Cultural Newsletter No. 1

Publicaţie trimestrială editată de Consiliul Local, Primăria şi Centrul Cultural al oraşului Mioveni

TTRRIIMMEESSTTRRIIAALL DDEE IINNFFOORRMMAAŢŢIIII CCUULLTTUURRAALLEE

AAnnuull II,, nnrr.. 11//22000099

BULETIN CULTURAL

de Mioveni

RROOMMÂÂNNIIAA -- AARRGGEEŞŞ

Editor

CONSILIUL LOCAL MIOVENIPRIMĂRIA ORAŞULUICENTRUL CULTURAL

CCOOLLEEGGIIUULL DDEE RREEDDAACCŢŢIIEE::AArrggeennttiinnaa CCuullccuuşşCCoonnssttaannttiinn IIoorrddaannBBooggddaann UUddrrooiiuuPPeettrree LLiivveezzeeaannuuMMiiooaarraa CCoommăănneessccuuEElliissaabbeettaa PPaannaaiitt

CCOOLLEECCTTIIVVUULL DDEE RREEDDAACCŢŢIIEE::IIuulliiaannaa NNeeddeellccuuFFlloorriinnaa OOpprreeaa

Redacţia: Mioveni, str. Tudor Muşatescu, Bl. V2B, parter, tel/fax: 0348.445.856E-mail: cceennttrruullccuullttuurraallmmiioovveennii@@yyaahhoooo..ccoomm, zziiaarrmmiioovveenniiii@@yyaahhoooo..ccoomm

ISSN: 2067 - 1717Răspunderea pentru

conţinutul materialelorpublicate revine întrutorul

semnatarilor!

Culegere computerizată: IIuulliiaannaa NNEEDDEELLCCUU,, FFlloorriinnaa OOPPRREEAACopertă, tehnoredactare: IIuulliiaannaa NNEEDDEELLCCUU

BULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009

MIOVENI - 524 DE ANIPAGINI DE ISTORIE

CUVÂNT ÎNAINTE

Având o istorie peste 500de ani, oraşul Mioveni esteuna din cele mai vechiaşezări ale Muscelului. Fiindconstruit la începutul epociimedievale, Mioveniul acunoscut toate trăsăturileacestei epoci. Ca majoritateacovârşitoare a aşezărilornoastre săteşti, nu se cunoscîn mod concret momentul şiîmprejurările istorice aleconstituirii satului Mioveni(Mihoveni).

Potrivit tradiţiei locale,

acesta ar fi fost întemeiat deo personalitate proeminentă,un “bătrân” autoritar sau undregător ascultat pe numeMihoveanul.

O perioadă îndelungatăoraşul poartă numele de Col-ibaşi, dar în 1996, după în-delungate proteste şimemorii ale intelectualităţii,oraşul revine la numele deMioveni, deoarece oraşulfusese ridicat pe vatra Miove-niului şi nu al Colibaşiului(care rămăsese intact după

demolările din perioada co-munistă).

Pentru sărbătorirea trecu-tului oraşului nostru ce aredrept patron spiritual PeSfânta Maria, Consiliul LocalMioveni, Primăria şi CentrulCultural organizează înfiecare an, pe 15 August,spectacole, expoziţii, concur-suri şi alte activităţi sociale şiculturale, sub genericul «Zilele oraşului Mioveni».

11

M-au bucurat dintodeauna iniţiativele Centrului Cul-tural Mioveni şi, pe cât mi-a stat în puteri (şi în atribuţii),am încercat să răspund pozitiv acestor”provocări”.Uneledintre ele s-au transformat în evenimente culturale de ex-cepţie, devenind tradiţii ale oraşului nostru.

Buletinul Cultural de Mioveni constituie una dintreaceste iniţiative ale Centrului Cultural şi sper să se bu-cure de un real succes. Pentru noi, locuitorii Mioveniului,cultura, trdiţiile, trebuie să fie o oglindă în care ne vedemtrecutul prezentul şi viitorul.

Oraşul în care noi trăim este un spaţiu binecuvântat deDumnezeu.Cadrul natural ospitalier, clima blândă, facdin Mioveni un punct important pe harta României. Oa-menii gospodari şi cu iniţiative au reusit să transformeaceste plaiuri dintr-o zonă de grădinarit –importantă, dealtfel, pentru perioada respectivă - în cel mai mare centruindustrial pentru construcţii de maşini din ţară. FrăţiaDacia-Renault a pus Mioveniul şi pe harta lumii.

Sper ca acestă lucrare să ne reamintească de fiecaredată că tradiţiile trebuiesc păstrate cu responsabilitate şică ele reprezintă până la urmă identitatea noastra ca şipopor.

Ion GEORGESCUPrimarul oraşului Mioveni


CULA RACOVIŢA- MUZEUL ETNOGRAFIC -

Situat pe malul stâng alArgeşelului, satul Racoviţaeste atestat printr-un hrisovemis de către cancelariadomnească a voievoduluiVlad Vintilă, la 29 decem-brie 1532, prin care se în-tăreste jupânului Vlaicuclucerul şi fraţilor acestuia,stăpânirea unor proprietăţiîn localitate.Numele satului este

diminutivul de la”rakov”,cu su[xul „iţă”, cu-vânt de origine slavă, careînseamnă „de rac”, adicăsat aşezat pe marginea unuirâu sau a unui lac de

raci.(ruku = rac).Părerea că numele satu-

lui Racoviţa provine de laboierii Racoviceanu ,nueste justi[cată , deoarece eiau trăit şi stapânit moşia însecolul XIX-lea ,iar numelesatului este cunoscut înhrisoave din prima jumă-tate a secolului XVI-lea.Dominând platoul din

apropierea râului, prinsilueta sa neobişnuită, CulaRacoviţa a înfruntat, decirca două secole, vicisitu-dinile vremurilor.Informaţiile referitoare

la momentul edi[cării culei

sunt contradictorii.O inscripţie

datând de la sfârsi-tul secolului XIX-lea, incizată pe oplacă [xată peperetele sudic,consemna urma-toarele elementede referinţă cuprivire la istoriculconstrucţiei :”Zid-ită în anul 1806septembrie 18, arsăîn anul 1877 de-cembrie 13, reno-vată în anul 1878iunie 15”.Există şi ele-

mente infor-maţionale prin carese susţine că acestobiectiv a fost edi-[cat în acelaşi ancu biserica – mon-ument din locali-tate în 1786, acesteinformaţii ne[indconsemnate înscris, ele [ind păs-trate în tradiţiaorală.O renovare de

proporţii a con-strucţiei este con-s e m n a t ădocumentar înanul 1878, pringrija lui GrigoreRacoviceanu.În anul 1925 I.

