CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul XV nr . 8 (357) 30 apri l ie 2013 8 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PUNCTE DE VEDERE

ACTUALITATE

În perioada 15–25 aprilie 2013, la Centrul de Instru-ire pentru Luptã al Forþelor Terestre din Cincu, s-a des-fãºurat exerciþiul multinaþional „SABER GUARDIAN13”. Scenariul acestuia a avut la bazã operaþiile în spri-

jinul pãcii, fiind elabo-rat de cãtre Statul Majoral Forþelor Terestre ºiUSAREUR (Forþele Te-restre Americane dinEuropa). La aceastã ac-tivitate, au participat e-lemente aparþinând for-þelor terestre din Azer-baijan, Armenia,...

„Saber Guardian 13”, operaþii în sprijinul pãcii

23 aprilie, zi de sãrbãtoare ortodoxã (Sfântul MareMucenic Gheorghe), este în sufletele militarilor din For-þele Terestre una deosebitã. Marcatã, an de an, de cere-moniile militare de comemorare desfãºurate la Monu-mentul Ostaºului Necu-noscut ºi la MonumentulEroilor Cãzuþi în Teatre-le de Operaþii este ºi unadintre cele mai emoþio-nante pentru noi. Aniver-sãm ziua acestei catego-rii de forþe, amintindu-nede cei care au luptat pen-tru noi ºi cãrora le adu-cem un omagiu...

LECÞIA DE ISTORIE

Lupta pentru reîntregirea teritorialãLa începutul secolului al XX-lea, caracterul româ-

nesc al Transilvaniei încetase sã mai fie apanajul unuigrup restrâns de cunoscãtori ºi devenise, treptat, un fapt

comun, cunoscut ºi recu-noscut de cercuri tot mailargi ale opiniei publice in-ternaþionale. Contribuiserãla aceasta românii ardeleniînºiºi, prin revolta lui Ho-rea, Cloºca ºi Criºan, prinunirea unei pãrþi a români-lor ardeleni cu Biserica Ca-tolicã, prin activitatea...

Albuºul poate fi la fel de eficient în reducerea presi-unii arteriale precum unele medicamente, susþin cerce-tãtorii. Oamenii de ºtiinþã au constatat cã o substanþãdin albuº poate reduce tensiunea arterialã, unul dintreprincipalii factori derisc ai bolilor cardiace.Ca urmare a acesteiconstatãri, specialiºtiicred cã consumul de al-buº îi ajutã pe oamenisã îºi menþinã tensiu-nea arterialã sub con-trol. Ei au ajuns la con-cluzia cã o peptidã dinalbuºul de ou...

Ziua Forþelor TerestreUn moment dedicat eternitãþii

Efectele nebãnuite ale albuºului de ou

MOZAIC

Prin acordarea distincþiilor, le-au fost apreciate con-tribuþia la îndeplinirea misiunii (iulie 2011-februarie2012) la cel mai înalt nivel de performanþã ºi dedicaþiacu care ºi-au dus la bun sfârºit sarcinile atribuite, ono-

rând încrederea acordatãde cãtre partenerul ame-rican. Întreaga activitatea avut loc într-un cadruoficial marcat de cuvinte-le pline de mulþumire aledomnului general ameri-can, care a declarat îndeschidere cã acordareaacestor medalii reprezin-tã o recunoaºtere a...

KAKI 100%

O recunoaºtere certã a profesionalismului militarilor români

Î n perioada 15–25 aprilie2013, la Centrul de In-struire pentru Luptã al

Forþelor Terestre din Cincu, s-a des-fãºurat exerciþiul multinaþional„„SSAABBEERR GGUUAARRDDIIAANN 1133””. Scenariulacestuia a avut la bazã operaþiile însprijinul pãcii, fiind elaborat de cãtreStatul Major al Forþelor Terestre ºiUSAREUR (Forþele Terestre Ame-ricane din Europa).

La aceastã activitate, au partici-pat elemente aparþinând forþelor te-restre din Azerbaijan, Armenia, Bul-garia, Georgia, Republica Moldova,Polonia, Serbia, Ucraina, StateleUnite ale Americii ºi România.

Pentru reuºita exerciþiului, orga-nizatorii au stabilit urmãtoarele o-

biective: - creºterea interoperabili-

tãþii în cadrul NATO; - întãrirea parteneriatelor

strategice, regionale ºi bilate-rale;

- extinderea ºi întãrireacooperãrii în domeniul secu-ritãþii regionale;

- planificarea, conducereaºi executarea de operaþii însprijinul pãcii specifice me-diului operaþional actual;

- exersarea ºi perfecþiona-rea tacticilor, tehnicilor ºiprocedurilor pentru un statmajor în operaþii terestre în-trunite concentrate pe opera-þii de stabilitate;

- evidenþierea capabilitãþilorCentrului de In-struire pentruLuptã care facdin acesta „vâr-ful de lance” înceea ce priveºteinstruirea în ca-drul ForþelorTerestre.

Exerciþiul s-a bucurat de oatenþie deosebi-tã, domnul co-lonel John Nor-ris, comandan-tul Joint Multi-national Readi-ness Center de

la Hohenfels, ºi domnul generalDonald M. Campbell Jr., comandan-tul Forþelor Terestre ale SUA dinEuropa, vizitând Centrul de Instruirepentru Luptã al Forþelor Terestre înperioada desfãºurãrii acestei activi-tãþi.

De asemenea, personalitãþi mili-tare din þãrile participante au rãs-puns invitaþiei Forþelor Terestre dinRomânia prin vizitarea facilitãþilorºi capabilitãþilor de instruire dinCincu, fiind martori ai unui exerciþiudemonstrativ pregãtit de cãtre orga-nizatori, precum ºi prin modul în ca-re reprezentanþii fiecãrei naþiuni auînþeles sã se integreze în structurilemultinaþionale din care fãceau parte.

Cãpitan Costel MEDINÞU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 8 (357) din 30 aprilie 2013Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar baniise vor depune în contul U.M. 02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,Trezoreria sectorului 5, cu specificaþia „Abonamente lapublicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidenþã curapiditate (ºi, implicit, pentru expedierea operativã a pu-blicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 „V", în care se va specificanumãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi sumadepusã. La aceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de peordinul de platã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 “V” Bucureºti, Fax: 021/410.20.53, telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreunfel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

PPlltt..aaddjj.. MMiihhaaii OOaannee((tteehhnnoorreeddaaccttoorr))

SSgg..mmaajj.. CCooddrruuþþ MMiieeiillãã ((ccoorreessppoonnddeennþþãã - eexxppeeddiiþþiiee))

iinntt.. 00111122

TTiippooggrraaffiiaa ººii eexxppeeddiiþþiiaa UU..MM.. 0022221144

PPlltt.. NNaarrcciiss GGuuþþããCCaapp.. AAllddeeaa MMiirrcceeaa AAlleexxaannddrruuGGeeoorrggeettaa DDuummiittrraacchhee LLeennuuþþaa BBooþþooaaggãã

RReeddaaccttoorr-ººeeff

CCooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiiee

iinntt.. 00222277

RReeddaaccttoorrii

MM..mm..IIVV MMoonniiccaa DDeeaaccuu

CCrriissttiinnaa FFrraattuu DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii

