PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/252.pdf · Curierul ARMATEI “Mã miºc...

CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul X nr . 18 (252) 30 septembrie 2008 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

În data de 21 august 2008, Batalionul 341 Infanterie apreluat oficial misiunea în Teatrul de Operaþii din Irak. Deatunci ºi pânã în prezent, militarii constãnþeni audesfãºurat o gamã largã de activitãþi. Asupra modului cums-a desfãºurat prima lunã de misiune, am stat de vorbã cucomandantul rechinilor albi, locotenent-colonelul doctorVasile VREME.

– Pe 21 septembrie a.c., s-a împlinit o lunã de cândbatalionul ºi-a început misiunea?

– Oficial, putem vorbi de 21 august, când, în urmatransferului de autoritate, am trecut la îndeplinirea misiu-nii primite. (pag. 4)

Retragerea din Taman - Crimeea(9 septembrie - 9 octombrie)

În a doua decadã a lunii septembrie, în garni-zoana Pre-deal s-ad e s f ã º u r a t„Ziua Dis-tinºilor Vi-zitatori” încadrul exer-c i þ i u l u i„RomanianExpress 08”.

Dupã bãtãlia de la Stalingrad ºi, apoi de la Kursk-Orelîn special, forþele sovietice au trecut la o ofensivã pe frontlarg, determinând o amplã miºcare de retragere a forþelorgermane din sectorul central ºi de sud al frontuluirãsã r i t ean ,spre Nipru.În acestecondiþii s-apus în dis-cuþie ºii p o t e z aretragerii ºie v a c u ã r i iforþelor dincapul de podKuban.

Oamenii îi privesc pe hackeri cu admiraþie. Mulþi dintrenoi suntem mândri când un confrate le sparge servereleamericanilor. Puþini realizeazã însã cã hackerii comit oinfracþiune, furând informaþii private. Publicaþia IndiaTimes prezintã câteva concepþii greºite despre securitateainformaþiilor.1. Am antivirus... Da, s-ar putea sã aveþi, dar asta nuînseamnã cã sunteþi în siguranþã. Un antivirus bun vã pro-tejeazã împotriva viruºilor, dar nu poate preveni un atac alhackerilor. Aceºtia pot fura informaþii din calculator sauchiar îl pot distruge. Pe Internet, existã o mulþime de peri-cole, cum ar fi viruºii, phising, spyware ºi adware. În plus,de fiecare datã apar noi viruºi, astfel încât trebuie sã vãupdataþi antivirusul regulat.

AAllppiinniissmmuull - mmããiieessttrr iiee ,, ccuurraajj ,, vv iirrttuuttee

VViizziittaa ddeelleeggaaþþiieeii ggeerrmmaannee

Exerciþiul BARICADA 08, planificat ºipregãtit timp de luni de zile, a fost executat înnumai patru zile undeva... sã nu dãm nume...Bragadiru. Toate efectivele comandamentuluiDiviziei 1 Infanterie DACICA”, ale Batalionului300 Deservire, ale Regimentului 45 Transmisiu-ni ºi mulþi alþii din alte structuri subordonate s-au deplasat în tabãrã ºi au încãput în zeci de cor-turi instalate strategic sub o plasã de mascare ceºi-a îndeplinit cu succes misiunea, ferindu-ne deochii curioºilor. (...) Unda de ªoc ºi-a atinsunicul ei scopul, acela de a mã trezi pe mine larealitate. (pag.5)

“Valoarea batalionului este datã de cãtre militarii din

compunerea sa”

1100 ccoonncceeppþþ ii ii ggrreeºº ii ttee ddeesspprreesseeccuurrii ttaatteeaa ccoommppuutteerreelloorr

OPT DOAMNE ªI TOATE OPT . . .ÎNTR-UN CORT!

PUNCTE DE VEDERE

UNIVERS SPIRITUAL

ACTUALITATE

MOZAIC

KAKI 100%

În baza Planului Ministerului Apãrãrii cu ActivitãþileInternaþionale pe anul 2008, în data de 24 septembrie a.c.,Batalionul 1 CIMIC a gãzduit vizita oficialã a unei dele-gaþii militare ger-mane, din care aufãcut parte col.S C H A L L E N -BERG Horst,ºeful Centrului deOperaþii Psiholo-gice, lt.col.G E W E H RTorsten ºi cpt.TROGER Jorg.

ªedinþele de pregãtire a cadrelordin Batalionul 116 Logistic au cevainedit, caracterul pragmatic. Este pe-dagogia imprimatã de locotenent-colonelul Nelu MOTEA, comandantulunitãþii, logistician ca formaþie ºi prac-tician recunoscut.

Dupã aproape douã luni de zile cât aasigurat practic suportul logistic pentruBrigada 2 Infanterie „Rovine”, locote-nent-colonelul MOTEA ºi-a adus efec-tivele în amfiteatru. Le-a dat cu douã sãp-tãmâni înainte programa de pregãtire pen-tru FTX-ul care bãtea la uºã, i-a scos latablã pe ofiþerii din statul major ºi pecomandanþii de subunitãþi, apoi a stabilitfiliera metodicã pentru redactarea docu-mentelor. Trei zile, în sãlile de speciali-tate, becurile au ars multe grade lumi-noase, dar cu folos pentru ºefii de moduleºi ajutoarele acestora. Planurile de acþi-une, hãrþile de lucru pentru punctul decomandã, planurile de activitate ºi delucru, estimãrile ºefilor ºi rapoartele deinformare au ajuns la nivelurile de exi-genþã conceptualã.

Dacã iei în seamã doar noþiunea

„logisticã”, devii tentat sã ignori adevãra-ta misiune a specialiºtilor ºi sã rezumijocul de rãzboi la unul care seamãnã cu celal copiilor din nu ºtiu ce cartier periferic.

CCee pprreessuuppuunneellooggiissttiiccaa??

Logistica presupune management,marketing, achiziþii, planificãri de toatefelurile, eºalonarea transporturilor etc.

Este o încântare sã îi vezi pe coman-danþii de companii cum îºi noteazã cespun ºefii. Cel puþin locotenentul ValeriuDragomir ºtie cã îi sunt necesare infor-maþiile despre adversar. Transpirat maimult de obosealã decât din cauza buz-duganului cu peceþi incandescente,reuºeºte sã memoreze din agendã ºi sã îºidovedeascã fidelitatea memoriei sale:„Adversarul a reuºit sã distrugã aproape30 km de drum, cel puþin aºa mi-am cal-culat. Am posibilitatea sã intru în coloanãºi sã varientez pe drumul de rezervã. Doarcã transporturile mele mult prea specialemã obligã sã iau în serios denivelãrile,locurile favorabile unor ambuscade, rata

riscului de defectare a maºinilor. Considercã am formate deprinderile pentrumomentele tensionate, dar îmi trebuie ºiteorie. Astãzi, am înþeles, cu adevãrat,importanþa concepþiei pentru eºalonareatransporturilor”.

Pe locotenentul Marian FÃLCUÞ mi-siunea ca ofiþer în punctul de comandã l-aintrodus în febra identificãrii soluþiilor laincidentele create de cãtre echipa de con-ducere. „Eu sunt conºtient cã aceastãpregãtire cu inamic didactic face mai multdecât sã memorezi regulamentele de spe-cialitate. Pe om, îl sensibilizezi atuncicând îi aduci realitatea în grãdina lui”.

RReessttaannþþee ssaauu rroommaannþþee??La Batalionul 26 Infanterie ºi 116

logistic, nu sunt restanþieri. În schimb,deconspirãm un secret. Aici, acasã la„Scorpionii roºii”, dar ºi la cei care leasigurã ceea ce le trebuie, oricând, s-a rputea scrie o poezie, un poem în prozã, opovestire scurtã ºi, de ce nu, o romanþã, custrofe, ritmul ºi rime inspirate dintr-unexamen. Un examen dinaintea uneilicenþe.

Locotenent-colonel Dãnuþ CÃLDÃRARU

În baza Planului MinisteruluiApãrãrii cu Activitãþile Inter-naþionale pe anul 2008, în data de24 septembrie a.c., Batalionul 1CIMIC a gãzduit vizita oficialã aunei delegaþii militare germane, dincare au fãcut parte col. SCHA-LLENBERG Horst, ºeful Centruluide Operaþii Psihologice, lt.col.GEWEHR Torsten ºi cpt.TROGER Jorg.Militarii germani au fost însoþiþi de

col. MIHAI Vasile, ºeful Secþiei OperaþiiInformaþionale – SMG ºi lt.col. CÂRSTEASorin, ºeful de stat major al Centrului deOperaþii Psihologice.

Principalele activitãþi desfãºurate au fostprezentarea Batalionului 1 CIMIC de cãtrelt.col.dr. CRUCERU Valericã, comandantulunitãþii, ºi prezentarea unui exerciþiudemonstrativ CIMIC/PSYOPS de cãtreCompania 1 CIMIC.

La sfârºitul vizitei, militarii germani s-auarãtat încântaþi de cele vãzute ºi au semnatîn Cartea de Onoare a unitãþii.

Cãpitan Paul CHIPERI

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iarbanii se vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precumºi suma depusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copiade pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânse din abonamente, ceea ceface ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 18 (252) din 30 septembrie 2008Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

ZAGREB-Bosnia ºi Muntenegru vor fi invitate sã sealãture "Cartei Adriaticii", o asociaþie de þãri, în vedereafacilitãrii aderãrii lor la NATO, a anunþat Ministerul Aface-rilor Externe din Croaþia, membrã a grupului, relateazã AFP.Aceastã decizie a fost luatã, în cadrul unei reuniuni areprezentanþilor SUA ºi ai statelor membre ale "Cartei Adri-atice", cu prilejul Adunãrii Generale a ONU, de la NewYork. Croaþia, Albania ºi Macedonia s-au regrupat din 2003în cadrul acestei asociaþii. NEAPOLE-Alianþa Nord-Atlanticã a demarat exerciþiul anual "Noble Midas",care dureazã douã sãptãmâni ºi la care participã 3.800 demilitari, 30 de nave, cinci submarine ºi avioane, pentrumanevre maritime, aeriene ºi terestre în Marea Mediteranã,relateazã Stars and Stripes. Cincisprezece state participã laexerciþii care simuleazã o operaþiune de rãspuns în cazulunei situaþii de crizã, potrivit unui comunicat al Comanda-mentului Forþei Întrunite Aliate. Exerciþiul include forþe ºiechipamente furnizate de zece state membre NATO, respec-tiv România, Bulgaria, Franþa, Germania, Grecia, Italia,Spania, Turcia, Marea Britanie ºi Statele Unite. Belgia,Estonia, Olanda, Norvegia ºi Polonia participã prin con-tribuþia lor la forþele maritime ale NATO sau prin furnizareade personal, precizeazã comunicatul. Trei state partenere -Albania, Croaþia ºi Ucraina - au trimis observatori. NEWYORK-Preºedintele ucrainean Viktor Iuºcenko arespins, la New York, presiunile exercitate de Rusia pen-tru a descuraja aderarea fostului stat sovietic la NATO,relateazã AFP. Fãrã a nominaliza Rusia, Iuºcenko a con-damnat, de asemenea, intervenþia militarã recentã din Geor-gia, precum ºi ofensiva georgianã precedentã din Osetia deSud. "Ucraina condamnã orice act de agresiune ºi utilizare aforþei precum cele produse în regiune", a subliniat acesta.Kievul "condamnã ferm încãlcarea integritãþii teritoriale ºiinviolabilitatea frontierelor Georgiei ºi anexarea prin forþã ateritoriului sãu", a adãugat liderul ucrainean. "Ucraina nurecunoaºte independenþa republicilor autoproclamate Osetiade Sud ºi Abhazia" ºi "condamnã proclamarea ilegalã ºi sep-aratistã a independenþei oricãrui teritoriu", a adãugatIuºcenko. Kievul sperã sã obþinã în decembrie statutul decandidat oficial la NATO, deºi experþii avertizeazã cã aces-te ambiþii ar putea fi afectate de criza politicã din Ucraina.

IERUSALIM-Cel puþin 20 de militari israelieni dintr-o brigadã de artilerie au fost rãniþi în urma ataculuicomis într-o piaþã centralã din Ierusalim, au anunþatsurse din cadrul poliþiei ºi al serviciilor de intervenþie, citatede Jerusalem Post, în ediþia electronicã. Doi dintre rãniþi seaflã în stare destul de gravã, restul suferind rãni uºoare.Atacul a fost comis la ora 23.00, în apropiere de una dintreintrãrile în Oraºul Vechi din Ierusalim, iar atacatorul arab afost împuºcat mortal de un poliþist ºi un ofiþer din armataisraelianã, a precizat poliþia. Militarii se aflau într-un tur alOraºului Vechi, iar zona unde s-a produs atacul se aflã înapropiere de Ierusalimul de Est. Atacatorul, aflat într-omaºinã BMW, a lovit trecãtorii aflaþi pe trotuar, unde maºinasa s-a ºi oprit. NEW YORK-Consiliul de Securitate aprelungit luni cu un an mandatul Forþei Internaþionalede Asistenþã pentru Securitate (ISAF), sub comanda-ment NATO, din Afganistan, declarându-se preocupat depierderile civile cauzate de luptele împotriva talibanilor,relateazã AFP. În Rezoluþia 1.833, adoptatã în unanimitatede cei 15 membri, Consiliul de Securitate reînnoieºte man-datul ISAF pânã la 12 octombrie 2009. "Conºtient de pro-blemele grave pe care le presupune acþiunea condusã pentrua reacþiona" la ameninþãrile "talibanilor, al-Qaida ºi ale altorgrupãri extremiste", Consiliul se declarã "preocupat denumãrul mare de victime (...) în rândul populaþiei civile".

