CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XVI nr . 17 (389) 15 septembrie 2014 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

În repetate rânduri, istoria a demonstrat cã omul esteextrem de capabil ºi inventiv, atunci când vine vorba dedistrugere. Nu avem în vedere motivele acestuia, ci nu-mai puterea de care dispune în acest sens. Iar focul re-prezintã o forþã apreciabilã, care atunci când este descã-tuºatã poate face prãpãd.

Cele mai vechi însem-nãri despre „focurile” dinBucureºti dateazã de la în-ceputul secolului al XVII-lea, însã fac referiri la in-cendii petrecute în secolulal XVI-lea, cum ar fi:

În martie 1554, un de-taºament otoman...

Mar i le incend i i a leMar i le incend i i a leBucureº t iu lu iBucureº t iu lu i

Cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la acþiunile de eli-berare a teritoriului naþional, purtatã de Armata Români-ei în cel de-Al Doilea Rãboi Mondial, s-au desfãºurat ce-remonii militare ºi religioase cu depuneri de coroane ºi

jerbe de flori în garnizoanele încare sunt dislocate unitãþi din su-bordinea Diviziei 1 Infanterie„Dacica”.

În data de 29 august 2014, aavut loc la Cimitirul Eroilor dingarnizoana Slobozia, ceremonia-lul militar organizat de cãtre Re-gimentul 51 Artilerie Mixtã...

Ceremonial militarCeremonial militar

La începutul anilor ‘90, Biserica Ortodoxã Românã asanctificat câþiva dintre apãrãtorii ºi mucenicii credinþeiortodoxe române: eroul necunoscut, ªtefan cel Mare, Da-niil Sihastru, Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai sãiºi ginerele sãu Ianache Vãcãrescu, Grigore Ghica al III-

lea. Cãpeteniile revoluþieide la 1784, Horea, Cloºca ºiCriºan nu au fost sanctifi-caþi.

În cele ce urmeazã, do-resc sã evidenþiez caracte-rul lui Constantin Brânco-veanu, însemnãtatea sa...

„Domnul celor 25 de ani fãrãDomnul celor 25 de ani fãrãrãzboaie”rãzboaie”

KAKI 100%

Plutonierul Cânipeanu este un subofiþer cu o pregãtiremilitarã desãvârºitã prin nenumãrate cursuri. Advancecareer course din cadrul Senior non-comissioned officerAcademy, Jacksonville, Carolina de Nord, ºi-a pus am-prenta asupra formãrii lui. Afost acea gurã de aer proaspãtcare i-a schimbat viziuneaasupra mediului în care mili-tarul trebuie sã fie instruit ºimentorizat. „În cadrul aces-tui curs am simþit pe propria-mi piele ce înseamnã sã fiinevoit sã te bazezi pe coleguldin dreapta ºi am experimen-tat siguranþa pe care...

Oameni a i fapte lo rOameni a i fapte lo r

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

Cercetãtorii au descoperit cã, pe mãsurã ce tehnolo-gia avanseazã ºi gadgeturile devin tot mai inteligente,oamenii par sã devinã din ce în ce mai proºti.Testele IQ(care aratã nivelul coeficientului de inteligenþã) efectua-te recent în Marea Britanie, Danemarca ºi Australia ara-tã cã nivelul de inteli-genþã a scãzut mult înultimul deceniu. Existãmai multe explicaþiipentru acest fenomen,iar cea mai pesimistãsusþine cã oamenii ºi-auatins deja limita maxi-mã de inteligenþã.

ACTUALITATE

Creºterea nivelului de tehnoloCreºterea nivelului de tehnolo--gizare reduce nivelul degizare reduce nivelul de

inteligenþãinteligenþã

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 17 (389) din 15 septembrie 2014Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a publi-caþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtreºeful U.M. 02450 „V", în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj..pprr.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee

LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu

DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64414C17/ 2014

MOSCOVA - Armata rusã a aerului va fi dotatã în 2014cu 230 avioane ºi elicoptere. Armata rusã a aerului va fi do-tatã pânã la sfârºitul anului 2014 cu 230 de avioane ºi elicop-tere, dintre care 50 sunt deja în serviciu, a anunþat ministrul rusal Apãrãrii, Serghei ªoigu, citat de RIA Novosti. „Armata ae-rului se doteazã activ cu sisteme moderne aeriene. Numai înacest an, unitãþile se vor echipa cu peste 230 de aeronave”, adeclarat ministrul. El a precizat cã 50 de aparate au intrat dejaîn serviciu, în timp ce alte 180 vor echipa Armata aerului pânãla sfârºitul lui 2014, subliniind cã, în aceste condiþii, este im-portantã o mai bunã pregãtire pentru manevrarea materialelorsofisticate. TEHERAN - Iranul are un nou sistem de ra-chete sol-aer ºi douã tipuri de radare. Iranul a dezvãluit pu-blicului cã are un nou sistem de rachete sol-aer ºi douã noi ti-puri de radare care sporesc capacitatea de apãrare a þãrii, aanunþat presa iranianã, relateazã AFP. „Sistemul de racheteTalash-3 (Effort-3) este capabil sã atingã þinte la altitudinefoarte mare”, a declarat generalul Farzad Esmaili, comandan-tul unitãþii Khatam-ol Anbia, însãrcinatã cu apãrarea antiaeria-nã a þãrii. „Sistemul Talash-1 este destinat pentru altitudinemicã ºi Talash-2 pentru altitudine medie”, a adãugat el, fãrã sãfurnizeze detalii tehnice. El a precizat cã Iranul nu mai ia încalcul sistemul de rachete sol-aer S-300 pe care ruºii ar fi tre-buit sã i-l furnizeze înainte de suspendarea livrãrii din cauzaprogramului nuclear controversat al Teheranului. „Nu ne maigândim la sistemul S-300, deoarece avem în prezent sistemeantirachetã care ne permit sã ne consolidãm apãrarea antiaeria-nã ºi sã o facem impenetrabilã”, a explicat el. Moscova a în-cheiat în 2007 un contract de livrare de rachete de tip S-300,capabile sã intercepteze în zbor avioane sau rachete. Valoareacontractului era de 800 de milioane de dolari. Dar, acest con-tract a fost anulat în 2010 de cãtre Rusia în baza aplicãrii uneirezoluþii ONU cu privire la noile sancþiuni impuse Teheranu-lui din cauza programului sãu nuclear controversat. Iranul a so-licitat despãgubiri pentru anularea acestui contract. GeneralulEsmaili a mai anunþat cã Iranul a testat douã sisteme de radare,Arash-2, capabil sã detecteze avioane fãrã pilot în miniaturã peo distanþã de 50 de kilometri, ºi Kayhan, destinat, de aseme-nea, sã detecteze rachete ºi avioane fãrã pilot. Un alt sistem,prezentat, este capabil sã supravegheze avioanele civile caresurvoleazã spaþiul aerian al þãrii. IERUSALIM - Armataisraelianã îºi mãreºte flota de submarine. Armata israelianãîºi mãreºte flota cu al patrulea submarin din clasa Delfin. Noulsubmarin va fi botezat „Crocodilul” ºi este capabil sã transpor-te rachete de croazierã cu ogive nucleare, dupã cum relateazãpresa israelianã. În curând, al patrulea submarin Delfin, fabri-cat în Germania, va intra în dotarea forþelor navale ale armateiisraeliene. Comandantul Marinei Militare, general Ram Roten-berg, a declarat cã noul submarin se îndreaptã deja spre Medi-terana. Între alte caracteristici: o autonomie extinsã pentru dis-tanþe lungi ºi la adâncimi foarte mari. Noul submarin este dotatcu o tehnologie complexã, care necesitã o pregãtire specialã aechipajului. Flota de submarine a Israelului este consideratã,din punct de vedere strategic, braþul lung al armatei israeliene,care poate acþiona de oriunde de pe glob pentru apãrarea statu-lui Israel. ªeful Statului Major General, Benny Gantz a decla-rat cã armata exploateazã forþele aeriene, terestre ºi maritimeîntr-o manierã decisivã, iar Marina Militarã acþioneazã ofensivºi în afara apelor teritoriale, pentru contracararea ameninþãrilordin apele limitrofe ºi în alte sectoare, de aproape sau de depar-te. Washington - Armã hipersonicã, testatã de ameri-cani. Forþele terestre americane au încercat sã testeze o armãhipersonicã, dar au distrus-o din motive de siguranþã, la doarcâteva secunde dupã lansare. Testele au fost efectuate în Alas-ka, informeazã The Telegraph. Arma hipersonicã avansatã(AHW – „Advanced Hypersonic Weapon”) este o componentãa programului de „atac mondial rapid” destinat furnizãrii ar-matei americane a mijloacelor de atacare a unor þinte aflate lacapãtul celãlalt al lumii cu arme convenþionale, în decurs de oorã. Funcþia de autodistrugere a fost activatã din motive de si-guranþã, în urma incidentului neexistând victime umane, a de-clarat Maureen Schumann, purtãtor de cuvânt al Departamen-tului Apãrarii din SUA. Potrivit acestuia, arma hipersonicã afost distrusã la doar patru secunde de la lansare ºi nu se cu-noaºte altitudinea ei exactã în acel moment. BAGDAD -Irakul a primit elicoptere de luptã din partea Rusiei. Irakula primit mai multe elicoptere de luptã de tip Mi-28 din parteaRusiei, acestea urmând sã fie folosite în lupte împotriva insur-genþilor sunniþi, care au ocupat largi teritorii la nord, est ºi vestde Bagdad, capitala þãrii, a anunþat Ministerul irakian al Apã-rãrii, relateazã AFP. Ministerul nu precizeazã câte elicoptere aprimit din partea Rusiei ºi nici cu ce sumã au fost achiziþiona-te. Într-o înregistrare video postatã pe un site de Internet apa-re un hangar în care se aflã mai multe din aceste elicoptereantiblindate capabile sã efectueze zboruri în orice moment,atât pe timp de zi, cât ºi pe timp de noapte. Insurgenþi sunniþi,conduºi de gruparea ultraradicalã Stat Islamic (SI), au lansat la9 iunie o ofensivã-fulger care le-a permis sã ocupe vaste terito-rii la nord, est ºi vest de Bagdad. Lipsa sprijinului aerian esteuna dintre principalele provocãri cu care se confruntã militariiirakieni în tentativa de a-i respinge pe jihadiºti. Bagdadul aachiziþionat deja elicoptere de tip Mi-35 ºi avioane de vânãtoa-re de tip Su-25 de la Rusia. (P.I.)

ACTUALITATEAPE SCURT

15 militari din Regi-mentul 61 Rachete Antia-eriene ,,Pelendava” dinCraiova s-aualãturat campa-niei iniþiate înscopul donãriide sânge. Ast-fel, în zilele de27 ºi 28 augusta.c., militarii aufost prezenþi laCentrul Regio-nal de Transfu-zie Sanguinã –Craiova. Pringestul lor altru-ist, militarii sunt alãturi depersoanele care au nevoiede transfuzii de sânge, do-vedind astfel un comporta-ment civic responsabil.

Doamna director aCentrului Regional deTransfuzie Sanguinã –

Craiova, doctor Sevastia-na Bran, a adus mulþumirimilitarilor prezenþi la

campania de donare desânge ºi ºi-a exprimat con-vingerea cã pe viitor vaexista o colaborare la felde bunã.

Maiorªtefan MACREA

Vineri, 22 august 2014, un detaºament al Batalionului21 Vânãtori de Munte „General Leonard Mociulschi” aparticipat la o depunere de coroane de flori în memoria ero-ilor cãzuþi în Marele Rãzboi, la Monumentul Apãrãtorii Pa-

triei din Piaþa Gãrii, Predeal.Organizat de Asociaþia „Tradiþia

Militarã” ºi alãturi de Asociaþia deReconstituire Istorico-Militarã „Deutsches Freikorps” cuprilejul Marºului Comemorativ „Crucea Eroilor”, închinataniversãrii intrãrii României în Primul Rãzboi Mondial,evenimentul a avut numeroase momente inedite. Dintreacestea, cele mai importante au fost: reconstituirea depune-rii jurãmântului militar aºa cum era fãcut în urmã cu 100de ani, intonarea Imnului de Stat din timpul Primului Rãz-boi Mondial, executarea de salve de onoare. Ceremonialula fost încheiat cu defilarea celor trei detaºamente: cel alBatalionului 21 Vânãtori de Munte „General Leonard Mo-ciulschi”, al Asociaþiei „Tradiþia Militarã” ºi al Asociaþieide Reconstituire Istorico-Militarã „Deutsches Freikorps”.

Rãspunzând invitaþiei organizatorilor, vânãtorii demunte predeleni au fãcut încã o datã dovada implicãrii ac-tive în viaþa comunitãþii locale ºi a respectului ºi preþuiriifaþã de înaintaºii care ºi-au jertfit viaþa apãrând trecãtorileCarpaþilor.