iinntt..00115566

ISSN 1582-1269

B 64413C8/2013

WASHINGTON - SUA nu „au ajuns la concluzia” cãregimul sirian a folosit arme chimice - Statele Unite nu „auajuns la concluzia” cã regimul preºedintelui sirian Bashar al-Assad a utilizat arme chimice, o eventualitate „inacceptabi-lã”, ºi susþine o anchetã pentru a face luminã în aceastã pro-blemã, a declarat Casa Albã, relateazã AFP. „Susþinem o an-chetã ºi nu am ajuns la concluzia cã armele chimice au fostfolosite”, a precizat purtãtorul de cuvânt al executivului ame-rican, Jay Carney, dupã ce serviciile de informaþii militare is-raeliene au evocat o astfel de utilizare de cãtre Damasc. „Esteimportant sã facem tot ceea ce este posibil pentru a suprave-ghea ancheta ºi verifica toate declaraþiile credibile, date fiindconsecinþele enorme pentru sirieni ºi declaraþiile clare alepreºedintelui Obama asupra faptului cã recurgerea la armechimice va fi inacceptabilã”, a adãugat Carney în cadrul con-ferinþei de presã zilnice. „Vom continua sã supraveghem în-deaproape armele chimice, în cooperare cu statele prietene ºialiaþii care ne împãrtãºesc îngrijorarea. Credem cã stocurilede arme chimice rãmân controlate de guvernul sirian”, a maiexplicat acesta, refuzând sã dea alte detalii, clasificate, con-form declaraþiilor sale. Acesta a mai amintit cã Statele Unitesusþin „o anchetã a Naþiunilor Unite asupra posibilei utilizãria armelor chimice în Siria. Regimul Assad a blocat-o. Credcã aceasta dovedeºte lipsa de bunã credinþã din partea regi-mului Assad”. Anterior, generalul Itai Brun, ºeful departa-mentului de cercetare ºi analizã din cadrul diviziei de infor-maþii a Armatei israeliene, a acuzat regimul Assad de „utili-zarea armelor chimice” în rãzboiul sãu împotriva rebelilor.„Din câte ºtim pe baza expertizei noastre, regimul a utilizatarme chimice mortale împotriva rebelilor în cursul unei seriide incidente în ultimele luni”, a declarat acesta, conform uneitranscrieri a declaraþiilor sale furnizate de Armata israelianã.Secretarul de Stat John Kerry a declarat la rândul sãu cã pre-mierul israelian Benjamin Netanyahu nu i-a confirmat nicio-datã utilizarea de cãtre Siria a unor astfel de arme. „Am vor-bit cu premierul Netanyahu. Cred cã este corect sã spun cã nua fost în poziþia de a confirma aceasta în cadrul conversaþieinoastre”, a declarat pentru presã Kerry, aflat în vizitã laBruxelles pentru o reuniune a NATO. BRUXELLES -Preºedintele Afganistanului a luat parte la întâlniri la se-diul NATO de la Bruxelles - Preºedintele afgan HamidKarzai a fost primit la Bruxelles de secretarul general alNATO, înainte de întâlnirile prevãzute cu liderul diplomaþieiamericane John Kerry ºi înalþi responsabili pakistanezi, rela-teazã AFP. Obiectivul transferului responsabilitãþii pentru se-curitate forþelor afgane este „la îndemânã”, a declarat înaintede întâlnire secretarul general al Alianþei atlantice, AndersFogh Rasmussen. „Afganistanul va fi pregãtit” sã îºi asiguresecuritatea, a rãspuns Karzai, apreciind cã NATO rãmânedispus sã îi ajute þara dupã retragerea majoritãþii trupelor oc-cidentale la sfârºitul lui 2014. Mai târziu, Karzai urma sã seîntâlneascã cu secretarul de Stat american John Kerry, a de-clarat ministrul belgian al Afacerilor externe, Didier Reyn-ders, care a organizat aceastã reuniune într-o proprietate astatului belgian din regiunea Bruxelles. Relaþiile între Kabulºi Islamabad par sã se degradeze din nou dupã o scurtã îmbu-nãtãþire, preºedinþii afgan ºi pakistanez angajându-se la înce-putul luni februarie la Londra sã „ia toate mãsurile necesarepentru a ajunge la un acord de pace în urmãtoarele ºase luni”.Afganistanul ºi Pakistanul se acuzã reciproc de responsabili-tatea pentru violenþele rebelilor talibani, activi de ambelepãrþi ale frontierei comune, lungã de 2.400 de kilometri ºi nu-mitã Linia Durand. Aceastã frontierã, trasatã în timpul Impe-riului Britanic în 1893, nu a fost niciodatã recunoscutã de Ka-bul. În pofida a 11 ani de prezenþã strãinã în Afganistan pen-tru susþinerea guvernului din aceastã þarã, insurecþia talibani-lor afgani nu a fost niciodatã înãbuºitã. Kabul acuzã regulatISI, serviciile secrete pakistaneze, aliate istoric cu talibaniiafgani, de susþinerea acestora. TOKYO - Flotila chinezãa pãrãsit apele teritoriale ale Insulelor Senkaku - Opt na-ve chineze care au pãtruns în cursul acestei luni în apele teri-toriale ale Insulelor Senkaku, disputate cu Japonia, au plecat,conform Pazei de Coastã japoneze, relateazã AFP. Aceste na-ve chineze de supraveghere maritimã au pãtruns în zona de12 mile marine (aproximativ 22 de kilometri) din jurul aces-tor insuliþe, în Marea Chinei de Est, administrate de Tokyo ºirevendicate de Beijing sub numele Diaoyu. Este vorba desprecele mai numeroase nave guvernamentale chineze ce au pã-truns în apele teritoriale ale acestui arhipelag nelocuit, dupãagravarea diferendului teritorial, în septembrie, în urma achi-ziþionãrii de cãtre Japonia a trei dintre cele cinci insule de laproprietarul lor privat nipon. China trimite în mod regulat na-ve în zonã, care navigheazã câteva ore, dupã care pleacã.„Uºa dialogului este deschisã în continuare” cu Beijingul, adat asigurãri un purtãtor de cuvânt al Guvernului japonez,Yoshihide Suga, într-o conferinþã de presã. Astfel el încercasã calmeze jocul, în urma unor proteste japoneze exprimatepe lângã China, al cãrei ambasador la Tokyo a fost convocatla sediul Ministerului de Externe.

Ziua Por þ i lo r Desch i seZ iua Por þ i lo r Desch i seACTUALITATEAPE SCURT Ziua Porþilor Deschise, la Ministerul Apãrãrii Naþio-

nale, a fost organizatã anul acesta în data de 20 aprilie.Ora 10:00 i-a surprins pe militarii Batalionului 96 Ge-niu ºi ai Grupului 2 EOD pe platoul unitãþii, aºteptândrãbdãtori vizitatori de toate vârstele. Cei care au venit auavut ocazia sã se „joace” cu armamentul din dotarea tru-

pelor, sã vadã tipurile de mine care s-au folosit în lupteleîndelungate purtate în ºi peste graniþele þãrii, precum ºisã afle metodele de contracarare a acestora.

Continuând turul, au fost fascinaþi de exponate ºi aufãcut coadã sã manevreze roboþelul EOD-iºtilor, sã urceîn maºinile lor speciale, sã îmbrace costumul de protec-þie, despre care toþi au întrebat cât este de sigur, vãzân-du-se parcã faþã în faþã cu pericolul. De departe, atracþiaprincipalã a fost patrupedul Benny. Ca un adevãrat star,a stat la poze, s-a bucurat de mângâierile iubitorilor deanimale ºi a fãcut câteva demonstraþii, arãtându-ne cã îºiºtie misiunea de la care nu se abate nici mãcar o secun-

dã. Foarte bine dresat, a urmãrit continuu gesturile stã-pânului ºi a avut permanent urechile ciulite la comenzileacestuia. Militarii au declarat cã nu este mulþumire maimare decât aceea când vezi cã lumea este interesatã deactivitatea ta. Au rãspuns cu bucurie tuturor curiozitãþi-lor ºi au fost disponibili pe tot parcursul activitãþii ce

s-a încheiat la ora 14:00.În acelaºi interval orar, aceeaºi Zi a Por-

þilor Deschise a fost organizatã ºi în curteaBatalionului 2 Infanterie „„CCããlluuggããrreennii””.Copii de toate vârstele au luat cu asalt loculde dispunere a atelierelor în cadrul cãrorale-au fost prezentate categoriile de arma-ment de care se folosesc militarii infante-riºti în desfãºurarea diferitelor activitãþii.Îmbulzealã mare a fost la lecþiile de tragerela rece, la aruncãtorul de calibru 120mm(bãieþii afirmau cã au gãsit ceva pe dimensi-unea lor de bãrbaþi în devenire), iarFAGOT-ul i-a atras ca un magnet. La stan-dul cu echipament, au stat la coadã sã îm-brace vestele, unii dintre ei echipându-semai ceva ca Rambo. TAB-ul, AutostaþiaRadio ºi DAC-ul nu au dus lipsã de echipaj,adolescenþii vrând cu ardoare sã vadã cumaratã ºi sã le fie explicat cum se conduce unastfel de autovehicul. Când mi-am întors

privirea spre colþul din stânga al platoului, nu am pututsã nu remarc o coadã mare, mai ceva ca la covrigi! Ime-diat a venit ºi explicaþia: cei care doreau, dupã un in-structaj specific, au avut ocazia sã facã un tur cu TAB77. Toþi au plecat entuziasmaþi de ceea ce au vãzut, iarmilitarii au fost încântaþi cã nu au dus lipsã de vizitatori,dovadã a faptului cã Armata se bucurã în continuare desimpatie, iar unitãþile Diviziei 1 Infanterie „Dacica”,rãspund prompt ºi fac faþã oricãror cerinþe, fie ele misi-uni de luptã, fie activitãþi de informare ºi atragere a ele-vilor cãtre mediul militar.

M.m. cls.IV Monica DEACU

„SABER GUARDIAN 13”, operaþii în sprijinul pãcii

23 aprilie, zi de sãrbãtoare ortodoxã (Sfântul MareMucenic Gheorghe), este în sufletele militarilor din For-þele Terestre una deosebitã. Marcatã, an de an, de ce-remoniile militare de comemorare desfãºurate la Monu-mentul Ostaºului Necunoscut ºi la Monumentul EroilorCãzuþi în Teatrele de Operaþii este ºi una dintre cele maiemoþionante pentru noi. Aniversãm ziua acestei categoriide forþe, amintindu-ne de cei care au luptat pentru noi ºicãrora le aducem un omagiu ori de câte ori avem ocazia.

Parcul Carol, platoul din faþa Monumentului brãzdatde flacãra ce stã tot timpul aprinsã pentru a veghea som-nul Eroului ce se odihneºte în sanctuarul placat cu mar-murã neagrã, fanfara militarã flancatã de militari de toategradele îmbrãcaþi în þinutã de oraº. Aceasta este imagi-nea pictatã pentru a oferi un cadru adecvat activitãþii ce aînceput la ora 9:00. La un semn a îngheþat totul, nu s-amai auzit nici o rumoare, peisajul parcã a împietrit, ui-tând cu toþii sã mai respire. Acordurile Muzicii Repre-zentative a Diviziei 1Infanterie au spart tã-cerea, dând onorul Se-cretarului de Stat pen-tru relaþia cu Parla-mentul, domnul Vasi-le Costea. Aºa cumcer obiceiurile, un so-bor de preoþi a oficiatserviciul religios, po-menindu-i pe cei carevor rãmâne veºnic înmemoria noastrã pen-tru faptele de vitejie ºipentru curajul de careau dat dovadã pe câm-purile de luptã.

Momentul a fosturmat de încununareamormântului cu flori.Coroane de garoaferoºii ºi albe au fost de-puse la picioarele catafalcului, ca într-un ultim gest demulþumire adus de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale,de categoriile de forþe ale Armatei, de veteranii de rãzboiºi de cãtre membrii Fundaþiei Sfântul Mare MucenicGheorghe, Purtãtorul de Biruinþã. O comandã scurtã,fermã i-a fãcut pe militari sã-ºi ocupe prompt locurile învederea realizãrii de cãtre Regimentul 30 Gardã a dis-

pozitivului de de-filare. Muzica Mi-litarã ºi-a fãcut dinnou datoria, marºulinterpretat de aceº-tia sunând cu ecouîn sufletele celorprezenþi. Întreg pei-sajul a fost comple-tat de mâinile ridi-cate pentru salut. Înurma noastrã a rã-mas aceeaºi flacãrãce pâlpâie întrueternitatea memori-ei lor.

