii?

Ce putem face? Chestionar Scor de risc





INSPECŢIE SANITARĂ

6. Este ghizdul fântânii crăpat sau fisurat?

7. Zona betonată, pavată sau pietruită din jurul fântânii este mai mică de 1

m?

8. Terenul din jur favorizează stagnarea apei la mai puţin de 2 m de

fântână?

9. Este fisurată împrejmuirea betonată din jurul fântânii?

10. Sunt pereţii fântânii impermeabilizaţi într-un mod neadecvat?

11. Este canalul de scurgere crăpat sau spart, favorizând băltirea apei în

jurul fântânii?

12. Este inadecvat gardul din jurul fântânii pentru a împiedica apropierea

animalelor?

Ce putem face?





INSTRUCŢIUNI

• Se va desena o fântână cu toate elementele enumerate în întrebările 1-12, ajutând proprietarul să identifice şi vizual elementele de risc.

• Se va răspunde cu DA sau NU la întrebări şi se va totaliza numărul răspunsurilor afirmative.

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Ce putem face?





• Se poate organiza o vizită pe teren pentru a se verifica dacă au fost marcate fântânile publice din localitate, în conformitate cu prevederile legale:

– Starea de apă potabilă sau apă nepotabilă, constatată în baza analizelor efectuate de un laborator abilitat, va fi consemnată pe o plăcuţă aplicată la vedere, pe sau în vecinătatea sursei de apă;

– În cazul în care analizele de laborator vor indica o apă care nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate, se va interzice utilizarea acesteia pentru consumul uman, al animalelor şi pentru irigaţii;

– În cazul în care în apa de fântână au fost determinaţi nitraţi la valori mai mari decât cele admise, 50 mg/L se poate inscrpţiona un mesaj de tipul: Atenţie NITRAŢI, nu utilizaţi apa pentru copii nou născuţi, femeile care alăptează sau sunt însărcinate.







Se pot organiza discuţii referitoare la întreţinerea fântânilor şi la

dezinfecţia periodică a apei:

– Dezinfecţia fântânii se va face cu substanţe avizate sanitar pentru

folosirea în acest scop, ca de exemplu: clorură de var, hipoclorit de

sodiu, cloramină;

– Cantitatea de substanţă folosită pentru dezinfecţia apei variază în

funcţie de cantitatea de clor activ care trebuie eliberat şi care

depinde de gradul de poluare al fântânii.

– Pentru a se obţine un clor rezidual liber de 0,5 mg/L apă, este

nevoie de aproximativ 20 g substanţă dezinfectantă (25%

substanţă activă)(adică 1 lingură) la 1 m3 apă de fântână.



Informarea și educarea populației

Evitarea consumului de apă contaminată de către grupurile

vulnerabile: nou născuți, femei însărcinate, bolnavi, bătrâni

Igienă în gospodărie

Depozitarea și utilizarea corectă a gunoiului de grajd

Forarea unui puț la o adâncime mai mare, într-un acvifer necontaminat

Utilizarea apei îmbuteliate pentru băut și gătit

Îndepărtarea nitraților din apă prin metode fizice sau chimice

Conectarea la sisteme publice de aprovizionare cu apă și canalizare.


Concluzii privind reducerea riscului pentru sănătate datorat contaminării

apei de băut




Cum se pot îndepărta nitrații din apă? Tehnic este posibilă tratarea apei contaminate – Distilare - Osmoză inversă - Schimbători de

ioni - Diluție. Practic însă, acest lucru poate fi dificil, costisitor sau ineficient. PREVENȚIA este cea mai bună metodă de asigurare a apei curate.

– Distilarea – se fierbe apa, se captează vaporii și se condensează pe o suprafață rece. Nitrații și alte minerale rămân în recipientul de fierbere.

– Osmoza inversă – sistem de filtrare care utilizează presiunea (150 psi) pentru a forța apa să treacă printr-o membrană care îndepărtează nitrații și alte minerale; etape de pre-filtrare utilizând inclusiv cărbune activat. 1/2 sau 2/3 din apă este inutilizabilă pentru că acumuleza substanțele eliminate.

– Schimbătorii de ioni – filtrul este umplut cu o rășină specială care reține ionii nitrat la trecerea apei prin stratul filtrant. Rășina poate fi regenerată prin spălare în contracurent cu soluție de clorură de sodiu. Apa în care s-au concentrat nitrații trebuie tratată corespunzător.

– Diluția – amestecarea apei contaminate cu nitrați, cu apă curată dintr-o altă sursă. Apa obținută prin diluție nu este sigură pentru bebeluși, dar este acceptabilă pentru adulții sănătoși și pentru animale.





Cum se pot îndepărta nitrații din apă?

• Sisteme de filtrare cu rășini schimbătoare de ioni





Anexe



Vă mulțumesc pentru participare!

Prezentare formare formatori

Documents

Transcript of Prezentare formare formatori