Locotenent Sorin TOADER

Comemorarea eroilor Marelui RãzboiComemorarea eroilor Marelui Rãzboi

În data de 6s e p t e m b r i e2014 în satulPuþul cu Salcia,comuna Mãtã-saru, jud. Dâm-boviþa, a avutloc ceremoniade comemorarea ºapte ani de latrecerea în nefi-inþã a subloco-t e n e n t u l u i(p.m.) MarcuAurel, cãzut ladatorie în anul2007, în teatrul de operaþiidin Afganistan. La eveni-ment au participat alãturi defamilie ºeful Statului MajorGeneral, general-locotenentªtefan Dãnilã, ºeful StatuluiMajor al Forþelor Terestre,general-maior Nicolae Ciu-cã, generalul de brigadã dr.

Dorinel Duican, locþiitorulcomandantului Diviziei 1Infanterie „Dacica”, pre-cum ºi alþi camarazi pentrucare timpul nu va puteaºterge imaginea erouluiMarcu Aurel.

LocotenentSorin TOADER

Eroul din comuna MãtãsaruEroul din comuna Mãtãsaru Donare de sânge

Militarii Batalionului 30 Vânãtoride Munte „Dragoslavele”, indiferentde spaþiul ºi timpul în care se gãsesc,ori de activitatea pe care o desfãºoarã,nu uitã nici o clipã momentele de refe-rinþã din tradiþia ºi istoria militarã aunitãþii din care provin, a armatei înansamblul ei, chiar ºi atunci când vor-bim de tragedii.

În urmã cu 6 ani, pe 31 august,murea la datorie, în teatrul de operaþi-uni din Afganistan, militarul DragoºTraian Alexandrescu, care activa încadrul Batalionului 30 Vânãtori deMunte „Dragoslavele”.

Vineri, 29 august, soþia erouluimuscelean, împreunã cu cei doi copii,dar ºi cu foºti colegi de-ai militarului,în frunte cu comandantul unitãþii, co-

lonelul Mihai Cãpraru, auvenit la mormântul aces-tuia din Cimitirul Flã-mânda, dar ºi la monu-mentul ridicat pentru cin-stirea memoriei eroului,din incinta batalionului.Foºtii sãi colegi, alãturide membrii familiei, i-auadus un cuvenit omagiu,iar un sobor de preoþi aoficiat o slujbã religioasã,în amintirea tânãruluierou. 31 august era o zi devarã obiºnuitã, ca toate celelalte, pânãîn jurul orei 11:00, când s-a produstragedia. Din acel moment, aceastã ziavea sã devinã o datã de referinþã înpaginile de istorie, scrise cu litere deaur, ale Batalionului 30 Vânãtori deMunte „Dragoslavele”, prin faptelede arme ale slt. (p.m.) Dragoº Alexan-drescu ºi ale subordonaþilor sãi, care,sub comanda cãpitanului ClaudiuStoica, executau o misiune de patrula-

re pe autostrada A1, între Shahjoy ºiQalat, în Provincia Zabul-Afganistan.La un moment dat, insurgenþii, au ini-þiat un dispozitiv exploziv improvizat,care a curmat viaþa eroului slt. (p.m.)Dragoº Alexandrescu ºi a produs altenenumãrate rãni ºi traume celorlalþimilitari aflaþi în transportor, în acelmoment.

Plutonier-adjutant Sorin VLÃSCEANU

O orã de augustfatidicã

Cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la acþiunile de eli-berare a teritoriului naþional, purtate de Armata Românieiîn cel de-Al Doilea Rãboi Mondial, s-au desfãºurat cere-monii militare ºi religioase cu depuneri de coroane ºi jerbede flori în garnizoanele în care sunt dislocate unitãþi din su-bordinea Diviziei 1 Infanterie „Dacica”.

În data de 29 august 2014, a avut loc la Cimitirul Eroi-lor din garnizoana Slobozia, ceremonialul militar organizatde cãtre Regimentul 51 Artilerie Mixtã „General CornelParaniac”, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la eliberareateritoriului naþional de cãtre Armata României în Al Doilea

Rãzboi Mondial. Laactivitate au partici-pat oficialitãþile pu-blice locale, veteranide rãzboi ºi cadre mi-litare în rezervã. Lasfârºitul ceremoniei,militarii au defilat înfaþa audienþei peacordurile muziciimilitare.

Maior Daniel LUCA

Ceremonial militar

Cu douã numere în urmã vã vorbeam despre structuraCIMIC care a fost dislocatã în teatrul de operaþii din Af-ganistan în cadrul TF 20 în prima parte a anului 2014.Fetele au fost primele, iar domnii la urmã.

Cu hotãrâre, înainte!Cãpitanul Cristian Chirilã a reprezentat stâlpul e-

chipei, atât la propriu (1,84m ºi 84kg), cât ºi la figurat.El a fost ºefuþu (hi, hi, hi!). Latura sa de aventurier l-aatras cãtre bocanci ºi se declarã o victimã a Biroului deInformare recrutare din Galaþi, ale cãrui prezentãri l-auimpresionat îndeajuns de tare, încât sã-l trimitã în braþe-le Academiei Forþelor Terestre. Caracteristici precumadaptabilitate, perseverenþã ºi îndârjire l-au ajutat ca, în2005, sã aibã pe epoleþi gradele de sublocotenent dinpostura de absolvent A.F.T. Dupã formarea ca tânãr ofi-þer, a luat în primire funcþia de comandant pluton la Ba-talionul 528 Cercetare, unde îl gãsim ºi astãzi drept ºefal unui compartiment antifonat. κi aminteºte despre de-butul lui în unitate ca fiind unul al marilor responsabili-tãþi. Pentru un puºtan de 20 ºi un pic de ani, care încã erapreocupat excesiv de cum îi stã pãrul ºi de-abia aºteptasã-ºi scoatã Audi-ul la plimbare, sã fii comandantul unui

numãr semnifi-cativ de oameni,cu tot ceea ceimplicã aceastãipostazã, ar pã-rea cam mult.„M-am strãduitcât am putut, iarfaptul cã foºtiis u b o r d o n a þ iîncã mã mairespectã ºi îmivorbesc frumosînseamnã cã amreuºit.” Copilã-ros este ºi acum,dar în sensulbun al cuvântu-lui. Cu el nimicnu este un capãt

de þarã, iar dacã în ecuaþie mai intrã ºi plutonierul Cos-tel Cânipeanu chiar ºi tragedia greacã începe sã sune apamflet. „Orice situaþie are o rezolvare, iar acest lucrumi s-a demonstrat când, dupã ceva încercãri, am reuºitsã trec la viaþa de comandament, ba chiar dincolo deuºa cu amprentã pe retinã (râde cu poftã).”

Anul 2010 a însemnat misiunea din Afganistan alã-turi de Batalionul 33 Vânãtori de Munte. Cu toate cã aocupat funcþia de locþiitor comandant companie, afirmãcã a fost lungã, grea ºi plinã de neprevãzut prin prismafaptului cã rãspundeau, atât de nordul, cât ºi de sudul þã-rii, iar oamenii erau împãrþiþi în toate zãrile. Dar, a tre-cut, ºi toamna lui 2013 l-a surprins pregãtindu-se pentruîncã o dislocare în teatrul de operaþii afgan. „Nu mã aº-tept sã schimb mentalitãþi, nici nu este scopul misiuniinoastre, dar vreau ca la întoarcere sã am sentimentulplãcut cã am dat o mânã de ajutor la clãdirea unui vii-tor mai bun pentru populaþia civilã. Pânã atunci ne de-monstrãm utilitatea ºi învãþãm.”, declara la vremea res-pectivã. Gândurile de viitor referitoare la cariera lui suntdintre cele mai mãreþe ºi are ºi de ce sã aspire la cât maimult. Premergãtor plecãrii în Afganistan se concentra pemisiunea CIMIC din care dorea sã iasã cât mai puþin ºi-fonat (a fost o discuþie într-un cadru cu multe zâmbete).

Mândria de a fi cadru militarNu pot sã nu trec direct la plutonierul Costel Câni-

peanu, alias Costelino, pentru cã cei doi vin la pachet.Pe lângã faptul cã provin din aceeaºi unitate (noi, cerce-

taºii din Brãi-la, atacãm înhaitã – îi placesã glumeascã),se ºi comple-teazã reciproc.Costelino seînþelege binecu toatã lu-mea. A fostîndrãgit de toþimembri echi-pei, ºi nu nu-mai. Este o fi-re sociabilã,d e z i n v o l t ã ,plinã de viaþãce degajã înjur o energiepozitivã, de-adreptul molip-

sitoare. Aceste trãsãturi, la care se adaugã faptul cã esteomul bun la toate, m-au fãcut sã-l întreb ce l-a atras lacariera militarã? „În 1999 m-am încorporat în cadrulBatalionului de Cercetare din Brãila. Pot spune cã pro-

fesionalismul instructorilor ºi modul de viaþã al cerceta-ºilor au fost factorul declanºator. ªedinþele de tragere,taberele de aplicaþii ºi zilele petrecute prin pãduri lasupravieþuire m-au determinat sã rãmân aici pânã lafinalul ciclului de instrucþie ºi sã revin, 4 ani mai târziu,ca tânãr sergent, la comanda primei grupe de cerce-taºi.” Pânã în 2004 a fost s.g.v. (actualul s.g.p.), iar odatãcu intrarea în corpul cadrelor militare a putut observa ºidiferenþele. Este de pãrere cã acestea nu sunt neapãrat denaturã financiarã, ci mai degrabã responsabilitãþile suntaltele. „Satisfacþiile pe care le ai atunci când eºti la con-ducerea grupei sau plutonului ºi raportezi – Misiune în-deplinitã! –sunt cele care te fac sã crezi cã drumul pecare l-ai ales în viaþã este cel corect.”

Plutonierul Cânipeanu este un subofiþer cu o pregã-tire militarã desãvârºitã prin nenumãrate cursuri. Ad-vance career course din cadrul Senior non-comissionedofficer Academy, Jacksonville, Carolina de Nord, ºi-apus amprenta asupra formãrii lui. A fost acea gurã de aerproaspãt care i-a schimbat viziunea asupra mediului încare militarul trebuie sã fie instruit ºi mentorizat. „În ca-drul acestui curs am simþit pe propria-mi piele ce în-seamnã sã fii nevoit sã te bazezi pe colegul din dreaptaºi am experimentat siguranþa pe care þi-o oferã gândulcã lângã tine este cineva cu experienþã care te pãzeºte.Metodele folosite la instruirea militarilor, precum ºi ba-za materialã sunt factorii cheie care au fãcut ca armataamericanã, în special Marines Corps, sã ajungã la nive-lul la care este în ziua de astãzi.” I se citea pe chip admi-raþia pe care le-o poartã, iar noi îl ascultãm de fiecaredatã cu ochii mãriþi când ne împãrtãºeºte din experienþe-le trãite. Acestea nu se rezumã numai la cursuri, ci ºi lacelelalte trei misiuni (Irak ºi Afganistan) punctate în ca-riera de pânã acum. „Într-un teatru de operaþii nu esteloc de greºeli. Nu ai posibilitatea sã repeþi. O misiuneinternaþionalã este încununarea eforturilor depuse încadrul procesului de instruire parcurs pe timp de pace”,ne puncteazã Costelino. „În cadrul unei pregãtiri pre-mergãtoare dislocãrii într-un teatru de operaþii, fãrãmodestie, afirm cã puþine sunt situaþiile ce mã pot puneîn dificultate, în poligonul de instrucþie. Cunoºtinþeleacumulate mã fac sã gãsesc automat ºi în cel mai scurttimp soluþii la diferitele situaþii pe care instructorii în-cearcã sã le creeze”, a continuat el. Confirm cã, atât câtîl cunosc, modestia nu-ºi are locul când vine vorba des-pre caracterizarea proprie.

Armata e un jobUn alt membru al echipei, cu experienþa vieþii mili-

tare ºi a teatrului de operaþii, este plutonierul-majorMihai Rusu. Periplul prin armatã a început când a avutde ales între a fi morar de plante medicinale sau militarangajat pe bazã de contract. A ales varianta a doua de-venind angajatul Batalionului 2 Infanterie, începând cu 1

o c t o m b r i e1997, stabili-tatea loculuide muncãc â n t ã r i n dfoarte mult înluarea acesteidecizii. S-ahotãrât sã în-cerce sã devi-nã subofiþerla insistenþeleunui coleg.„Eram mul-þumit de sta-rea de la a-cea datã. Mãobiºnuisemcu viaþa ace-ea, mai alescã fãceam ceîmi plãcea”,

îºi aminteºte Mihai. Cu toate acestea, a urmat cursurileºcolii de profil din Piteºti, într-un sistem modular. Pri-mele trei luni au fost cu instructori români ºcoliþi înSUA, sub supravegherea unor militari americani. Lafinalul acestei perioade a primit gradul de sergent-major(acesta era primul care se oferea la acea datã). Au urmatalte trei luni ºi încã cinci la Fãgãraº (este infanterist).Dupã absolvirea cursului s-a întors în cadrul unitãþii maisus amintite.

În ochii noºtri, el a reprezentat specialistul pe linie depersonal ºi de CIMIC. Faptul cã peste 2/ 3 din timpul câta fost militar în termen, aproape toatã perioada de m.a.c.ºi mare parte din viaþa de subofiþer ºi-a petrecut-o întrepereþii compartimentului Personal, plus cursul de resurseumane, urmat în viaþa civilã, l-au fãcut omul nostru deîncredere. „Lucrul în cadrul biroului specificat te uzea-zã ºi te acapareazã din punct de vedere profesional. Celcare-i place aici nu se mai vede fãcând altceva. Sã-þidesfãºori activitatea la Personal înseamnã ºi sã fii dis-cret, dar, una peste alta, Personalul este fãcut pentrupersonal!”, ne lãmureºte el.