Acelaºi eveni-ment, o locaþie di-

feritã. La Monu-mentul Eroilor Cã-zuþi în Teatrele deOperaþii, ceremonia-lul a fost mai fastuos.Aceeaºi atmosferãîncãrcatã de emoþii ºirecunoºtinþã, s-a pu-tut resimþi ºi aici. Mi-nistrul Apãrãrii Na-þionale, Mircea Duºa,a venit personal pen-tru a aduce un oma-giu celor care s-aujertfit în afara grani-þelor þãrii în numele

Armatei române ºi al Statului Naþional. Nu au fost uitaþinici cei ce se mai aflã astãzi printre noi, dar ale cãrorfapte îi vor înscrie în posteritate. Astfel, în numele preºe-dintelui României, domnul ministru a conferit MedaliaNaþionalã „Serviciul Credincios”, clasa a II-a, cu însemnde rãzboi, plutonierului-adjutant Costel Stanciu ºi Me-dalia Naþionalã „Serviciul Credincios”, clasa a III-a, cu

însemn de rãzboi, capo-ralului clasa a II-a Da-niel Tuicã. Acest gestreprezintã un semn derecunoºtinþã ºi aprecierepentru înaltul profesio-nalism, spiritul de sacri-ficiu, devotamentul ºicurajul excepþional do-vedite în timpul îndepli-nirii unor misiuni în tea-trul de operaþii din Afg-anistan. Emblema deOnoare a Forþelor Te-restre a fost înmânatãsergentului (rtr.) DanielPorumb de cãtre ºefulStatului Major al Forþe-lor Terestre, recunos-cându-i-se, în acest fel,simþul datoriei care-l ca-racterizeazã, neînfrica-rea ºi dãruirea dusã pânãla extrem de care a dat

dovadã în îndeplinirea unor misiuni în teatrele de ope-raþii.

În acelaºi cadru, sub aceeaºi atmosferã înãlþãtoare, aufost acordate ºi Emblema de Merit „În Slujba Pãcii”, cla-sa a III-a, Emblema de Onoare a Forþelor Terestre ºiEmblema de Merit „În Serviciul Armatei României”, cla-sa a III-a unui numãr de peste 50 de militari. Distincþiileau fost acordate pentru merite deosebite pe timpul înde-plinirii misiunilor în teatrele de operaþii, pentru îndepli-nirea ireproºabilã a acestora, pentru obþinerea de rezulta-te meritorii în procesul instruirii ºi pentru rezultate deose-bite în activitatea desfãºuratã în arma ºi specialitatea mi-litarã de care aparþin. Imaginea a fost completatã de mo-mentul depunerii coroanelor pe piedestatul Monumentu-lui, clipe ce au reuºit sã smulgã câteva lacrimi din ochiicelor nãpãdiþi de amintiri de suflet.

Dupã asemenea momente, cuvintele sunt de prisos,iar nouã, celor care ne-am aflat la faþa locului, nu ne-a rã-mas decât sã privim cu ochii plini de consideraþie cãtreRegimentul de Gardã care a defilat mândru prin faþa au-dienþei, în ritmurile impuse de Fanfara Militarã.

M.m. cls.IV Monica DEACU

În perioadele 1-5 ºi 8-12 aprilie, patru, respectivcinci militari din Grupul 2 EOD, aflat în subordineaDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, au participat la stagiulde pregãtire „Cougar/ Talon - Train the trainer”, cares-a desfãºurat la sediul Joint Multinational ReadinessCenter (JMRC), Hohenfels, Germania.

Cursul a avut ca scop perfecþionarea deprinderilorprivind manipularea roboþilor TALON IIIB ºi a auto-specialelor de tip COUGAR, echipamente ºi tehnicã ceau intrat recent în dotarea câtorva structuri EOD dinForþele Terestre.

COUGAR este un autovehicul blindat de luptã,produs de cãtre compania americanã „Force ProtectionInc.”, este proiectat sã reziste exploziei minelor anti-tanc, a dispozitivelor explozive improvizate, precum ºigloanþelor de calibru mic. Datoritã formei sale (V-shaped) ºi a materialelor folosite în producþie,COUGAR este în mãsurã sã protejeze, atât echipajul,cât ºi compartimentul motorului împotriva unei paletelargi de atacuri ale insurgenþilor.

TALON IIIB esteun robot telecomandatprodus de cãtre compa-nia americanã „FosterMiller Inc.” ºi folosit decãtre structurile EOD,atât pentru executareacercetãrii, cât ºi pentruneutralizarea sau distru-gerea, de la distanþã, adispozitivelor exploziveimprovizate, în sensulminimizãrii expunerii larisc a personalului EOD.

Militarii participanþila acest curs fac parte,cu prioritate, din baza deselecþie pentru încadrarea subunitãþilor EOD ce urmea-zã a fi dislocate în teatrul de operaþii din Afganistan.De remarcat este faptul cã aceºtia nu sunt la prima for-

mã de pregãtire de acest gen, în-trucât tot personalul încadrat înGrupul 2 EOD a urmat diferitecursuri pentru formarea operato-rilor EOD ºi de specializare, atâtîn þarã, cât ºi în strãinãtate. Pre-gãtirea profesionalã a specialiºti-lor este un proces complex ºi deduratã, operatorii EOD perfecþio-nându-ºi permanent cunoºtinþelereferitoare la toate tipurile de mu-niþii ºi dispozitive explozive im-provizate, la principiile de func-þionare ale acestora, la proceduri-le de operare EOD, la explozivi ºimãsuri de siguranþã ce trebuierespectate în intervenþia pentruneutralizarea/ distrugerea muni-þiilor neexplodate ºi a dispozitive-lor explozive.

Pe toatã durata cursului, in-

structorii EOD din JMRC, majoritatea fiind foºti mili-tari ai Armatei S.U.A., cu o bogatã experienþã acumu-latã în misiuni executate în teatrele de operaþii, au ur-mãrit transmiterea unor informaþii referitoare la mana-gementul unui incident EOD folosind robotul teleco-mandat, în condiþii cât mai apropiate de realitatea dinT.O. Afganistan. Astfel, pe timpul stagiului de pregãti-re, cursanþii au putut beneficia de experienþa instructo-rilor coroboratã cu o bazã materialã impresionantã pusãla dispoziþie de cãtre partenerul american, lucru care adus la un real succes în procesul de pregãtire a militari-lor participanþi la activitate.

Concluzionez prin a spune cã a fost o experienþã, înegalã mãsurã interesantã ºi utilã, un curs ce ar trebuiparcurs în mod obligatoriu de cãtre toate echipele EODcare urmeazã sã fie dislocate în teatrele de operaþii, petimpul etapei de pregãtire pentru misiune, având în ve-dere cã partenerul american dispune de echipamente deultimã generaþie ºi dezvoltã permanent tactici, tehniciºi proceduri adaptate la ultimele ameninþãri întâlnite înAfganistan.

Locotenent Adrian IVANComandant pluton/ Grup 2 EOD

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 8 (357) din 30 aprilie 2013 Pagina 3

Ziua Forþelor TerestreZiua Forþelor Terestre

Un moment ded icat e te rn i tã þ i iUn moment ded icat e te rn i tã þ i i

Cougar/ Talon -Cougar/ Talon - Train the trainerTrain the trainer

V ineri,19 aprilie, la sediul comandamentuluiDiviziei 1 Infanterie „Dacica”, s-a desfãºu-rat ceremonialul de medaliere a unor militari

români de cãtre domnul general-locotenent Donald M.Campbell jr., comandantul Forþelor Terestre America-ne din Europa (USAREUR). Acesta a fost întâmpinatde cãtre domnul general-maior Nicolaie Dohotariu, co-mandantul Diviziei 1, care l-a condus la un briefing deinformare despre activitãþile marii unitãþi.

Prin acordarea distincþiilor, le-au fost apreciate con-tribuþia la îndeplinirea misiunii (iulie 2011-februarie2012) la cel mai înalt nivel de performanþã ºi dedicaþiacu care ºi-au dus la bun sfârºit sarcinile atribuite,onorând încrederea acordatã de cãtre partenerul ameri-can. Întreaga activitate a avut loc într-un cadru oficialmarcat de cuvintele pline de mulþumire ale domnuluigeneral american, care a declarat în deschidere cã acor-darea acestor medalii reprezintã o recunoaºtere a con-tribuþiei semnificative a Forþelor Terestre Române lamisiunea din Afganistan, despre care spune cã este unadificilã, vorbind din postura unui ofiþer ce a avut ocaziasã viziteze aceastã þarã încercatã de numeroase con-flicte. Activitatea militarilor români s-a desfãºurat subcomanda generalului-locotenent James Huggins jr., ca-re transmite prin intermediul gl.lt. Campbell mulþumi-rile lui vis-a-vis de cum ºi-au fãcut datoria ai noºtri înzona de comandã din sud. „Este o onoare sã fiu astãziaici ºi sã vã acord aceste distincþii în numele generalu-lui Huggins, al Armatei SUA ºi al Statelor Unite aleAmericii. Vã mulþumesc pentru serviciul adus! Fiþimândri de activitatea voastrã!”, a mai adãugat DonaldCampbell. ªi generalul-locotenent Ioan Sorin, ºefulStatului Major al Forþelor Terestre, ºi-a exprimat mân-dria ºi consideraþia pe care o poartã militarilor românice ºi-au slujit þara peste hotare.

Momentul urmãtor a fost unul al emoþiilor transmi-se tuturor celor prezenþi la ceremonial de cãtre cei ale

cãror nume s-au auzit de la tribunã. Astfel, colonelulDorin Toma, comandantul Batalionului 495 Infanterie,ºi locotenent-colonelul ªtefan Mihalcea au primit TheBronze Star Medal. Army commendation Medal strãlu-ceºte pe pieptul cãpitanului ªerban Ilie, în timp ce lo-cotenentul V. Bolma, locotenentul A. Vîlcu, plu-tonierul-major R. Stanimir, plutonierul P. Boncea ºisergentul-major V. Urlan au primit Army AchievementMedal.