A. Dobrovitz deţi-natorul culei aducerenovari de ten-cuială şi refacereaacoperişului.Lucrări de

restaurare au fostfăcute şi în 1975 de

MMUUZZEEUULL EETTNNOOGGRRAAFFIICC MMIIOOVVEENNII

22

Există multe edi[cii de acest genîn ţară. În construirea lor meş-terii s-au inspirat din arhitec-

tura caselor boiereşti.În general, culele sunt clădiri înalte, cuziduri văruite şi străpunse de me-tereze, nişte mici cetăţi croite pentrunevoile unei familii. Numele lorprovine de la turcescul „kule“, careînseamnă „turn“. În general, acesteclădiri au parterul înalt, masiv, luminatprin deschideri foarte înguste şi scarăinterioară. Sunt răspândite în totspaţiul balcanic şi se pare că au fostconstruite în România începând cuanul 1650, când boierii mai mici saumai mari încercau să-şi apere bunurilede turci.

către Direcţia Patrimoniu-lui Cultural Naţional pebaza proiectului arhitecteiIoana Barteş.Elementele de natură

arhitecturală sunt edi[ca-toare : Cula Racoviţa prez-intă o formăparalelipipedică, de planpătrat cu dimensiuni im-presionante (peste 20 mînalţime şi circa un metrugrosimea zidurilor).Compartimentat în

două camere egale casuprafaţă, cu legătura di-rectă între ele, parterul are

acces din exterior asiguratprintr-o deschidere practi-cată în peretele vestic, iar,spre etaj, pe o scară inte-rioară amplasată în cameranord-est.O soluţie arhitecturală

adoptată de comanditar înamenajarea parterului estereprezentată de beciul depe latura estică, cu par-doseală din piatră de râu şiintrare separată pe laturanordică a culei.Specialiştii de la

Muzeul Goleşti au conşti-entizat necesitatea inclu-

derii monumentului în cir-cuitul de vizitare, amena-jând o expoziţiereprezentativă de ceramicăpopulară cu pieseprovenind din principalelecentre ceramice ale zoneietnoculturale Argeş-Mus-cel.În prezent Cula Racov-

iţa funcţionează ca Muzeuetnogra[c prin deosebitaîngrijire a distinsului profe-sor Constantin I. Năstase .Muzeul etnogra[c a

fost conceput ca „un mo-ment din stilul de viaţă al

ţăranului român, spreaducerea aminte a gener-aţiilor” şi este amenajat pestructura următoarelorsecţii: port popular, în-deletniciri, numismatică,obiecte de artă, mărturiireligioase, ceramică, arme,elemente de artă populară,unelte de tâmplarie şidogărie.Anul cesta obiectele

din Muzeul Etnogra[cRacoviţa au fost donate deC.I. Năstase, ConsiliuluiLocal Mioveni.

REDACŢIA

CCuullaa lluuii TTUUDDOORR VVLLAADDIIMMIIRREESSCCUU ddiinnCCeerrnneeţţii,, jjuudd.. MMeehheeddiinnţţii

SSeeccţţiiaa PPOORRTT PPOOPPUULLAARR aa mmuuzzeeuulluuii ““BBUUCCĂĂTTĂĂRRIIAA BBUUNNIICCUUŢŢEEII””


33

vcc

Cula RacoviţaBULETIN CULTURAL DE MIOVENI NR.1/2009

“UN MOMENTDIN STILUL DE

VIAŢĂ ALŢĂRANULUI

ROMÂN”SSPPRREE AADDUUCCEERREE AAMMIINNTTEE

GGEENNEERRAAŢŢIIIILLOORR UURRMMĂĂTTOOAARREE

Trăind în mediusătesc, de mic copil amfost impresionat destilul de viaţă al ţăranu-lui român. În urmă cunumai un sfert de veac,ocupaţia ţăranului eralegată mai mult demunca câmpului şi rarpe ici – colea se maigăseau câteva atelieresăteşti. Locuitoriisatelor născuţi şi cres-cuţi de generaţii legatede pământ, cu chipuride români adevăraţi, auţinut trează conştiinţaneamului. Sunt isteţi laminte, dibaci lameşteşug şi cu multătărie de caracter.Iuţeala şi energia sunt

urmarea [rească atraiului greu. Suntfoarte răbdători lasuferinţă. Ţin foartemult la demnitateamoştenită de la stră-moşii daci, unul dintrecele mai semeţe nea-muri.Toate aceste carac-

teristici ale ţăranuluiromân m-au determi-nat să găsesc modali-tatea de a readuce înfaţa tinerei generaţiiprecum şi a urmă-toarelor, hărnicia, iu-birea şi felul de a trăi,portul şi uneltele demuncă. Cum timpul sescurgea cu repeziciune,anii treceau neobser-

vaţi iar lumea evoluaspre alte obiceiuri, altedatini, lăsând în urmă,în negura uitării totceea ce a fost cândvaobiecte, unelte, portpopular, aruncate prinmagazii, poduri şi decele mai multe oriaruncate la gunoi, zi-ce-se „nemai[ind lamodă” iar eu nu măputeam hotărâ să trecla acţiune, ţinândseama bineînţeles şi decei ce ma înconjurau.„O iniţiativă prea în-drăzneaţă” – unmuzeu? mi s-a re-proşat! Este poatedrept, dar eu ca [u alsatului, ca dascăl al

şcolii să trec la acţiunecât mai repede mai alescă satul meu natal –Mioveni – începuse a [demolat! Zis şi făcut!În urma unor in-

tense căutări şipregătiri, aproape casăcu casă, însoţit de [ulmeu studentul TitiNăstase, adunândobiect cu obiect, găsindp r e t u t i n d e n ibunăvoinţă de donator,sătenii [ind mândri căşi ei pot contribui larestaurarea trecutuluisatului nostru prin în[-inţarea unui muzeu,despre care auzisenumai din presă şi tele-vizor.

Acelaşi interes amgăsit şi la Primaruloraşului Mioveni,domnul Ion Georgescuca şi la Directorul Cen-trului Cultural al oraşu-lui, doamna ArgentinaCulcuş.În [ne aş menţiona

că după o muncăasiduă timp de aproapedoi ani am reuşit săadunăm o mulţime deobiecte care mai decare mai interesante şila 12 Septembrie 1970să inaugurăm unmuzeu etnogra[c, înprezenţa autorităţilorlocale şi judeţene.

Profesor Constantin NĂSTASE

Mo-o: „Satul este locul sfânt unde s-a păstrat neatinsăbogaţia spirituală a poporului acesta” prof. C.I. Năstase

44


55

MÂNĂSTIREA VIEROŞI

Mânăstirea Vieroşi,ctitorie a vestiţilor şivitejilor boieri Goleştice se trag din neamulB a s a r a b e n i l o rCraioveşti, esteaşezată pe valea gârleiVieroşul. A fost întemeiată în

perioada 1571 – 1573,de către vorniculIvaşcu Golescu şiclucerul Albu Golescu[ind restaurată în1615 de către marelevistier Stroe Leurdeni. Întrucât în anul

1825 biserica se ru-inase, vlădică SamuilSinadon Tărtăşescul oreface din temelie. Concepută la o

scară supradimension-ată, fresca nu prezintăvietuţi artistice semni-[cative, exceptândtablourile votive alelui Ivaşcu şi AlbuLeurdeanu, AlexandruVodă Ghica şi GrigoreVoda Ghica.Ansamblul mână-

stiresc a fost împrej-muit cu un zid înalt decirca 10 m, care de-limita o incintă patru-lateră, accesul de pelatura sudică, subforma unui gang sur-montat de o clopot-niţă, degradându-seconsiderabil. Vestigiiale unor foste chilii,precum şi ale unor

pivniţe mari, boltiţerelevă dimensiunileapreciabile ale ansam-blului monahal. În inc-inta ansamblului esteamplasată „Capela decimitir„ construită deegumenul SamuilTărtăşescul în struc-tura sa, [ind utilizatemateriale preluate dinvechea biserică aGoleştilor.La începutul sec-

olului al XX-lea, s-audemolat clopotniţa şietajul chiliilor,cărămida rezultată[ind folosită la edi[-carea primăriei şi aşcolii comunale dinColibaşi.