Credibilitate în domeniul cooperare civili-militari îidau, atât cei ºase ani de lucru în singurul batalion de pro-fil din Armatã, cât ºi misiunea internaþionalã efectuatãdrept specialist 2 CIMIC. Dar, înainte de aceasta, în2006-2007, a cãlcat pentru prima oarã pe pãmânt afgan,din postura de ajutor comandant grupã infanterie. „Îmiamintesc cã am deschis Zabulul (districtele Qalat ºiShah Joy) pentru militarii români. Partea cea mai greaa fost cu FOB Warner, Sfântul Gheorghe cum îispuneam noi. Totul s-a fãcut într-o fostã ºcoalã de fete.Condiþii de cazare jalnice, umezealã, mucegai ºi un frigcare-þi mãcina oasele. Cam acestea sunt amintirile dinacest loc. Faptul cã noi am fost primii militari românice au condus o misiune aeropurtatã a mai compensatdin neajunsurile întâlnite pe parcurs”, sunt vorbele luidespre prima trãire într-un teatru de operaþii. Cinci animai târziu s-a regãsit în cadrul celei amintite anterior. Artrebui sã fie mândru de cele peste 40 de proiecte (pompede apã, reabilitarea unor moschei, unor podeþe, o mobileclinic etc.) finalizate împreunã cu echipa de atunci. Me-dalia primitã din partea colonelului Dorin Toma, coman-dantul Batalionului 495 Infanterie alãturi de care a par-ticipat la misiune, este o dovadã a admiraþiei de care sebucura în rândul conducerii, admiraþie câºtigatã princunoºtinþele de specialitate pe care le posedã ºi prindãruirea cu care ºi-a îndeplinit sarcinile.

Fiind o fire altruistã, ºi-a dorit sã aibã un aport la îm-bunãtãþirea vieþii populaþiei civile afgane. „Sunt un omal faptelor, nu al vorbelor, iar generozitatea este o trã-sãturã obligatorie a oricãrui cimicar”, completeazãdomnul Rusu. Din punctul meu de vedere, Mihai esteacea persoanã care te aduce cu picioarele pe pãmânt. ªtiecând sã zâmbeascã ºi când sã fie serios, când sã te încu-rajeze ºi când sã te dojeneascã, iar, contrar vârstei, neeste ca un pãrinte.

Prezenþa care impune respectÎnchei acest material cu locotenentul Viorel Cãlin,

iar singurul considerent este cã el a trasat linii clare pen-tru întreaga echipã. A fost cel care a coordonat întreaganoastrã activi-tate din scau-nul de la ope-raþii ºi instruc-þie. Pânã acolo,a absolvit Co-legiul MilitarLiceal dinC â m p u l u n gMoldovenesc(2004), Acade-mia ForþelorT e r e s t r e(2008), a tre-cut pe la Bata-lionul 3 Geniu(este de aceas-tã armã) ºi aacumulat cevacunoºtinþe încadrul Batalio-nului 1 CIMIC, cunoºtinþe pe care ºi le-a definitivat încadrul misiunii din Afganistan, din 2011-2012, drept ºefechipã CIMIC, cu Batalionul 300 Infanterie. „Liderulechipei trebuie sã aibã o mare putere de empatizare cuproblemele populaþiei afgane. Trebuie sã fie un bun cu-noscãtor al culturii ºi istoriei locale. El ºi echipa sa pre-iau o parte din presiunea de pe umerii forþelor de mane-vrã, care se vor preocupa mai puþin de problemele eco-nomice ºi de sanitaþie ale localnicilor, concentrându-semai mult pe acþiunile de contrainsurgenþã. Practicami-a demonstrat cã echipa CIMIC trebuie sã-ºi dozezeresursa umanã, ºi aºa redusã numeric, astfel încât, prinputerea cuvântului, al simplului gest, sã câºtige treptatinima oamenilor pentru a câºtiga rãzboiul. Grupul spe-cialiºtilor în cooperare civili-militari trebuie sã fie pre-gãtit psihic ºi cultural sã preia reacþiunile izvorâte dinneajunsurile cu care se confruntã populaþia”, este depãrere Cãlin.

I-am redat cuvintele pentru a vedea câtã maturitate îlcaracterizeazã pe acest om care nu are trei decenii deviaþã. Nu lasã loc de interpretare niciodatã prin ceea ceafirmã, iar informaþiile venite de la el pot fi luate ca si-gure din prima. El a fost ºi profesorul nostru de paºtunã.Faptul cã a abordat misiunea þinând cont de limitãrile ºinevoile echipei spune despre el cã învaþã din experienþe-le trecute ºi cã nu se schimbã odatã cu ocuparea uneifuncþii mai mari. A reprezentat acel caracter puternic,perseverent ºi tãios de care am avut nevoie în a fi îndru-maþi. Experienþa unei bune colaborãri cu militarii gãlã-þeni, care au înþeles rolul ºi necesitatea CIMIC-ului, ºi cupartenerii americani, care cereau sã meargã în misiuni cuei, l-a fãcut sã lupte permanent pentru noi, începând cudebutul lui 2014.

Maistru militar cls.IV Monica DEACU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 17 (389) din 15 septembrie 2014 Pagina 3

O a m e n i a i f a p t e l o rO a m e n i a i f a p t e l o r

CMYK

În repetate rânduri, istoria a demonstrat cã omul esteextrem de capabil ºi inventiv, atunci când vine vorba dedistrugere. Nu avem în vedere motivele acestuia, ci numaiputerea de care dispune în acest sens. Iar focul reprezintão forþã apreciabilã care, atunci când este descãtuºatã, poa-te face prãpãd.

Cele mai vechi însemnãri despre „focurile” din Bucu-reºti dateazã de la începutul secolului al XVII-lea, însãfac referiri la incendii petrecute în secolul al XVI-lea,cum ar fi:

* În martie 1554, un detaºament otoman, trimis sã-lmazileascã pe Mircea Vodã Ciobanul, jefuieºte Bucureº-tiul ºi îi dã foc;

* În toamna lui 1596, tãtarii ard Bucureºtii. CronicarulBalthasar Walther descrie nenorocirea: „astãzi de-abia semai înfãþiºeazã cãlãtorului ici ºi colo câte o casã, bisericistricate, ziduri în ruinã...”.

Istoria incendiilor consemneazã o serie de evenimentemajore care au marcat viaþa comunitãþii ºi în secolele ur-mãtoare, cele mai importante fiind:

* Pe 22 februarie 1739, au luat foc casele MãnãstiriiSfântul Sava din Bucureºti. Constatin Daponte relateazãîn ale sale „Ephemerides daces”: „... au ars atunci 16 caseboiereºti, 49 de case de negustori, 77 de case mai mici, 5chilii mãnãstireºti, 40 de mãcelãrii ºi 9 prãvãlii”.

* În ziua de 28 august 1804, a izbucnit cel mai mareincendiu al epocii fanariote la o farmacie din zona centra-lã a Bucureºtiului. Au fost distruse 600 de case ºi 2000 deprãvãlii.

* La 1813, în vremea lui Ioan Vodã Caragea, a arsCurtea Domneascã din Dealu Spirii, ziditã de cãtre Ale-xandru Ipsilanti. Contele Auguste de Lagarde, în trecereprin Bucureºti, scrie: „... alergai la fereastrã ºi vãzui chiarîn faþa mea palatul principelui Valahiei cu totul în foc...Pompierii acoperiþi cu un fel de coif ºi cu o îmbrãcãminteromanã se urcarã pe acoperiºurile aprinse...”.

* Pe 23 martie 1847, în ziua de Paºte, s-a produs „Fo-cul cel Mare”, cel mai devastator incendiu din istoria Bu-cureºtiului. Focul a fost provocat de joaca bãieþelului clu-ceresei Zinca Drãgãnescu. Copilul a descãrcat un pistolspre podul plin cu fân al ºopronului din spatele casei. Aju-tate de un vânt puternic, flãcãrile s-au întins cu repeziciu-ne, cuprinzând o treime din oraºul de atunci. Datoritã

eforturilor supraomeneºti ale pompierilor mi-litari, ajutaþi ºi de alte unitãþi din garnizoanã,extinderea sinistrului a fost împiedicatã. An-ton Pann ne descrie grozãvia: „... sub ochii în-groziþi ai localnicilor refugiaþi pe Dealul Mi-tropoliei, se desfãºura spectacolul înspãimân-tãtor al Bucureºtilor în flãcãri. Case, prãvãlii,hanuri ºi biserici ardeau într-un vacarm asur-zitor. Pe uliþe, oamenii alergau înspãimântaþi,rãsunau comenzile militare ºi vaietele deznã-dãjduiþilor flãcãrilor”. Atunci au cãzut pradãlimbilor de foc peste 2000 de clãdiri ºi au mu-rit 15 persoane, printre care ºi un pompier mi-litar. La o sãptãmânã de la dezastru, pãmân-tul nu se rãcise încã.

* La 4 ianuarie 1882, celebrul circ Kremb-ser din Bucureºti a fost mistuit de flãcãri, de-zastru în care au pierit ºi 33 dintre cei maifrumoºi cai ai circului. Însuºi regele Carol Is-a dus la locul tragediei.

* În martie 1884, a luat foc aripa dreaptã a palatuluiuniversitãþii bucureºtene. Flãcãrile au transformat înamintire celebra colecþie botanicã a doctorului DimitrieBrândzã ºi o parte dintre exponatele Muzeului de Antichi-tãþi ºi ale ªcolii de Belle-Arte. Pompierii au reuºit sã sal-veze Cloºca cu puii de aur, vestita orfevrãrie goticã, înve-lind fiecare piesã cu propriile vestoane ºi aruncându-le, peferestre, în braþele camarazilor ce acþionau în exteriorulclãdirii.

Bucureºtiul era descris, în secolul al XIX-lea, drept„un oraº în care totul pãrea sã conspire pentru a-l face opradã uºoarã la izbucnirea incendiilor”( Cf. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/un-sfert-capita-la-ars-focul-cel-mare).

* În seara zilei de 8 decembrie 1926, a izbucnit un in-cendiu la acoperiºul clãdirii Palatului Regal. Grinzile debrad din structura de rezistenþã au favorizat extinderea curepeziciune a flãcãrilor. Acoperiºul s-a prãbuºit, astfel cãfocul s-a întins la sala tronului, sala de ceremonie ºi sufra-gerie. Au intervenit echipaje de pompieri militari de laposturile Central, Cometa, Foiºor ºi Radu Vodã. Dupã 12ore, sinistrul a fost lichidat. Comisia pentru cercetarea ca-uzei de incendiu, condusã de procurorul general, a emis

supoziþia producerii unui scurt-circuit electric.* Pe data de 22 decembrie 1937, a luat foc Teatrul Cã-

rãbuº din Bucureºti. În salã se aflau 1500 de spectatori,veniþi sã-l aplaude pe marele actor Constantin Tãnase. In-cendiul a izbucnit sub scenã ºi, din cauza decorurilor, s-atransformat într-un adevãrat rug, fapt ce a dus la prãbuºi-rea tavanului. Flãcãrile s-au extins la Teatrul Vesel, undeau murit douã garderobiere, ºi la un cinematograf dinapropiere. Pompierii de serviciu i-au evacuat pe specta-tori, iar, spre mijlocul zilei urmãtoare, militarii au reuºitsã stingã complet incendiul. Dispunerea construcþiei arse,într-un ºir compact de clãdiri, putea reedita un alt 23 mar-tie 1847.

În lucrarea „Din Bucureºtii de altãdatã”, istoriculGeorge Potra scria despre cauza acestor incendii, urmã-toarele: „Este absolut normal ca o aºezare ca Bucureºti,alcãtuitã din case mari care nu aveau în construcþia lor de-cât material caracteristic regiunii, adicã lemn ºi pãmânt,sã sufere mult de pe urma incendiilor. Pe uliþele strâmte ºiîntortocheate, casele construite în cea mai mare parte dinbârne sau ºindrilã, cu coºuri defectuoase, erau un perma-nent material inflamabil”.

Colonel dr.

Eduard-Constantin EFRIMESCU

Fostul ministru adjunct de finanþe, Serghei Alek-sashenko spunea cã „Putin nu crede în «soluþii favo-rabile». El crede cã în viaþa politicã nu existã decâtvictorie sau înfrângere. Dacã el crede cã bazeleNATO de la Marea Balticã sau Europa de Est vor fiun pericol pentru Rusia, el va gãsi o soluþie. El crede cãdacã NATO îºi mutã bazele la graniþele Rusiei, ar fi în-frângerea Rusiei. Iar lui Putin nu-i plac înfrângerile”.

Rusia ºi-a pregãtit scenariul pe care l-a aplicat în Cri-meea (republicã autonomã din sudul Ucrainei) cu multtimp înainte, a declarat procurorul general al Ucrainei,Oleg Mahniþki, susþinând cã, în ultimii ani, în Serviciulde Securitate al Ucrainei (SBU) au fost infiltraþi agenþiruºi, informa Interfax-Ukraina, în pagina sa electronicã.