În cadrul conferinþei de presã organizate spre finalulactivitãþii, generalul-locotenent Donald Campbell jr. adeclarat: „Este o onoare pentru mine sã fiu astãzi la co-mandamentul Diviziei 1 Infanterie. Sunt în Româniadeja de douã zile, timpcare a curs foarte repe-de. Dar, a fost în egalãmãsurã ºi interesant, a-vând în vedere cã amputut sã vãd cum se de-ruleazã parteneriatul ºicooperarea dintre naþiu-nile ºi armatele noastre.Sunt foarte impresionatde informaþiile transmi-se de cãtre generalul-lo-cotenent Sorin Ioan ºi decãtre echipa lui în cadrulbriefing-urilor ºi onorat,în acelaºi timp, cã amavut oportunitatea sã pe-trec o perioadã cu aceº-tia. Am avut ocazia sãvizitez centrul de antre-nament din Cincu ºi sãvãd treaba minunatã pecare o fac Forþele Teres-tre Române pentru a-ºiantrena soldaþii, precumºi pe aliaþii NATO ºi eu-ropeni. În timpul vizitei mele în cadrul exerciþiuluiSaber Guardian 13, am fost foarte impresionat de faci-litãþile puse la dispoziþie, de profesionalismul militari-lor români ºi aºtept cu nerãbdare sã continuu partene-riatul cu Forþele Terestre Române.”

Invitat sã facã o declaraþie, generalul-locotenentSorin Ioan, a spus: „Avem programe îndelungate ºi so-lide în cadrul parteneriatului, programe de pregãtire în-

tre militarii noºtri ºi cei americani, desfãºu-rate, atât în Germania, cât ºi în România.Sunt programe care îi ajutã sã lucreze folo-sind acelaºi limbaj, sã urmeze aceleaºi pro-ceduri ºi tehnici, ajungând sã se cunoascãînainte de a fi desfãºuraþi în Afganistan.Progresul este semnificativ astfel cã, dupã operioadã în care am acþionat împreunã înAfganistan, am asistat astãzi la un ceremo-nial în care o parte dintre militari sunt apre-ciaþi ºi primesc distincþii din partea autoritã-þilor Armatei SUA, aºa cum, de fapt, proce-dãm ºi noi. Este un parteneriat funcþional curezultate foarte bune, în care ne-am bucuratde sprijin pentru dezvoltarea centrului depregãtire Cincu, centru ce asigurã condiþiide antrenament într-un cadru multinaþional.Îi mulþumesc domnului general Campbellpentru vizitã ºi pentru determinarea de acontinua programele de cooperare între For-þele Terestre Americane din Europa ºi For-þele Terestre din România.”

Întrebat fiind despre cum vede rolulNATO în Afganistan, dupã 2014, DonaldCampbell a rãspuns: „Acesta va fi, evident,determinat de cãtre misiunile sale, dar con-sider cã, aºa cum SUA au declarat, vompãstra forþe în Afganistan ºi dupã 2014.

Dimensiunile trupelor vor fi determinate de cãtre Se-cretarul Apãrãrii al SUA ºi de cãtre preºedintele nostru.Vom avea, în continuare, de-a face cu o misiune deasistenþã.”

Despre atacurile „Green on Blue” cu care se con-fruntã militarii ce luptã pe pãmânt afgan, a declarat:„Acest tip de atacuri tind sã îngreuneze desfãºurareaactivitãþilor în Afganistan. Aliaþii NATO s-au antrenattemeinic, au muncit din greu sã identifice pe baza

informaþiilor ºi printr-un antrenament continuu metodede a le combate. Consider cã ne descurcãm remarcabildin acest punct de vedere. Vor continua sã fie o provo-care pentru toate naþiunile, motiv pentru care ne vom

concentra pe contracararea atacurilor ºi cred cã este im-portant sã trecem peste aceste provocãri împreunã, aºacum o facem de câþiva ani încoace. Lucrãm intens cupartenerii români ºi cu toate celelalte naþiuni care spri-jinã ISAF, pentru a fi siguri cã avem parte de cel maibun antrenament în combaterea incidentelor de tipGreen on Blue.”

Dupã momentul acordat generalului american, a ur-mat cel al ºefului SMFT. Acesta a adus unele lãmuririreferitoare la motivele pentru care au fost medaliaþi mi-litarii. „Operaþiunile la care au participat sunt cele spe-cifice zonei noastre de acþiune. Decoraþiile nu au fostacordate pentru un anumit moment sau pentru o anumi-tã operaþie. Au fost selecþionaþi cei mai buni, dupã operioadã de ºase luni de participare în comun cu milita-rii americani la operaþiunile specifice Afganistanului.”De asemenea, a þinut sã precizeze cã la ora actualã nuexistã zone pe teritoriul afgan unde nu se poate pãtrun-de. Sunt unele mai dificile, dar starea de stabilitate estemenþinutã în toatã þara.

Delegaþiei americane i-a fost prezentatã Sala de tra-diþii, unde locotenent-colonelul Ion Okros a familiari-zat-o cu istoria ºi valorile Diviziei 1 Infanterie. Gene-ralul-locotenent Campbell a fost plãcut surprins de în-treaga activitate, lucru reieºit ºi din cuvintele înscriseîn Cartea de Onoare.

Concluziile au fost trase de cãtre domnul general-maior Nicolaie Dohotariu care afirmã despre gestul ofi-cialului american cã: „Îl apreciez ca pe unul deosebitpentru cã el, pe de o parte, reprezintã o recunoaºterecertã a valorii profesionale a militarilor noºtri ºi, pe dealtã parte, demonstreazã legãturile strânse dintre celedouã Armate în cadrul parteneriatului strategic. Aºacum se cunoaºte, acþionãm în Afganistan, în provinciaZabul, împreunã cu Armata americanã. Suntem partela aceleaºi operaþii pline de risc ºi, iatã cã, ai noºtri co-legi ºi parteneri nu uitã atunci când vine vorba desprea evidenþia curajul ºi pregãtirea profesionalã a militari-lor, indiferent din ce armatã fac ei parte.”

Pentru noi toþi, acest ceremonial ºi prezenþa coman-dantului USAREUR sunt dovezi clare ale faptului cãmilitarii noºtri ºi-au îndeplinit cu devotament misiunileîncredinþate ºi cã au servit cu profesionalism Armataromânã ºi România.

M.m. cls.IV Monica DEACU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 8 (357) din 30 aprilie 2013Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

O recunoaºtere certã a profesionalismului militarilor româniO recunoaºtere certã a profesionalismului militarilor români

Ne-am informat pentru dumneavoastrãªapcã pentru instrucþie/misiune

Sponsorul nostru: PRODUCÃTOR DE CONFECÞII MILITARE,

ÎNSEMNE GRAD INSTRUCÞIE ªI ORAªPENTRU TOATE ARMELE,

EMBLEME ªI ÎNSEMNE BRODATE

S.C.CONFEXIMP MOD ELO.VROMÂNIA

Loc. CRAIOVA - Jud. DOLJStr. Caracal, Nr. 117 E

Tel: 0251.59.45.10s Fax: 0251.46.24.37Mob: 0723.16.34.87 - 0726.14.41.19Web: http//www.modaelo.ro E-mail: modaelo@yahoo.com

În acest numãr al ziarului, ne-am gânditsã vã prezentãm ººaappccaa ppeennttrruu iinnssttrruuccþþiiee//mmiissiiuunnee care este confecþionatã din ripstoppãdure sau deºert. În preþul capelei este in-

clusã emblema coifurã. Capelele pot fi per-sonalizate contra-cost cu numele persoaneisau cu denumirea unitãþii. PPrreeþþuull ddee aacchhiizzii-þþiiee eessttee ddee 2244RROONN ((pplluuss TTVVAA))..

În perioada 8–18 aprilie a.c., Batalionul 228 Apãrare Antiaerianã „Piatra Craiului”a executat un exerciþiu tactic cu trageri de luptã (LFX) în Tabãra de Instrucþie ºi Poli-gon Sol–Aer Capu MIDIA. În urma unui proces complex de planificare a operaþiei încare documentele au fost întocmite la termenele stabilite, unitatea a primit undã verdepentru a se deplasa în poligonul de la malul Mãrii Negre. Acest lucru a permis ca, în-cepând cu data de 2 aprilie, sã se înceapã dislocarea tehnicii ºi a efectivelor batalionu-lui, prin plecarea unui detaºament precursor format din 21 militari ºi 5 autocamioane.Din ziua imediat urmãtoare, s-a executat îmbarcarea pe calea feratã a tehnicii militareºi a militarilor participanþi, activitate care s-a desfãºurat fãrã probleme, în ciuda con-diþiilor meteo nefavorabile.

Programul exerciþiului ºi lista MEL-MIL (Main Events List-Main Incidents List) aufost aduse la comandantul Taberei de Instrucþie ºi Poligonului Sol–Aer, care le-a acor-dat participanþilor sprijinul în marcarea þintelor aeriene ºi în evaluarea tragerilor anti-aeriene ºi antitanc. Cei aproximativ 150 de militari au avut la dispoziþie 4 tunuri AAOERLIKON, 3 sisteme GUN-STAR NIGHT, 6 grupuri electrogen, 2 autovehicule tac-tice URO VAMTAC S-3, 3 autoturisme ºi autospeciale ARO, 13 autocamioane ºi au-tospeciale DAC 665 T, acest LFX constituind de fapt o oportunitate pentru pregãtireapersonalului batalionului în vederea reevaluãrii capacitãþii operaþionale conformCREVAL, activitate ce va avea loc în ultimul trimestru al acestui an.