Ruinându-se cuvremea, capela a fostreparată radical în1937. La limita acce-sului în ansamblulmânăstiresc este am-plasată o cruce de pia-tră. Monumentul esteedi[cat de SamuilTărtăşescu în 1836 şiconstituie un argu-ment prezumtiv al ex-istenţei, în incintaMânăstirii Vieroşi, aunui atelier de pietrariorganizat în cursulamplelor lucrari derestaurare a ansabluluimânastirescBiserica Mânăstirii

Vieroş a fost restau-rată , succesiv, sub co-

ordonarea ComisieiMonumentelor Is-torice din România înperioada anilor 1924 -1927 şi 1955 -1956.Grav afectată de

seismul din anul 1977,biserica a fost restau-rată de către preotulConstantin Lupaşcu.În anul 1998, Epis-

copia Argeşului şiMuşcelelui rein[-inţează cu aprobareaSf Sinod "Mânăstireade călugari Vieroş cuhramul «IntrareaMaicii Domnului înBiserică », stareţ [ndnumit ieromonahulIoanichie Petrescu."

REDACŢIA


CENTRUL CULTURAL MIOVENICentrul Cultural Mioveni a luat [-

inţă în anul 2005 ca urmare a uneihotărâri a Consiliului Local Mioveni.Activităţile speci[ce desfăşurate deCentrul Cultural Mioveni, au ca obiec-tive principale educarea artistică a pub-licului prin programe speci[ce,sprijinirea tinerilor şi artiştilor valoroşiîn a[rmarea lor, cercetarea, conser-varea, valori[carea în ceea ce priveşteactivitatea culturală şi promovarea ar-tiştilor.Instituţia oferă GZTUIT cursuri

pentru copiii din oraş: mandolină,dans popular, acordeon, instrumentede su\at, chitară şi orgă. La Centrul Cultural activează: � un taraf cu soliştii: Daniel

Chiţulescu, Liliana Iordache, NicuAlbu, Flori Ca]aliu şi Sergiu Tudor;� o fanfară condusă de prof. Marin

Iliuţă;� un amsamblu de mandoline

“NOVA” condus de prof. Florica Ar-senescu;� un ansamblu de dansuri populare

“Plai de Dor” pregătit de prof. CătălinOancea.

BIBLIOTECA FCNCEZĂÎn cadrul Centrului Cultural

funcţionează şi BIBLIOTECAFZNCEZĂ, cu un fond de carte depeste 10.000 de cărţi: literatură, istorie,geogra[e, muzică, medicină, enciclo-pedii, artă, donate de Asociaţia de Pri-etenie Mioveni – Landerneau.Biblioteca gazduieşte încă 10.000 decărţi tehnice ce provin dintr-o donaţiea SC AUTOMOBILE DACIA SA.

FFoonndduull ddee ccaarrttee aa ffoosstt ddoonnaatt ddeeAAssoocciiaaţţiiaa ddee pprriieetteenniiee MMiioovveennii --

LLaannddeerrnneeaauu

66


77

La început s-a numit Casade Cultură a Sindicatelor Col-ibaşi, mai apoi, când un grupde patrioţi localnici redăoraşului istoricul nume almiovenilor, instituţia devine„Casa de Cultură a Sindi-catelor Dacia Mioveni”.Lucrările de construcţie a

Casei de Cultură au început întoamna anului 1983. Clădireaa fost primul edi[ciu culturaldin Mioveni, o reuşită armo-nizare între tradiţional şi mod-ern [ind construită în stilautentic argeşean, amplasatăîn centrul civic al tânărului oraş din fon-durile fostului UGSR.( Uniunea GeneralãSindicatelor din România). Construcţia îirevine Trustului Întreprinzător GenaralăConstrucţii Montaj Argeş (TAGCM) carerepartizează lucrarea unei echipe demuncitori pricepuţi coordonaţi de in-ginerul Marian Berliba, locuitor al nouluioraş, echipă care de[nitivează impresion-anta clădire spre [nele anului 1985, iar înprimăvara anului următor instituţia devinefuncţională. Mai marii timpului au formatun grup care avea misiunea de a coordonaşi veri[ca lucrările viitoarei instituţii grupdin care au făcut parte printre alţii IonMarinescu, Nicolae Tolescu, AndreiDulcă, Ion Piţigoi.Urmează apoi încadrarea personalului

de specialitate şi a personalului de de-servire, în aşa fel încât activitatea instituţieiporneşte în trombă odată cu venireaprimăverii anului 1986, la doar câteva lunide la inaugurarea neo[cială din 23 noiem-brie 1985.Astfel, noua echipă pune bazele

funcţionării a numeroase cercuri şi cursuritehnico-aplicative, organizează dezbateri,mese rotunde, simpozioane privind trecu-tul poporului român, implicarea tinereigeneraţii în viaţa economico-socială, serateşi manifestări literar-muzicale, pro-movarea, în viaţa socială a principiilor creş-tine şi bunei convieţuiri, stimularea actuluicreator şi a mişcării artistice, precum şi val-ori[carea tradiţiilor populare locale.Formaţiile artistice existente pe plat-

forma Uzinei Dacia, menţinute în activi-tate de animatori culturali destoinici, semută acum în casă nouă şi continuă, prinspectacolele lor, să ducă imaginea in-teprinderii şi a oraşului, cât mai departe.Ansamblul folcloric „Dacia”, coordo-

nat şi îndrumat de reputaţi oameni de cul-tură argeşeni Dorin Oancea şi TicăSorescu, susţine numeroase spectacole înlocalitate, în judeţ şi în ţară. Astfel, grupulde dansatori şi formaţia de muzică popu-lară dirijată de Gheorghe Floroiu intre-prind câteva turnee în ţări europene caBelgia, Franţa, Italia, Turcia.Brigada artistică condusă cu sârg de