LONDRA-Poliþia britanicã a demarat o anchetãprivind o posibilã tentativã de incendiu criminalîmpotriva ambasadei Iranului la Londra, a anunþat servi-ciul de poliþie, citat de AFP. Incendiul nu s-a soldat cu vic-time, a precizat poliþia metropolitanã din Londra, dar o uºã aambasadei a fost avariatã, iar pagube au fost înregistrate ºiîn împrejurimile reprezentanþei. Conform primelor con-statãri, un cocteil molotov sau un dispozitiv similar ar fi laoriginea acestei tentative de incendiere. PARIS-Senatulfrancez a aprobat menþinerea trupelor franceze înAfganistan, dupã ce aceastã mãsurã fusese aprobatã ºi deAdunarea Naþionalã, Camera inferioarã a Parlamentului,relateazã AFP. Menþinerea trupelor a fost aprobatã în Senatcu 209 voturi pentru ºi 119 împotrivã. Majoritatea constitu-itã de formaþiunea UMP, de dreapta, care se aflã la putere,centriºtii ºi radicalii de stânga au votat pentru, deºisocialiºtii, comuniºtii ºi ecologiºtii au votat împotriva aces-tei mãsuri. În cadrul Adunãrii Naþionale, menþinerea trupelora fost aprobatã cu o amplã majoritate, 343 de parlamentarivotând pentru ºi 210 împotrivã. (S.R.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: [email protected]; [email protected]

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate subsemnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în

vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

CCOOPPYYRRIIGGHHTT:: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþiinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

Secretariat tehnic de redacþie

PPlltt..mmaajj.. MMaarriinn MMiittrrooiiiinntt.. 00111122

RedactoriSSgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64408C18/2008

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

Batalionul 116 Logistic

Logistica în teren ºi pe caiete

Miercuri, 24 septembrie, în prezenþaSecretarului de stat Georgeta Ionescu ºi aºefului Statului Major al Forþelor Te-restre, general-locotenent dr. TeodorFrunzeti au avut loc manifestãrile dedi-cate aniversãrii a 40 de ani de la înfi-inþarea Brigãzii 282 Infanterie Mecan-

izatã “Unirea Princi-patelor” din Focºani.Cu acest prilej,Drapelul de luptã almarii unitãþi a fostdecorat, prin decretal preºedinteluiRomâniei, cuOrdinul „VirtuteaMilitarã cu însemnede pace în grad deCavaler” ºi s-a ofici-at o slujbã religioasã,c e r e m o n i a l u lîncheindu-se cu defi-larea personaluluidin Brigada 282Infanterie Mecaniza-

tã ºi a tehnicii din dotare. De asemenea,a fost dezvelitã o placã aniversarã cuprilejul împlinirii a 40 de ani de la înfi-inþare. Brigada 282 Mecanizatã „UnireaPrincipatelor” este continuatoareatradiþiilor militare ale Regimentului 10

Dorobanþi „PUTNA” ºi Regimentului282 Mecanizat. Începând cu data de15.01.2001, Brigada 282 Mecanizatã„Unirea Principatelor” a fost nominaliza-tã ca mare unitate tacticã din structuraForþelor Active ºi a început programul deoperaþionalizare structuralã ºi acþionalã.Militari, subunitãþi ºi unitãþi din com-punerea Brigãzii 282 Infanterie Mecan-izatã “Unirea Principatelor” au participatla misiuni de menþinere a pãcii în teatrelede operaþii din Balcanii de vest, Irak ºiAfganistan. De asemenea, brigada a par-ticipat la exerciþii interne ºi inter-naþionale: Cooperative Determination’99, Carpathian Express 2000, 2001,Smârdan 2002, Wise Fox 2004, DEMEX2005, ROMEX 2006, ROUEX ’07, MIL-REX ’07, Prometheus ’99–Grecia, AmberHope ’99, Peace Shield ’99 ºi ’03, Peace-ful Star ’00, Cooperative Determination’01, Cooperative Nugget ’02, PEACESHIELD 2003, EUROASIAN 2004,RAPID TRIDENT 2007. (S.R.)

Vineri, 26 septembrie, începând cu ora11.00, în prezenþa secretarului de statGeorgeta Ionescu ºi a altor oficialitãþi dincadrul ministerului apãrãrii s-audesfãºurat manifestãrile dedicateîmplinirii a 40 de ani de la înfiinþareaBatalionului 528 Cercetare „Vlad Þepeº”din Brãila. Cu acest prilej, batalionul aprimit Emblema de Onoare a StatuluiMajor al Forþelor Terestre, au fost înmâ-nate medalii jubiliare ºi insigne ºi s-a ofi-ciat o slujbã religioasã. Ceremonialul s-aîncheiat cu defilarea personalului dinBatalionul 528 Cercetare „Vlad Þepeº” ºia tehnicii din dotare, precum ºi cuprezentarea unor exerciþii demonstrative.Batalionul 528 Cercetare, dislocat la Brãi-la, a fost înfiinþat la 1 octombrie 1968, caunitate subordonatã Diviziei 67 Meca-

nizate. Începând cu luna iunie a anu-lui 2000, batalionul a intrat în com-punerea Corpului 10 Armatã, iar dinaprilie 2003, în cea a Corpului 1Armatã, perioade în care a continuatprocesul de profesionalizare. În cei40 de ani de existenþã, în aceastã uni-tate s-au instruit peste 4.000 de tineriîn diferite specialitãþi militare, iarprincipalele obiective ale pregãtiriis-au axat pe însuºirea ºi dezvoltareamodalitãþilor de procurare a datelor ºiinformaþiilor despre inamic ºi trans-miterea acestora, în timp oportun,comandanþilor. Militarii din batalion audesfãºurat o serie de misiuni sub egidaONU, în Etiopia, Eritreea ºi Congo, iar înultimii ani au executat, în teatrele de ope-raþii în care Armata României este prezen-

tã, misiuni de menþinere a pãcii(patrulãriîn zona de responsabilitate, culegere deinformaþii).

Sergent-majorRadu SÃCÃREA

Brigada 282 Infanterie Mecanizatã “Unirea Principatelor”

CCoonntt iinnuuaattooaarree ddee ttrraaddii þþ ii ii mmii ll ii ttaarree

Batalionul 528 Cercetare “Vlad Þepeº”

Ochi i º i urechi le comandantului

Vizi ta delegaþ ie i germane

Una dintre misiunile desfãºurate de cãtre Rechinii albii înTeatrul de Operaþii din Irak sunt tragerile de iluminare execu-tate în sprijinul partenerilor de coaliþie. La prima vedere, pare afi o activitate obiºnuitã, aceasta fiind valabilã pentru cei neiniþi-aþi în domeniu, însã, pentru cei care executã acest gen detragere, precizia este factorul determinant.

Artileriºtii de la infanterie Întunericul vine mai repede aici, în Irak, decât în þarã. Ceea

ce, într-un anume fel, avantajeazã plutonul de aruncãtoarecomandat de locotenentul Gheorghiþã COMAN. Misiuneaprimitã din partea statului major al batalionului precizeazã cãsubunitatea de aruncãtoare, începând cu o anumitã orã,va exe-cuta o tragere de iluminare periodicã.

Adunaþi lângã transportoarele pe care au dispuse aruncã-toarele, artileriºtii de la infanterie îºi fac ultimele verificãriînaintea deplasãrii cãtre poziþia de tragere. Lângã ei, locþiitorulcomandantului de companie, cãpitanul Cãtãlin ANTON îiurmãreºte cu atenþie cum se pregãtesc pentru marº. Cu doi aniîn urmã, în Afganistan, aflat la comanda unei subunitãþi deacelaºi gen, a trãit aceleaºi momente pe care le trãieºte actualulcomandant de pluton.

Rând pe rând, trans-portoarele pãrãsesc locul deparcare. Primul transportoreste condus de cãtre

mecanicul-conductor, plutonierul-major Valentin PRUTEANU.În dreapta lui se aflã comandantul de pluton, care þine legãturacu celelalte transportoare prin radio. Deplasarea se face cuviteza stabilitã cu care se circulã prin Camp Adder ºi care esteinscripþionatã pe panouri aflate la intersecþii.

Se ajunge în raionul unde se va executa tragerea. Fiecaretransportor îºi ocupã poziþia de tragere. Aici, servanþii de lafiecare piesã pun aruncãtorul în poziþia pentru luptã pe platfor-ma mobilã a transportorului. Este pus în staþie ºi goniometrulbusolã cu ajutorul cãruia se fac mãsurãtori pe aruncãtoare pen-tru îndreptarea acestora pe obiective.

La fiecare aruncãtor se pregãteºte muniþia pentru tragere.Pe focoasele cu care sunt echipate bombele de aruncãtor seînregistreazã gradaþiunea corespunzãtoare spargerii acestora petraiectorie. Plutonierul Claudiu MACOVEI, ajutat de caporalulMarian ÞIPU ochitor ºi caporalul Dionisie MANOLACHE,încãrcãtor aºazã cu grijã bombele lângã aruncãtor. Pe rând,comandanþii de aruncãtoare raporteazã cã sunt gata pentrutragere. Se aºteaptã ora stabilitã pentru deschiderea focului.

O bombã la 30 de secunde, foc!În aºteptarea comenzii în vederea începerii tragerii, con-

stãnþenii ridicã privirile cãtre cerul întunecat al Irakului. Dintr-un transportor se face auzitã o remarcã : «Aici ºi luna aratã alt-fel, nu ca la noi la Topraisar».

Acele ceasului comandantului de pluton indicã ora stabilitãpentru începerea misiunii de iluminare. Ofiþerul transmitecomanda în poziþia de tragere pe care o încheie ordonând: “Obombã la 30 de secunde foc!”.

Bombele pleacã pe þeavã. În urma lor, flãcãrile puternicerezultate în urma arderii încãrcãturii de azvârlire lumineazãpentru scurt timp poziþiile de tragere. Odatã ajunse în punctulde spargere, focoasele iniþiazã încãrcãturile ºi, dintro-datã, înnoaptea irakianã se face luminã. Pe sute de metri, totul se vedeca în palmã timp de zeci de secunde. La 100 de metri deasuprasolului, luminile se sting instantaneu. Este mãsura de protecþiepe care artileriºtii au luat-o în vederea protejãrii solului ºievitãrii producerii aprinderii vegetaþiei uscate din zonã.

Misiunea de ilu-minare se încheie.Aruncãtoarele sunt puseîn poziþia de marº. Plu-tonul porneºte în marºcãtre Camp Dracula.Acolo unde, pentru încãcinci luni, vor vedeanoapte de noapte luna depe cerul Irakului.

În a doua decadã a lunii septembrie, în garnizoana Pre-deal s-a desfãºurat „Ziua Distinºilor Vizitatori” în cadrulexerciþiului „Romanian Express 08”.

Alãturi de gazde, ofiþerii, subofiþerii ºi gradaþii voluntari aiBatalionului 21 Vânãtori de Munte, au participat ataºatul mili-

tar britanic,colonelul NigelMOORE, ºefulDirecþiei Doc-trinã ºi Instrucþiea Statului Majoral Forþelor Te-restre, generalulmaior Nicolae N.R O M A N ,colonelul MihailNICOLESCU dela Divizia 1Infanterie „Daci-ca”, specialiºti

din Brigada 2 Vânãtori de Munte, ziariºti, militari ºi civili.Exerciþiul „Romanian Express 08” desfãºurat în Cheile

Râºnoavei a impresionat asistenþa prin dinamicã, prininteligenþa scenariilor concepute de cãtre statul major al unitãþiide vânãtori de munte, Batalionul 21 Vânãtori de Munte, prinînþelegerea corectã a procedurilor de lucru NATO ce s-auregãsit în comenzile, manevrele ºi rezolvãrile momentelor tac-tice, de cãtre subunitãþile specializate în acþiunile montane.

Conducãtorul exerciþiului, maiorul James BOLTON a coor-donat acþiunile forþelor participante, care, în prima parte, auefectuat „Asaltul unui cuib de mitraliere”. Au dezvoltat ofensi-va într-o porþiune de teren greu accesibilã, beneficiind ºi deindicaþiile metodice, primite oportun de la instructorul sergentWAIT. Acesta avea o mare experienþã în domeniu, dobânditã înteatrele de operaþii.

El a urmãrit îndeaproape ca fiecare militar sã înainteze spri-jinându-se cu foc unul pe celãlalt. Totodatã, instructorul lespunea ce au greºit ºi unde. Din partea britanicilor a participatCompania 6 Raiffle.

Un alt moment al exerciþiului s-a desfãºurat în cadrul „Ate-lierului de cãþãrare liberã”, unde, alpinismul, o îndeletnicire cuperenitate a vânãtorilor de munte, a stârnit emoþiile invitaþilor,mai ales atunci când, pe stânca goalã ca un vultur pleºuv, auapãrut zeci de pitoane fixate cu mãiestrie ce aveau sã suportefirele cordelinelor. Exerciþiul de alpinism a cuprins patru etape– cãþãrare liberã, traversarea unei bârne suspendate ºi rapel.

A urmat apoi un exerciþiu de supravieþuire, la fel de intere-sant ca ºi cel de alpinism, condus de cãpitanul Manly TONY,expert în supravieþuirea în junglã.

La standul de supravieþuire, militarii britanici, printre care

existau ºi rezerviºti, au demonstrat cã stãpânesc cu mãiestriepunerea de capcane pentru diferite animale, aprinderea foculuiºi pregãtirea hranei, în condiþii vitrege, specifice zonelor aride,sãlbatice.

Ultima parte a activitãþii a constituit-o executarea tragerii cumuniþie de rãzboi. Aceastã fazã a fost ºi un veritabil schimb deexperienþã. Fiecare a tras cu armele celuilalt. Armamentul

folosit a fost de provenienþã diferitã: britanicã ºi româneascã.Participanþii au constituit grupe mixte care s-au rotit. Exe-

cutanþii au dovedit seriozitate ºi profesionalism pe mãsura exi-genþelor celor care i-au pregãtit, instructorii lor fiind foartebuni, formaþi pe parcursul a 2-3 ani, în ºcoli de subofiþeri, cãliþiapoi în misiunile de menþinere a pãcii, efectuate în Irak ºiAfganistan.