Pe de altã parte, portalul kerch.com.ua informa cã, înnoaptea de dinaintea declanºãrii acþiunilor, persoaneînarmate au ocupat teritoriul pazei de coastã ucrainenedin Kerci. Trei autobuze cu indivizi în uniformã de ca-muflaj, dar fãrã însemne, s-au apropiat de poarta detaºa-mentului pazei de coastã din Kerci ºi au blocat cãile deacces ºi de ieºire. Unul dinte camioane avea plãcuþã deînmatriculare rusã. Trei persoane înarmate, cu mãºti pefaþã, i-au þinut pe jurnaliºti la distanþã. Militarii ucrai-neni au intrat în negocieri cu atacatorii înarmaþi, con-form media ucrainene. Dupã puþin timp, porþile au fostdeschise ºi persoanele venite în camioane au intrat pe te-ritoriul pazei de coastã din Kerci. Armele grãnicerilorucraineni au rãmas, încã, sub controlul lor. Dupã cum aurelatat anterior canalele media de la Kiev, militari ruºi,folosindu-se de grenade lacrimogene, au preluat contro-lul aproape asupra tuturor clãdirilor Unitãþii 4515 a ar-matei ucrainene de pe aeroportul Bilbek, nu departe deSevastopol.

La 27 februarie, parlamentul local din Crimeea l-adesemnat prim-ministru al republicii autonome pe Ser-ghei Aksionov, liderul miºcãrii social-politice Russkoeedinstvo (Unitatea rusã).

La 1 martie, comisiile Consiliului Federaþiei (camerasuperioarã a parlamentului federal rus) pentru Apãrare ºiAfaceri Externe au aprobat cererea preºedintelui Vladi-mir Putin privind utilizarea armatei ruse de pe teritoriulUcrainei pânã la stabilizarea situaþiei din aceastã þarã.Rusia reproºeazã opoziþiei ucrainene, care a preluat pu-terea la Kiev, cã a renunþat la aplicarea acordului din 21februarie, negociat cu Viktor Ianukovici, prin mediereaeuropenilor, cu privire la normalizarea situaþiei dinUcraina.

La 3 martie, conducerea Forþelor Armate ale Federa-þiei Ruse au continuat sã efectueze miºcãri de trupe peteritoriul Ucrainei - declara reprezentantul Ucrainei laONU, Iuri Sergheev. Jurnaliºtii din oraºele crimeene, deasemenea, susþineau, cã pe teritoriul Republicii Autono-me Crimeea, se aflau, deja, peste 15.000 de militari ruºiºi aproximativ 50 de vehicule ºi transportoare blindate.În plus, þãrmul ucrainean al Mãrii Negre era blocat dezece nave de rãzboi ale Federaþiei Ruse, iar de-a lungul

frontierei de stat a Ucrainei, în regiunea Harkiv, au fostobservate convoaie militare ruseºti. De asemenea, maimulþi militari din oraºul rusesc Novorosiisk se pregãteausã fie dislocaþi în Ucraina.

Aceastã crizã a avut evoluþii suprarealiste, afirmaAFP într-un reportaj realizat la baza militarã ucraineanãde la Eupatoria, din Crimeea, unde soldaþii ucraineni,forþele ruse ºi manifestanþii proruºi au devenit protago-niºtii unui „rãzboi ciudat”.

Pentru cã Baza A4519 de la Eupatoria este în mijlo-cul caselor ºi blocurilor din oraºul situat la 75 de kilo-metri de capitala Simferopol, punctul culminant a ceeace ar putea inspira o piesã de comedie a avut loc atuncicând tensiunile au luat amploare, dupã ce militanþii pro-ruºi au luat cu asalt baza, nerãbdãtori sã-i vadã plecaþipe militarii ucraineni. Povestea privind „cucerirea” ba-zei militare ucrainene a început însã, înainte de tensio-narea situaþiei ºi scoate la ivealã partea neobiºnuitã a cri-zei din Crimeea, unde douã armate se tatonau în tãcere,dar fãrã sã acþioneze. Ofiþerii ruºi ºi ucraineni au începutatunci sã negocieze, iar în urma discuþiilor, soldaþilorruºi li s-a permis sã intre în baza militarã ucraineanã. Deatunci, un grup de „30-40” de soldaþi ruºi, în þinutã decamuflaj, dar fãrã însemne militare distincte, se aflau înbaza militarã de la Eupatoria, dar aveau un comporta-ment „paºnic”, adãuga ofiþerul ucrainean. ªi, cu toateacestea situaþia a devenit tensionatã atunci când mili-tanþii proruºi au încercat fãrã succes sã intre în baza mi-litarã ucraineanã. Manifestanþii „ne-au cerut sã le pre-dãm armele”, spune acesta, în condiþiile în care ucrai-neni din baza militarã nu erau înarmaþi, „pentru a evitao eventualã baie de sânge. (...) Patru ofiþeri purtând ecu-soane ale armatei ruse au venit ºi au cerut sã adminis-trãm baza în comun, de fapt, ca aceasta sã treacã subcontrolul ruºilor”, adaugã colonelul Andrei Matveenko,comandantul ucrainean al bazei, asigurând cã nu a datcurs solicitãrii. Cu toate acestea, scena era neobiºnuitã labaza din Eupatoria deoarece soldaþii ruºi purtau pistoalemitralierã, iar unii cu faþa acoperitã, stãteau de pazã îninteriorul bazei, dar alãturi de militarii ucraineni neînar-maþi. Alþi membri ai forþelor ruse patrulau pe aleile dincurtea bazei militare, unde, toate armele, inclusiv rache-tele antiaeriene, erau în continuare depozitate, ucraineniirefuzând categoric sã le predea „agresorilor”.

În urma derulãrii evenimentelor, locuitorii din Cri-meea au aprobat, în 16 martie, cu peste 90% din voturileexprimate alipirea peninsulei ucrainene la Rusia, relataAFP.

Cei înarmaþi erau militari ruºi„În mod evident, situaþia este gravã, dar cine sunt

aceºti soldaþi înarmaþi ºi cine le-a dat ordine?’’ - se între-

ba retoric generalul american Philip Breedlove, co-mandantul suprem al Forþelor aliate NATO în Eu-ropa (SACEUR). Unele mass-media susþineau cãaceste trupe sunt „miliþii locale”, care poartã uni-forme în stil rusesc, deoarece o astfel de þinutã este

disponibilã în magazinele armatei din fosta Uniune So-vieticã. Altele repetã afirmaþia cã persoanele înarmate,dislocate în peninsula Crimeea sunt pur ºi simplu „forþede autoapãrare”. Persoanele înarmate dislocate în penin-sula Crimeea erau forþe militare ruse, care acþionau la or-dine clare de a submina forþele Ucrainei în regiunea Cri-meea. Concluzia se bazeazã pe analizarea minuþioasã amai multor surse disponibile la care au avut acces ana-liºtii militari, aprecia generalul american Philip Breed-love, într-un articol pe site-ul www.aco.nato.int.

În consecinþã, trupele fãrã însemne care blocheazã înprezent baze militare ucrainene în Crimeea (republicãautonomã din sudul Ucrainei) au în dotare tehnicã cu nu-mere ruseºti, iar unii dintre militari recunosc, din când încând, cã aparþin armatei ruse. Fotografiile postate pesite-ul comandamentului suprem al NATO în Europa nulasã loc de interpretãri. Un alt exemplu este dat de o în-registrare de pe Youtube. Niºte jurnaliºti din Kerci auintervievat un militar care a recunoscut cã face parte dinarmata rusã. Când a fost întrebat de ce nu poartã nici unînsemn sau simbol pe uniformã, el a rãspuns cã aºa i s-aordonat. Mai mult, armele ºi echipamentele pe care lefolosesc „persoanele înarmate” nu sunt deloc tipice unor„miliþii locale” sau „forþe de autoapãrare”, fiind vorba detehnicã specificã forþelor armate.

Crimeea, locul coliziunii intereselorPeninsula Crimeea reprezintã centrul intereselor stra-

tegice ale Rusiei, care ºi-a asigurat influenþa asupra Ca-ucazului ºi vestului Europei prin Flota Mãrii Negre ºibaza militarã de la Sevastopol, unde sunt dislocaþi10.000 de soldaþi ruºi. Republicã autonomã în cadrulUcrainei, peninsula Crimeea este situatã în sudul þãrii,între Marea Neagrã ºi Marea Azov, ºi este separatã deRusia, la est, prin strâmtoarea Kerci.

Þarii ruºi ºi elita sovieticã obiºnuiau sã-ºi petreacãvacanþele pe litoralul din sudul peninsulei, care rãmâneºi în prezent un punct de atracþie pentru turiºti, iar, înultima vreme, a trezit interesul investitorilor, relateazãBBC News Online.

Anexatã de Imperiul rus în 1783, în timpul domnieiîmpãrãtesei Ecaterina cea Mare, Crimeea a rãmas încomponenþa Rusiei pânã în 1954, când a fost transferatãUcrainei de cãtre liderul sovietic Nikita Hruºciov.

Teritoriul a fost centru al ambiþiilor imperiale rivaleîncã din secolul al XIX-lea, ceea ce a provocat Rãzboiuldin Crimeea, când Marea Britanie ºi Franþa au trimistrupe în peninsulã, pentru a stopa extinderea influenþeiRusiei în Balcani.

Colonel Ion PAPALEÞ

Curierul ARMATEINr. 17 (389) din 15 septembrie 2014Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

EEvvoolluuþþiiaa ssuupprraarreeaalliissttãã aa ccrriizzeeii ddiinn CCrriimmeeeeaa

MM aa rr ii ll ee ii nn cc ee nn dd ii ii aa ll ee BB uu cc uu rr ee ºº tt ii uu ll uu ii

CMYK

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 17 (389) din 15 septembrie 2014

Exerc i þ iu l tac t i c pe har tã Exerc i þ iu l tac t i c pe har tã „Viper Snap 14”„Viper Snap 14”

Sub influenþa muºcãturii de viperãÎn ziua de Sfântã Mãria Micã, la co-

mandamentul Diviziei 1 Infanterie, era for-fotã mare. Þinuta mozaic de pãdure i-a luatlocul celei de serviciu marcând, în acestfel, începutul rãzboiului pe hartã. Astfel,dupã luni întregi de planificare ºi topuri decoli scoase la imprimantã, Muºcãtura deViperã a ajuns în faza finalã. Nu vã gândiþicã cineva se zvârcoleºte sub efectul veni-nului reptilei, este vorba despre Exerciþiultactic pe hartã (MAPEX) ce poartã denu-mirea de „Viper Snap 14” destinat instrui-rii personalului comandamentului marii u-nitãþi menþionate în vederea conducerii for-þelor subordonate care executã operaþii in-termediare în cadrul uneia de apãrare. Sunãfoarte pompos, denumirea îi dã un grad depericulozitate ridicat, dar, de fapt, este vor-ba despre evoluþia unei crize cãtre un con-flict militar ºi punerea în aplicare a mãsu-rilor de rãspuns la aceasta, în cadrul apãrã-rii colective.

Sala Decebal a comandamentului (în care se þin ºe-dinþele sãptãmânale în mod normal) a fost frumos amena-jatã, pe grupuri de acþiune ºi puncte de comandã, iar la in-trare s-a înfiinþat un poliþist militar desãvârºit care se asi-gurã, ca un adevãrat chelar, cã nu trec dincolo de uºile în-chise decât persoanele cu ecuson galben. Cu accesul res-tricþionat ºi porþile blocate a început stagiunea, la teatrulDacica. Scenariul este semi-fictiv ºi se deruleazã în spa-þiul insulei Orion (nu o cãutaþi pe google pentru cã vã veþiface impresia greºitã cã este o luptã intergalacticã) dinMarea Bica. Aceastã regiune trece printr-o perioadã insta-bilã ce poate genera crize de securitate, principalele punc-te slabe fiind divergenþele interetnice, penuria de resurseenergetice, sãrãcia în care se scaldã populaþia, iar pestetoate guverneazã regimuri politice extremiste. În rolurileprincipale au fost Greenlandia ºi Crolandia. Dacã nu aþimai auzit de ele, nu vã gândiþi cã nu aveþi culturã genera-lã! Ele sunt produsul imaginaþiei creative a unui grup decadre militare bine pregãtite în planificarea operaþiilormilitare. Primul este un stat independent, cu importanteresurse de petrol care a dezvoltat relaþii economice cu ma-joritatea þãrilor de pe continentul Paneur, situat la 500kmvest de insulã. Cel de-al doilea ºi-a dobândit independenþacu puþin timp înainte de începerea conflictului ºi are am-biþia de a deveni o mare putere militarã, respingând ideeade democraþie. Astfel, sprijinã acþiunile teroriste ale dife-ritelor grupãri internaþionale. Ambele au o economie detip emergent. Pe teritoriul Greenlandiei s-a constituit For-þa pentru Eliberare, în Regiunea Micro care reprezintã20% din suprafaþa sa, fiind arealul de îngemãnare a douãetnii. Nemulþumirile s-au transformat în lupte armatedupã alegerile anticipate din Crolandia când forþele parti-dului Uniunea Naþionalã au câºtigat majoritatea portofoli-ilor, formând un guvern cu orientãri naþionalist-extremis-te. Au început sã emitã pretenþii asupra unor teritorii aleGreenlandiei unde locuiesc etnici crolandezi. TrupeleCorpului 1 Armatã Teritorial, membru al Alianþei Dreptã-þii, au dat dovadã de altruism. Au vrut sã ajute oameniiaflaþi la ananghie prin a le crea mediul politic ºi socialfavorabil ducerii unui trai... ºi atât. În acest sens a luatnaºtere Viper Snap 14, o operaþie de tip articol 5 ce aredrept principal scop refacerea integritãþii teritoriale a stat-ului Greenlandia.