Ion Ilinca îşi dezvoltă repertoriul şi devinetreptat un veritabil teatru de revistăsusţinând numeroase spectacole atât înMioveni cât şi pe alte scene din ţară, iarcorul cu peste 100 de membrii, condus deprofesorul Gheorghe Gomoiu, participăani de-a rândul, cu brio, la confruntărilenaţionale între echipe artistice de acelaşigen.Teatrele profesioniste din Bucureşti şi

din ţară, formaţii artistice din strainătate,aduc pe scena acestei instituţii, mari cre-atori de artă şi frumos.În cei peste 20 de ani de activitate in-

stituţia este vizitată de Teatrul de comedie,Teatrul Giuleşti, Teatrul "Constantin Tă-nase" din Bucureşti, Teatrul din Piteşti,Constanţa, Ploieşti, Petroşani, estradele şiteatrele de revistă din Deva, Galati, Reşiţaşi Baia Mare.Omagiind personalitatea omului de

cultură argeşean Petre Ţuţea, Casade Cultură a avut iniţiativa de aridica pe soclu, chiar în parcul dinfaţa sa, spre nemurire, bustul dinbronz al marelui [lozof .În incinta Casei de Cultură a

funcţionat de 10 ani Bibliotecafranceză (acum donată CentruluiCultural Mioveni), importantăachiziţie de carte franţuzeascădăruită din inimă de autorităţilelocalităţii Landerneau din Franţa,localitate înfrăţită cu oraşulMioveni. În[inţarea şi apoi funcţionarea

formaţiei de teatru pentru copii„TOM TI TOT” a condus la luarea iniţia-tivei proprii de a permanentiza festivalul cucaracter naţional „Ludicus” al teatrelor decopii, festival care se desfăşoară anual.La sugestia şi din iniţiativa unui mare

colaborator al instituţiei, profesorul Nico-lae Rizea, Casa de Cultură a SindicatelorDacia Mioveni prin directorul său, Elisa-beta Panait a procedat la în[inţarea unuinou festival de poeziei şi cântecului francezce poartă numele scriitoarei de origineromână „Anna de Noailes”, festivaljudeţean organizat anual în parteneriat cuAsociaţia de Prietenie Mioveni-Lan-derneau.Instituţia şi-a îmbunătăţit colaborarea

cu şcolile generale de pe raza oraşului şiparticipă alături de Primăria oraşului la re-alizarea unor acţiuni de mare amploare: »Zilele Educaţiei Naţionale », « Ziua fe-meii sau Copilulu »i, « Zilele Oraşului »sau Festivalul Internaţional de Folclor„Carpaţi”.Tot în cadrul acestei instituţii

funcţionează Cercul de Pictura condus deCornel Carstea .De-a lungul timpului conducerea insti-

tuţiei a fost asigurată de directorii: IonPiţigoi, Nicolae Badiu, Dumitru Rus, Ghe-orghe Manda, Marius Iliescu , Liviu Popa,Elisabeta Panait.

Elisabeta PANAITDirector CCS Dacia Mioveni

CASA DE CULTURĂ A SINDICATELOR DACIA MIOVENI


88

În anul 1953 este în[inţată în co-muna Racoviţa "Biblioteca Comu-nală" care funcţionează într-unimobil ce-i apartine lui Bibi Dinică,imobil existent şi astăzi situat pe b-dul Dacia, nr.41. În anul 1960 princontribuţia bănească şi munca vol-untară a locuitorilor se construieşteîn comună Căminul CulturalRacoviţa unde va [ mutată şi bib-lioteca ce avea câteva mii de volumede cărţi, biblioteca [ind fruntaşă pejudeţ pentru activitatea desfăşurată.Bibliotecară în acea perioada a fostd-na Elena Tomescu.Biblioteca a funcţionat în clădi-

rea Căminului Cultural pană în anul1975. Printr-un decret aparut în au-gust 1974, posturile normă întreagăde la bibliotecile comunale au fostdes[inţate, iar bibliotecarii comu-nali au fost retribuiţi prin indem-nizaţii simbolice.Se pierd în această perioadă

foarte multe cărţi, astfel că la unfond de carte de la aproximativ15.000 volume existente în anul1973 s-a ajuns ca în anul 1987numărul de volume să ajungă lacifra de 6.390. Mai mult decat atât,fondurile alocate pentru achiziţia decarte se reduceau la cifre nesemni-[cative.În anul 1989 localitatea a fost

declarată oraş. Astfel biblioteca adevenit orăşenească, [ind condusăşi deservită de bibliotecar salarizatcu normă întreagă. După mai multemutări prin diverse imobile, acumBiblioteca Orăşeneascăfuncţionează în blocul P3A, parter,situat pe b-dul Dacia.În prezent biblioteca are un

numar de 20.545 volume şi 1901cititori înscrişi.

Redacţia

BIBLIOTECA ORĂŞENEASCĂ


Liceul Teoretic„Iulia Zam[rescu”, aluat naştere la data de01.09.2006 ca unitateşcolarã cu personalitatejuridicã proprie. Acest fapt s-a real-

izat ca urmare a uneimai vechi dorinţe, caelevii din Mioveni sãnu mai facă naveta sprealte localităţi pentru aurma studiile unui liceuteoretic, ţinând cont căan de an, elevii cu rezul-tate bune formeazãclase întregi la liceeleteoretice din Pitesti. După mai multe

propuneri de în[inţareîn locaţii improprii,Consiliul Local şiPrimãria Mioveni audecis construirea unuispaţiu nou, modern,din fonduri proprii,care s-a ridicat la 85miliarde lei vechi(850.000 RON).Prin Ordinul Min-

i s t r u l u i3555/10.04.2006, şid e c i z i a2716/31.08.2006, se

în[inţeazã Liceul Teo-retic „Iulia Zam[rescu”cu sediul în str. PetreZugravu, Mioveni. Iniţial s-a dorit sã [e

colegiu, fapt care a dusla hotãrârea de a avea şiclase de gimnaziu, apoişi de învãtãmânt pri-mar. Cum denumirea in-

iţialã „Neagoe Basarab”nu a fost posibil sã [eaprobată, propunereaConsiliului Local a fostsã se numeascã „IuliaZam[rescu”. Valori promovate înL.T.I.Z.: Curajul – a avea put-

erea de a face ceea ceeste bine şi de a-şi urmapropria conştiinţă. Judecata înţeleaptă

– a de[ni şi a înţelegescopurile valoroase şi astabili priorităţile; agândi prin prisma con-secinţelor acţiunilor şia fundamenta deciziilepe înţelepciunea prac-tică. Integritatea – a avea

puterea interioară de a

spune adevărul, de aacţiona onest în gând şiîn faptă.Bunătatea – a arăta

grijă şi compasiune,prietenie şi generozi-tate faţă de ceilalţi.Perseverenţa – a [

consecvent şi a găsiputerea de a merge maideparte în ciuda di[-cultăţilor, a eşecurilorpersonale.Respectul – a arăta

consideraţie faţă de oa-meni, faţă de autorităţi,faţă de proprietate şi,nu în ultimul rând, faţăde propria persoană. Responsabilitatea –

a duce la îndeplinire cu

consecvenţă obligaţiilecare revin [ecăruia,asumarea răspunderiipentru propriile acţi-uni.Autodisciplina – a

avea control asuprapropriilor acţiuni, cu-vinte, dorinţe împul-suri şi a avea uncomportament adec-vat oricărei situaţii; ada tot ce ai mai bun înorice împrejurare.Noisuntem:

� O şcoală cu uncorp didactic talentat,pasionat şi experimen-tat;

� O şcoală cu de-schideree u r o -peană;

� Oş c o a l ăc a r eo f e r ăeleviloru nm e d i udinamicde în-v ă ţ a r e ,ce sedoreştea [ inte-grat încele mai

moderne experimentela nivel naţional şi in-ternaţional;

� O şcoală în careelevul îşi poate dez-volta inteligenţa şi tal-entele, poate săinvestigheze şi să ex-ploreze cele mai noidomenii ale cunoaş-terii;

� O şcoală carepregăteşte tineretulpentru comunitateaglobală a noului mile-niu;

� O şcoală în careelevul îşi poate dez-volta liber personali-tatea;

LICEUL TEORETIC “IULIA ZAMFIRESCU”

99


1100

GRUPUL ŞCOLARCONSTRUCŢII DEMAŞINI COLIBAŞI

InDinţarea Grupului In-dustrial Construcţii deMaşini Colibaşi este strânslegată de amplasarea Uzineide Autoturisme în localitateaColibaşi, urmâmd să devinăprincipalul izvor de personalcaliDcat pentru această plat-formă industrială.Lucrările de construcţie

începute în anul 1967 se des-făşoară paralel cu cele ale

Uzinei de Autoturisme şi seDnalizează în anul 1967.Complexul şcolar este am-

plasat în nord-estul judeţuluiArgeş, în localitatea Colibaşi,la o distanţă de 14 Km deoraşul Piteşti, într-un cadruagreabil, înconjurat de o pă-dure de stejar ce provoacăprin înălţime, veşnicie şirezistenţă la studiul profund,investigaţie şi statornicie.

SCURT ISTORIC� 1969/1970 – îşi deschide porţile unitatea şcolarăpentru următoarele forme de învăţământ : şcoală pro-fesională, şcoală de maiştri şi şcoală post liceală;� 1972/1978 – funţionează în unitatea şcolară un clubsportiv, cu secţii de box şi lupte, pentru pregătirea viito-rilor participanţi la olimpiade;� 1974/1975 – se în[inţează treapta I de liceu indus-trial, curs de zi, pro[l mecanic şi electrotehnic;� 1976/1977 – se în[inţează treapta a –II-a de liceu in-dustrial curs de zi şi de seral, în specializările: electro-mecanic, electrician întreţinere şi reparaţii, mecaniccombustie internă, mecanic maşini şi utilaje, prelucrătorprin aşchiere, prelucrător la cald.� 1980 – unitatea şcolară a găzduit pentru o lună Foru-mul Naţional al Pionerilor.� 1983 – a avut loc în incinta unităţii şcolare EtapaNaţională a concursului pe meserii, specialitateamecanic auto.� 1987 –unitatea şcolară a primit vizita miniştrilor în-văţamântului din ţările Europei de Est.� 1990/1991 – se in[inţează clase de liceu curs de zi şiseral, [liera teoretică.� 1990/2003 – în unitate se produc transformări înconcordanţă cu noua reformă a învăţământului româ-nesc, ce fundamentează planul de şcolarizare pe dez-voltarea socială, economică şi culturală, la nivelullocalităţii şi judeţului.� 2003/2004 – se în[inţează clasele de arte şi meserii,principalele pepiniere de viitori specialişti.

ACTIVITĂŢI EXTCŞCOLAREBALUL BOBOCILORÎn [ecare toamnă "se numără bobocii"... din licee. Înainte de a le

creşte penele pentru zbor, îşi pun straie de sărbătoare şi merg la ceamai dintâi petrecere adevărata din viata de şcolar: Balul Bobocilor.

GUNOAIELE STRĂZILOR…Strada … Un cuvânt care odinioară însemna lumină, bătăi cu

\ori, trăsuri elegante şi pietoni civilizaţi. Astăzi, s-a transformat într-o Cenuşăreasă veşnic acoperită de fumul so[sticatelor automobile,în gropi din ce în ce mai mari şi mai adânci, care se umplu cu apă,dacă plouă, cu nisip, dacă e vară, cu roţi şi cu picioare frânte.. Ah!Am uitat de mucurile de ţigară, de pungile de „Cio-Chips”, debidoanele goale…Şi mai spunem că iubim! Pe cine, dacă nici de propria viaţă sănă-

toasă nu ne pasă?! Oare Pământul nu suferă, deja, de prea multăpoluare? Nu auzim plânsul hohotit al Naturii, al Cerului şi al Adân-curilor? Ne-am săturat de anii îndelungaţi de civilizaţie şi vrem să neîntoarcem la Epoca de piatră? Taţi liniştiţi, iubitori ai dezastrelor,vremea aceea se apropie cu paşi grăbiţi, dacă nu ne pasă!!Hei! Treziţi-vă, totuşi! Daţi două palme conştiinţei voastre

amorţite, pentru a o readuce la viaţă! Haideţi să protejăm mediul,haideţi să mai trăim un pic! N-avem voie ca doar noi să bene[ciemde frumuseţea lumii! Avem obligaţia morală să clădim o lume maicurată, pentru, cei ce ne vor urma, nu să ridicăm munţi de reziduuride tot felul! Terra nu este o groapă de gunoi,ea are o viaţă, aceeadăruită şi ocrotită de noi. Haideţi să înţelegem o dată pentru tot-deauna că nimeni nu este obligat să meargă după noi şi să ne strângămizeriile! Nicio pungă autohtonă sau de import nu se supără pe noidacă o încărcăm cu tot ce vrem să aruncăm şi o ducem, noi - maicivilizaţi, cerul – o peruzea şi asta e TOTUŞI CEVA! Elevii liceuluinostru au fost şi sunt receptivi la sfaturile Terrei Sănătoase sub co-ordonarea doamnei profesoare Vladu Mariana şi domnul maistruDumitru Olteanu.


1111

INTERCULTUCLITATE ŞI SPIRITUALITATECineva, ,, persoană importantă, nu spunem cine”, a zis

că noi, întregul colectiv de la Grupul Şcolar Construcţiide Maşini Colibaşi, suntem cam … ,,marginalizaţi”(!).Oare din cauza faptului că studiem în … ,,pădure” ?!!Posibil, dar atenţie: pădurea înseamnă viaţă curată, feriţide in\uenţele nocive ale societăţii! Scuzaţi, vă rugăm, căam copiat idealul educaţional al lui Rousseau! Dovadă că natura nu e junglă o constituie faptul că am

sărbătorit, ca orice om normal, „Săptămâna EducaţieiGlobale - Interculturalitate şi spiritualitate”.Colegii din clasa a XI-a D, an de completare - Tiţa

Ionuţ, SandaViorel, Paleru Cătălin, Simion Cosmin,

Vasile Adrian – ne-au demonstrat că interculturalitateapresupune schimbul de valori culturale între civilizaţiidiferite. Ei au adaptat scenic şi au interpretat nuvela fan-tastică a lui M. Eliade – Nopţi la SeramporeElevii clasei a X-a B liceu - Crai Roxana, Chiliment

Roxana, Birciu Georgiana, Dumitraşcu Andreea, Flo-rescu Mădălin, Măndiţa George, Zan[r Adrian, AlbuAlexandru – ne-au convins cât de importantă este conşti-inţa identitară, când vrem să ştim cine suntem noi,românii, şi cine sunt ceilalţi.Căpăţână Cătălin şi Colbert Mihai ne-au reamintit că

marii scriitori sunt nemuritori, iar câţiva colegi din clasaa IX-a E SAM l-au readus printre noi pe Caragiale, prinFive o’clock.