Aºa cum sublinia cãpitanul Ciprian PANGA, responsabil cuexerciþiul de tragere, executarea focului la munte are particular-itãþi, atât în ceea ce presupun regulile de tragere, dar, mai mult,atunci când apare în ecuaþie vânãtorul de munte; datele proble-mei transformã totul într-un spectacol inedit, realizat cu artã,precizie ºi mãiestrie.

Într-adevãr, predelenii au excelat prin pre-cizie, prin ºtiinþa de a þine sub control reculul ºitraiectoria nervoasã. Acuitatea lor vizualã pen-tru a intui configuraþia câmpului de luptã,descoperirea imediatã a obiectivelor, deter-minarea cu precizie de cãtre trãgãtori a dis-tanþelor, fixarea înãlþãtoarelor la gradaþiilecorecte s-au strâns în corola succeselor deinvidiat.

Însã, pentru a valorifica mai bine informaþi-ile prezentate ºi a vã crea o imagine cât maiexactã despre complexitatea ºi impactul exer-ciþiului „Romanian Express 08”, vã propun sãrealizaþi un dialog interior, care sã înceapã cuprofesionalismul, cu forþa trupului ºi cu spirituleducat al vânãtorilor predeleni. Realitatea dinpoligonul Cheia, cea din Cheile Râºnoaveipoate fi un argument pentru credinþa cã, indife-rent de loc, timp ºi stare a vremii, cei ce ºtiumulte ºi stãpânesc profesia pot arãta oriundeceea ce pot.

La Predeal, de „Ziua Distinºilor Vizitatori”,într-un exerciþiu cu imagine internaþionalã, vânãtorii de munteau creat o pãdure de virtute, au arãtat cã sunt talentaþi, demon-strând încredere în forþele lor.

Daniela ÞÃRUªI

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 18 (252) din 30 septembrie 2008 Pagina 3

Alpinismul - mãiestr ie , curaj , v ir tute

Lumini în noaptea irakianã

Aici, în Teatrul de Operaþii din Irak, îl vedem înfiecare zi în fruntea celor pe care îi comandã. Alã-turi de ei participã la misiuni sau îºi petrece tim-

pul necesar pentru recuperare. Împreunã, locotenentul ºiplutonul lui fac o echipã puternicã

Puº t iu lEste searã. Valul nãucitor de cãldurã, de peste zi, începe sã

se piardã în negura întunericului ce se lasã peste Camp Dracu-la. În cortul unde cei din plutonul unu fac pregãtirea misiunii,maiorul Liviu Dinu (ofiþer din statul major) le face precizãriprivind desfãºurarea activitãþilor de a doua zi. „În cursul zileide mâine veþi executa o misiune de patrulare combinatã cu unade sprijinire a echipei CIMIC a batalionului, care se va deplasaîn aria de responsabilitate în vederea acordãrii de ajutoarel o c a l n i -cilor dinz o n ã ” .S t a t -major is-tul estedirect ºila obiect.E x p e -r i e n þ aa c u m u -latã înA f g a -nistan îºi spune cuvântul. În încheiere, predã activitateacomandantului de pluton. De pe bãncile de lemn, din mijloculparticipanþilor, se ridicã un tinerel cu pãrul blond care seîndreaptã cãtre hartã. Toatã subunitatea este cu ochii pe el. Estecomandantul lor de pluton, locotenentul Valentin Priciu.Puºtiul, aºa cum îl alintã plutonul, le dã ultimele ordine pentrumisiunea de a doua zi. La finalul pregãtirii, sub comandacomandanþilor de grupe, plutonierii Dan Popa, Sorin Asanacheºi sergentul Ionuþ Mocanu, militarii pornesc cãtre locul unde auparcatã tehnica în vederea efectuãrii ultimelor pregãtiri. Misi-unea va începe dis-de-dimineaþã. Totul se face repede ºi cu pre-cizie. Au deja o lunã de când au ajuns în Irak.

Pregãtirile se încheie. Fiecare se îndreaptã cãtre loculunde este cazat, pentru a profita de timpul pe care îl mai au la

dispoziþie pentru a se relaxa ºi odihni. Sanitarul plutonuluicaporalul Dãnuþ Bãrãceanu, un abonat la cursele de maraton pecare militarii militari americani le organizeazã periodic în bazãîºi verificã þinuta sportivã. În zilele urmãtoare va participa la oaltã competiþie sportivã. Aflaþi la o masã în faþa unui joc depuzzel, caporalii Daniel Mistreanu ºi Viorel Albu reconstituiebãtãlia navalã de la Trafalgar. În curând, ceasul aratã ora pen-tru stingere. La plutonul Unu se face liniºte.

Umãr l ângã umãrÎn dormitoarele unde se odihnesc cei de la Unu, ceasurile

încep sã sune deºteptarea. Fiecare într-o liniºte absolutã sepregãteºte pentru misiune. Înainte de a pãrãsi dormitorul,locotenentul se opreºte în faþa unor fotografii lipite pe pereteledin dreptul patului sãu. Din ele îi zâmbeºte o tânãrã ºi frumoasãdoamnã îmbrãcatã în rochie de mireasã. Este soþia lui, în lunamai a acestui an au fãcut nunta. Cu vesta antiglonþ pe el, avândpuºca automatã într-o mânã ºi casca într-alta, ofiþerul îi trans-mite un sãrut. Din fotografii, soþia îi surâde cu dragoste, încu-rajator.

Aflaþi la locul de fumat, militarii îºi aºteaptã liderul. Devoie, pornesc cãtre locul unde au parcatã tehnica de luptã.Pregãtite de cu searã, Humvee-urile îi aºteaptã gata pentrumarº. Echipa CIMIC (Cooperare Civili Militari) este ºi ea gatade misiune. Preotul batalionului, locotenentul Dragoº Ciobanuoficiazã slujba înaintea plecãrii în misiune. Umãr lângã umãrcei de la Unu ascultã cuvintele preotului.

Sunt pornite motoarele concomitent cu verificarea legã-turilor radio. Pe rând, fiecare ºef de maºinã raporteazã cã estegata pentru misiune. La ora stabilitã plutonul se pune înmiºcare. Distanþa dintre bazã ºi locul stabilit unde echipaCIMIC trebuie sã ajungã este parcursã într-un timp foarte scurtdatoritã tehnici de luptã performante ºi abilitãþilor ºoferilor.

La ordinul comandantului de pluton, patrula pãrãseºteºoseaua ºi se înscrie pe un drum de pãmânt având ca þintã unimens cort care are alãturi de el o stânã de oi. Plutonul seopreºte, în întâmpinarea militarilor vine capul familiei înconju-rat de foarte mulþi copii. Echipa CIMIC îºi intrã în atribuþii,este realizat dialogul cu localnicul. I se aduce la cunoºtinþã cãmilitarii români au aflat cã în aceastã perioadã este sãrbãtoareaRamadanului ºi cã, în conformitate cu tradiþia localã au venit sãle aducã daruri.

Din remorcile tractate de Humvee-uri sunt descãrcatepachete cu alimente, dulciuri ºi jucãrii pentru copii. Cei din plu-tonul lui Priciu dau o mânã de ajutor la descãrcatul acestora.Copiii îi înconjoarã imediat pe români care scot din pachetejucãrii ºi dulciuri ºi le oferã acestora.

Se porneºte din nou la drum, având ca ºofer pe sergentulmajor Ionel Lipovanu, în turela de la mitralierã pe soldatulVasile Vartolomei ºi ca transmisionist pe caporalul MarianStoian. Humvee-ul comandantului de pluton se îndreaptã cãtreun grup de corturi din care le vine în întâmpinare femei ºi copii.Îmbrãcate în negru, având feþele bãtute de vânturile ºi prafuldin câmpiile irakiene, þinându-ºi de mânã copiii primesc aju-toarele oferite de constãnþeni. Aflat în mijlocul plutonului,locotenentul urmãreºte cu atenþie activitatea ce se desfãºoarã. Oprivire cãtre cei care ajutã echipa CIMIC, o alta cãtre militariicare fac siguranþa zonei unde se staþioneazã.

Mis iunea de pa t ru la reActivitatea celor de la CIMIC se încheie. Pentru plutonul

unu începe cea de-a doua misiune, aceea de a patrula pe o calede comunicaþie din aria de responsabilitate a batalionului.Având afiºatã pe ecranul calculatorului de la bordul maºinii deluptã harta cu traseul ce trebuie parcurs, ofiþerul stabileºtecoordonatele viitoarei etape de marº.

Drumul stabilit nu este uºor de strãbãtut. Este plin de hâr-toape. Deplasarea se face pe lângã canale de irigaþii ºi ºanþuripline cu petrol. Este strãbãtut un câmp plin cu fiare vechi, zeciºi zeci de carcase care poartã pe ele amprenta rãzboiului zac înaºteptarea unui cuptor care sã le topeascã. Militarii aflaþi înturelele de la mitraliere sunt cu ochii în patru. De spiritul lor deobservaþie depinde viaþa celorlalþi. Cu excepþia ºoferilor careprivesc în faþã, fiecare militar studiazã terenul.

Mobilitatea maºinilor de luptã permite plutonului sãavanseze cu rapiditate pe terenul accidentat. Se ajunge din noupe ºosea. În depãrtare se vede zigguratul de la Ur. Plutonul seînscrie pe ruta care îl duce cãtre bazã. Destinaþia finalã, campulromânilor. Acesta este vizibil de la depãrtare datoritãsteguleþelor tricolore care fluturã în vârfurile antenelor de latehnica de luptã.

Misiunea se încheie. Prin staþia radio comandantul de plu-ton raporteazã încheierea misiunii. Porneºte cu întreg plutonulcãtre locul unde sunt cazaþi la fel cum au pornit ºi la începutulmisiunii, locotenentul ºi plutonul lui, umãr lângã umãr.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

L o c o t e n e n t u l º i p l u t o n u l l u i

Pagina 4

CMYK

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 18 (252) din 30 septembrie 2008

În data de 21 august 2008, Batalionul 341Infanterie a preluat oficial misiunea înTeatrul de Operaþii din Irak. De atunci ºi

pânã în prezent militarii constãnþeni audesfãºurat o gamã largã de activitãþi. Asupramodului cum sa desfãºurat prima lunã de mi-siune, am stat de vorbã cu comandantulrechinilor albi, locotenent-colonelul doctorVasile VREME.

– Pe 21 sep-tembrie a.c., s-aîmplinit o lunãde când bata-lionul ºi-aînceput misi-unea?

– Oficial, putemvorbi de 21 august,când, în urma transferului de autoritate, am trecut laîndeplinirea misiunii primite. Dar, data care marcheazãsosirea noastrã în aceastã zonã este cea de 12 august.Atunci, primul detaºament de militari din compunereabatalionului a ajuns în Camp Dracula.

– Ce activitãþi au fost desfãºurate pe par-cursul acestei prime luni de misiune?

– Luate într-o ordine cronologicã, activitãþile auconstat în introducerea în teatru a personalului ºi mate-rialelor, o activitate complexã ºi care a fost realizatã încadrul unui trinom, Comandamentul OperaþionalÎntrunit, Batalionul 341 Infanterie, ºi Forþele AerieneRomâne. A urmat preluarea patrimoniului, o activitatedeosebit de laborioasã. S-a continuat cu predarea-pri-mirea misiunilor de la Batalionul 151 Infanterie ºi exe-cutarea de recunoaºteri. Toate acestea s-au finalizatpânã la data de 21 august. Ulterior, ele au fost comple-tate de noi recunoaºteri cu privire la extinderea ariei deresponsabilitate.

Este cunoscut faptul cã, pe timpul participãrii noas-tre la Operaþia Iraqi Freedom, batalionul este integratBrigãzii 4 Cavalerie/ SUA. Aºadar, am desfãºurat oserie de întâlniri de cunoaºtere reciprocã ºi am partici-

pat la diferite activitãþi în comun, cu militarii ameri-cani. Exemplificativ în acest sens, a fost vizita de infor-mare a colonelului Philip Battaglia, comandantulbrigãzii, fãcutã la batalion în data de 10 septembrie.

Tot pe parcursul acestei luni, am avut o serie deîntâlniri cu liderii cei mai importanþi ai comunitãþilorlocale din provincia Dhi Qar. Discuþiile cu aceºtia auavut ca puncte de plecare, informarea acestora asupraprezenþei noastre în zonã ºi continuarea proiectelorCIMIC începute, precum ºi dezvoltarea altora. Aici aºdori sã mai fac o precizare. În fiecare sãptãmânã ne-amdeplasat în teren unde am oferit ajutoare populaþiei dinaria de responsabilitate. Ajutoarele au constat în arti-cole de îmbrãcãminte, jucãrii ºi produse alimentare.Toate acestea au fost strânse din þarã pe timpulpregãtirii pentru misiune. Toþi militarii batalionului aucontribuit benevol la aceastã activitate de întrajutorare.Profit ca, pe aceastã cale, sã le mulþumesc, încã o datã,pentru înþelegerea ºi spiritul umanitar de care au datdovadã.

– Din ce am dedus, aria de responsabilitate abatalionului este cu mult mai mare la aceastãdatã faþã de cea avutã de militarii ieºeni?

- În urma retragerii batalionului australian, s-a luathotãrârea ca aria lor de responsabilitate sã ne fie repar-tizatã nouã. Este foarte adevãrat cã aceastã decizie nemãreºte volumul de activitate ºi aria de care rãspun-dem. Dar, toate acestea luate la un loc, nu fac decât sãdemonstreze, de fapt, încrederea pe care parteneriinoºtri de coaliþie o au în militarii români.

– Tehnica din dotare va face faþã acestor noisolicitãri?