Toate situaþiile imaginare cu care s-ar putea confruntao structurã militarã aflatã în aceastã ipostazã au fost emi-se de la comandament ºi transmise cãtre brigãzile luptã-

toare pentru a verifica modul de reacþie al celor ce executãmisiuni de luptã. Mã plimbam prin salã ºi mi-a atras aten-þia un militar foarte concentrat care scria de zor la calcula-tor. Atât de implicat era, încât atunci când l-am întrebatce face mi-a rãspuns mecanic: „O celulã de aviaþie debombardament ºi vânãtoare atacã pe direcþia Miculeºti,

Sãuºani, Marineºti.” κi luase rolul în serios, iar acum tri-mitea un ordin scris cãtre celula responsabilã de curãþa-rea aerului, de parcã urma sã auzim motoare de MIG-uri.În jurul meu se mai auzea: avem un mort, foc de artile-rie... Implicare ºi interes, am gândit, mai bine ies din zonade ducere a rãzboiului virtual.

S-au creat condiþiile necesare exersãrii procesului deplanificare ºi a limbii engleze, desigur. Pentru a þine pasulcu evoluþia lingvisticã ºi cu tendinþele academi-ce ale acestei toamne, un briefing ºi modul derezolvare a trei incidente au fost susþinute înlimba englezã. Rezultatul? Magna cum laude!Aºa cã, fãrã comentarii! Deoarece militarii co-mandamentului au diverse deprinderi (pe noi neintereseazã numai cele profesionale), prin a-ceastã activitate s-a urmãrit doar perfecþionareacelor deþinute în planificarea ºi conducerea ope-raþiilor intermediare în cadrul apãrãrii ºi menþi-nerea veleitãþilor de planificare, desfãºurare ºianalizã a exerciþiilor.

Cei doi CS-a pus mare preþ pe comandã ºi control, lu-

cru normal dacã þinem cont de faptul cã este unexerciþiu de comandament de divizie. Pentru aîntãri importanþa acestuia, în desfãºurareaMAPEX-ului au fost implicaþi specialiºti în toa-te armele, din cadrul unitãþilor subordonate, iar,acolo unde nu suntem acoperiþi, au venit dinafarã. Este clar pentru toatã lumea ce fac armeprecum artileria terestrã, cea antiaerianã, Apã-rare CBRN ºi, cu atât mai mult, infanteria în ca-drul ofensivei ºi defensivei. Dar CIMIC-ul? Ceface CIMIC-ul? Sprijinã ducerea luptelor prinacþiuni specifice, menite sã reducã interferenþapopulaþiei civile ºi sã permitã desfãºurarea acti-vitãþii autoritãþilor locale, organizaþiilor guver-namentale, nonguvernamentale ºi internaþiona-le. Scopul final al acestei componente a fost cre-area unui mediu sigur, adecvat pentru restabili-rea frontierei, fãrã a fi nevoie ulterior de vreo forþã milita-rã în regiune. Corpul 1 Armatã urmãreºte stabilirea con-diþiilor necesare pentru întoarcerea tuturor persoanelordislocate sau refugiate ºi încurajarea revenirii la starea depace cu sprijinul organizaþiilor civile (citat din anexa deCIMIC întocmitã de cãtre locotenent-colonel Ion Okros).

În cadrul exerciþiului, reprezentantul pelinie de cooperare civili-militari a fãcuttot posibilul sã evite interferenþa civililorcu operaþiile militare, sã asigure un me-diu sigur, cu toate libertãþile pe care leimplicã aceastã stare, ºi sã acorde sprijinumanitar, în mãsura în care i-au permiscapabilitãþile disponibile. Pe anumite li-nii s-a intersectat cu activitatea celulei deinformaþii, având o contribuþie la colecta-rea de informaþii din mediul civil, fãrã ase limita la asta. Puse cap la cap, dateleadunate, atât de el, cât ºi de celula men-þionatã anterior, i-au ajutat pe cei din ur-mã sã determine cursul de acþiune al ina-micului ºi sã estimeze nivelul acestuia.Cu alte cuvinte, dupã o analizã detaliatãa mãrturiilor forþelor proprii, a refugiaþi-lor, a populaþiei civile ºi a emigranþilorpot avertiza militarii alianþei cu privire lace urmeazã sã facã teroriºtii. Dacã aravea un glob de sticlã, ar fi mai simplu.Printre picãturi, aceºtia emit produse deanalizã utile ºi Elementului de Sprijin

Operaþii Psihologice, structurã cu activitate non-kineticãreprezentatã în cadrul MAPEX-ului. În ce sens utile?Pentru a putea modifica percepþii, atitudini ºi comporta-mente ale audienþelor þintã aprobate, Operaþiile Psiholo-gice au nevoie de informaþii oportune. Care ar putea fi unadintre surse? Celula de informaþii, evident. Acest extra

ajutor îi sprijinã în analizarea condiþiilor sociale ºivulnerabilitãþilor populaþiei vizate pentru a deter-mina, printre altele, modul în care aceasta va rãs-punde mesajelor diseminate, schimbându-ºi, ast-fel, comportamentul în cel dorit, precum ºi gradulde implicare. Mai pe scurt, are vreun rost sã con-sume resurse ºi energie pentru a încerca sã modi-fice percepþiile unui grup dacã acesta este reticentîn a adera la idei noi sau nu? Îndeajuns de corect!Toate direcþiile în care acþioneazã se muleazã peobiectivele comandantului diviziei, intenþia aces-tuia fiind principalul reper al activitãþii lor.

Pierderile din rândul trupelor proprii au fostcentralizate de cãtre structura Personal. Tot ei s-auocupat ºi de nevoile de completare pentru a se asi-gura de faptul cã unitãþile subordonate au capaci-tatea de a-ºi duce acþiunile de luptã. Structura deRelaþii Publice, parte din staff-ul comandantului, afost reprezentatã de locotenent Silvana Berianu,ofiþerul de Relaþii Publice al comandamentului di-viziei. „Activitatea de informare ºi relaþii publicepe timpul desfãºurãrii exerciþiilor militare se sub-

ordoneazã scopului general al acesteia ºi anume, în liniimari, de a stabili, a menþine ºi a dezvolta relaþii de încre-dere între instituþia militarã ºi societatea româneascã,precum ºi pentru a rãspunde unei obligaþii constituþio-nale ºi anume, asigurarea unei informãri complete ºioportune a cetãþenilor privind aspectele militare. În ca-drul exerciþiilor ºi în funcþie de tipul ºi specificul lor, ac-tivitatea structurii de relaþii publice se desfãºoarã pe

douã dimensiuni: informarea, respectiv, promovarea lorîn partea de Real World ºi rezolvarea incidentelor apã-rute pe linie de specialitate ca parte a scenariului exerci-þiului”, a declarat aceasta.

ªi... ENDEXConform zicalei mult a fost, puþin a rãmas, iatã-ne ºi

în ultima zi a Exerciþiului tactic pe hartã. 11 septembrie afost data în care s-a strigat ENDEX ºi a Analizei post ac-þiune (cu acronimul sãu APA, fãrã vreo legãturã cu susu-rul vreunui izvor). În cele trei zile de exerciþiu efectiv (pe08.09 s-a desfãºurat MINIEX-ul prin care s-au verificatsistemele de comunicaþii) s-au jucat peste 100 de eveni-mente ºi incidente, care au fost rezolvate în timp oportun.În cadrul APA s-a punctat cã a fost înregistrat un real pro-gres în perfecþionarea deprinderilor în lucrul de stat majorºi a crescut coeziunea pe module ºi echipe. Fiecare com-partiment a fãcut o analizã a activitãþii unitãþilor, punc-tându-se ºi deficienþele, capitolele la care mai este de lu-crat pentru ca SIMEX-ul care urmeazã sã fie ireproºabildin punct de vedere al modului de reacþie la incidente. Ul-timele cuvinte despre Mapex-ul de anul acesta i-au apar-þinut domnului general de brigadã Cãtãlin Tomescu, co-mandantul diviziei bucureºtene, care a pus accent pe rea-lism în abordarea problemelor ºi în transmiterea rapoarte-lor. A avut o singurã cerinþã: „Gândiþi ca ºi cum ne-amconfrunta cu situaþii reale ºi þineþi cont de teren. Cursulde acþiune adoptat trebuie sã vizeze îndeplinirea misiu-nilor cu pierderi minime”. L-a evaluat drept un exerciþiucomplex cu situaþii serioase, antrenante. S-a jucat la nivelmare deoarece este mai simplu sã scazi standardele decâtsã te ridici la unul pentru care nu eºti instruit.

Acum, la final de exerciþiu nu putem afirma decât: Sã vinã SIMEX-uul!

Maistru militar cls.IV Monica DEACU

Concentrare maximã la structura Personal

Analiza hãrþii rezolvã multe dileme

Locul în care se centralizau incidentele

Creat dupã chipul lui Dumnezeu (Facere 1, 26) cu min-te, cuvânt ºi voinþã (treimea umanã) creºtinul este chematsã devinã asemenea cu Dumnezeu, prin sfinþenie (Matei 5,46), care se obþine cu ajutorul harului dumnezeiesc, prinpracticarea virtuþilor creºtine.

Asemãnarea creºtinului cu Dumnezeu înfãþiºeazã sta-rea de deplinã sfinþenie, dreptate ºi moralitate ce poate fi a-tinsã prin statornicia în faptele cele bune, creºtine, de cãtreom. Acest lucru depinde de acþiunea puterilor spirituale ºimorale omeneºti, iar, pe de altã parte, de ajutorul haruluidumnezeiesc.

Prin Sfântul Botez, omul cel vechi, cu obiceiuri pãcã-toase, este înmormântat cu Hristos, pentru ca împreunã cuEl sã învie, devenind astfel purtãtor de Hristos sau Hristo-for, iar Treimea dumnezeiascã locuieºte acum înlãuntrulinimii sale ºi îl îndumnezeieºte prin energiile sale divinenecreate.

Treimea umanã, ca ºi chip al Sfintei Treimi, trebuie sãse adânceascã în asemãnare, rãmânând în legãtura dragos-tei dumnezeieºti, pentru cã cel ce nu face aceasta îºi sfâºiesufletul treimic, desfãcând mintea de cuvânt ºi de voinþã.

Creºtinul are minte, cuvânt ºi duh, iar mintea nu estefãrã de cuvânt, nici cuvântul fãrã de duh ºi acestea sunt unaîn alta ºi în ele însele, pentru cã mintea grãieºte prin cu-vântul ºi cuvântul se aratã în duh. Prin acestea, omul poartãun chip al Sfintei Treimi.

Harul dumnezeiesc (energia divinã necreatã) trebuie sãlumineze mintea noastrã, s-o aducã la puritate, restabilindfacultãþile ei raþionale ºi intuitive, orientate spre contem-plaþie ºi îndumnezeire.

Mintea noastrã este cea care hrãneºte sufletul nostru.Trebuie sã ne rugãm pânã când harul dumnezeiesc vine în

minte ºi de aici în inima noastrã. Iar, când plinãtatea haru-lui va umple inima noastrã, se va revãrsa în afarã, trecânddin suflet în trup, transformându-l din muritor în nemuri-tor, din stricãcios în nestricãcios, fãcându-l sã radieze bunãmireasmã, devenind taumaturg (persoanã ce are capacita-tea de a face miracole) ºi teofor (purtãtor de Dumnezeu).

Dar, pãcatele ºi diavolii destramã treimea umanã, astfelîncât: mintea în loc sã fie în inimã, smeritã ºi luminatã deDuhul Sfânt, devine mândrã, plinã de întunecimea pãcate-lor ºi rãtãcitoare în toate colþurile lumii. Cuvântul rostit, înloc sã fie plin de har ºi de mireasma Duhului Sfânt, devineplin de duhoarea poftelor ºi pãcatelor. Inima, în loc sã fiecuratã ºi smeritã, devine plinã de pofte ºi de pãcate.

Omul pãcãtuieºte când mintea îi devine oarbã ºi întune-catã de pofte, de mânie ºi de mândrie.

Imaginile contaminate, de televiziune, pãtrund prinsimþuri (vãz ºi auz) în sufletul omului, întunecându-i ini-ma. Având sufletul murdãrit de astfel de imagini, telespec-tatorul va pãcãtui la început cu gândul, apoi cu imaginaþia,apoi cu cuvântul ºi, în final, cu fapta. La aceste lucrãri pã-cãtoase ale televiziunii participã ºi duhurile diavoleºti.

La restaurarea noastrã, cel mult ajutã Rugãciunea luiIisus, care aduce reunificarea treimii umane, despãrþitãprin cãderea în pãcate.