Principalele obiective ale exerciþiului (LFX) au fost: - perfecþionarea deprinderilor statului major al batalionului în executarea procesu-

lui de planificare a operaþiei ºi în conducerea acþiunilor de luptã ale batalionului pen-tru apãrarea antiaerianã a unei mari unitãþi de tip brigadã pe timpul operaþiei de apãrarepe litoral;

- perfecþionarea ºi evaluarea deprinderilor echipelor de luptã ale complexului OER-LIKON în pregãtirea ºi executarea tragerilor antiaeriene;

- perfecþionarea ºi evaluarea deprinderilor servanþilor complexului de rachete anti-aeriene CA–94 în pregãtirea ºi executarea tragerilor de instrucþie. În acest sens,T.I.P.S.A a pus la dispoziþie simulatorul de þinte aeriene M.T.S. (Military TrainingSystem), acesta fiind singurul din þarã care asigurã o pregãtire completã rachetiºtilor.

Principalii „inamici” pe timpul acestui exerciþiu au fost ploaia ºi vântul care au în-greunat într-o oarecare mãsurã activitãþile de amenajare a punctelor de comandã ºi apoziþiilor de tragere, dar ºi pregãtirea ºi executare tragerilor. Însã, experienþa exerciþii-lor de tip STX ºi FTX, cu grupa, plutonul ºi bateria executate an de an, pe timp deiarnã, în condiþii de climã vitregã specificã zonei muntoase din care provin militariiBatalionului 228 Apãrare Antiaerianã, precum ºi puternica motivaþie a acestora de a-ºi demonstra profesionalismul ºi de a se autodepãºi, au fãcut ca aceºti inamici sã fie încele din urmã învinºi. Mãrturie stau rezultatele foarte bune obþinute la tragerile de lup-tã cu piesa, cu secþia ºi cu bateria.

Sergent-major Codruþ MIEILÃ

REPERE ÎN COTIDIAN Pagina 5

CMYK

Curierul ARMATEINr. 8 (357) din 30 aprilie 2013

Batalionul 228 Apãrare Antiaerianã „Piatra Craiului”

Apãrarea antiaerianã a dominat malul mãrii

Mãrturisirea Învierii Fiului lui Dumnezeu din morþi es-te fundamentalã atât pentru o hristologie completã, în caredivinitatea ºi umanitatea se unesc deplin în persoana luiIisus Hristos, cât ºi pentru soteriologie, Hristos cu adevãratînviat ne poate învia ºi pe noi.

Sfântul Ignatie Teoforul menþioneazã, desigur, adevã-rul deplin al Învierii, în special pentru a alunga orice um-brã de îndoialã asupra realitãþii ei, mai ales în contextul încare docheþii vorbeau despre o viaþã, o patimã, o moarte ºio înviere aparente, interpretate cel mult simbolic. Dupãcum crearea lumii este un act divin, la fel ºi revenirea cui-va mort la viaþã necesitã o omnipotenþã divinã absolutã.Numai prin puterea absolutã a lui Dumnezeu poate fi res-tauratã viaþa anihilatã de moarte. Iisus Hristos este „Cel ceînvie din morþi”, „nãdejdea noastrã în înviere”.

Învierea în sine nu este niciodatã privitã ca un act mân-tuitor separat, la fel cum nici Naºterea, nici Patimile sauMoartea nu sunt activitãþi care au un sens independent însine. Ele sunt întotdeauna în strânsã legãturã ºi sunt tainelecele mai de preþ ale mântuirii noastre: „Fiþi surzi, dar, cândcineva vã vorbeºte altceva decât de Hristos, cel din neamullui David, Cel din Maria, Care cu adevãrat s-a nãscut, amâncat ºi a bãut, Care cu adevãrat a fost prigonit pe timpullui Pilat din Pont, Care cu adevãrat a fost rãstignit ºi a în-viat în vãzul celor cereºti, al celor pãmânteºti ºi al celor dededesubt; Care cu adevãrat a înviat din morþi, înviindu-Lpe el Tatãl Lui; dupã asemãnare, Tatãl Lui ne va învia înIisus Hristos ºi pe noi, care credem în El fãrã de Care nuavem viaþa cea adevãratã” (Tralieni 9, 1-2). Celor care nucredeau în viaþa istoricã a lui Iisus Hristos, Sfântul Ignatie

le vorbeºte despre „arhivele” creºtinilor: „arhivele suntIisus Hristos, arhive sfinte, crucea Lui, moartea, înviereaLui ºi credinþa datã prin El”. Învierea lui Hristos din morþinu a fost o nãlucã, ci un adevãr, pentru cã Hristos „dupã în-viere a mâncat ºi a bãut cu ei, ca unul în trup”, deºi duhov-niceºte era unit cu Tatãl.

În Epistola cãtre Magnezieni Sfântul Ignatie scrie:„Cum vom putea noi fãrã El, când ºi profeþii, fiind cu du-hul ucenicii Lui, Îl aºteptau ca Învãþãtor? ªi, de aceea, Celpe care pe bunã dreptate Îl aºteptau, i-a sculat din morþi,când a venit pe pãmânt”. Mai important este alt loc, în careSfântul Ignatie spune cã Iisus Hristos însuºi a înviat dinmorþi: „El a pãtimit toate acestea ca sã ne mântuim. A pã-timit cu adevãrat ºi a înviat cu adevãrat, nu cum spun uniinecredincioºi...” În sine, acest loc nu este gãsit întâmplãtor,ci se aflã în conformitate cu mãrturia Evangheliei a patra,când Iisus Hristos le spune evreilor: „Dãrâmaþi templulacesta ºi în trei zile îl voi ridica din nou”, explicatã de cã-tre Evanghelist: „El vorbea despre templul trupului Sãu.Deci, când S-a sculat din morþi, ucenicii Lui ºi-au adus a-minte cã aceasta o spusese ºi au crezut Scripturii ºi cuvân-tului pe care îl spusese Iisus”. De asemenea, într-un alt locIisus a subliniat faptul cã El are puterea sã-ºi dea viaþa sa,dar, de asemenea, puterea sã o ia din nou.

Mântuitorul Hristos, înviind a treia zi, ne-a fãcut calespre Învierea cea de obºte, pentru cã El Însuºi a spus: „Eusunt Învierea ºi viaþa; cel ce crede în Mine, chiar dacã vamuri, va trãi. ªi oricine trãieºte ºi crede în Mine, nu vamuri în veci”.

Încredinþaþi pe deplin cã Mântuitorul a pãtimit, a fost

rãstignit, a murit, a fost îngropat ºi a treia zi a înviat pen-tru ca „toþi oamenii sã se mântuiascã ºi la cunoºtinþa ade-vãrului sã vinã”, sã propovãduim Învierea lui Hristos carestã la temelia credinþei noastre. Sã ne facem vestitori curâvnã ai acestei minuni dumnezeieºti, urmând învãþãturadomnului Iisus, Care a spus despre Sine: „Eu sunt Calea,Adevãrul ºi Viaþa”.

Prãznuind, în fiecare an, Învierea Domnului, cu deplinãpregãtire duhovniceascã ºi aleasã bucurie, sã ne strãduim ane spori nãdejdea cã, prin credinþa puternicã în acest ade-vãr fundamental ºi prin faptele cele bune, vom moºteni Îm-pãrãþia cerurilor, aºa cum ne încredinþeazã ºi Sfântul Apos-tol Petru când zice cã „Dumnezeu, dupã mare mila Sa, prinînvierea lui Iisus Hristos din morþi, ne-a nãscut din nouspre nãdejde vie, spre moºtenire nestricãcioasã ºi neîntina-tã ºi neveºtejitã, pãstratã în ceruri”.

Sfântul Ioan Gurã de Aur ne îndeamnã sã luãm seamala toate faptele noastre, împlinind poruncile Domnului,spre a nu întina o astfel de sãrbãtoare: „Sã nu ne îmbãtãm,sã nu ne îmbuibãm, ci, gândindu-ne la dãrnicia stãpânuluinostru, cã a cinstit la fel ºi pe bogaþi ºi pe sãraci, ºi pe robi,ºi pe slobozi, cã a revãrsat peste toþi îndeobºte darul Sãu,sã îi rãsplãtim Binefãcãtorului nostru pentru dragostea cene-a arãtat-o. Iar o rãsplatã îndestulãtoare este o vieþuireplãcutã Lui, un suflet treaz, un suflet veghetor”.

Rugãm pe Mântuitorul Hristos Cel rãstignit ºi înviat sãne rãsplãteascã osteneala postului ºi toatã fapta cea bunã,prilejuindu-ne sãrbãtori pascale în pace ºi cu folos duhov-nicesc, împreunã cu cei dragi. Amin!

Colonel (r.) ªtefan MITINCU

La începutul secolului al XX-lea, caracterul ro-mânesc al Transilvaniei încetase sã mai fie apanajulunui grup restrâns de cunoscãtori ºi devenise, treptat,un fapt comun, cunoscut ºi recunoscut de cercuri totmai largi ale opiniei publice internaþionale. Contribu-iserã la aceasta românii ardeleni înºiºi, prinrevolta lui Horea, Cloºca ºi Criºan, prin u-nirea unei pãrþi a românilor ardeleni cu Bi-serica Catolicã, prin activitatea „ªcolii ar-delene”, prin Revoluþia de la 1848 ºi miº-carea „memorandistã” etc. Iar, la 1 Decem-brie 1918, când, la Alba Iulia, peste100.000 de români prezenþi la Marea Adu-nare Naþionalã au votat unirea teritoriilorromâneºti din partea ungarã a fostei mo-narhii habsburgice cu Þara, opinia publicãinternaþionalã, în imensa ei majoritate, asalutat evenimentul ca un fapt de justiþie ºinormalitate, a cãrui împlinire era doar ochestiune de timp.

În SUA, încã din 1917, a fost creatã ocomisie ce a redactat peste 20 de studii încare se recunoºtea dreptul poporului românla unitate naþional-statalã. „Românii - se a-ratã într-un referat întocmit de John F. Carter Jr. -trãiesc astãzi pe locurile unde au trãit cu cincispre-zece secole în urmã strãmoºii lor, daci ºi romani”.În ianuarie 1919, în recomandarea pe care comisia ofãcea preºedintelui Wilson, se susþinea ideea de a seacorda României întreaga Transilvanie, zonele locui-te de românii din Ungaria si douã treimi din Banat.ªi Marea Britanie susþinea unirea Transilvaniei siBanatului cu România, pe baza principiului naþiona-litãþilor.