În acest momentacþionãm pentruîndeplinirea misiu-nilor, atât pe TAB,cât ºi pe Humvee.Sperãm ca într-unviitor apropiat sãavem încadrareacompletã pe acestemaºini de luptã mul-tirol, de fabricaþieamericanã care dis-pun de o mare mobi-

litate ºi de protecþia suplimentarã datã de blindaj. Exactde ceea ce avem noi nevoie. Nu þin neapãrat sã scot înevidenþã valoarea Humvee-ului. Sunt ofiþer de infan-terie din anul 1988 ºi acord în continuare credibilitatetransportorului, dar aici, în Irak, în actualele condiþiiraportate la climã ºi relief, mentenanþa transportoarelorse face cu mare greutate. Odatã finalizatã încadrarea peHumvee, atât noi, cât ºi cei care ne vor înlocui, vorputea desfãºura misiunile în condiþii mult mai bune.Mentenanþa acestora este executatã de personalul despecialitate american.

– Cum se realizeazã recuperarea fizicã ºipsihicã a militarilor dupã efectuarea unei mi-siuni?

- Valoarea acestui batalion este datã de cãtre mili-tarii din compunerea sa, dar, e adevãrat, nu poþiîndeplinii o misiune cu oameni care sunt obosiþi sauaflaþi sub stres. Recuperarea lor este una dintresarcinile cotidiene, atât ale mele, cât ºi ale celor care auresponsabilitãþi în acest sens. Toþi militarii beneficiazãde condiþii de cazare ºi hrãnire care sunt de bunã cali-tate. În timpul liber, pe care îl au la dispoziþie, se mergela sala de sport, la cea de Internet, sunt organizate com-petiþii sportive - la care participã ºi militari americani.Permanent, medicul, psihologul, preotul militar se aflãprintre militari, acordând asistenþã de specialitate acolounde este nevoie.

– Ce mesaj aveþi pentru cei din þarã?–Este adevãrat cã a început sã ne fie dor de þarã ºi

de cei dragi. Dacã ei se gândesc la noi, le transmitemcã ºi noi facem acelaºi lucru. Sã stea liniºtiþi în privinþa

noastrã, noi, cu toþii, suntembine sãnãtoºi. Ei sã aibã rãb-dare cã aºa cum a trecutprima lunã vor trece ºi cele-lalte. În permanenþã suntemconectaþi la realitatea dinþarã prin sistemul de televi-ziune cu circuit închis acce-sibil militarilor din batalion.Sãptãmânal prin corespon-denþele radio sau cele scrisepot afla informaþii desprenoi. Sperãm sã le oferimnumai veºti bune, cum defapt ei ºi aºteaptã.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Iniþiativa secþiei instrucþie dincomandamentul Diviziei 1 Infanterie„Dacica” s-a înscris la cote de inedit.Planificarea, organizarea ºidesfãºurarea convocãrii metodice depregãtire a comandanþilor de companiidin marile unitãþi ºi unitãþile subordo-nate s-a modelat pe tiparul nevoii deperformanþã, de stimulare a mituluifacilitãþii ºi de înþelegere a dinamiciiîntr-un câmp de luptã diferit de cel dinvremea strãbunilor.

S-au purtat dezbateri serioase petema pregãtirii ºi instrucþiei, încondiþiile în care gãsirea soluþiilorconteazã mai mult decât primirea de-agata a resurselor. Au fost recunoscuteslãbiciunile unor comandanþi de com-panie în planificarea standardelor depregãtire a colectivelor mici. Dupãstatistici, stãm bine. Când evaluãmrealitatea pe teren, devenim pasionaþide întrebãri retorice. Adevãrul esteundeva la mijloc. La comanda sub-unitãþilor vin sublocotenenþi ºi locote-nenþi formaþi prin filiera directã, dar ºiprin cea indirectã. Sistemul deînvãþãmânt militar are ca dominantedisciplinele ultramediatizate ºi în po-ziþia de aºteptare pe cele de condu-cere, metodicã ºi practicã în domeniulconducerii trupelor. Micii comandanþide subunitãþi din instituþiile deînvãþãmânt sunt formaþi tot înamfiteatrele universitare ºi nu au tan-genþã cu realitãþile din teritoriu. Nuvreau sã reamintesc de paradoxul pe-dagogiei lui Pestalozzi, dar chiar nu sepoate sã îi spui altuia ceea ce nici tunu ºtii.

Lipsit de eleganþã spiritualã ar fimodul de a gândi cã ºcoala oferã

pachete educaþionale complete. Dinnefericire, ºcoala creeazã orizonturilargi, faciliteazã accesul cãtreadâncimea profesiunii, dar nu poate sãdicteze particularitãþile. Deprinderilese formeazã în procesul instrucþieiadevãrate. Sunt reticent la ideea,potrivit cãreia, doar profesorul con-teazã în actul educaþiei. Receptorul,elevul sau micul ofiþer îºi decide pro-priul construct personal. Dacã doreºtesã aibã inspiraþie, capacitate decuprindere ºi voinþã pentru actuldecizional, atunci aºa i se va întipãriîn subconºtient ºi vor putea fi explo-rate la nevoie.

Poate s-a uitat faptul cã cele maisolicitate funcþii în armatã sunt cele decomandant de companie ºi ºef de statmajor, pentru a doua, nu conteazãmãrimea eºalonului.

Ce ar trebui mai mult decât sã ieºiîn teren cu tehnicã de luptã, cu efec-tive, cu gestiuni ºi cu multiple misiunide execuþie? Ca ºef de stat major,dupã doar 22 de regulamente învigoare, þi se adunã peste 300 deatribuþii. Regretabilã rãmâne mentali-tatea în care conteazã, cicã, din cele300 de rãspunderi doar douã. Disci-plina ºi serviciul de pazã. Am încercatsã surprind argumentele care stau laoriginea letargiei în procesul deinstrucþie. Conteazã individul, dar ºimediul în care se formeazã. Cu altecuvinte, avem nevoie de specialiºticare sã formeze specialiºti. Unde îiputem gãsi? Peste tot, dacã vrem sãfacem aºa ceva. Dacã nu, vom credeîn continuare cã cedarea lupteiînseamnã atrofierea geniului. Cui îi vaconveni? (C.D.C.)

CCâânndd nnuu eexxiissttãã lluuppttãã,, nnuu eexxiissttãã ggeenniiuu

Proverbul cu cine nu munceºte, nugreºeºte s-ar putea reformula. Sã spunemcã atunci când nu trãieºti nu faci pãcate.Cât o fi adevãr sau fabulaþie? Încerc sãilustrez autenticitatea adagiului printr-unexemplu pe care îl ºtiu foarte bine. Uncoleg mai mic în promoþie a optat latinereþe pentru o garnizoanã interesantã caviaþã socialã ºi culturalã. S-a legat de glieprin oficierea la casa cãsãtoriilor cu o fatãdin zonã, ºi-a multiplicat sistemulrelaþional în ambele variante (militarã ºisocialã), dupã care ºi-a lansat intenþiapentru preocupãri cu tentã profesionalã.Sã nu vã imaginaþi cã a început sã conjugeverbul „a munci” la indicativ prezent sauviitor. Nu. ªi-a reamintit de romanul„Ciocoii vechi ºi noi” al lui Nicolae Fi-limon. A studiat mult portretul arivistuluiDinu Pãturicã. Pânã la imitaþia perfectã, adurat puþin. La comanda subunitãþii (plu-ton companie), a stat câteva luni. O tre-cere pe la un birou din comandament s-alãsat ºi cu o diplomã de absolvire a câtor-va cursuri militare. La gradul de cãpitan aajuns exact ca Fãt-Frumos. Într-un an câtalþii în opt. Adevãrul este cã se avea binecu Shakespeare ºi Walt Whitman, o relaþiecare nu a rãmas deloc neprofitabilã. Fãrãprea multe stanaguri sau baze de date,camaradul a ajuns la West Point.

ªi-a impresionat colaboratorii prin artaoratoricã ºi abilitãþile de conducãtor almaºinii de spus „da”. Statutul de ºef depromoþie l-a ridicat mult la bursa de ima-

gine. Locul într-o structurã militarã spe-cialã i-a creat o amnezie de lungã duratã,faþã de cei care au mai fãcut ceva pentruel, atunci când periplurile sale s-auînmulþit în progresie geometricã. Dinpunctul meu de vedere, ofiþerul nu a trãit.Logic, dacã nu a trãit, nici nu a fãcutpãcate. Adicã, nu i-au plecat subordonaþiifraudulos din cazarmã, transportoareleblindate nu ºi-au aburit motoarele pe tim-pul misiunilor îndelungate, niciodatã nu acunoscut febra exigenþelor comisiilor deevaluare. Dar cel mai mult, nu a comandatnimic în legãturã cu efectivele militare.Aa, dacã ne referim strict la ceea ce acomandat ultima datã, sigur vom auzi cã acomandat un whiski, la un restaurant desuperlux, în compania lui Mel Gibson, oria frumoasei Sharon Stone!

La urma urmei, ce am eu împotrivaomului care ºi-a ridicat GPS-ul, gata ori-entat? Nimic personal, ci doar moral.Mâine, respectivul va deveni ºeful multordestine umane, nu-i nevoie sã fie sute. Darsunt de ajuns 20. Pe care, cu siguranþã, îiva conduce dupã bunul-plac. Ne întrebãmde ce discursurile noastre nu ajung laminþile destinatarilor? Poate din cauzã cãnu am trãit. Dacã nu am trãit, nu am fãcutpãcate. Pãcat este doar cã noi nu am avutcurajul sã îl reorientãm pe individ. Maiavem timp. Astãzi, mâine. Cã speranþa…!


Ton ºi monoton

CCâânndd nnuu ttrrããiieeººttii,, nnuu ffaaccii ppããccaattee

“Valoarea batalionului este datã de cãtre militarii din compunerea sa”

Interviu cu locotenent-colonel doctor Vasile VREME, comandantul Batalionului 341 Infanterie «Rechinii albi»

EExxeerrcciiþþiiuull BBAARRIICCAADDAA 0088,, ppllaanniiffiiccaatt ººii pprreeggããttiitt ttiimmpp ddeelluunnii ddee zziillee,, aa ffoosstt eexxeeccuuttaatt îînn nnuummaaii ppaattrruu zziillee uunnddeevvaa...... ssããnnuu ddããmm nnuummee...... BBrraaggaaddiirruu.. TTooaattee eeffeeccttiivveellee ccoommaannddaammeennttuu-lluuii DDiivviizziieeii 11 IInnffaanntteerriiee „„DDAACCIICCAA””,, aallee BBaattaalliioonnuulluuii 330000DDeesseerrvviirree,, aallee RReeggiimmeennttuulluuii 4455 TTrraannssmmiissiiuunnii ººii mmuullþþii aallþþiiiiddiinn aallttee ssttrruuccttuurrii ssuubboorrddoonnaattee ss-aauu ddeeppllaassaatt îînn ttaabbããrrãã ººii aauuîînnccããppuutt îînn zzeeccii ddee ccoorrttuurrii iinnssttaallaattee ssttrraatteeggiicc ssuubb oo ppllaassãã ddeemmaassccaarree ccee ººii-aa îînnddeepplliinniitt ccuu ssuucccceess mmiissiiuunneeaa,, ffeerriinndduu-nnee ddeeoocchhiiii ccuurriiooººiilloorr..

DDee llaa bbuunn îînncceeppuutt,, vvrreeaauu ssãã vvãã ssppuunn ccãã aacceesstt MMAAPPEEXX aallccoommaannddaammeennttuulluuii,, ccaarree aa ccuupprriinnss oo ssuummeeddeenniiee ddee aaccttiivviittããþþiiddee oo iimmppoorrttaannþþãã ccoovvâârrººiittooaarree,, aa iinncclluuss ººii oo ooppeerraaþþiiuunnee„„ssttrriicctt sseeccrreettãã”” –– OOppeerraaþþiiuunneeaa UUNNDDAA DDEE ªªOOCC –– ggâânnddiittãã ººiippuussãã îînn pprraaccttiiccãã ddooaarr ddee mmiinnee.. LLaa ccee ssee rreeffeerrãã eeaa?? EEii bbiinnee,,llaa uunn ssiinngguurr ppuunncctt ddee vveeddeerree,, aall mmeeuu,, aassuupprraa aa ttoott cceeeeaa cceess-aa ppeettrreeccuutt llaa ffiinneellee lluuii sseepptteemmbbrriiee.. EEººaalloonnaattãã ppee mmaaii mmuulltteeeettaappee ssaauu ffaazzee,, UUnnddaa ddee ªªoocc ººii-aa aattiinnss uunniiccuull eeii ssccoopp,, aacceellaaddee aa mmãã ttrreezzii ppee mmiinnee llaa rreeaalliittaattee..

FFaazzaa II –– DDoorrmmiittoorr ddee ttrreeii......mmaarrggaarreettee!!

Pentru mine, pentru cã doar în numele meu vorbesc, afost prima experienþã de acest gen în calitate de worker,adicã de om de rând, adicã de rotiþã într-un angrenaj derotiþe, eu fiind aproape cea mai neînsemnatã. Adevãrul estecã încã nu am descoperit o rotiþã mai micã decât mine, darnu mi-am pierdut speranþa... Mai caut, mai caut! Ca redac-tor la ziarul „Curierul…”, am participat la zeci de aplicaþii deacest fel, dar numai ca D.V. (a se citi Distinguish Visitor!),ceea ce îmi conferea anumite onoruri atribuite undeva pecovorul roºu ce mi se întindea în faþã. Visul mi s-a spulberatatunci când am deschis ochii ºi m-am lovit de realitate.