Sufletul omenesc, creat dupã chipul lui Dumnezeu, esteunic, dar multiplu. El are trei puteri: minte (raþiunea), do-rinþa (pofta) ºi voinþa (mânia). Toate aceste trei puteri su-fleteºti trebuie sã fie unite ºi îndreptate spre Dumnezeu.

Sfântul Maxim Mãrturisitorul spune cã prefacereaacestor puteri dupã fire înseamnã pentru minte sã-L cu-noascã pe Dumnezeu, pentru dorinþã sã-L doreascã ºi sã-Liubeascã pe Dumnezeu, iar pentru voinþã, sã împlineascã

voia lui Dumnezeu cea sfântã. Numai în acest fel este îm-plinitã porunca dumnezeiascã:„sã iubeºti pe DomnulDumnezeul tãu din toatã inima ta, din tot sufletul tãu ºi dintoatã puterea ta”.

Când mintea rãmâne în Dumnezeu, ridicã dorinþa sã Îliubeascã ºi voinþa sã lupte împotriva duhului celui rãu ºi sãcaute curãþirea. Astfel, existând un imbold spre Dumnezeu,apare ºi unirea cu Dumnezeu. Din contrã, pãcatul rupe uni-rea celor trei puteri sufleteºti. Astfel, mintea tinde sã-L ne-socoteascã pe Dumnezeu, puterea profitoare este îndrepta-tã spre creaturi ºi spre pãcat, iar voinþa este supusã tiranieipatimilor. Astfel, pãcatele vor înrobi cu totul sufletul.

Sfântul Grigorie Palama descrie aceastã stare: „Mai în-tâi, mintea se miºcã departe de Dumnezeu ºi se întoarcespre creaturi. De câte ori vom deschide uºa patimilor,mintea se va împrãºtia imediat, îndreptatã fiind cãtre lu-crurile trupeºti ºi lumeºti ºi cãtre mulþimea plãcerilor ºigândurilor împãtimite ce vin din ele. Apoi, mintea, cãzândde la Dumnezeu, abate dorinþa de la El ºi de la poruncileLui. Când mintea rãtãceºte, dorinþa este împrãºtiatã îndesfrâu ºi nebunie ºi, în cele din urmã, voinþa este chinui-tã ºi supusã patimilor. Astfel, omul care a fost sortit sã de-vinã fiu al lui Dumnezeu dupã har, devine ucigaº, aseme-nea celor mai sãlbatice fiare. Deci, în acest fel, cele treiputeri sufleteºti se abat de la Dumnezeu ºi în acelaºi timpse pierde unitatea dintre ele. Dorinþa ar vrea sã se întoar-cã la Dumnezeu, dar voinþa nu-i permite. Pofta ar vrea sãse întoarcã la Dumnezeu, dar mintea, neavând credinþã înDumnezeu, nu vrea sã-L iubeascã.”

Adaptare dupã Arhim. Mina Dobzeu Col. (rz.) ªtefan MITINCU

La începutul anilor ‘90, Biserica Ortodoxã Românãa sanctificat câþiva dintre apãrãtorii ºi mucenicii credin-þei ortodoxe române: eroul necunoscut, ªtefan cel Mare,Daniil Sihastru, Constantin Brâncoveanu, cei patru fii aisãi ºi ginerele sãu Ianache Vãcãrescu, Grigore Ghica alIII-lea. Cãpeteniile revoluþiei de la 1784, Horea, Cloºcaºi Criºan nu au fost sanctificaþi.

În cele ce urmeazã, doresc sã evidenþiez caracterullui Constantin Brâncoveanu, însemnãtatea sa în culturaºi politica naþionalã ºi internaþionalã, dar în primul rândîntâietatea sa în rândul sfinþilor voievozi români. Pentruaceasta îl voi pune în antitezã cu ªtefan Muºat („celMare ºi Sfânt”). Voi compara doi voievozi care au dom-nit în timp ºi spaþiu diferite. Expresia „25 de ani fãrãrãzboaie” nu ne aparþine nouã ºi se referã la domnia luiConstantin Brâncoveanu. „Despot luminat”, dar nu ti-ran, „prinþ al aurului”, dar modest, cinstit ºi incorupti-bil, Brâncoveanu a asimilat deopotrivã virtuþile unuiadevãrat sfânt, unui mare caracter ºi unui veritabil poli-tician. Despre persoana sa a scris stolnicul ConstantinCantacuzino, în „Istoria Þãrii Româneºti”, sau RaduPopescu într-o „Istorie a domnilor Þãrii Româneºti”.Ambele lucrãri fiind subiective, contra, respectiv proBrâncoveanu, ne vom folosi de o lucrare neutrã ºi demult uitatã: „Anonimul brâncovenesc” („Istoria ÞãriiRomâneºti de la octombrie 1688 pânã la martie 1617”).

Logofãt între anii 1682-1688, Constantin Brânco-veanu se trãgea din stirpea basarabilor, fiind strãnepotal lui Matei Basarab, dar ºi nepot al stolnicului Constan-tin Cantacuzino. Despre acest boier, Brâncoveanu spu-nea: „Cã eu tatã n-am pomenit, de vreme ce am rãmasmic de tatã, fãrã cât pe dumnealui tata Costandin l-amcunoscut pãrinte în locul tãtâne-mieu”, dar va avea ocruntã dezamãgire. Brâncoveanu nu a vrut sã fie domni-tor al Þãrii Româneºti.

A fost urcat pe tron din vrerea boierilorBoierii pãmânteni, nemaidorind sã îi conducã un

cantacuzin, aproape cã l-au forþat sã preia domnia. Zise-rã cu toþii: „Logofete, noi cu toþii pohtim sã ne fiidomn”. El zise „Dar ce aº vrea eu cu domnia, de vremece ca un domn sunt la casa mea; nu-mi trebuie sã fiu”.Iar ei ziserã: „Ne rugãm, nu lãsa þara sã între alþi oa-meni sau rãi, sau nebuni sã o strice, ci fii!”. ªi-l luarãde mâini ºi-l împingeau de spate. A fost uns domnitor lamitropolia Bucureºtilor, în prezenþa patriarhului bizan-tin Dionisie ºi a mitropolitului valah Antim. În bisericã,Brâncoveanu a spus: „Domnia aceasta eu nu o pohtescca sã-mi înmulþesc grijile ºi nevoile, ci dumneavoastrãm-aþi pohtit ºi fãrã voia mea m-aþi pus domn în vremurica acestea turburate, încungiuraþi de oºti de vrãjmaºi;ci dar acum iar întreb: este-va cu voia tuturor?”

ªi toþi rãspunserã: „Toþi voim, toþi pohtim”. Zise iar:„Deacã pohtiþi toþi, mi-e voia ºi mie sã-mi daþi un jurã-mânt înaintea Lui Hristos precum veþi fi cu dreptate ºide ar veni vreo primejdie domnii mele, despre vreo par-te, sã staþi cu mine toþi”.

Dupã depunerea jurãmântului de cãtre boieri, au ie-ºit cu toþii din bisericã, voievodul fiind întâmpinat desalvele de tun, „însã douã tunuri s-au slobozit, iar unulnu s-au putut slobozi; de care zicea mulþi cã va fi aces-ta un semn rãu, însã pã urmã s-au vãzut cã sunt bãbeºticuvinte”.

În tot acest timp, cadavrul domnitorului ªerban Can-tacuzino, zãcea pe catafalcul bisericii Cotroceni, pãrãsit

de toþi, inclusiv, de membrii familiei sale. De aceea,Brâncoveanu însuºi i-a organizat o înmormântare creº-tineascã. „ªarban-vodã mortul zãcea ca un om den ceiproºti, numai cu muierea lui ºi cu fetele lui plângând...cã avusese nãdejde sã puie pe fiiu-sãu domn, dar n-auvrut Dumnezeu ºi tiraniile tãtâni-sãu, ce fãcuse boieri-lor ºi sãracilor þãrii ºi încã de la o vreme nici muierealui, nici fetele lui nu ºãdea lângã dânsul, cã-ºi strângeaavuþiia ºi o ascundea, cã-i era fricã sã nu-i ia avuþiiaConstandin-vodã; ...zãcea pã o masã stârvul, pãrãsitde toþi pânã a doua zi dimineaþã. Deaci l-au rãdicat cucinste domnul ºi l-au dus la Cotroceni, la mânãstirealui, de l-au îngropat ºi s-au dus”.

Vodã ªerban, un bun diplomat ºi om de spirit, larândul lui, sperase pânã în ultima clipã cã îi va urma latron fiul sãu, Iordache, dar boierii pãmânteni erau sãtuide prigoana Cantacuzinilor.

Astfel, putem spune cã Brâncoveanu a fost primulºef de stat român ales liber ºi în unanimitate de voturi.„Din elexiea þãrii s-au pus Constandin-vodã domn”.Alegerea a primit girul cancelariilor marilor puteri, carenu aveau sã regrete acest fapt, deoarece aveau sã cu-noascã în noul voievod un diplomat exemplar, pentrucare pacea era prioritarã.

Cantacuzinii uneltesc 25 de ani împotriva Dom-nitorului

Din momentul acestei alegeri, Cantacuzinii au unel-tit timp de 25 de ani împotriva lui Brâncoveanu ºi nus-au oprit pânã când nu ºi-au atins mârºavul scop, croin-du-ºi în acelaºi timp propriul drum spre eºafod. Ei i-auavut complici pe boierii Bãlãceni, care „totdeauna îºiîntindea mintea dupã niºte pãreri nebuneºti... În zilelelui Antonie-vodã, au ucis niºte neguþãtori moscovlii,împreunã cu care erau ºi cãlugãri merºi pentru milã laMosc”. Deºi câþiva dintre respectivii boieri fuseserãcondamnaþi de divan la moarte sau la închisoare pentrudiferite infracþiuni, Brâncoveanu i-a iertat ºi i-a graþiatmereu, neºtiind pe cine. Nu iubea rãzbunarea. Era unom blând ºi iertãtor, aºa cum trebuie sã fie creºtinul.Iubitor de culturã ºi de credinþã ortodoxã, Brâncoveanua sprijinit aceste domenii, necondiþionat. Biserica„Sfântu Nicolae”, mãnãstirea Stavropoleos dinBucureºti, mãnãstirea Hurezu, mãnãstirea Sâmbãta deSus construitã în Ardeal, Biserica „Sfinþii Împãraþi Con-stantin ºi Elena”, din Constantinopol, Spitalul Brân-covenesc, ansamblul arhitectural de la Mogoºoaia, înfi-inþarea unui numãr mare de tipografii la Bucureºti,Snagov, Râmnic, Buzãu, înfiinþarea ªcolii Domneºti dela Sf. Sava - iatã numai câteva din contribuþiile luiBrâncoveanu la culturã ºi civilizaþie.(F.C.)

www.istorie.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 17 (389) din 15 septembrie 2014Pagina 6

Constantin BrâncoveanuConstantin Brâncoveanu

„Domnul celor 25 de ani fãrã rãzboaie”Domnul celor 25 de ani fãrã rãzboaie”RREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEE

Lec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...MMuuººttee ppee ppaarrbbrriizzuull vviieeþþiiiiNNoouu ccaattaalloogg ddee ppeerrllee„Aþi pierdut o minunatã ocazie de-a tãcea“,

le-a spus Jacques Chirac liderilor polonezi în2003, dupã ce aceºtia susþinuserã intervenþia a-mericanã în Irak. Rãmasã într-un pliu al istorieirecente, expresia li s-ar potrivi mãnuºã emiþãto-rilor români de nerozii, pentru care notorietateaeste, mãcar de data asta, un dezavantaj. Pe oscenã unde personalitãþile convieþuiesc, într-untimp al dispreþului pentru limba românã, pentru culturã ºi pentrugândire, MMuuººttee ppee ppaarrbbrriizzuull vviieeþþiiii mãsoarã amploarea derivei în carea intrat discursul public. Indiferent dacã sunt politicieni, oameni deafaceri sau exponenþi ai showbizului, cotizanþii din MMuuººttee ppee ppaarrbbrrii-zzuull vviieeþþiiii oferã un spectacol la care, deloc paradoxal, hohotele suntdirect proporþionale cu tristeþea.

„Când sunt prost dispus, ceea ce mi se întâmplã destul de des,din varii motive, rãsfoiesc culegerile de perle de tranziþie ale lui Ra-du Paraschivescu. Comicul enorm, la limita dezastrului (logic, lexi-cal, gramatical, cultural), al acestui monument de bramburealã ºiimposturã valahã are efectul paradoxal de a mã întrema. Avem,carevasãzicã, resurse de umor (fie ºi involuntar), avem încã resursede vitalitate animalã din care, cine ºtie, vor rãsãri, cândva, ºi flori-le gingaºe ale normalitãþii!” (Andrei PLEªU)

Ce sã vedem...Bucharest Comedy Week 2014: luni, 22 septembrie 2014 - 28

septembrie 2014, ora de începere: 00:00, intrarea liberã Organizator: Arcub – Centrul Cultural al Municipiului Bucureºti

în parteneriat cu Asociaþia Culturalã Carousel. Prima ediþie a festi-valului Bucharest Co-medy Week transformãBucureºtiul în capitalacomediei. Festivalul esteinclus în seria de eveni-mente din cadrul proiec-tului aniversar Bucureºti

– 555 de ani – o iniþiativã a Primãriei Municipiului Bucureºti.Prima ediþie a festivalului promite un program diversificat de co-

medie contemporanã, momente de stand-up comedy, reprezentaþiistradale, filme, piese de teatru, activitãþi umoristice, improvizaþii,glume ºi farse ce vor cuceri Capitala, oferindu-le bucureºtenilor, fieei locuitori sau vizitatori, o sãptãmânã plinã de umor în care zâmbe-tele ºi buna dispoziþie vor depãºi orice barierã lingvisticã.