Guvernul francez a trecut, în ianuarie 1917, laformarea unui Comité d’Études, care sã facã propu-neri pentru reglementarea problemelor postbelice dinEuropa Centralã. Doi dintre membrii acestuia, înproiectele privind frontiera de vest a României, audat soluþia optimã þãrii noastre.

Delegaþia românã de la Conferinþa din Paris a fostcondusã de cãtre primul-ministru de la acea datã, I.C.Brãtianu. La 3 februarie, Consiliul Suprem a formatComisia pentru Studiul Chestiunilor Teritoriale ceinteresau România, comisie compusã din câte doi ex-perþi ai fiecãrei puteri (SUA, Anglia, Franþa ºi Italia).La începutul lunii aprilie, raportul acesteia era gata.Au fost luate în considerare în trasarea frontierei devest a României faþã de Ungaria ºi Serbia elementede ordin etnic, istoric, economic, cultural ºi de ordinstrategic-militar. În linii generale, graniþa trasatãavea în vedere revendicãrile româneºti, dar era la Rã-sãrit de linia acceptatã prin Tratatul din august 1916.La 12 mai 1919, Consiliul celor Patru a aprobat tra-seul frontierei între România ºi Ungaria, care a rã-mas neschimbat ºi dupã ce, la începutul anului 1920,delegaþia ungarã a luat cunoºtinþã de el ºi ºi-a expri-mat punctul de vedere.

Dar confruntãrile nu s-au oprit aici. În aprilie1919, când Armata Românã se afla pe o linie la vestde Munþii Apuseni, a trebuit sã ducã o acþiune ofen-

sivã împotriva Republicii Ungare a Sfaturilor, insta-uratã la 21 martie 1919, pentru împingerea trupelorungare dincolo de zona neutrã stabilitã de ConsiliulSuprem la 26 februarie 1919. La încheierea operaþiu-nii, trupele române s-au oprit pe linia Tisei, unde au

aºteptat în zadar realizarea dezarmãrii armatei unga-re, în conformitate cu prevederile armistiþiului din 13noiembrie 1918 de la Belgrad. La 20 iulie, a avut locun atac ungar. Reacþia armatei române a fost promp-tã, iar contraofensiva victorioasã a purtat-o dincolode Tisa, ducând la prãbuºirea guvernului bolºevic dela Budapesta ºi ocuparea capitalei ungare.

Românii n-au dorit aceste noi confruntãri ºi jertfe.„Nu plãtisem, se vede, destul acest scump Ardealpentru dreapta stãpânire a cãruia sute de mii dintreai noºtri au închis ochii luptând în oroarea spitale-lor”, scria atunci Nicolae Iorga.

În sfârºit, la 4 iunie 1920, la Trianon a fost sem-nat Tratatul de Pace cu Ungaria. Reacþia româneascãvis-a-vis de redobândirea Transilvaniei ºi de ceea cea însemnat aceasta pentru Ungaria este redatã celmai bine de cãtre Nicolae Iorga: „Ca unii care avemîn inimile noastre cultul omeniei, înþelegem ºi prinexperienþa proprie, care e lungã de atâtea veacuri,durerile morale cele mari ale altora, pe care-i atin-ge suprema nenorocire a înfrângerii. (...) Din sufletcompãtimim pe unguri, ale cãror calitãþi de rasãsuntem în stare a le preþui, pentru cumplita nenoro-cire la care i-au adus defecte tot atât de însemnateºi neputinþa de a se conduce în momente de crizã. ªi,oricât ar fi fost de firesc ca la Bucureºti sã se facãdemonstraþie pentru triumful final al unei oºtiri aºade încercate, care e cea mai mare iubire ºi mândriea noastrã, n-a stat în intenþia noastrã sã ofensãm su-ferinþa. (...) ªi am dori ca prin aceasta sã fim ºi pro-vocatorii acelui reviriment în spirite, care ar reda o-perei comune a civilizaþiei moderne pe un popor ma-ghiar raþionabil, fãrã nimic din acel imperialism co-pleºitor pentru alþii, care exclude pânã acum pe un-guri de la orice colaboraþie folositoare”. (D.M.)

www.historia.ro

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 8 (357) din 30 aprilie 2013Pagina 6

Lup ta pen t ru re în t reg i rea te r i to r ia lãRREEPPEERREE CCUULLTTUURRAALLEELec þ ia de i s to r i e

Ce sã citim...„Pitoresc ºi melancolie”, Andrei

Pleºu „Întregul nostru efort, de-a lungul

acestei cãrþi, prinde contur în jurul con-ceptului – bine definit – al exoticului.Cãci nu putem spune exact ce e natura,nu putem oferi reþeta absolutã a înþele-gerii ei; dar putem, prin tensiunea re-flecþiei, sã înlãturãm poncifele curenteîn care ea dormiteazã... A te raporta lanaturã altfel decât pânã adineaori, a oaborda cu uimirea primei întâlniri, a repera exoticul ei ireductibil– iatã premisele reintegrãrii noastre în metabolismul ei.” (AndreiPleºu)

Ce sã vedem...„The Host” („Gazda”), 2013Bazat pe romanul cu acelaºi nume al celebrei scriitoare Ste-

phenie Meyer (Saga Amurg), Gazda prezintã o poveste de dra-goste incredibilã ce depãºeºte graniþeleimaginaþiei omeneºti. Într-un viitor ex-trem de sumbru, Pãmântul este ocupatde o specie de extratereºtri paraziþi, ca-re pune stãpânire pe corpul uman, inhi-bând toate emoþiile, personalitatea ºiconºtiinþa victimei sale.

Melanie Stryder (Saoirse Ronan)este una dintre ultimele supravieþuitoa-re care încã se luptã cu inamicii, riscân-du-ºi viaþa pentru oamenii pe care îi iu-beºte: Jared (Max Irons), Ian (JakeAbel), Jamie, fratele sãu (Chandler

Canterbury), ºi unchiul ei, Jeb (William Hurt).

Ce sã ascultãm...Concert Depeche Mode, Arena Naþionalã, miercuri, 15 mai,

Bucureºti Depeche Mode, trupa care a redefinit sunetul muzicii de-a

lungul timpului, va porni într-un nou turneu european, cu o pro-ducþie impresionantã, anunþându-se astfel a fi evenimentul muzi-cal al anului 2013!

Înaintea turneului din America deNord, Dave Gahan, Martin Gore ºiAndy Fletcher vor susþine 34 deshow-uri în 25 de þãri din Europa, înfaþa a peste 1,5 milioane de fani. Tur-neul va debuta pe data de 7 mai cu unshow în aer liber, în parcul Hayarkondin Tel Aviv. Alte destinaþii de con-cert ale trupei includ Stadionul Olim-pic din Berlin, Stade de France dinParis, Stadionul Lokomotiv din Mos-cova sau Stadionul Olimpic din Roma, urmând ca turneul euro-pean sã se încheie pe Minsk Arena din Belarus, pe data de 29iulie.

Concertul de la Bucureºti va avea loc pe 15 mai ºi se va des-fãºura pe Arena Naþionalã, unde a avut loc ºi concertul Red HotChili Peppers.

Cei care vor sã fie prezenþi chiar în faþa scenei îºi pot cumpãrabilete în picioare la 245 ºi respectiv 135 lei, la categoriile GazonA sau Gazon B. Biletele pentru locurile din tribune ºi peluzã potfi achiziþionate la preþuri cuprinse între 145 ºi 435 lei. (O.M.) Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Î n v i e r e a F i u l u i l u i D u m n e z e u

Un român ºi un japonez seplimbã. Românul îl întreabã pejaponez:

- Mã, tu acolo, în Japonia, câteore lucrezi pe zi?

- Eu lucrez 8 ore. Dar tu?- Pãi, ºi eu tot aºa. Dar pentru cine lucrezi? întreabã

românul.- Pãi, 2 ore pentru patron, 2 ore pentru mine, 2 ore

pentru împãrat ºi 2 pentru Japonia. Dar tu pentru cinelucrezi? întreabã japonezul.

- Pãi, 2 ore pentru patron, 2 pentru mine, împãrat nuavem ºi ce treabã am eu cu Japonia!

☺Un tânãr se adreseazã cãtre un profesor specializat în

cultura orientalã:- Stimate profesore, eu vreau sã cer mâna fetei dumi-

tale.- ªtii tinere, spune ironic profesorul ca un adevãrat

înþelept oriental, rãspunsul la aceastã propunere trebuiesã îl coordonez cu Marele Dragon.

- Profesore, nu cred cã e necesar, cu soþia dumitale,deja m-am înþeles.

☺În ciuda tuturor instrucþiunilor de siguranþã, în cazul

unei explozii nucleare, niciodatã sã nu cãdeþi cu faþa înjos sau sã o acoperiþi cu mâinile. Asemenea priveliºte,aveþi posibilitatea sã o vedeþi pentru prima ºi ultimaoarã.

☺Soþul ºi soþia acasã. Sunã telefonul. Soþul ridicã re-

ceptorul, ascultã jumãtate de minut, fãrã sã scoatã uncuvânt, apoi îl pune în furcã.

Soþia: - Cine a fost?Soþul: - Probabil cineva de la Meteorologie a greºit

numãrul. A întrebat: „Draga mea, orizontul este curat?”☺

Doi alpiniºti la marginea unei prãpãstii. Unul zice:- Aici a picat ghidul nostru anul trecut!Celãlalt scandalizat:- ªi spui asta, aºa de liniºtit?- Pãi ce, era deja destul de vechi ºi avea ºi câteva pa-

gini rupte!...☺

Doi viermi de lemn se întâlnesc. Unul zice:- Azi, mergem sã mâncãm chinezeºte.La care celãlalt:- Unde?- În dormitor. Au sosit mobile noi din Hong Kong.

www.bancuri.ro

Nu e destul sã fii norocos, trebuie ca ceilalþisã nu fie.