Cu un rucsac imens în spate ºi cu douã plase de Metro înmânã (asta pentru cã nu am vrut sã mã incomodeze cumvageamantanul Samsonite, pe care l-am lãsat în vitrina unde îlvãzusem!), în care am înghesuit nici nu vã puteþi închipuicâte lucruri nefolositoare, am ajuns la locul viitoarei bãtãliidintre roºi ºi albaºtri, dupã o scurtã cãlãtorie cu autobuzuldin dotarea comandamentului diviziei. Când am debarcat,i-am mulþumit în gând lui Dumnezeu cã nu am cãrat dupãmine ºi sarea de baie! Tuturor ni s-a explicat rapid unde vommunci, unde vom mânca ºi unde vom dormi. O cãrareºerpuia spre secþiunea dormitoare. Am fugit imediat ºi „ambãtut la poarta marelui sultan”... foaia de cort s-a dat la oparte ºi a lãsat sã transparã cele opt paturi, o sobã cu lemneºi câteva bãncuþe pe care sã ºedem în cazul în care ne lasãgenunchii! La marginea paturilor de fier, erau lipite etichetecu câte douã nume, ale fetelor ce urmau sã doarmã acolo perând. Am uitat sã precizez cã s-a lucrat în ºuturi, adicã în

ture, aºa cã în cort au locuit opt fete ziua ºi opt fete noaptea.Cei care aveau la activ experienþe similare au spus cã noiavem parte acum de o pensiune de trei margarete, în com-paraþie cu ceea ce fuseserã ei obiºnuiþi. Nici nu am mai între-bat despre ce era vorba.

Curiozitatea m-a împins apoi sã vizitez tot ceea ce seputea vizita, pânã la ultimul ungher, în baza permisului ceîmi atârna la gât, inscripþionat cu un numãr. ªi, cum simþulde orientare îmi lipseºte cu desãvârºire, mi-am cãlcat încã odatã pe urme, stabilindu-mi de data asta niºte repere. Spresearã, am zãrit peste copaci, pe direcþia înainte cum mãuitam eu, firma luminoasã de la Carrefour Militari, obiec-tivul turistic de sâmbãtã dimineaþa al bucureºteanului ºi,momentan, singurul reper al civilizaþiei de care eram com-plet izolaþi.

FFaazzaa II II –– SSuubb ii nncc iiddeenn þþaaii nncc iiddeenn ttee lloo rr

Dupã ce am fãcut cunoºtinþã cu noul meu „cort” demuncã, am început încet-încet sã mã dezmeticesc ºi sã intrupe fãgaºul normal al atribuþiunilor de serviciu. Colegii mei,feþe cunoscute, m-au antrenat în diverse activitãþi, menþinân-du-mã astfel pe linia de plutire. La un moment dat, ºeful meune-a adus incidentele, listate frumos pe o foaie A4. O zi ºi onoapte ne-au trebuit sã concepem foaia de luptã, scoasã colorla o imprimantã în doar cinci exemplare. Misiunea noastrãfusese aºadar îndeplinitã. Inspiraþia nu ne-a lipsit pentru cãdecorul adecvat fusese deja realizat, iar provocarea lansatãne-a mobilizat pe toþi.

4 zile, 3 nopþi, 2 ture ºi o misiune clarã au fost cele maiimportante incidente care ne-au guvernat existenþa lângãfortul de lângã ºoseaua de centurã a capitalei, pe care aurulat fãrã încetare tirurile mult prea ocupate cu activitãþimercantile pentru a ne lua seamã.

A fost ºi frig, a fost ºi soare, a fost ºi ploaie... mai alesploaie! Dar nimic nu ne-a împiedicat, pe unii dintre noi, pecei din tura de zi, sã ne trezim la 05:30 în fiecare dimineaþãpentru a ne spãla în naturã, cu apã caldã, la jgheaburile cudestinaþie specialã. Nimic nu se comparã cu mâncarea de la06:30, care, deºi pãrea apetisantã, se încãpãþâna sã intre

printre dinþii încleºtaþi. Mai voioºi ne prezentam la masa deprânz ºi la cea de searã, dupã ce adulmecam de la circa 20de metri de coadã în ºir indian aromele meniului zilnicînscris pe foaia de cort.

Mi-am luat cu mine schimburi ca pentru douã sãptãmâni,completând o listã ca un pomelnic, ce nu mai încãpea pefrigider. Cel mai cald mi-a þinut însã puloverul mozaic ºiscurta cu grade de maior, ambele de împrumut, luate pesemnãturã, de la cea mai bunã prietenã a mea. Veseliacolegelor de cort, a celor opt, a contat cel mai mult, atuncicând ne adunam zgribulite la gura sobei, sã povestimamintiri din copilãrie, de sãptãmâna trecutã, de ieri... Amadormit în fiecare searã înfofolite în sacii de dormit, subdouã pãturi groase de lânã, ignorând pe cât posibil vântul cebãtea afarã ca pe Kilimanjaro ºi generatoarele de luminãcare au mârâit într-una. Ce parfumuri? Ce Roberto Cavalli?Ce Prada? Toate miroseam a fum de lemn de brad, a câineud, dar ºtiam cu certitudine cã nimeni n-a murit de jeg!

FFaazzaa IIIIII –– OOffeerrttãã aannuuaallãã:: 44 zziilleeººii 33 nnooppþþii,, aapprrooaappee ffããrrãã bbaannii!!

Cinci minute mi-au trebuit sã predau lenjeria, sã îmi facbagajul ºi sã urc în autobuz în ziua plecãrii. Atâta eficienþãm-a uimit ºi pe mine! Abia aºteptam sã ajung acasã, sã mãbucur de tehnologia lumii moderne: o baie ºi un televizor.Drumul înapoi a fost la fel de scurt ca ºi la venire, iar noxelecapitalei mi-au invadat plãmânii bucuroºi cã au scãpat desevraj. Am lãsat în urmã Bragadiru, în ideea unei amintiricare, spun unii, peste ceva vreme, va deveni plãcutã.

La urmã de tot, comandantul diviziei ne-a mulþumittuturor pentru efortul susþinut ºi pentru cã statul ALBAS-TRU l-a învins pe cel ROªU. Ca recompensã, ne-a asiguratcã, anual, vom avea parte de un asemenea sejur, probabil înaltã locaþie, dar cu acelaºi scop: eficientizarea comandamen-tului de divizie operaþionalã care trebuie sã facã faþã oricãrorprovocãri.

Cu ocazia acestui exerciþiu, mi-am dat seama de cât delimitatã este natura umanã ºi de câtã nevoie are de celãlalt.Moralul este o minge care, atunci când e cãzutã în teren, îþieste ridicatã la fileu de cel de lângã tine, de cel care te vede,iar lângã mine a fost cine a trebuit.

Cristina FRATU

De aceeaºi partea „Baricadei”

Baricada 08, desfãºuratã în perioada 23-26.09.2008, laBragadiru a fost prima aplicaþie din viaþa mea. M-ampregãtit sufleteºte pentru aceastã ineditã experienþã cu multtimp înainte. Perspectiva de a dormi în cort timp de trei zile,departe de lumea dezlãnþuitã, nu îmi plãcea. În cele dinurmã, teama de necunoscut a fost învinsã, luându-i loc curi-ozitatea.

ªi, pentru cã „timpul nu mai avea rãbdare” cu noi, a sositºi momentul plecãrii. Echipaþi în þinutã corespunzãtoare, amfost îmbarcaþi în autobuzul unitãþii ºi duºi la Bragadiru.

Pe drum, mã tot întrebam dacã voi face faþã situaþiei.Ajunsã la faþa locului, am renunþat la dialogul interior,amânându-l pentru mai târziu, pentru cã eram curioasã sãvãd ce se va întâmpla aici.

Pentru început, am fãcut un tur de recunoaºtere a locu-lui, ocazie cu care am aflat programul de zi cu zi etc.Parafrazându-l pe un mare filosof care spunea cã:”Soli-tudinea m-a înghiþit ca o balenã”, pot afirma cu certitudinecã pe mine m-a copleºit noutatea. Totul era inedit pentrumine: servitul mesei, modul în care ne fãceam toaleta, chiarºi în condiþii atmosferice neprielnice(pe o ploaiemocãneascã), dar, mai ales, dormitul în cort. Spre sur-prinderea mea, am fãcut faþã cu stoicism tuturorprovocãrilor, amintindu-mi zicala: „Tot ce nu te omoarã, teîntãreºte”.

Îmi place sã cred cã, stoicismul de care am dat dovadã,s-a transmis cumva genetic, de la tatãl meu care a fost cadrumilitar. El îmi spunea mereu cã ar fi trebuit sã mã educeîntr-un stil spartan. Recunosc cã, în aceastã nouã experienþãde viaþã, stilul spartan ar fi fost cel mai potrivit.

Daniela ÞÃRUªI

Pe 16 septembrie am poposit înpoligonul Coada Izvorului undes-a desfãºurat Convocarea cu

comandanþii de companie din bata-lioanele subordonate Diviziei 1 Infan-terie „Dacica”. În prezenþa comandan-tului Diviziei 1 Infanterie general-maior Nicolaie DOHOTARIU, coman-danþii de companie ºi-au prezentat rea-lizãrile ºi nerealizãrile pe liniainstrucþiei. Pe lângã problemeleîntâmpinate pe parcursul instrucþiei,aceºtia au ridicat ºi probleme legate detehnica învechitã, depãºitã, dar ºi de

adaptarea echipamentelor la stan-dardele celorlalte armate. Pe liniainstrucþiei au pus accent pe SOPcompaniei, pe lipsa exerciþiilor inter-arme, pe diferenþa dintre PIM faþã departenerii din celelalte armate.Comandantul Diviziei 1 Infanterie le-aascultat realizãrile ºi nerealizãrile ºile-a cerut sã aplice terminologiaînvãþatã la cursuri, realitãþilorromâneºti sã poarte dialog cu subor-donaþii. Le-a cerut acestora ca tematicasã fie cunoscutã ºi exploatatã la maximaºa cum este aceasta.

De aseme-n e a ,comandan-tul Bata-lionului 83L A R O M ,locotenent-co lone lu lF l o r i n e lO B R E J Ale-a cerutsã aplices is temeleproprii dec o n t r o lmanageri-al, sã aibão viziune

asupra instrucþiei subordonaþilor, sãaplice terminologia militarãromâneascã. În încheierea alocuþiuniisale, acesta a subliniat faptul cãinstrucþia este abilitatea de a administratotul în unitatea de timp. Ultimul cuvânt a aparþinut comandan-tului Diviziei 1 Infanterie care le-acerut comandanþilor de companii sãpunã accent pe pregãtirea personalã,sã-ºi asume responsabilitatea, sã tragãtoþi în aceeaºi direcþie, sã se punãaccent pe procesul de planificare.Comandantul Diviziei 1 Infanterie le-areamintit urmãtorul aspect „conducereaeste colectivã, comanda este unicã ºi sãdea un input pentru instrucþie.”La finalul convocãrii toþi participanþiiam asistat la un exerciþiu demonstrativorganizat de cãtre o subunitate dincadrul Batalionului 2 Infanterie ºiBatalionul 83 LAROM, aplaudatã lascenã deschisã de cãtre toþi partici-panþii.

Sergent-majorRadu SÃCÃREA

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 18 (252) din 30 septembrie 2008

OPT DOAMNE ªI TOATE OPT . . . ÎNTR-UN CORT!

VViizziiuunnee aassuupprraa iinnssttrruuccþþ iieeiillaa CCooaaddaa IIzzvvoorruulluuii

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 18 (252) din 30 septembrie 2008Pagina 6

Dupã bãtãlia de la Stalingrad ºi, apoi dela Kursk-Orel în special, forþele sovietice autrecut la o ofensivã pe front larg, deter-minând o amplã miºcare de retragere aforþelor germane din sectorul central ºi desud al frontului rãsãritean, spre Nipru. Înaceste condiþii s-a pus în discuþie ºi ipotezaretragerii ºi evacuãrii forþelor din capul depod Kuban. Din documentele intrate în cir-cuitul ºtiinþific, ca ºi al relatãrilor unor isto-rici de prestigiu, care au avut acces la sursede primã importanþã, rezultã cã, încã de lajumãtatea anului 1943, Hitler ºi MareºalulIon Antonescu au fost în principiu de acordcu evacuarea de urgenþã a capului de podKuban.

Istoricul german Andreas Hillgruberconfirmã ordinul pe care l-a primit mareºalulvon Kleist, comandantul Grupului de armate“A” (armatele 6 ºi 17 germane), în ziua de 4septembrie 1943, referitor la aceastã eva-cuare. Datele apar într-o succesiune realã ºilogicã dacã punem în balanþã ºi faptul cã la5 septembrie a fost transmis marilor unitãþi,germane ºi române, de cãtre comandamentul

Armatei 17 germane, planul de evacuare alcalului de pod Kuban.

Pentru aducerea la îndeplinire a acestuiordin au fost luate mãsurile ºi s-au transmisdispoziþiile privind recunoaºterile, dispozi-tivul operativ, aliniamentele de repliere ºitimpul necesar jocului tactic, plajele deîmbarcare ºi mijloacele la dispoziþiadiverselor eºaloane, protecþia maritimã ºiaerianã etc.

Este de confirmat ºi rãmâne de ºtiut fap-tul cã, prin soluþiile adoptate, pe scara tutu-ror comandamentelor, forþele din capul depod s-au sustras loviturilor principale ina-mice, fãrã ca acestea sã fi intuit manevragermano-românã.

Ultima evacuatã - Divizia 19 infanterie românã

Divizia 19 infanterie românã a fost ulti-ma evacuatã din peninsula Taman. Dupãlupte de apãrare susþinute în poziþiile de pelitoral (12-18 septembrie), în noaptea de18/19, majoritatea unitãþilor au început

decroºarea retrãgându-se,unele din ele în cooperare cuunitãþi din Divizia 4 munteromânã, pe linia “Hagen”(Anapa, Gostagajevskaja - 30km nord-est Anapa).