... poate ºi un filmGGuuaarrddiiaannss ooff tthhee GGaallaaxxyy –– GGaarrddiieenniiii ggaallaaxxiieeii Studiourile Marvel lanseazã o echipã nouã, Gardienii galaxiei!

Aceasta lãrgeºte universul Marvel pânãîn adâncurile cosmosului, unde aventuri-erul Peter Quill se trezeºte þinta unei pe-riculoase urmãriri dupã ce furã un globcu puteri misterioase. Încercarea de a de-juca planurile lui Ronan, un villain ceameninþã soarta întregului univers, îl fa-ce pe Peter sã formeze o echipã cu invin-cibilul Drax Distrugãtorul, cu mortalaGamora, cu Groot, un umanoid cu formãde copac, ºi cu ratonul Rocket. Dar, cândPeter descoperã adevãrata putere a glo-bului ºi posibila ameninþare pe care aces-ta o reprezintã la adresa galaxiei este clarcã urmeazã o luptã pe viaþã ºi pe moarte pentru a salva lumea aºacum o ºtim.

www.cinemagia.ro Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Suf le tu l omenesc , i coanã a P rea Sf in te i T re im iSuf le tu l omenesc , i coanã a P rea Sf in te i T re im i

- Nu este bogat cel ce are bani, ci cel cedãruieºte din tot sufletul.

- Fiindcã nu ºtii ce te aºteaptã mâine, luptãsã fii fericit astãzi.

- Este mai bine sã mergi singur, decât sãmergi cu „turma” într-o direcþie greºitã.

- Când toatã lumea îþi dã dreptate, ori eºtial naibii de deºtept, ori eºti patron.

- Viitorul tãu depinde de propria ta dez-voltare personalã.

- Când cauþi o mânã de ajutor, o gãseºti lacapãtul braþului tãu.

- Dacã vrei sã ºtii cine este om, dã-i ofuncþie de conducere.

- Un popor care alege corupþia nu este vic-timã… este complice.

- Omul înþelept nu-ºi calculeazã ºansele.El îºi fixeazã þelul, apoi îl atinge.

- Nu mã gândesc la viitor; va veni eloricum.

Col. (rz.) ªtefan MITINCU

Creºtereanivelului de tehnologizarereduce nivelul

de inteligenþãCercetãtorii au descope-

rit cã, pe mãsurã ce tehnologia avanseazã ºi gadgeturiledevin tot mai inteligente, oamenii par sã devinã din ceîn ce mai proºti.Testele IQ (care aratã nivelul coeficien-tului de inteligenþã) efectuate recent în Marea Britanie,Danemarca ºi Australia aratã cã nivelul de inteligenþã ascãzut mult în ultimul deceniu. Existã mai multe ex-plicaþii pentru acest fenomen, iar cea mai pesimistãsusþine cã oamenii ºi-au atins deja limita maximã de in-teligenþã. În perioada 1930-1980, nivelul mediu de IQ acrescut în Statele Unite cu 3 puncte, la fel ºi în Japoniaºi Danemarca dupã terminarea rãzboiului. Fenomenul afost denumit „efectul Flynn” ºi este explicat princreºterea nivelului de trai ºi, mai ales, prin îmbunã-tãþirea dietei. De asemenea, o educaþie mai bunã ºi-aspus cuvântul în aceastã perioadã, precizeazã JamesFlynn, de la Universitatea din Otago.

Dar, acum suntem la finalul „efectului Flynn” în þã-rile dezvoltate, iar nivelul de IQ a început sã scadã. Ja-mes Flynn crede cã soluþia este educaþia ºi cã aceastãproblemã este temporarã, dar alþi oameni de ºtiinþã suntmult mai pesimiºti. Ei susþin cã este vorba de un declinintelectual genetic, tot mai multe persoane îºi atinglimita maximã de inteligenþã, dar, în acelaºi timp,aceastã limitã scade tot mai mult. Unii cercetãtori spuncã una dintre probleme este cã oamenii educaþi aleg sãaibã tot mai puþini copii, astfel cã noile generaþii suntformate mai mult din oameni cu un intelect mai limitat.

Potrivit lui Richard Lynn, psiholog la Universitateadin Ulster, nivelul general al coeficientului de inteligen-þã a scãzut cu un punct în perioada 1950-2000. Dacãtendinþa se menþine, oamenii vor mai pierde un punctpânã în anul 2050.

La rândul sãu, Michael Woodley, de la Universitateadin Bruxelles, Belgia, spune cã reacþiile oamenilor suntmai lente ca în epoca victorianã. Iar Jan te Nijenhuis,profesor de psihologie la Universitatea din Amsterdam,precizeazã cã occidentalii au pierdut în medie 14 puncteIQ din perioada victorianã ºi pânã acum.

Originile omeniriiSe ºtia cã toþi oamenii de pe Pãmânt s-ar trage din

cei care au trãit pe continentul african în trecutul foarteîndepãrtat. Cel puþin aceasta este paradigma atuncicând se vorbeºte despre originea noastrã ca specie, scrieziare.com, care citeazã Mysterious Universe. De-a lun-gul timpului, au apãrut însã ºi alte ipoteze care o con-trazic pe aceasta. Cei ce rãmân fermi pe poziþie suntspecialiºtii în paleontologie, care nu concep cã omeni-rea ar fi putut sã se dezvolte din altã parte decât dinAfrica. Conform teoriei lor, noi ne-am trage din savanaafricanã, având aceste rãdãcini de peste 200.000 de ani.Migraþia de acolo spre Europa ºi Asia s-ar fi petrecut cudoar 60.000 de ani în urmã. Mai multe dovezi ale unorrãmãºiþe descoperite susþin teoria. În plus, cele legate degeneticã completeazã totul ºi întãresc ceea ce s-a afir-mat mult timp. Alta aratã faptul cã plecarea oamenilordin Africa ar fi fost fãcutã în mai multe etape de-a lun-gul a câteva mii de ani.

Un articol apãrut de curând în revista „New Scien-tist” (semnat de Catherine Brahic) zdruncinã totul dintemelii. Noile dovezi indicã o posibilã origine a omeniriiîn China ºi Mesopotamia. Mai exact, descoperirea unordinþi foarte vechi e un argument solid, ea fiind fãcutã

într-o regiunedin China, Gu-angxi Zhuang.Acei dinþi arproveni de laun homo-sapi-ens timpuriu,dintr-o perioa-dã de acum70.000-125.000de ani.

De asemenea, un fragment de maxilar descoperit înMisliya (Israel) indicã faptul cã acesta ar avea o vechi-me de peste 150.000 de ani. Conform unei analize gene-tice pe care a fãcut-o experta Katerina Harvati (Univer-sitatea din Tubingen, Germania), se pare cã exodul oa-menilor din Africa s-ar fi produs cu peste 130.000 de aniîn urmã.

În plus, alte dovezi gãsite în Turcia (Gobekli Tepe)ºi Indonezia (Gunung Padang) aratã cã populaþiile uma-ne au existat în Asia ºi Europa mult mai devreme decâtse credea iniþial.

Astfel, istoria omenirii este supusã unei mari provo-cãri, ceea ce îi nemulþumeºte pe oamenii de ºtiinþã carevor sã impunã un singur punct de vedere, bazat pe infor-maþii ce nu rezistã unei analize solide. Concluziile nupot fi trase deocamdatã, însã semnele de întrebare per-sistã.

www. descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 17 (389) din 15 septembrie 2014

Pagina 7

Mânuºile MINUNE. Te ajutãsã scrii FÃRÃ GREªELI

Un tatã a creat o pereche de mã-nuºi cu vibraþii pentru a-ºi învãþa co-pilul sã tasteze corect, dar invenþia nepoate ajuta pe toþi sã tastãm mai rapidºi mai corect. Proiectul ilustrat în cli-pul de mai jos a fost realizat de David

Schneider, editor al publicaþiei IEEESpectrum, pentru fiul sãu în vârstã de11 ani, scrie PlayTech.ro. Acesta acreat o pereche de mãnuºi inteligentecare, prin oferirea de feedback prin vi-braþii, motiveazã purtãtorul sã tastezemult mai eficient. Un alt proiect, folo-sind o pereche de mãnuºi capabilã, sãofere feedback prin motoraºe purtãto-rului, un individ a reuºit sã înveþe multmai rapid sã cânte la pian. Proiectulactual a implicat folosirea unor pe-rechi de mãnuºi cu vârfurile degete-lor dezgolite. De asemenea, în aceeaºiecuaþie au intrat câteva tranzistoare,motoare pentru vibraþii de pe eBay învaloare de 14 dolari, cabluri lungipentru asigurarea confortului ºi o pla-cã de dezvoltare Arduino Nano. Înmod evident, a fost necesarã ºi scrie-rea unui program pentru ca acest sis-tem sã funcþioneze cu un PC.

GPS-ul pentru pisici! Un start-up din SUA a lansat pe

KickStarter proiectul primului GPS

special pentru pisici. Odatã instalat lagâtul felinei, PawTrack te va ajuta sãºtii tot timpul unde se aflã. Celor de laPawTrack le-a venit ideea dupã ceunul dintre ei ºi-a pierdut pisica ºi,timp de câteva zile, a cãutat-o prin totoraºul. Abia dupã 10 zile de cãutãriasidue, a gãsit-o speriatã, dar teafãrã,relateazã GadgetReport.ro. Ulterior,au fãcut un studiu ºi au descoperit cã,cel puþin în SUA, în fiecare an sunt ra-portate peste 100 de mii de pisici dis-pãrute. Cum americanii deþin peste170 de milioane de câini ºi pisici, s-augândit sã dezvolte un accesoriu care sãle aducã mãcar o parte din cei 58 demiliarde de dolari pe care aceºtia îicheltuie anual pe animalele de compa-

nie. Aºa a apãrut PawTrack, un gadgetsimplu ºi inovativ. PawTrack vine subforma unei zgarde care se pune pe gâ-tul pisicii ºi care conþine un emiþãtorGPS, un modul Wi-Fi ºi o baterie carele alimenteazã.

FIXD. Cum îþi controlezimaºina prin telefon!

O companie din Atlanta a lansat peKickstarter proiectul primului gadgetcare îþi spune, printr-o aplicaþie de te-lefon, totul despre maºina ta. FIXD seconecteazã la portul OBD-II (OnBoard Diagnostics-II) ºi transmite da-

tele prin bluetooth, în timp real. Odatãconectat la automobil, senzorul FIXDîncepe sã adune datele esenþiale pri-vind funcþionarea acestuia, relateazãGadgetReport.ro

Gadgetul îþi va spune prin aplicaþiade Android, printre altele, cum secomportã motorul, care este consu-mul, când trebuie sã schimbi uleiul ºi

filtrele etc.Poate cel mai important aspect este

cã te va avertiza pe telefon dacã maºi-na are o problemã ºi cât mai poþi sã a-mâni (zile, numãr de kilometri) vizitala service.

O altã facilitate interesantã esteaceea cã, în funcþie de modelul auto-mobilului, îþi spune de ce piese ai ne-voie pentru reparaþii ºi costul acestora,calculat dupã o medie a preþurilor lanivel internaþional. Spre deosebire dealte gadgeturi auto de profil, FIXD nuare nevoie sã fie încãrcat, pentru cã îºitrage curentul necesar din bateria ma-ºinii. John Gattuso, fondatorul FIXD,a declarat cã, odatã instalat, vei fi tottimpul la curent, pe telefon sau table-tã, cu starea maºinii tale ºi astfel veianticipa problemele acesteia.

„Sã ºtii din timp cum merge maºi-na, ce trebuie reparat, înseamnã sã îþireduci costurile de service”, a spusacesta.

www.playtech.ro

NN oo uu tt ãã þþ ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

☺Miticã vine acasã

foarte târziu, uºorameþit. În prag, ne-vastã-sa, cu suci-torul. Miticã zice:

- N-am mai vãzut aºa ceva. Laorice orã ar veni omul acasã, tu n-aidecât plãcinte în cap.

☺Ion vine de la serviciu foarte

supãrat, pus rãu pe ceartã. Mãria îlaºtepta cu mâncarea frumos aran-jatã pe masã. Ion, vãzând cã totul eperfect, ia farfuria ºi o aruncã pe fe-reastrã. Mãria, fãrã sã stea pe gân-duri, ia masa ºi scaunul ºi le aruncãpe geam, spunând:

- Am înþeles, vrei sã mãnânci îngrãdinã!

☺La trei dimineaþa, scandal sub

balcon…- Tatã, tatããã…- Ce e, bã, scandalul ãsta?!

- Tatã, ce fãceai dacã aveai uncareu de popi?!