Cel care se naºte sãrac ºi urât are mariºanse ca, atunci când o sã creascã, sã îºi dez-volte ambele calitãþi.

A avea conºtiinþa curatã înseamnã a avea omemorie proastã!

În spatele fiecãrui bãrbat de succes se aflão femeie surprinsã.

Nu sunt vegetarian pentru cã iubesc anima-lele; sunt vegetarian pentru cã urãsc plantele.

Nu lua niciodatã un somnifer ºi un laxativîn aceeaºi searã.

Nu testa niciodatã adâncimea apei cuambele picioare.

Se spune cã înotul face bine la siluetã. Spuncei care nu au vãzut încã balena!

www.aforisme.ro

Ploºniþele, o ameninþare de domeniul trecutului!

De-a lungul timpului, metodele de distrugere aploºniþelor de pat au variat, însã nici una nu s-a do-vedit destul de eficientã încât sã împiedice aceºtidãunãtori sã revinã ºi sã râvneascã dupã sânge.Mulþumitã unei combinaþii de folclor balcanic ºiºtiinþã realizate la scarã nanoscopicã, se pare cãploºniþele de pat ºi-au „gãsit naºul”. Reuºita se da-toreazã unui component gãsit în structura periºori-lor de pe frunzele plantei Phaseolus vulgaris, ni-meni alta decât fasolea.

În zonele rurale din Bulgaria, Serbia ºi alte regi-uni din Balcani, aceste frunze sunt împrãºtiate pepodea, lângã pat, astfel încât sã prindã vietãþile încapcanã, în timpul incursiunilor lor nocturne.

A doua zi, frunzele sunt arse pentru extermina-rea dãunãtorilor. Dorind sã afle care este arma lor,oamenii de ºtiinþã au folosit camere video ºi micro-scopie electronicã de baleiaj pentru a studia în labo-

rator ploºniþe care au fost determinate sã treacã pes-te un pat de frunze.

Cercetãtorii au fost surprinºi sã descopere cãfrunzele sunt pline de puncte extrem de ascuþite nu-mite tricomi, care strãpung picioarele invadatorilorîn zone critice. Fiind înþepate în mai multe picioare,în acelaºi timp, insectele nu au nici o ºansã de su-pravieþuire.

Urmãtorul pas a constat în a copia frunzele pen-tru a le folosi ca ºablon pentru biomimetism. Sco-pul a fost acela de a crea o barierã durabilã care sãfie utilizatã pe orice suprafaþã. În termeni de geo-metrie ºi dimensiuni, imitarea prototipului se asea-mãnã mult cu originalul. Momentan, capcana crea-tã de oamenii de ºtiinþã rãneºte doar parþial insecte-le, ea urmând sã primeascã îmbunãtãþiri.

Ploºniþele de pat au fost exterminate de DDT ºialte pesticide, dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mon-dial. Însã, în ultimi ani, populaþia lor ºi-a revenit,infestând case, ºcoli, cinematografe ºi spitale.

Efectele nebãnuite ale albuºului de ou

Albuºul poate fi la fel de eficient în reducereapresiunii arteriale precum unele medicamente, sus-þin cercetãtorii. Oamenii de ºtiinþã au constatat cã osubstanþã din albuº poate reduce tensiunea arteria-lã, unul dintre principalii factori de risc ai bolilorcardiace. Ca urmare a acestei constatãri, specialiºtiicred cã consumul de albuº îi ajutã pe oameni sã îºimenþinã tensiunea arterialã sub control.

Ei au ajuns la concluzia cã o peptidã din albuºulde ou, un fragment de proteinã, poate încetini presi-unea arterialã la fel de eficient ca medicamenteleprescrise pen-tru acest tip deprobleme. E-chipa de oa-meni de ºtiinþãde la Universi-tatea Jilin, Chi-na, au hrãnitºobolani careaveau tensiu-nea arterialãmare cu pepti-da RVPSL ºiau constatat cã simptomele animalelor se diminuau.

Acum, specialiºtii sperã sã poatã realiza acesteteste pe subiecþi umani. „Peptida din albuº poate fiutilã pentru prevenirea sau tratarea hipertensiunii.Rezultatele noastre susþin studii anterioare realizatepe aceastã temã. Ele sunt suficient de promiþãtoareîncât sã ne permitã ca, în viitor, sã cercetãm efectulalbuºului de ou asupra sãnãtãþii umane”, a declaratdoctorul Zhipeng Yu, coordonatorul studiului. Oa-menii de ºtiinþã susþin cã peptida acþioneazã la felca inhibitorii de ACE (Enzima Angiotensin Con-vertaza). Ei sunt de pãrere cã 50mg de peptidãRVPSL are efect similar cu 10mg de Captopril.Mai mult, se pare cã efectele acesteia rãmân ace-leaºi chiar ºi atunci când oul este gãtit. (O.M.)

www.descopera.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 8 (357) din 30 aprilie 2013 Pagina 7

Prince of Persia revine!Lãsatã într-un con de umbrã de

fratele mai mic, Assassin’s Creed,franciza Prince of Persia este pe calesã revinã în prim-plan. Din pãcate, nuvom avea parte de un nou joc propriu-zis, ci de un remake al clasiculuiPrince of Persia 2: The Shadow andThe Flame, publicat de BroderbundSoftware în 1993. Mai mult, noulgame va fi lansat pentru tablete ºismartphone-uri, ºi nu pentru PC-uri ºiconsole.

Jucãtorii vor putea alege între douãscheme de control: stick-uri virtualesau tap-to-move, Prince of Persia pro-

miþând nu mai puþin de 15 niveluri, 3tipuri de atac pentru prinþ ºi peste 25de arme ce vor putea fi folosite împo-triva inamicilor.

Acesta este dezvoltat de echipaUbisoft Pune, acelaºi studio care s-aocupat de Prince of Persia ClassicHD, remake-ul pentru Android ºi iOSlansat în 2012.

Tropiformer, jachetaobsedaþilor de gadgeturiDin anumite motive, Scottevest

este o firmã care se ocupã de multãvreme sã creeze jachete care sã se po-triveascã cu noile gadgeturi. În ultimaperioadã, au lansat mai multe hainecare au buzunare speciale pentrusmartphone-uri, tablete sau aparate defotografiat. O hainã cu buzunar pentrutelefon sau diverse alte gadgeturi nueste chiar o noutate. Însã designerii

Scottevest au venit cu un nou conceptde jachetã ieºit din comun, o hainãpentru cei cu adevãrat fanatici, carenu se potdezlipi degadgeturi-le lor. Aºaa apãrutTropifor-mer, careare buzu-nare pen-tru abso-lut toategadgeturile tale mobile.

Tunica este prevãzutã cu un sistemspecial conceput pentru a prinde cãºti-le. Existã un buzunar pentru smart-phone-uri sau player-ul muzical. A-poi, la bazã, pe laterale, ai loc pentruun alt telefon, pentru o camerã de fo-tografiat, dar ºi pentru tablete. Potrivitcreatorilor, Tropiformer are peste 22de buzunare pentru mai multe tipuride gadgeturi ºi este impermeabilã. Oastfel de jachetã de costã în jur de 150de dolari.

Apple breveteazã iPhone-ul flexibil

Apple stabileºte o nouã direcþiepentru produsele sale, concentrându-ºieforturile pe integrarea de ecraneOLED pe laturile carcasei iPhone-urilor, ºi chiar pe realizarea unor dis-pozitive a cãror carcasã sã fie completflexibilã.

Dupã brevetarea telefonului cu e-cran mulat, ce îmbracã toatã carcasa,Apple patenteazã acum ºi un iPhonecu ecrane instalate pe laturile carcasei.Patentul numit „Electronic deviceswith sidewall displays” descrie un te-lefon care, în loc de butoane fizicepentru funcþia Lock ºi Volum, are in-stalate ecrane OLED pe care sunt re-prezentate butoane touch, a cãrorfuncþie ºi organizare sunt schimbate înacord cu aplicaþia rulatã pe telefon.

Spre exemplu, aplicaþia pentru camerafoto va prezenta butoane pentru zoomºi capturã, în timp ce aplicaþia pentruredare media va avea butoane pentruschimbarea melodiilor. Aceleaºi ecra-ne laterale pot servi pentru afiºarea denotificãri, cum ar fi mesajele SMS re-cepþionate sau apelurile ratate, totulfãrã a fi necesarã deblocarea ecranuluiprincipal.

Un al doilea patent numit „Flexi-ble electronic devices” descrie uniPhone a cãrui carcasã, componente e-lectronice ºi chiar bateria sunt flexibi-le ºi pot fi deformate de utilizator fãrãa risca deteriorarea acestora. Dispozi-tivul ar urma sã conþinã senzori de de-formare care sã permitã controlareatelefonului prin îndoirea sau contor-sionarea exteriorului.

Trebuie spus cã Apple nu este pri-ma companie care exploreazã poten-

þialul dispozitivelor electronice flexi-bile. Samsung a promis cã va prezen-ta un telefon cu ecran OLED flexibil,descriind prototipul unui dispozitiv cucaracteristici nu foarte diferite de celedescrise în noile brevete Apple. Întimp ce Samsung nu a reuºit pânã în a-cest moment sã transpunã promisiu-nea fãcutã în produse funcþionale, niciApple nu pare sã fie mai aproape de aimplementa tehnologiile brevetate înproduse reale, oficialii companiei pã-rând mai degrabã interesaþi sã le folo-seascã ca pe o armã menitã sã bloche-ze apariþia de inovaþii în tabãra com-petiþiei. (O.M.)

www.go4it.ro

NN oo uu tt �� �� ii îî nn ll uu mm ee aa II TT ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

GÂNDURI ÎN TREACÃT...AA FFAACCEEAAVVEERREE

FFÃÃRRÃÃ SSOOÞÞ((ppll..))

DDOOLLOOFFAANN,,MMAARREE((aarrgg..))