La 22 septembrie, toateunitãþile diviziei se gãseau peacel aliniament, lupte grelefiind angajate în zonele sud ºiest Anaa. În noaptea de 23/24septembrie, divizia s-a retrasde pe aceastã poziþie ºi prinmarºuri de noapte a parcursdistanþa de aproximativ 80km, instalându-se dindimineaþa de 26 septembrie

pe poziþia denumitã “Micul cap de pod”, si-tuatã la circa 20 km est Taman, cu excepþiaRegimentului 96 infanterie ºi a Divizionului2 din Regimentul 42 artilerie, care au con-tinuat marºul pânã în zona Batareika (nordulGolfului Taman). Între 26 septembrie ºi 2octombrie, trupele diviziei au fost supuseunui bombardament infernal, executat zi ºinoapte, din aer, de pe mare ºi de pe uscat. Încursul nopþilor de 2/3 ºi 3/4 octombrie s-audeplasat spre plajele de îmbarcare dinTaman forþele de la sud, iar în noaptea de 4/5forþele din zona Batareika. Trecerea strâm-torii Kerci a început în dimineaþa zilei de 4octombrie 1943 ºi s-a încheiat a doua zi,unitãþile de la nord de Golful Taman prinplaja de la Kossa Cuska.

Ultimele forþe ale Armatei 17 germane -Divizia 97 vânãtori ºi Regimentele 13 ºi 91vânãtori din Divizia 4 munte germanã, careau avut rol de ariergardã, au fost transportate

peste strâmtoarea Kerci în noaptea de 8/9octombrie 1943.

Pânã la data de 9 octombrie 1943 a fostevacuat întregul cap de pod Kuban, fãrã caforþele adverse sã se poatã opune acesteioperaþii.

Comandantul Armatei 3 române, gene-ralul Petre Dumitrescu, a dat la 18 iulie 1943urmãtorul ordin de zi: “Faptele de arme aleDiviziei 19 infanterie din Capul de podKuban au fost urmãrite cu entuziasm, dar ºicu mândrie de Comandamentele române.

Aceastã divizie se fãcuse deja cunoscutãprin excelentele fapte de arme încã din anul1942 în Peninsula Kerci.

Prin aceasta, Divizia 19 infanterie seclaseazã ca una din cele mai bune Diviziiromâne...”.

Din ““VVeetteerraanniiii ppee ddrruummuull OOnnooaarreeiiººii JJeerrttffeeii - DDee llaa SSttaalliinnggrraadd

llaa BBããttããlliiaa MMoollddoovveeii””

Retragerea din Taman - Crimeea(9 septembrie - 9 octombrie)

Domnul Iisus Hristos, care a venit sãcheme la pocãinþã, nu pe cei drepþi, ci pecei pãcãtoºi, pentru cã „nu cei sãnãtoºiau nevoie de doctor, ci cei bolnavi”(Matei 9,12), fiind Cel Care esteAtotºtiutor, cunoºtea desigur ºi durereasufleteascã a femeii canaaneence (Matei15,28); amânarea momentului împliniriirugãciunilor ei este motivatã tocmai deintenþia Mântuitorului de a arãta – ºicelor de faþã atunci ºi nouã, celor de azi– cât de necesarã este credinþa statornicãºi, totodatã, spre a ne convinge cãlucrurile de valoare, cu atât mai multvindecãrile ºi cele de naturã spiritualã,se dobândesc în urma unor eforturi ºiprivaþiuni deosebite.

De aceea, în cele ce urmeazã, vomîncerca sã vorbim – nu despre mãreþiacredinþei din zilele noastre, pentru cã,din pãcate, aceastã primã virtute teolo-gicã nu este la înãlþimea sfinþilor ºi aînaintaºilor –, ci despre ceea ce înseam-nã adevãrata credinþã, despre datorianoastrã de a o împlini ºi cãile prin careputem sã facem aceasta.

Existã o aºa-zisã credinþã ce are învedere relaþiile dintre oameni, rapor-turile dintre aceºtia; ea se mai numeºteºi încredere; auzim frecvent: „Amîncredere în cutare…, pentru cã este omserios, punctual, corect.”

Credinþa în Dumnezeu este mult maimult decât încrederea între oameni; eanu înseamnã primirea, cu adevãrat ºi

folositoare, a tuturor învãþãturilor lãsatede Dumnezeu pe care le gãsim în SfântaScripturã ºi în Sfânta Tradiþie, pe careBiserica Ortodoxã le pãstreazã nealte-rate ºi ni le transmit pentru cunoaºtereaºi împlinirea lor în vederea mântuirii.

Dupã cuvântul plin de înþelepciuneal Sfântului Apostol Pavel, credinþa este„încredinþarea celor nãdãjduite, dovedi-rea lucrurilor nevãzute”.

Credinþa teoreticã nu are nici o va-loare dacã nu devine credinþa practicã,fapticã.

A trãi hrãnindu-te numai cu teorii ºiidei reprezintã un lucru extrem de pe-riculos ºi înºelãtor, sufletul tãu nu se vasãtura niciodatã, tot timpul va fi flãmândºi însetat; vei ºti foarte multe despreDumnezeu, dar nu vei reuºi niciodatã,nu vei avea ºansa sã-l întâlneºti vreodatãpe Hristos.

Cãile prin care credinþa trece dinraþiune la inimã, de la teoretizare lapracticã sunt multe:

- înainte de toate, Sfânta Liturghiecare constituie centrul cultului ortodox,în cadrul cãreia Hristos, Pâinea ºi Apacea vie, Se jertfeºte, Se varsã pentruiertarea pãcatelor ºi mântuirea noastrã;

- Sfintele Taine sunt cea de-a douacomoarã a Ortodoxiei în care creºtedreapta credinþã;

- La acestea se adaugã : rugãciuneaºi postul, pelerinajele la Locurile Sfinteºi la moaºtele Sfinþilor, faptele bune,

rãbdarea necazurilor.Prin credinþã, ne apropiem de Dum-

nezeu ºi Dumnezeu rãmâne cu noi.„Chiar dacã noi ne îndepãrtãm uneori deDumnezeu, Dumnezeu rãmâne mereuaproape de noi” – zice Sfântul Ioan Gurãde Aur.

Prin credinþã, primim harul SfântuluiDuh ºi iertarea pãcatelor, viaþa noastrãse sfinþeºte; sfinþindu-ni-se viaþa, princredinþã ºi iubire, dobândim mântuireaºi viaþa cea veºnicã, întru Împãrãþia luiDumnezeu.

Credinþa este virtutea care seîmpodobeºte, este izvor de bunãstare ºifericire, creeazã cultura ºi susþine pro-gresul în plan spiritual ºi material. Cre-dinþa singurã nu ne poate mântui: „Nuoricine îmi zice: Doamne, Doamne, vaintra în Împãrãþia cerurilor, ci cel ce vaface voia Tatãlui Meu Celui din ceruri(Matei 7,21); precum trupul fãrã sufleteste mort, aºa ºi credinþa fãrã fapte estemoartã” (Iacov 2,26).

Întotdeauna, dar mai ales în vremuritulburi, în clipele de îndoialã, ori cândnecazuri ºi boli se abat asupra noastrã,sã ne rugãm Mântuitorului Hristos:„Doamne, dã-ne mai mutã credinþã!”Amin.

Adaptare, dupã GlasulAdevãrului

Col. (r) ªtefan MITINCU

SENTIMENTE FFaapptteellee ,, mmããrrttuurriiss iirree aa ccrreeddiinnþþeeiiCuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

LECÞIA DE ISTORIE

„Este o logicã a inimii, foarte grea, care n-a fost scrisã.”Nicolae Iorga

Ce este un sentiment? A ºti ce este un lucru, un fenomen,spun unii, înseamnã a te pricepe în arta ºi ºtiinþa de a-l con-strui, de a-l crea. A ºti ce este un sentiment înseamnã maiîntâi a-l trãi. Pentru aceasta se cere sã deschizi ochii asupralumii din jurul tãu, asupra celor de lângã tine, asupra celorce te-au precedat ºi te vor urma; înseamnã apoi sã te apleciatent asupra operelor oamenilor de ºtiinþã, opere care îþi vorprecede marea bucurie de a-þi dezlega o parte din “enigmeleuniversului”; înseamnã a-þi îndrepta paºii spre marii poeþi aiumanitãþii, spre celebrii romancieri ºi dramaturgi; maiînseamnã sã pãtrunzi în misterele lumii formelor, a culorilorºi a luminii; înseamnã sã te laºi vrãjit de armonia (ºi diso-nanþele) lumii sonore… Astfel, vei trãi sentimente mari: sociale, morale, intelec-tuale, estetice. Dar nu este suficient. A ºti mai înseamnã acomunica, iar a comunica presupune a aduce la un nivelsuperior de conºtiinþã o stare trãitã, simþitã. În fine, dacã veireuºi sã stãpâneºti arta de a crea sentimentele respective,atunci te poþi declara mulþumit: ºtii, într-o mãsurã, ce este unsentiment.Bine, dar am putea da o definiþie a sentimentului? Sã nu nesurprindã întrebarea, fiindcã adesea fenomenele sau situaþi-ile cele mai clare în aparenþã se dovedesc la analizã a fiobscure ºi uneori chiar inexistente. “Existã oare - se întrebapsihologul francez Pierre Janet, în 1889 - un concept maivag decât al emoþiei ºi decât cel al emotivitãþii?”. Ne între-bãm dacã timp de un secol ºi ceva de la acea datã conceptuls-a mai precizat. Dupã cum e ºi firesc, rãspunsul precis nu-lvom cãuta în viaþa de toate zilele, în conºtiinþa practicã aomului. Sensurile vieþii cotidiene ne asigurã un minimum deorientare în relaþiile interindividuale; ele sunt prelucrate,ºlefuite, limpezite ºi ordonate de cãtre spiritul ºtiinþific dedescriere ºi clasificare.Cu toate cã sentimentul, domeniul cel mai agitat ºi tumultos,cel mai viu ºi mai nobil al vieþii psihice, a constituit pentruprofan obiect de mare interes ºi un izvor de nenumãrate sur-prize, nedumeriri ºi meditaþii, iar pentru romancieri uninepuizabil rezervor de subiecte atrãgãtoare, el a fost lãsatmultã vreme în sala de aºteptare a laboratoarelor de psiholo-gie.Care este dovada existenþei unui sentiment? Se aflã ea îninconºtient sau conºtient? Ni se impune dilema: existã, darnu poate fi cunoscut ºi ca atare este ipotetic. A doua: îl cre-dem cunoscut, dar nu suntem siguri dacã nu e o iluzie, o sim-plã credinþã, opinie fãrã un corespondent în realitate; decieste ipotetic, problematic. Privitã în contextul legilor biologice, în special prin prismaideii de adaptare, viaþa afectivã se scindeazã în douã marigrupe de fenomene: adaptate ºi neadaptate, stãri psihiceafective care exprimã sau însoþesc reacþiile adaptate la rea-litate ºi altele care trãdeazã dezadaptarea, dezintegrarea,dezorganizarea individului. Primele le vom numi în generalsentimente, grupa a doua va cuprinde ceea ce numim emoþii.

Din cartea “Din viaþa sentimentelor”Autor: Vasile Pevelcu

Ideea discursului despre muzica gen clasicã a venit graþieunor preocupãri ale instituþiei pentru iniþierea unor concerte-lecþie ºi ieºirile într-un decor adecvat. Reamintim întâmplãrilecare au generat creaþiile de perenitate.

La început, a fost liedulGermania se mândreºte cu Franz SCHUBERT, creator a

peste 600 de compoziþii, majoritatea lieduri, preluate din viaþasocialã ºi ordinea lucrurilor, totdeauna incertã. Ascultãm, demulte ori, pe SCHUBERT, mai ales, prin piesele „Pãstorul”,„Tânãra ºi moartea”, „Regele ielelor”.

Robert SCHUMANN reia pasiunea compatriotuluiSCHUBERT, dar o completeazã prin câteva subtilitãþi psi-hosociale ce întãresc logica solicitãrilor din partea publiculuipentru lieduri ºi concerte, cum ar fi „Dragostea ºi viaþa uneifemei”.

Schimbãm universul intenþiilor persuasive prin Carl Mariavon Weber, un pasionat de basmul cult ºi maestru al unoropere de notorietate: „Freischutz”, „Oberon” ºi „Euryanthe”.

Suferinþele se transformã în muzicãSecolul al XVIII-lea debuteazã în muzica francezã cu

Boieldieu, puþin agasat de exigenþele de atunci, ºi a sa„Doamna albã”.

Pentru Frederic CHOPIN, soarta dezmembrãrii Poloniei ºiinstaurarea dinastiilor de tip austriacã prusacã ºi rusã s-a re-simþit în muzicã. Cel mai bine sunt redate mãsurile de insta-bilitate emoþionalã în concertul pentru pian „Nocturnele”.

Cu Hector BERLIOZ, descoperim pentru întâia datãprezenþa multor coriºti ºi muzicieni în „Requiem”. De cevarelaxare, vom avea parte în „Simfonia fantasticã”. Cum suc-cesele obligã la atenþie, iar eºecurile la demnitate, regretãm sãconstatãm adevãrul, atunci când spunem despre „blufulBerlioz”, cu a sa „Damnaþiune pentru Faust”.

Vivacitatea specific latineascã ne mai îndulceºte plãcerile,prin Gioacchino ROSSINI ºi piesele de succes „Bãrbierul dinSevilla” ºi „Wilhelm Tell” preluat de la povestirea luiSchiller.


Muzica înainte de toate

VASE DEBÃUT

BALOANE DESÃPUN

☺☺Înþelegându-i pe ingineri - Actul

Unu Doi studenþi la inginerie mergeau

prin campus când unul dintre ei spune: - De unde ai bicicleta asta superbã? Al doilea rãspunde: - Sã vezi, ieri mergeam pe aici

gândindu-mã la referatele mele, când aapãrut în faþa mea o femeie foarte fru-moasã pe aceastã bicicletã. ªi-a scostoate hainele ºi mi-a spus: „ Ia de lamine orice pofteºti”.

Celãlalt dã din cap înþelegãtor ºizice:

- Ai fãcut o alegere bunã. Haineleei probabil nu þi se potriveau!