- Jucam casa!- Vezi? Poþi sã te apuci de împa-

chetat, cã am pierdut!

☺Tatãl îºi învaþã fata sã conducã:- Opreºti la roºu, mergi la verde,

ºi o laºi mai moale când vezi cã mãîngãlbenesc.

☺El: - Ar trebui sã-mi porþi recu-

noºtinþã.Ea: - De ce, mã rog?El: - Pentru cã te-am împiedicat

sã mori fatã bãtrânã.

☺- Care este femeia idealã?- O blondã frumoasã, nimfoma-

nã, mutã, surdã ºi orfanã de mamã.

☺Anunþ în ziar, la rubrica vânzãri

diverse: Sunã-ne! Avem murãturi

mai acre decât soacrã-ta!

☺- Ce mai faceþi, domnule doctor?- Nimic, îmi omor ºi eu timpul…- De ce, aþi rãmas fãrã pacienþi?

☺Mãria îi rãspunde lui Ion, la te-

lefon:- Mã, þi-am zis cã voi fi acolo în

cinci minute, deci nu mã mai sunadin juma în juma de orã!

☺Un preot ºi un dascãl stãteau pe

marginea ºoselei cu o pancartã înmânã pe care scria: „Sfârºitul eaproape. Cãiþi-vã!”

Pe lângã ei treceau maºini ºiimediat dupã fiecare maºinã se au-zea o buºiturã ºi o explozie. Dupã ovreme, dascãlul întrebã:

- Pãrinte, nu ar fi mai bine sãscriem pe pancartã „Podul din faþãeste rupt”?

www.bancuri.ro

A SUBMINA

PLATÃ

RID

GENEROS

RADIOASÃ

NONVALORI

GÃZDUITÃ

TIPIC

ZBÂRLITÃ

RAÞIUNE(abr.)

FORMAT

CINSTE

FACE CÂT DOI

MIGÃLOASÃPUS PEBUTUCI MIORIÞE SÃRMAN

LEI!

IMITATÃ

CAII NOªTRI

RIPOSTÃ!

CALMINTERIOR!

IMN

CEAS

ÎN AULÃ

FAPTUL ZILEI

CU FAÞACURATÃ

DISC

STROPIT

CMYK CMYK

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 17 (389) din 15 septembrie 2014Pagina 8

Un detaºament constituit din 130 de militari ai Batali-onului 2 Infanterie „Cãlugãreni” participã, în perioada 22august - 17 septembrie, la exerciþiul multinaþional „SaberJunction 14”, ce s-a desfãºurat la Centrul de Instruire dinHohenfels, Germania.

În cadrul exerciþiului, aproximativ130 de militari ai Batalionului 2 Infante-rie „Cãlugãreni” se instruiesc alãturi dealþi peste 5.800 de purtãtori de uniformãdin Bosnia ºi Herþegovina, Bulgaria, Ca-nada, Croaþia, Republica Cehã, Estonia,Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Serbia,Slovenia, Marea Britanie, Statele Uniteale Americii ºi Suedia, în planificarea ºiexecutarea simultanã a operaþiilor ofensi-ve, defensive ºi de menþinere a pãcii.

Desfãºurat în baza unui scenariu fic-tiv, în statul Atropia în care conflictul seduce între douã puteri principale - forþeleatropiene ºi cele ariene - exerciþiul vatesta nivelul de pregãtire al forþelor lup-tãtoare ºi calitatea procesului decizionalal comandamentului de batalion pe mã-surã ce vor fi parcurse fazele de luptã. Înprimã instanþã, forþele române, care facparte din Armata arianã (OPFOR), vor lupta alãturi de do-uã companii americane de infanterie ºi vor fi sprijinite degeniºti, de aceeaºi naþionalitate, pentru a apãra poziþiiledeþinute.

Dupã luarea în primire a spaþiilor, tehnicii ºi echipa-mentelor MILES pentru „Saber Junction 14”, militariiunitãþii au început pregãtirea de comandament. În aceastãfazã, au trecut la „Procesul de luare a deciziei”.

Cu ocazia DVDay, pe data de 29 august 2014, coman-dantul Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”, locote-

nent- colonelul Ovidiu Lungu, a primit în punctul de co-mandã vizita unei delegaþii internaþionale conduse de cã-tre generalul-locotenent Giorgio Battisti, ºeful de stat ma-jor al ISAF ºi comandant al NRDC-IT (Corpul Italian deDislocare Rapidã al NATO).

În ziua de 30 august, la 18:00, a avut loc briefing-ul fi-nal înaintea începerii exerciþiului. La întrunire au partici-pat comandantul Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”,cel al Batalionului 1-4 Infanterie al SUA, ofiþerii din sta-tul major al ambelor unitãþi, comandanþii de companie ºicei de plutoane care desfãºoarã activitãþi în teren.

În sala de ºedinþe a celei de-a doua unitãþi menþionatea fost instalatã o hartã a terenului pe care fiecare lider a

materializat prin machete poziþionarea trupelor sale ºi di-recþiile de acþiune.

În ziua urmãtoare, forþele conduse de comandamentulBatalionului 2 au început deplasarea spre locul de dispu-nere din teren unde se desfãºoarã exerciþiul. Vremea nefa-

vorabilã nu i-a împiedicat pe militarii batalionului sã ra-porteze „Gata pentru misiune!”. Apoi, în urmãtoarelezile, militarii din Compania 1 Infanterie a batalionului auexecutat recunoaºteri ºi au pregãtit poziþiile pentru luptade apãrare.

Cooperarea internaþionalã - cheia succesului unei operaþii defensive

Pe 6 septembrie, s-a reluat exerciþiul „Saber Junction2014”. Forþele participante au trecut la faza a III-a a ope-raþiei, ceea ce a însemnat pentru detaºamentul român,pregãtirea ofensivei.

SABER JUNCTION 14-08 a fost unul extrem de soli-citant, atât pentru militarii din teren, cât ºi pentru cei dincomandament. Forþele angrenate, indiferent de naþionali-tate au vrut sã demonstreze pricepere în planificarea ºiducerea acþiunilor de luptã, dorind ca reuºita misiunii sãfie de partea lor. Staff-ul din conducerea batalionului nos-tru, augmentat cu personal american, a avut ocazia sã îºiîmbunãtãþeascã capacitatea de a conduce, de a coordonaoperaþiile ºi de a cãuta în permanenþã sã surprindã inami-cul. Cooperarea optimã cu partenerii americani a fost unelement cheie pentru succesul misiunii.

Despre modul de lucru, bazat pe o foarte bunã colabo-rare între militari, a vorbit ºi SSG Steven Morgan, dinCompania Charlie a Batalionului 1-149 Infanterie: „Petimpul exerciþiului am coordonat sprijinul prin foc întrecompanii, batalion ºi brigadã, de asemenea, am planifi-cat þinte în concordanþã cu intenþia comandantului. Mi-afãcut plãcere sã colaborez cu militarii români, a fost oexperienþã minunatã, atât personal, cât ºi profesional de-oarece ofiþerii ºi subofiþerii din comandament sunt profe-sioniºti. Am rezolvat împreunã situaþii dificile. Sper sãam ocazia sã mai lucrez cu ei pe viitor.”

Pentru a fi cât mai realist exerciþiul, militarii ºi tehni-ca au fost dotaþi cu sistemul integrat pe bazã de laser(MILES), astfel încât reuºita sau pierderile în luptã sãpoatã fi monitorizate aproape de realitate. Militarii dinS.U.A. au lucat împreunã cu românii la nivelul coman-damentului de batalion ºi în cadrul grupãrii de forþe,având în teren alãturi de Compania 1 Infanterie ºi 235 Ge-niu, compania Bravo din Batalionul 1 -182 InfanterieS.U.A, pe Charlie din Batalionul 1-149 Infanterie S.U.Aºi forþe din Batalionul 1-4 Infanterie.

Pe timpul desfãºurãrii fazei a IV-a a operaþiei, cea deapãrare a unei localitãþi importante din zona de operaþie,ne-am deplasat împreunã cu o echipã de la presã ºi amstat de vorbã cu militarii aflaþi în teren.

Locotenentul Eric Holme, comandantul Plutonului 2din Compania Bravo, a afirmat: „Exerciþiul mi-a oferit o-portunitatea de a-mi antrena plutonul, de a-l îmbunãtãþiprin exersare ºi de a lucra în mediu multinaþional. Refe-ritor la colaborarea cu militarii români, bariera de lim-bã nu a fost o problemã, românii vorbesc bine limba en-glezã, procedurile au fost asemãnãtoare ºi scopul eraacelaºi, sã ne dovedim superioritatea faþã de inamic.”

Sublocotenentul Griguþã Florin, carese aflã în frunteaPlutonului 3 Infanterie, spunea, la rândul lui: „Acest exer-ciþiu ne-a oferit posibilitatea sã ne antrenãm în condiþiicât mai apropiate de realitate ºi ne-a adus un plus de ex-perienþã pentru noi, cei tineri, proaspãt ieºiþi de pe bãn-cile Academiei.”

Un accident nefericitPe timpul desfãºurãrii unui exerciþiu tactic, în 5 sep-

tembrie, vehiculul de tip HMMWV în care se aflau cincimilitari s-a rãsturnat la intrarea pe un drum secundar. Unsubofiþer ºi-a pierdut viaþa, iar alþi patru militari au fostrãniþi în acest tragic accident.

Personalul medical, aflat la faþa locului, le-a acordatcelor accidentaþi primele îngrijiri de specialitate, însã, înciuda tuturor eforturilor, plutonierul Adrian-Constan-tin Leu a decedat la scurt timp dupã producerea acciden-tului. Rãniþii au fost internaþi în unitãþi medicale din Ger-mania, acum fiind în afara oricãrui pericol.

Adrian-Cons-tantin Leu era an-gajat al Ministeru-lui Apãrãrii Naþio-nale din anul 2001,era necãsãtorit ºi aparticipat la treimisiuni în teatrelede operaþii din Irakºi Afganistan. Ca-uzele produceriiaccidentului suntcercetate de cãtre ocomisie constituitãla nivelul unitãþii.

Ceremonia mi-litarã ºi religioasãde repatriere a avutloc pe 9 septem-brie, dimineaþa, laBaza 90 TransportAerian, iar trupulneînsufleþit a fost depus ulterior, la capela Cimitirului Mi-litar Ghencea III.

Plutonierul Adrian-Constantin Leu a fost înmormântatpe 10 septembrie, în prezenþa rudelor, a camarazilor dearme, a ministrului Apãrãrii Naþionale, domnul MirceaDuºa, a ºefului Statului Major General, general-locote-nent ªtefan Dãnilã, a ºefului Statului Major al ForþelorTerestre, general-maior Nicolaie Ciucã, precum ºi a per-sonalui din comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Daci-ca”.

La funeralii s-au citi mesajele celor care l-au cunoscutpe Adrian-Constantin Leu, s-a oficiat slujba religioasã decãtre un sobor de preoþi militari ºi s-au tras trei salve dearmã.

Dumnezeu sã-ll odihneascã!

Ministrul Apãrãrii Naþionale, Mircea Duºa, a transmiscondoleanþe familiei plutonierului ºi a fost informat per-manent despre evoluþia stãrii de sãnãtate a celor patru mi-litari rãniþi.

Luni, 8 septembrie, în toate unitãþile militare din Ar-mata României au fost organizate ceremonii militare ºi re-ligioase în memoria subofiþerului care ºi-a pierdut viaþa.

Locotenent Oana ANTON

„Saber Junc t ion - 2014” Saber Junc t ion - 2014”

L a invitaþia Primãriei oraºuluiRâºnov, Ministerul ApãrãriiNaþionale, prin Batalionul 21

Vânãtori de Munte „GeneralLeonard Mociulschi” a partici-pat, ca principal partener, în pe-rioada 07-08 septembrie 2014, laFestivalul de Reconstituire Isto-ricã „În numele trandafirului”–Ediþia 2014 organizat în Râºnov.

Implicarea Batalionului 21 aconstat în pregãtirea ºi execu-tarea unui exerciþiu tactic de-monstrativ în Grãdina CetãþiiRâºnovului, exerciþiu condus delocotenentul Mihai Andronices-cu. Tema a fost „Plutonul devânãtori de munte, ieºirea dinambuscadã” ºi a pus în evidenþãabilitãþile ºi capacitãþile plu-

tonului de vânãtori de munte de a acþionaizolat, în mediu ostil cu eficienþã maximãºi pierderi minime. Publicul prezent înCetatea Râºnov a fost impresionat de pro-

fesionalismulcu care vânã-torii predeleniau acþionat, înfinalul exerci-þiului mulþi din-tre ei, în specialcopii, dorind sãse fotografiezecu militarii.

În ziua deduminicã, mili-tarii Batalio-nului 21 Vânã-tori de Munteau avut unstand de pre-zentare a arma-mentului uºorºi greu de in-fanterie.

Activitateadesfãºuratã în cadrul Festivalului de Re-constituire Istoricã „În numele trandafi-rului” a dus la îmbunãtãþirea imaginii Ar-

matei române în rândul populaþiei civile.Locotenent

Sorin TOADER

Festival de reconstituire istoricã Festival de reconstituire istoricã la Râºnovla Râºnov