ÎŢI MULŢUMIM, DOMNULE EMINESCU!În [ecare iarnă, vântul scutură copacii. Şi dacă nu pică vreo steluţă

argintie, tot cade câte-o lacrimă de dor. Pentru că noi ştim să neomagiem rapsozii şi îi aducem printre noi ori de câte ori se nasc … onaştere perpetuă.Eminescu este Nemuritorul ce călăuzeşte spre paradisul spiritual

generaţii după generaţii. La începutul [ecărui an, ne împrumută dinmarea lui voinţă şi ne ajută să ne învingem slăbiciunile. Nu avem pretenţia să îl ajungem vreodată. Vrem să [e mândru că îi

suntem urmaşi, aşa cum şi el ne-a dăruit mândria de a rosti oriunde şioricum Eminescu!În cinstea sa, noi, elevii clasei a IX-a A, am interpretat, prin joc de rol,

fragmente din Povestea teiului, am aprins pentru o clipă marea-i iubirepentru Veronica Micle, prin poezii - dialog şi prin scrisori ale celor doiîndrăgostiţi.

Grupul Şcolar Construcţiide Maşini Colibaşi a organi-zat pe 21 martie 2009, laCasa de Cultură Mioveni,simpozionul interjudeţeancu tema „ Educaţie pentruschimbare - Instruire prin ex-periment”, cu sprijinul Con-siliului Local şi al PrimărieiMioveni.Activitatea a fost coordo-

nată de ing. GabrielaNEAGU – Inspector şcolarde specialitate, I.Ş.J. Argeş,ing. Aurel ŞERBAN - Direc-tor Grup Şcolar C. M. Col-ibaşi, prof. IleanaMĂRGĂRIT - Director adj.Grup Şcolar C. M. Colibaşi şiing. Mărioara PREDA - Di-rector adj. Colegiul Tehnic„Dimitrie Dima” Piteşti in

colaborare cu prof. CristinaPOPESCU – Palatul Copi-ilor Piteşti, ing. DoinaZAFIU - Grup Şcolar C. M.Colibaşi, prof. Ana BADEA –Grup Şcolar de Chimie In-dustrială Piteşti, ing. MihaelaCRIŞAN – Grup ŞcolarI.C.M. “Dacia” Piteşti şi ing.Renate ZICEA - Grup Şco-lar Ştefăneşti.Activitatea a fost destinată

elevilor şi profesorilor de şti-inţe şi tehnologie şi s-a des-făşurat în cadrul programelorcoordonate de Center forScience Education andTraining _CSET în coor-donarea Dr. Dan Sporea dela Institutul Naţional de Fiz-ica Laserilor Plasmei şi Ra-diaţiilor.

D-l Sporea a prezentatproiectele, activităţile şievenimentele organizate deCSET, inclusiv POLLEN unproiect european, la careRomânia este membru ob-servator, proiect referitor la„Instruire prin experiment înşcoala primară”. Laprezentare au fost invitaţi ed-ucatori, învăţători şi profesoridin învăţământul preuniver-sitar.Secţiunile simpozionu-

lui au fost :� Expoziţie� Prezentari experimente

reale� Prezentari experimente

virtualeCadrele didactice ale

liceului nostru s-au implicat

în organizarea simpozionuluişi au prezentat lucrări şireferate, iar elevii,, LazărIonuţ Mădalin clasa a XI-a Aşi Şuţă Andreea Livia clasa aXIII-a A, sub indrumareadomnilor profesori FloreaElena şi Dobrin Constantin,au prezentat lucrarea „Schema de alimentare şi co-mandă pentru schimbareasensului de rotaţie a unuimotor asincron trifazat cu ro-torul în scurtcircuit”.Pe aceasta cale mulţumim

domnului primar IonGeorgescu, Consililui Local,Centrului Cultural şi Caseide Cultură Mioveni pentrusprijinul acordat desfăşurăriiîn bune condiţii a acestuisimpozion.

SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUIÎn perioada 17 – 23 decembrie 2009 au fost

organizate diferite activităţi cu ocazia sărbă-torilor de iarnă.Elevii claselor a X-a A Liceu, a XI-a A Liceu

şi a X-a A Sam , pregătiţi de doamnele profe-soare Iordan Mirela, Codreanu Nicoleta, ne-au încântat cu colindele lor. De asemenea şielevele clasei a IX-a B liceu, pregătite dedoamna profesoară Dima Cornelia, ne-au bu-curat su\etele cu lumina sfântă a NaşteriiDomnului.

SIMPOZION INTERJUDEŢEAN „EDUCAŢIE PRIN SCHIMBARE - INSTRUIRE PRIN EXPERIMENT”


1122

Şcoala din oraşulMioveni şi-a ales ca pa-tron spiritual pe renumi-tul romancier LiviuRebreanu, care şi-a pe-trecut ultimii ani dinviaţă la Valea Mare, lo-calitate situată înapropiere.Învăţământul în

Mioveni are tradiţii în-delungate, care decurgdin dorinţa oamenilor depe aceste meleaguri de acunoaşte, de a învăţa, dea se instrui şi de a-şi în-suşi o meserie care să leasigure existenţa în viaţă. Anul 1838 este un an

de referinţă pentru în-văţământul din Mioveni.Astfel, în acest an în satulMioveni cu Părăşti existăşcoală, iar catagra[a peacest an arată că TudorPoppa Nicolae, moşneandin acest sat era “dascălde copii”.În anul 1846 erau în

Mioveni şi Părăşti 115familii care trebuiau sădea câte 2 lei pentru plataînvăţătorului.La 7 decembrie 1864

este promulgată “Legeainstrucţiunii publice” decătre domitorul Al. I.Cuza, lege care va reor-ganiza şi modernizaŞcoala românească. Ast-fel, în anul 1870 la ŞcoalaMioveni erau înscrişi 40

de elevi şi frecventau cur-surile 20 de băieţi. Semenţionează că progre-sul elevilor este bun, iarstarea materială a şcoliieste bună.În anul 1894 a fost

construit un local nou deşcoală în centrul vetreisatului, construit din zid,cu o singură sală de clasăşi o cancelarie.În anul 1923 se mută