Doi Un arhitect, un artist ºi un inginer

discutau despre cu cine e mai bine sãîþi petreci timpul, cu nevasta sau cuamanta. Arhitectul a zis cã preferã sãfie cu nevasta, aºa putea construi fun-daþia la o relaþie veºnicã. Artistul aspus cã preferã sã fie cu amanta. În eagãsea mai multã pasiune ºi mister.Inginerul a spus cã preferã sã le aibãpe amândouã.

- Amândouã?! au întrebat ceilalþi. - Da. Dacã ai o nevastã ºi o aman-

tã, fiecare se va gândi cã eºti cucealaltã ºi atunci poþi sã stai la serviciusã-þi termini treaba pe ziua urmãtoare.


TreiUn inginer traversa un drum când

broasca din basme îi atrage atenþia ºi îispune:

- Dacã mã sãruþi voi deveni oprinþesã frumoasã. Inginerul ia broascade pe drum ºi o bagã în buzunar.Broasca a repetat mai tare:

- Auzi, dacã mã sãruþi, voi rãmânecu tine toatã sãptãmâna.

Inginerul a scos-o din buzunar, i-azâmbit ºi a vârât-o înapoi. Atuncibroasca a strigat:

- Fii atent domnule, dacã mã sãruþi,voi deveni o prinþesã frumoasã, voirãmâne toatã sãptãmâna cu tine ºi voiface ORICE vrei.

Inginerul o scoate din buzunar, îizâmbeºte ºi o pune înapoi. Broascadisperatã devine istericã:

- Mãi, ce-i cu tine? N-auzi cã-s oprinþesã frumoasã ºi cã voi facedragoste cu tine o sãptãmânã?! Care-ibaiul? De ce nu mã sãruþi odatãnaibii?!

Inginerul îi rãspunde: - Auzi, bã, eu sunt inginer. N-am

timp de muieri, dar sã dai de o broascãvorbitoare... asta chiar e interesant!!

☺☺Dint r -una în a l ta

Rãspunsurile testuluidin nr. 17 (251)

1. Stockholm se traduce prin “Insulã pestâlpi”.

2. Cuvântul “batic” provine din limbajaponezã ºi înseamnã “punct”.

3. Mihail Sadoveanu (1880-1961) esteautorul nuvelei de rãzboi “StradaLãpuºneanu”.

4. Mãrul conþine pectina, o substanþã carestimuleazã miºcãrile colonului ºi ajutã la pre-venirea neoplasmului colono-rectal.

5. Maria de Stuart, regina Angliai, a fostprima femeie ce a îmbrãcat, pentru primadatã, rochia albã de mireasã.

6. Generalul strateg prusac, Carl vonKlausewitz, este autorul unui studiu cu pere-nitate, al cãrui titlu faciliteazã înþelegerearãzboiului- “Despre rãzboi”.

MOZAICCurierul ARMATEINr. 18 (252) din 30 septembrie 2008

Pagina 7

Oamenii îi privesc pe hackeri cu admi-raþie. Mulþi dintre noi suntem mândri cândun confrate le sparge serverele ameri-canilor. Puþini realizeazã însã cã hackeriicomit o infracþiune, furând informaþii pri-vate. Publicaþia India Times prezintã câte-va concepþii greºite despre securitateainformaþiilor.1. Am antivirus... Da, s-ar putea sã aveþi,dar asta nu înseamnã cã sunteþi în sigu-ranþã. Un antivirus bun vã protejeazãîmpotriva viruºilor, dar nu poate preveniun atac al hackerilor. Aceºtia pot furainformaþii din calculator sau chiar îl potdistruge. Pe Internet, existã o mulþime depericole, cum ar fi viruºii, phising, spy-ware ºi adware. În plus, de fiecare datãapar noi viruºi, astfel încât trebuie sã vãupdataþi antivirusul regulat.2. De ce ar fi cineva interesat de mine?Tot mai mult, hackerii ºi infractoriilucreazã mânã-n mânã. Un hacker poate fiinteresat de informaþii private, stocate pecomputerul dumneavoastrã. Furtul deidentitate este infracþiunea cu cea maimare ratã de creºtere în ziua de azi. Hack-erii pot cãuta informaþii personale pe carele þineþi stocate în calculator. De exemplu,contul de la bancã sau PIN-ul cardului, pecare le pot folosi la fraude. ªi chiar dacãnu aveþi nici un fel de informaþii financia-re pe computerul de acasã, tot au acces laCV-ul dumneavoastrã, în care aparenumele, adresa, experienþa profesionalã ºialte detalii personale pe care aþi face binesã le protejaþi.

3. Hackerii au ca þintã numai compani-ile mari. Nu doar firmele cad pradã hack-erilor. Potrivit unor studii, computerelepersonale sunt una dintre þintele princi-pale. Raþionamentul este simplu: de obi-cei, hackerii cautã prada mai uºoarã, iarcele mai multe PC-uri personale sunt maiuºor de spart, decât cele ale marilor corpo-raþii, care sunt protejate de soluþiiantivirus profesionale.4. Hackerii sunt vrãjitori IT. Aºa eraupe timpuri. Astãzi, cu atât de multe „hack-ing tools” disponibile online, nu trebuie sãaibã cine ºtie ce pregãtire sã intre în com-puterul cuiva. Orice motor de cãutare vaafiºa foarte multe site-uri care oferãasemenea unelte pe care le puteþi down-loada în câteva minute.5. Am backup. Este unul dintre cele maibune obiceiuri sã ai un backup þinut la zial calculatorului personal. Dar, încã odatã, doar un backup nu te va protejaîmpotriva viruºilor.6. Viruºii vin numai prin e-mail-uri.Astãzi, existã o mulþime de alte cãi princare vã puteþi virusa computerul. Deexemplu, prin anumite website-uri,direct prin Internet, instalând pro-grame infectate etc.7. Dacã pierd banii, se va ocupabanca de asta. Mai întâi de toatetrebuie sã demonstraþi cã nu aveþinici o legãturã cu tranzacþiile fraudu-loase. Oricum, nu va plãti nimenistresul ºi timpul pierdut. În cele maimulte cazuri de furt de identitate,

oamenilor le ia luni de zile sã punã lapunct lucrurile cu bãncile ºi cu firmelecare au eliberat cardul de credit.8. Problemele de securitate iau preamult timp. Poate dura câteva ore sã insta-laþi diferite programe care vã garanteazãsecuritatea informaþiilor, dar unui hackerîi va lua destul de mult timp sã intre încomputerul dumneavoastrã.9. Este treaba administratorului dereþea. Da, este adevãrat, însã foarte puþinifurnizori de Internet asigurã protecþie.Marea majoritate asigurã câteva elementede securitate precum scanarea e-mail-urilor sau un firewall, dar clienþii trebuiesã înþeleagã exact ceea ce li se asigurã ºi,cel mai important, ceea ce nu li se asigurã.10. Folosesc un sistem Linux sau Mac,aºa cã sunt în siguranþã! Este adevãratcã Macintosh ºi sistemele Linux sunt maipuþin vulnerabile decât PC-urile careruleazã pe Windows, dar asta nu le faceinvulnerabile. Pentru hacker nu conteazace platformã folosiþi. El se va uita dupãporturi deschise. (P.I.)

ªti inþãªti inþã

AU MINTECU CARULE CEVA DENEÎNÞELES

ÎNCHISOARELA DOMICILIUARIA MINCI-

NOªILOR

FORMÃ DEPUBLICITATEMERG LA O

BERE

MÂNDRIA

MÂNDRELOR

REN!

LIMPEZITÃCU GREUFUNDUL

FUNDULUI

DINTE PEN-TRU DINTE

POATE FI FLA-GRANT

ÎNTOCMAI

VINE ÎNTR-UN SFÂRªIT

PORUMBEIDE LA

MOLDOVAÞINE DE COL-

ORATURÃ

A DA BÃTAIE

JOC DEPIETRE

CUTÃ LA...FUSTÃ!

MUNCÃ DETEREN

CÂNTEC DELEAGÃN

NIMIC MAIMULT

CU BUJORIÎN OBRÃJORI

BARBUªTEFÃNESCU

E OADEVÃRATÃ

FIARÃ

C-P-MIC-U-U - A - P -F O C U R I -RASUNATOR-P A R I N T E -O M U L E T I -T I R -MARSURI-IL-M-LASE-AER-L O C A S -BABALAC-CI-GE-CA-RI-UM-TA N C I - I A R -MINORITATE-V A R U I -I E N I C E R -CRACANA.

O substanþã prezentã în compoziþia vinului roºu,resveratrol, ar puteaavea efecte miracu-loase în cazul sãnãtãþiipersoanelor obeze ºicreºte considerabillongevitatea, aratã unstudiu al cercetãtoriloramericani. Testele pecobai obezi au indicat faptul cã resveratrolul areefecte benefice asupra sãnãtãþii ºi creºte foarte multsperanþa de viaþã. Resveratrolul este un polifenol ce segãseºte din abundenþã în struguri, fructe de pãdure ºialune. Vinul roºu, care este fermentat mai mult timpîmpreunã cu pieliþa ºi codiþele boabelor de strugure,conþine o cantitate ridicatã de resveratrol în compo-ziþia sa. Studii recente au demonstrat cã resveratrolulpoate reduce dezvoltarea melanomului de piele, poatedistruge cancerul la sân ºi poate micºora nivelulcolesterolului.

Vinul roºu poate prelun-gi viaþa supraponderalilor

IT-ul, martoral erei digitale

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...

CARTE TAREDILUEAZÃCAFEAUA

SCOS ÎNAFARÃ

TOT PE LOC,PE LOC, PE

LOC

INTRODUSEÎN BECI!

PIATRÃ ACRÃ

INTRODUC-ERE LA

TELEFONCUVÂNT DEDESPÃRÞIRE

ZBURÃTORFÃRÃ PISTÃ

SE DAU DUPÃDEGET

ARUNCÃTORDE SÃGEÞIINTRÃRI ÎN

SPAÞIU

BÃUTURÃORIENTALÃ

POVESTEVECHE

SCENA DINFINAL!

REZOLVAREAINTEGRAMEI

DIN NR. TRECUT

SE UMFLÃ-NPENE(pl.)

A AVEACUNOªTINÞE

Cancerul nu iartã pe nimeni. Numãrul bolnavilorde cancer este în continuã creºtere. Pe masa de ope-raþie ajung puþini ºi din nefericire în stadii avansate.O operaþie de cancer poate dura între 2 ºi 6 ore. Dupão astfel de intervenþie, pacientul are ºanse desupravieþuire. Problema este cã românii ajung lamedic prea târziu. Doar în spitalul Universitar, înfiecare zi, un român este operat de cancer. Existã înunele spitale chiar ºi liste de aºteptare.

Boala nu þine cont de vârstã, sex sau oraºe. Doar...ucide! 44.000 dedecese pe an. Peste350.000 de bolnaviadulþi în evidenþe.300 de copii primescîn fiecare an acelaºidiagnostic: cancer.Cele mai multecazuri vin din nord-estul þãrii – 7.000 de

decese pe an. Urmeazã sudul þãrii - peste 6.700 dedecese pe an. Bucureºtiul ocupã al treilea loc în acesttop al groazei.

"În vest, cei mai mulþi bolnavi de cancer au fostdiagnosticaþi în Arad ºi Bihor. Medicii au analizat ºicauzele posibile: poluare, radio-activitatea zonei ºifumatul.", spune dr. Silviu Morariu, ºef DSP Mureº."Cele mai multe cazuri de cancer sunt cele pulmonare- peste 9.000 de decese pe an. Urmeazã cancerul lastomac - aproape 4.000 de decese, cancerul mamar –3.000 de cazuri, ºi cancerul la colon, ficat ºi pancreas- din cauza cãruia mor peste 2.000 de români pe an",avertizeazã dr. Lucia Milian, ºeful secþiei Oncologie aSpitalului Judeþean Bihor.

Oricare ar fi cauzele generale sau locale - boalacâºtigã teren. Iar medicii sunt pe cât de îngrijoraþi, peatât de categorici: anul viitor cancerul va face ºi maimulte victime...

Primul vaccin împotriva cancerului la creier estedisponibil pe piaþa elveþianã din al treilea trimestru alanului 2007. Laboratorul american Northwest Bio-therapeutics a primit autorizaþia de a distribui, înunele centre de sãnãtate din Elveþia, medicamentul"DCVax-Brain" împotriva cancerului la creier, fabri-cat în Statele Unite, relateazã AFP.

"Suntem încântaþi sã fim primii care lanseazã pepiaþã un medicamentterapeutic persona-lizat împotriva can-cerului la creier, oboalã la care ºanselede supravieþuire suntminime", a declaratAlton Boynton,preºedintele labora-torului.

Northwest Bio-therapeutics vrea sã

obþinã autorizaþie de comercializare a vaccinului, atâtîn Statele Unite, cât ºi în Europa, pânã la începutulanului 2009. Potrivit rezultatelor testelor realizatepânã acum de aceastã companie pe pacienþi diagnos-ticaþi cu cancer la creier, vaccinul permite prelun-girea perioadei de recurentã a bolii de la 6,9 luni la18,1 luni ºi a duratei medii de supravieþuire de la 14,6la 33 de luni. (P.I.)

Cancerul omoarã zilnic120 de români

Undã verde pentruprimul vaccin împotriva

cancerului la creier

10 concepþii greºite despre securitatea computerelor

POSTAV ªI PEFAÞÃ ªI PE

DOS (!)TOT AICI

* Cine defãimeazã pe aproapele sãu este fãrãminte, dar omul cu pricepere primeºte ºi tace.* Când nu este chibzuinþã, poporul cade, darbiruinþa vine prin marele numãr de sfetnici.* Cine se pune chezaº pentru altul îi mergerãu, dar cine se teme sã se punã chezaº esteliniºtit.* Cine îºi tulburã casa va moºteni vânt ºi ne-bunul va fi robul celui înþelept.* Nebunul îndatã îºi dã pe faþã mânia, darînþeleptul ascunde ocara.* Înºelãtoria este în inima celor ce cugetãrãul, dar bucuria este pentru cei ce sfãtuiesc lapace.* Mâna celor harnici va stãpâni, dar mânaleneºã va plãti bir.* Inima îºi cunoaºte necazurile ºi nici unstrãin nu se poate amesteca în bucuria ei.* De multe ori chiar în mijlocul râsului inimapoate fi mâhnitã ºi bucuria poate sfârºi prinnecaz.