LLIINNIIªªTTIITT

PPEERREETTEEAA SSPPUUNNEENNOORRDDUULL

RROOMMÂÂNNIIEEII!!

AA UURRCCAADDAANN VVIIGGUUCCÂÂNNTTEECC

NNAAÞÞIIOONNAALL

CCEELL CCAARREETTRRÃÃIIEEªªTTEE

IILLEEGGAALL

PPUUIIII RRAAÞÞEEII

SSCCRRIISSÃÃ ÎÎNNCCAATTAALLOOGG

MMIIMMII IIVVAANN

SSPPUUSS DDEESS LLAA TTEELLEEFFOONN

AAVVÂÂNNTT LLAASSÃÃRRIITTUURRII

FFOOAARRTTEECCOOMMIICC

SSEENNTTIIMMEENNTTDDEE SSFFIIAALLÃÃ

AA AALLUUNNGGAA

BBIIDDIIVVIIUU

ÎÎNN VVIILLÃÃ!!

AA FFAACCEEBBRRAAZZDDEE CCUU

PPLLUUGGUULL

FFRRUUCCTTUULLOOFFEERRIITT DDEEAAFFRROODDIITTAA

NNEESSÃÃTTUULLEE

VVÂÂRRFFUULLPPEENNIIÞÞEEII!!

AA EEDDIITTAA

BBEELLEETTRRIISSTTIICCÃÃPPEERRIIOOAADDÃÃ DDEE 1122 LLUUNNII

SEMPER FIDELIS!

Dacã avem în vederefacilitãþile deosebite de ca-re dispune CompaniaMentenenþã din Kandak-ul(Batalionul) 5 ANA, fieca-re zi, reprezintã o provoca-re pentru membrii echipeide consiliere ºi mentenan-þã din cadrul MAT-CSS,

rotaþia a II-a. Dislocatã în Camp EAGLE, companiamentenanþã dispune de utilaje ºi aparaturã modernã, deo halã de aproximativ 3.500m2,împãrþitã pe trei ateliere(unul unde se reparã autocamioanele de transport dinvarianta INTERNAÞIONAL, altul pentru autove-hiculele din varianta HMMWV ºi altul pentru FORDRANGER); mai existã un spaþiu de 500m2 unde se de-poziteazã piesele de schimb ºi aproximativ 50.000 m2

destinaþi parcãrii tehnicii care urmeazã a fi introdusã înreparaþie.

Încã din primele zile de consiliere, echipa ºi-a stabi-lit concret sarcinile pentru fiecare membru al echipei,astfel: cãpitanul Gheorghe AVRAM, ºef al echipei deconsiliere ºi mentenanþã, asigurã fluxul documentelor,solicitãrilor si prioritãþilor de reparaþii, cooperarea cueºalonul superior, respectarea normelor de securitate amuncii; plutonierul-adjutant Florentin IOSIFESCU,consilier mentenanþã, urmãreºte respectarea termenelor

de reparaþie, amenajarea depozitelor de piese deschimb, calitatea reparaþiilor, iar plutonierul AdrianILIE, consilier mentenanþã, ,,atelierul mobil” al echi-pei, acordã asistenþã în reparaþia oricãror defecþiuni,fiind totodatã ºi ºofer.

Am reuºit sã punem în practicã toate cunoºtinþele,aptitudinile ºi deprinderile practice de care dispunempentru îndeplinirea obiecti-velor stabilite încã de la în-ceputul misiunii, activitãþi ceconverg spre crearea unuiflux viabil al intrãrilor ºi ie-ºirilor din reparaþie a tehni-cii, în funcþie de prioritãþi,de respectarea normelor mi-nime de securitate a muncii,de reorganizarea depozitelorde piese de schimb ºi de lua-re în evidenþã a acestora, deîncadrarea în termenele deexecuþie a reparaþiilor ºi, nuîn ultimul rând, de îmbunã-tãþirea cunoºtinþelor ºi de-prinderilor practice ale mili-tarilor companiei, declarãplutonierul-adjutant Floren-tin IOSIFESCU.

În cooperare cu celelalteechipe SFAT (Security For-ces Advisory Team) ºi AISS(Afghanistan Integated Sup-port Services), s-au stabilitobiective comune pentru ri-dicarea gradului de operaþio-

nalizare a batalionuluila nivelul green – inde-pendent with advisors65%-75% (verde – in-dependent cu un numãrrestrâns de consilieri),ºi anume: identificareaunor noi spaþii de depo-zitare având în vederecantitatea mare de pie-se de schimb PLL (Pre-scribed Load List/ sepot folosi) ºi non PLL(în afara competenþe-lor); recondiþionareapieselor de schimb cunevoi de reparaþii; res-pectarea prioritãþilorde introducere în repa-raþie de cãtre comparti-mentul planificare lo-gisticã al Brigãzii 2ANA; realizarea feed-back-ului între eºalo-nul superior ºi batalion în ceea ce priveºte cererile depiese de schimb.

ªeful echipei de consiliere ºi mentenanþã al MAT-CSS II a mai propus unele mãsuri de îmbunãtãþire a ac-tivitãþii de mentenanþã preventivã la nivelul batalioa-

nelor din Brigada2 ANA, preîn-tâmpinând astfelapariþia unor ava-rii ºi defecþiuniale tehnicii. Pen-tru a evidenþiaimportanþa lucrã-rilor de mente-nanþã preventivã,el urmeazã sã or-ganizeze un curscu toþi responsa-bilii de aceastãactivitate dinca-drul brigãzii.

În urma discu-þiilor purtate la ni-velul conduceriiKandakului 5ANA (comandan-tul ºi locþiitorulkandak-ului, cucomandantul ºilocþiitorul EchipeiMAT-CSS II),privind aprobareanoului tashkil(stat de organiza-re), s-a înaintat o

propunere cãtre comandantul Brigãzii 2 ANA pentruînfiinþarea unui atelier de tâmplãrie, argumentându-seacest demers prin faptul cã existã comenzi ºi nevoi dereparaþii. Pe aceastã linie, existã dotarea necesarã, iarmilitarii afgani au minima pregãtire necesarã pentrudesfãºurarea unor asemenea activitãþi. Mai mult, avândîn vedere pregãtirea ºi profesionalismul echipei noas-

tre, în ceea ce priveºte mentenanþã, activitatea de bazãpoate fi îndrumatã ºi verificatã, în cazul înfiinþãrii ate-lierului.

În urma propunerii, comandantului Brigãzii 2 ANA,general de brigadã Sameh Mohammed AKRAM, a vi-zitat Compania Mentenanþã a KDK 5 ANA, unde cãpi-tanul Gheorghe AVRAM a demonstrat practic necesi-tatea înfiinþãrii unui atelier de tâmplãrie în cadrul com-paniei.

Competenþele de reparaþie ale companiei sunt denivel 2, dar experienþa ºi bagajul de cunoºtinþe de caredispun, coroborate cu entuziasmul ºi priceperea mili-tarilor afgani, au fãcut ca fiecare piesã datã jos sã fiereparatã, indiferent de defecþiunea avutã ºi de nivelulcompetenþelor. Pe viitor, mi-am propus sã formez oechipã de 3 militari, care, în funcþie de complexitateareparaþiilor, sã se ocupe numai de ,,canibalizarea”pieselor, deoarece au fost momente când am aºteptatºi câte o sãptãmânã dupã o piesã ce nu mai putea fi re-paratã, afirmã plutonierul Adrian ILIE.

Ne-am adaptat foarte rapid la condiþiile specificede realizare a activitãþii de mentenanþã, iar acest lucrureprezintã cheia succesului unei echipe ce a primitaprecierea partenerilor afgani ºi americani încã dinprima lunã de activitate. Perseverenþa de care am datdovadã ne-a oferit acea liniºte de care aveam nevoiepentru realizarea unor proiecte viabile pe viitor. Amreuºit sã câºtigãm încrederea ºi respectul partenerilorºi, din acest moment, totul este posibil, spunea la o ºe-dinþã de bilanþ ºeful echipei de mentenanþã, reflectândastfel o atitudine pozitivã ºi dorinþa de a îndeplini co-respunzãtor misiunea.

GUARDIAN ANGEL (GA) este o mãsurã de pro-tecþie a forþei care constã în supravegherea (ascunsãsau la vedere), cu armamentul încãrcat, cartuº pe þeavãºi gata în orice moment sã opreascã imediat orice ame-ninþare.

De aceea, activitatea de consiliere a membrilorechipei de mentenanþã este monitorizatã de cãtre echi-pa BRAVO, din cadrul Grupului de protecþie a forþei alEchipei MAT-CSS II .

Am tratat toate misiunile, indiferentde gradul lor de risc, la acelaºi nivel decomplexitate, deoarece aici, în T.O. Af-ganistan, unde pericolul pândeºte la totpasul, orice lucru obiºnuit se poatetransforma într-unul neobiºnuit, decla-rã plutonierul-major Florin ªAIN, co-mandantul echipei BRAVO, susþinut deplutonierul-major Alexandru PENA, ºo-fer în cadrul echipei, dar ºi de caporalulRãzvan PICIOR, gunner-ul care asigurãputerea de foc a echipei.

Având în vedere cã se apropie sãr-bãtoarea intrãrii Domnului în Ierusa-lim -Duminica Floriilor- ºi SfintelePaºti -Învierea Domnului-, în numeleEchipei MAT-CSS II, urez un cãldurosLa Mulþi Ani! celor care poartã numede floare, iar cititorilor editorialului ºicelor de acasã le doresc ca lumina În-vierii Mântuitorului sã le inunde caseleºi sufletele de fericire ºi iubire. Aveþiîncredere în noi!

PPAAªªTTEE FFEERRIICCIITT!!

Lt.col Daniel CIOCANlocþiitorul comandantului MAT-CSS II

CMYK CMYK

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 8 (357) din 30 aprilie 2013Pagina 8

Compania mentenanþã - i n ima Kandaharu lu iCompania mentenanþã - i n ima Kandaharu lu i