şcoala în casa Grigorescucare avea 3 săli de clasă, ocancelarie, o curte mareşi teren agricol.În perioada celui de-al

doilea război mondial,familia Zam[rescu con-

struieşte acasă o sală declasă unde învăţătoareaIulia Zam[rescu, pelângă educaţie şi in-strucţie oferă copiilor şi omasă gratuită. După aldoilea război mondial,fruntaşii localităţii erau şidascălii Ion Robea, IuliaZam[rescu, Arion Aldea,Ion I.Năstase, C.I. Năs-tase, Simion Puşcaşu,Victoria Puşcaşu.În anul 1966 se con-

struieşte un local nou deşcoală cu 5 săli de clasă,cancelarie şi grupuri san-itare.După 1968 localitatea

Mioveni cunoaşte o dez-voltare economică şi so-cială deosebită, aceasta[ind în legătură directăcu Uzinele “Dacia”. Maiîntâi devine cartier almunicipiului Piteşti şi laMioveni se declanşează orapidă urbanizare şicreştere a populaţiei. La19 aprilie 1989, prin De-

cret prezidenţial Miovenieste declarat oraş de sinestătător.Această evoluţie a

oraşului nostru a pusproblema construcţieiunei şcoli capabile săcuprindă numărul mareal elevilor. Noua şcoală afost dată în folosinţă întoamna anului 1980 (pe24 octombrie) şi dispunede 17 săli de clasă şi 3laboratoare, cancelarie,bibliotecă, secretariat,cabinet medical şigrupuri sanitare.Din 1989 s-a transfor-

mat în şcoală şi Căminulde nefamilişti dinapropiere, unde au fostamenajate 30 de săli de

clasă la care se adaugă şişcoala veche cu cele 4 sălide clasă.În anul 2004, cu

ocazia Zilei Copilului, la1 Iunie s-a dat în folos-inţă o sală de sport mod-ernă asteptată de foartemult timp. În prezent Şcoala

“Liviu Rebreanu” dis-pune de 2 corpuri declădiri cu 45 săli de clasădintre care:

� 2 laboratoare de in-formatică;

� laborator de [zică;� laborator de

chimie;� laborator de biolo-

gie;� cabinet religie;� bibliotecă, sală de

lectură;� sala modernă de

sport, terenuri;� cabinet psihopeda-

gogic;� centrul logopedic

zonal;� cabinet asistent so-

cial;� cabinet medical;� cabinet învăţători.În anul şcolar 2008-

2009 sunt înscrişi 1270de elevi , rămânând deo-camdată, una din celemai mari şcoli din ţară.De pregătirea şi edu-

caţia elevilor se ocupă unnumăr de 23 de învăţă-tori şi 64 profesori.

ŞCOALA GENERALĂ “LIVIU REBREANU”

DIRECTORII ŞCOLII:� 1980-1982 - prof. Mircea STOICA� 1982-1989 - prof. Mihai BRĂSLAŞU� 1989-1992 - prof. Nicolae RIZEA

� 1992-1996 - prof. M. RĂDULESCU� 1996-1999 - prof.C-tin NĂSTASE� 1999-2005 - prof.Elena PUFU

� 2005- 2009 - prof.C-tin NĂSTASE� 2009 - prof. Iulian RIZOIAICA

“… nu poti avea succes profesional decât daca estiun om modest si cu idei îndraznete.”

Liviu Rebreanu


Porţile Şcolii„George Topârceanu”au fost deschise la 1septembrie 1996 ca onecesitate a spoririicalităţii actului educa-tiv şi instructiv. Se ştiecă şcoala din Miovenide la acea dată, astăzi„Liviu Rebreanu”ajunsese să [e organi-zată astfel că alfabetulnu mai avea litere pen-tru organizarea uneiserii.Eforturile [nan-

ciare ale momentuluişi cele locale au făcutca la data anunţatăcirca 1568 elevi în 56clase I-VIII şi 110cadre didactice să vinaîn noua locaţie organi-zată pe clase deja con-stituite anterior dinzona de sud a oraşului,ca urmare a unei viz-iuni pozitive a conduc-erii şcolii existente înMioveni.Odată demarat,

procesul defuncţionare a noii şcolicare a primit denu-mirea de „GeorgeTopârceanu”, colec-tivul de cadre didac-tice a trecut laamenajarea ambien-tală la dotarea cu ma-teriale şi mijloacedidactice cu sprijinulpărinţilor, al I.S.J. şi alComunităţii locale.Ca orice început,

eforturile sunt lăud-abile şi munca depusăîncepe să dea roade însensul performanţeişcolare la clasă,în ac-tivităţi educative ex-tracurriculare şiextraşcolare.P r e o c u p a r e a

cadrelor didactice

pentru păstrareatradiţiilor locale a în-ceput cu realizareaunor programe cul-tural artistice de cali-tate cum ar [ oşezătoare pe tema„Tradiţii de iarnă laromâni” realizată deregretatul profesorCostache Marinel cuimplementarea în lo-calitate pentru primadată organizată laŞcoala „GeorgeTopârceanu” a obi-ceiului „Focul Sfântu-lui Dumitru”, obiceipe care Primăria şiCentrul CulturalMioveni l-a promovatîn întreg oraşul cafenomen organizat pelângă şcoli şi în unelezone ale oraşului.În ceea ce priveşte

randamentul obiec-tivului de bază al şcolii,transmiterea de infor-

maţii, creare de de-prinderi, formarea dementalităţi şi abilităţicomportamentale, im-plicarea cadrelor di-dactice în acest sens[ind mai mult decâtelocventă.Elevii Şcolii

„George Topârceanu”s-au remarcat laOlimpiadele şcolare,în Concursurijudeţene şi inter-judeţene unde auobţinut premiul I, II,III, menţiuni sau clasi-[cări onorante ce le-audat dreptul să se cali-[ce la fazele zonale şinaţionale (la disci-plinele Educaţie Fiz-ică, Chimie, Istorie).Elevii acestei şcoli

sunt remarcaţi şi prinactivităţi culturale şisportive, în activităţileorganizate de CentrulCultural Mioveni sau

de instituţiile de cul-tură, artă de la niveljudeţean.Şcoala "George

Topârceanu" se poatelăuda cu copii săi caresunt implicaţi în di-verse activităţi artis-tice, corul şcoliiprezentându-se foartebine la” ConcursulJudeţean de Tradiţii” ,la fel şi formaţiile dedans modern, expoz-iţiile de desen aleelevilor etc.Rezultatele remar-

cabile ale elevilor şicadrelor didactice suntşi rodul condiţiilormateriale create, dar şial factorului uman cucare şcoala se poatemândri.Legătura strânsă şi

cooperarea perma-nentă cu Primăria afăcut ca şcoala"George Topârceanu "

să [e prima instituţiecare să [e indepen-dentă fată de nevoia deenergie termică, înanul 2000 constru-indu-se lângă şcoală ocentrală termică .În septembrie

2007, cu numai 3 zileînainte de începereaşcolii a demarat şi acţi-unea „Termopane”subvenţionată de cătreprimărie.În primăvara anului

2008, a intrat în reabil-itare sala de sport.Şcoala „George

Topârceanu” este ouna cu performanţea\ată permanent într-un proces de autoper-fecţionare a activităţiişi care este deschisă larealizări deosebite prinelevii săi sub îndru-marea directa acadrelor didactice.