Selecþie realizatã deCol. (r) ªtefan MITINCU

Gânduri în treacãt

CMYK CMYK

DIN LUMEA MILITARÃ Curierul ARMATEINr. 18 (252) din 30 septembrie 2008Pagina 8

CCuurriieerruull ddiixxiitt!!

Secþia specializatã din Divizia 1 Infanterie „Daci-ca” a organizat sãptãmâna trecutã convocarea depregãtire a ºefilor de cercetare din marile unitãþi ºiunitãþi subordonate. Programul de învãþãmânt avizat zece capitole teoretice ºi cinci pragmatice,concepute în ideea conturãrii deprinderilor de acþi-une a subunitãþilor de cercetare în câmpul de luptãintegrat. S-au elaborat de cãtre participanþi câteva docu-mente interesante prin concizie, viziune afenomenului militar ºi acumulãrile experienþialedin teatrele de operaþii.Tema „Tehnici ºi metode de comunicare în spaþiulde interes informativ” a generat minute bune dedezbateri ºi învãþãminte ce se vor prinde înviitoarele planificãri, prognoze ºi rapoarte insti-tuþionale.Au fost de bun augur discursurile coloneluluiªtefan BORA, locotenent-colonelului DanBREªUG ºi ale maiorului ªtefan Stelian PÃUN,din comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca”, pentru implementarea strategiilor de procu-rare a informaþiilor, pentru stabilirea resurselor decercetare în vederea convergenþei informaþionale.Ghidul pentru orientarea ofiþerilor de cercetare înactivitatea de stat major ºi în cea de managementpersonal, gândit la nivelul secþiei specializate, aavut efectul prefigurat în atitudinea profesionalã asubordonaþilor. Impresiile celor convocaþi seînscriu în registrul de inteligenþã socialã ºi ducspre certitudinea faptului, cã izbânda le va fi doara celor care învaþã, fie ºi numai pentru motivul cãa învãþa înseamnã doar pregãtirea pentru trecut.

Locotenent-colonelDãnuþ CÃLDÃRARU

Cu greu poate fi descrisã în cuvinte bucuria trãitã atunci cândam descoperit pe site-ul Ministerului Apãrãrii locul destinatDiviziei 1 Infanterie „DACICA”; iar dacã bucuria o multiplic cu600 ( cam acesta apreciez cã este la aceastã datã numãrul mili-tarilor români din structurile Diviziei aflat în misiune în teatruldin Afganistan ) atunci cred cã sunt suficiente motive sã ne mân-drim. La începutul lunii iunie 2008, când am plecat în aceastãmisiune, Corpul 1 Armatã ,,General Ion Culcer'' se apropia desfârºitul existenþei sale, fãcând bilanþul realizãrilor, dar ºi almomentelor dificile prin care a trecut în toatã perioada de refor-mã a armatei române. Aveam sã aflu apoi din Observatorul Mi-litar despre ,,Actul de naºtere'' al DIVIZIEI, despre prezenþaministrului Apãrãrii cu ocazia înmânãrii drapelului de luptã, darºi despre primii paºi ai comandamentului Diviziei în cadrulexerciþiului ,,GETICA 2008''. Într-un loc ca acesta cum poate cãnu existã în altã parte pe acest pãmânt, unde 40 de naþiuni ºi-au trimis forþele sã lupte împotriva terorismului mondial trãiescoameni care leagã prietenii, care zilnic îºi împãrtãºescnecazurile ºi bucuriile care trebuie sã contribuie la îndeplinireamisiunilor ISAF ( International Security Assistance Force). Bãr-baþi ºi femei deopotrivã, cu tradiþii ºi obiceiuri ce trebuie cunos-cute ºi înþelese cu inima, îºi desfãºoarã activitatea 24 ore din 24,7 zile pe sãptãmânã ( 24/7 cum adesea vezi peste tot). Aici,parcã lucrurile au alte dimensiuni. Tot ce este românesc teemoþioneazã ºi nu are cum sã te lase indiferent, iar tot ce se aflãdespre activitatea desfãºuratã de români te încarcã într-un modaparte; când se poate citi despre vizita oficialitãþilor române lacontingentele naþionale aflate în misiune sau despre vizitaComandantului ISAF (General cu 4 stele David D. McKiernan)la TASK FORCE ZABOL, despre discuþiile avute cu coman-dantul batalionului, despre misiunile românilor în general nupoþi sã rãmâi deoparte. Altfel de nuanþe sunt ºi atunci când îndiscuþiile avute cu militarii turci care susþin cu tãrie ºi argu-mente puternice echipa de fotbal GALATASARAY INSTAN-BUL în confruntãrile cu STEAUA BUCUREªTI ºi folosesccuvinte pline de încãrcãturã ca HAGI, NADIA sau chiarCEAUªESCU. Iar atunci când le explic cã treceam zilnic decâte 2 ori, în drumul meu la, ºi dinspre locul de muncã, prin faþastadionului GHENCEA, ochii le strãlucesc ºi parcã le citesc înpriviri invidia ºi necazul cã nu s-au nãscut români.

Colonel Constantin CÃRÃMIDARIU

La finalul instruirii la nivel pluton,Batalionul Nave Treceri Fluvialedemareazã în luna iunie o misiune, încooperare cu Batalionul 528 Cercetarepentru transportul tehnicii ºi efectiveloracestuia din raionul de dispunere la paceîntr-un raion de dispunere temporarã dinlocalitatea Gorgova în vederea exe-cutãrii unei tabere de instrucþie la apã.

La aceastã acþiune Batalionul NaveTreceri Fluviale a participat cu Bac364/Gp.2 Nv.Flv. cu echipaj întãrit de lacelelalte nave, iar la bord au avut îmbar-cate : 8 camioane, 2 remorci, 3 Aro, oautocisternã cu apã, 1 grup electrogen ºi120 militari din B. 528 Cc.

Scopul acestei misiuni a fost foarte

precis, urmãrindu-se capacitatea echipa-jelor din Gp.2 Nv. pentru executareadeplasãrilor pe distanþe mari ºi verifi-carea operativitãþii tehnicii în condiþii deizolare.

Misiunea s-a desfãºurat încadru tactic, pe timpuldeplasãrii, echipajul avândplanificate douã exerciþii tac-tice generale ºi de specialitate,astfel cã, pe parcursuldeplasãrii, au rezolvat ºimomente tehnico-tactice, ca:avarierea unui motor, rãspun-sul cu foc la atacul aviaþiei,acordarea primului ajutor ºievacuarea militarilor rãniþi,stingerea unui incendiu produsla bordul navei, astuparea uneigãuri de apã, trecerea prinzone contaminate chimic ºidecontaminarea navei ºi a per-

sonalului.O altã misiune

pentru reprezentan-tul S3/ B . N v . T r c . F l v . ,cpt.Vlad Vasile ºicomandantul naveim.m. Nicu Popescua fost actualizareahãrþilor de navigaþieºi identificarealocurilor favorabileexecutãrii punctelorde trecere.

Pe timpul tabereila apã, Bac 364 aexecutat sprijinul degeniu concretizat

prin executarea trecerilor peste cursurilede apã în folosul subunitãþilor din cadrulBatalionului 528 Cercetare în locuriunde nu se putea intra pe roþi. Peparcursul taberei, Bacul 364 a asigurat

energia electricã cu ajutorul genera-toarelor de curent de la bord, cât ºi apamenajerã necesarã îmbãierii militarilor.Miliarii motoriºti, Buzoianu Iulian ºiHarabagiu Iulian au fost cei mai solici-taþi, deoarece aceºtia au deservit genera-toarele electrice, zilnic, prin rotaþie, peparcursul a 20 de ore.

Încã o datã, s-a dovedit cã nava ºiechipajul sunt în mãsurã sã asigure încondiþii de siguranþã, îmbarcarea ºitransportul pe distanþe mari (laîntoarcere 15 h) a tehnicii ºi personalu-lui. De subliniat ar fi faptul cã pentruambele unitãþi militare, aceastã misiunede cooperare a fost “ rentabilã” , þinândcont de noile provocãri ale misiunii, darºi reducerea cheltuielilor ºi a con-sumurilor de combustibil realizate prinfolosirea mijloacelor militare, în loculcelor civile.

CãpitanValeriu SACARISEANU

Batalionul nave treceri fluviale la revãrsarea Dunãrii

INTERACTIV

Telegrame pentru Curier... Comandantul Brigãzii 4 Cavalerie, colonelul

Philip Bataglia, a efectuat, pe data de 10 septem-brie, o vizitã în tabãra militarã româneascã CampDracula din Tallil, Irak, la invitaþia comandantuluiBatalionului 341 Infanterie, “Rechinii albi “dinTopraisar, locotenent-colonel dr.Vasile Vreme.

Comandantului brigãzii i s-au prezentat struc-tura, capabilitãþile ºi dotarea unitãþii româneºti,situaþia de securitate ºi misiunile pe care le executãinfanteriºtii din Batalionul 341 în provinciile DhiQar ºi Al Mutanna. Colonelul Philip Bataglia a fostînsoþit de statul major al Brigãzii 4 Cavalerie dinStatele Unite ºi de comandanþii de batalioane dinstructura brigãzii. A fost organizatã o expoziþie cutehnicã ºi armament folosite de miltarii din princi-pala forþã operativã din Irak. Militarii americani auavut ocazia sã cunoascã îndeaproape armamentulindividual ºi echipamentele de comunicaþii, cât ºitransportoarele blindate folosite de Batalionul 341Infanterie.

Colonelul Philip Bataglia s-a referit la misiu-nile batalionului românesc care au fost uºor supli-mentate în urma retragerii contingentului australiandin Irak. Aria de operaþii a fost extinsã ºi pe lângãmisiunile de patrulare pe principalele cãi de comu-nicaþii ºi intervenþia subunitãþilor de intervenþierapidã, detaºamentul românesc a primit ºi misiuni de pazãîn Camp ADDER, inclusiv, sprijin cu subunitãþile de arti-

lerie pentrulansarea deproiectile de ilu-minare în scopuldescurajãrii ata-cului indirectasupra bazei dinTallil.

În privinþamisiunilor Civil-M i l i t a r e( C I M I C ) ,colonelul PhilipBataglia a apre-ciat faptul cãBatalionul 341Infanterie a pre-luat cu succesproiectele der e c o n s t r u c þ i einiþiate de cele-lalte detaºamenter o m â n e º t i .C o m a n d a n t u lamerican a scosîn evidenþã

relaþia specialã pe care trupele româneºti o au cu localniciiºi ºeicii din aria de operaþii: ”…sunt foarte mândru sã

lucrez cu o unitate atât de experimentatãcum este Batalionul 341. În fiecare zi afluinformaþii noi despre Armata României,despre poporul român. Armata Românieiare o contribuþie importantã la succesulForþelor Coaliþiei aici, în Irak…”, a declaratcolonelul Philip Bataglia la încheiereavizitei.

La rândul sãu, locotenent-colonelul dr.Vasile Vreme a apreciat cã a fost o onoarepentru militarii români sã fie vizitaþi decomandantul brigãzii ºi a precizat cã“…întâlnirea a avut un caracter de informarea partenerului de coaliþie ºi a fost deosebitde utilã din perspectiva relaþiilor viitoare…”.

MaiorToni ENE

Vizi tã în Camp Dracula

I m p r e s i i

IIzzbbâânnddãã aauu cceeii ccee îînnvvaaþþãã

În poligonul Valea Iaºului, în perioada09-16.09.2008 a avut loc exerciþiul deinstruire în comun româno-ucrainian„Rapid Trident”, organizat de cãtreSMFT.

Scopul acestui exerciþiu a fost imple-mentarea de strategii în modul de instru-ire al ucrainienilor care se aflã în pro-gramul PfP, fiind la stadiul de schimb deexperienþã.

Organizatorii lui au fost cãpitanulDragoº GHEORGHE ºi locotenentul

Mãdãlin ÞÂRDEA. CãpitanulDragoº GHEORGHE s-a ocupat deproblemele tactice, iar locotenentul

Mãdãlin ÞÂRDEA a fost responsabil deacomodarea ofiþerilor ucrainieni.Alãturi de plutonul ucrainian condus de

comandantul de pluton, Yersshov YEV-GEN ºi de cel de companie, VoryvodaOLEKSII a participat Plutonul 3 dinCompania 3 a Batalionului 33 Vânãtoride Munte, condus de locotenentulCostinel POPA.Cele douã plutoane, român ºi ucrainian

au desfãºurat în poligonul Valea Iaºuluiun Exerciþiu de Operaþiuni în Sprijinul

Pãcii ºi un LFX de nivel pluton.Oaspeþii ucrainieni au fost impresionaþi

de specificitatea instrucþiei alpineromâneºti (de procedeele tehnice, alteledecât ale lor), dar ºi de modul în care afost asiguratã instrucþia tragerii la LFX-ul de tip pluton.

Exerciþiul s-a dovedit a fi benefic pen-tru ambele pãrþi implicate. Dialogul pro-fesional s-a realizat pe deplin, con-tribuind la consolidarea încrederii înforþele proprii, dupã cum au declaratpartenerii ucrainieni.

Daniela ÞÃRUªI

RR aa pp ii dd TT rr ii dd ee nn tt

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/252.pdf · Curierul ARMATEI “Mã miºc...

Documents

Transcript of PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEI 2004-2014/Arhiva 2008/252.pdf · Curierul ARMATEI “Mã miºc...