ŞCOALA GENERALĂ “GEORGE TOPÂRCEANU”

1133


1144

În Racoviţa a fost în[inţatăpentru prima dată o şcoală pub-lică în anul 1830 [ind una dincele mai vchi şcoli din fostuljudeţ Muşcel. Această şcolă afost în[inţată în Racoviţa de Susşi acolo învăţau şi copii dinRacoviţa de Jos şi Valea Stânii.

La început şcolilefuncţionau cu întreruperi dincauza lipsei de învăţători sau alocaţiei. Prin urmare cursurileerau sporadice, numai pe tim-pul iernii şi urmate de un numărmic de elevi.După revoluţia din 1848

şcolile au fost închise din cauzaholerei şi a revoltei şi s-au re-deschis abia din anul 1857. În anul 1870, Racoviţa de

Jos devine comună cu adminis-traţie separată şi aici va [ con-struită şcoală de sine stătătoare.Satul Valea Stânii îşi va în[inţa

şcoala proprie abia în anul 1898şi pâna la această dată, copiiisatului învăţau la Şcoala Racov-iţa de SusŞcoala din Racoviţa de Sus

avea în anul 1884 două posturide învaţători, ca în anul 1922 săajungă la 3 posturi de învăţător.În anul 1883 proprietarul

moşiei Racoviţa I.A.Dobrovitzajunge prefect de Muscel.În 1902 Şcoala Racoviţa de

Jos a fost construită cu doua sălide clasă, cancelarie şi locuinţăpentru diriginte.La 1 octombrie 1903, în lo-

calul fostei cazărmi se în[-inţează Şcoala elementară demeserii, secţia dogărie, iar în1914 se construieşte şi dormi-tor pentru elevii din alte sate ceveneau la şcoala de meserii.În 1904 s-a în[inţat şi o can-

tină pentru elevi. La absolvireaşcolii elevii primeau, pe lângădiplomă şi un rând de scule gra-tuit.În perioada 1924-1927 se

construieşte şi în Racoviţa deSus o şcoală .În 1972 începe construcţia

şcolii elementare Racoviţa deSus, cu patru săli de casă şi can-celarie.După intrarea României în

primul război mondial, şcoala afost închisă. După război activ-itatea şcolii s-a redeschis,funcţionând până în anul 1948când a fost des[inţată.După cel de-al doilea război

mondial învăţămantul va lua omare amploare, dezvoltându-seatât baza materială cât şi ceaumană.Până în 1968 Racoviţa a

funcţionat cu statut de comună,şcolii [indu-i arondaţi elevii dinactualul cartier Mioveni careaparţine comunei Racoviţa .Actuala Şcoală Racoviţa a

fost construită în anul 1971 caşcoala generală cu 8 săli declasă, laboratoare şi sală de gim-nastică. Scoala Racoviţa de Josse numeşte astăzi Şcoala"Marin Sorescu ".

DirectorAdrian DUŢĂ

ŞCOALA “MARIN SORESCU” ŞI RACOVIŢA DE SUS

ŞŞccooaallaa RRaaccoovviiţţaa ddee SSuuss

ŞŞccooaallaa RRaaccoovviiţţaa ““MMaarriinn SSoorreessccuu””


1155

Despre vechimea primeişcoli din satul Colibaşi a\ăm in-formaţii atât din lucrarea „Co-muna Colibaşi - Pagini deistorie”, scrisă de colonelulGheorghe Săvulescu, dar şi dinarhivele Ministerului Instrucţieidin 1845 şi 1860.În anul 1904 se construieşte

o şcoală făcută din zid ,cu o salăsi o locuinţa pentru învăţător.În perioada cât nu a existat

clădirea propriu-zisă pentruşcoală, elevii învăţau într-o casăcu chirie, ori în locaţiaprimăriei.Construcţia actualei şcoli

din Colibaşi s-a făcut în pe-rioada colectivizării 1960-1962În prezent pe teritoriul

oraşului Mioveni funcţioneazăŞcoala cu clasele I-VIII Colibaşicare are în subordine Şcoala cuclasele I-IV Făget, Grădiniţa cuprogram normal Colibaşi, Gră-diniţa cu program normalFăget.Numărul elevilor din şcoală:

186 elevi –Şcoala cu clasele I-VIII Colibaşi, 65 elevi Şcoalacu clasele I-IV Făget, 52 copiigrădiniţa Colibaşi , 33 copii gră-diniţa Făget.Elevii care frecventează cur-

surile şcolii noastre au vârstecuprinse între 6-15 ani.Şcoala Colibasi dispune de 1

clădire, 7 săli de clasă, 3 labora-toare (laborator de informaticălaborator de biologie, laboratorde chimie), 2 cabinete-sală declasă (cabinet de istorie, cabinetde limba română), 1 bibliotecă,1 sală de sport.Şcoala I-VIII Colibaşi dis-

pune de o dotare bună cu man-uale, material didactic şi echipa-mente. Numărul angajaţilor dinşcoala [ind de 2 educatoare,4învăţătoare , 15 profesori.Climatul din cadrul colec-

tivelor de cadre didactice aleunităţilor respective este unulplăcut, oferindu-se un contexteducativ favorabil comunicăriideschise .Întregul personal al şcolii

este cali[cat şi are o pregătire debună calitate. Dintre cele 23 decadre didactice, 4 au gradul I, 6au gradul II, 8 au de[nitivatul şi5 sunt debutanţi. Tot person-alul şcolii este interesat de dez-voltarea profesională şiperfecţionarea continuă.Managementul şcolii este

asigurat de un director, un con-silier educativ, Consiliul deAdministraţie, Consiliul Profe-soral, Consiliul Reprezentativ alPărinţilor şi Consiliul Elevilorcare colaborează permanentpentru un cât mai e[cient man-agement. Managementul şcoliieste preocupat de dezvoltareaprofesională a elevilor, mani-festă interes pentru aplicareaunei strategii educaţionale decalitate care să vină în în-deplinirea nevoilor elevilor de ase adapta cerinţelor actuale alesocietăţii.

Activităti desfaşurate laŞcoala cu clasele I-VIII Col-ibaşiPrintre activităţile desfăşu-

rate cu elevii noştri în acest anşcolar putem enumera :

� programe artistice

prezentate cu ocazia depuner-ilor de coroane de \ori la mon-umentul eroilor);

� 1 Decembrie-ZiuaNaţională a României, 28 mai-Ziua Eroilor);

� programe artisticeprezentate în faţa părinţilorelevilor cu ocazia sărbatoririiu n o revenimente(Crăciunul,ZiuaMărţisorului, 8 Martie, ZiuaCopilului);

� activitate organizată înparteneriat cu PrimăriaMioveni,ocazionată de sarbă-toarea Sf. Dumitru (octombrie2008);

� participera la concursul dedesene organizat de Carrefour-România, unde doi elevi dinşcoala au obţinut menţiuni.(decembrie 2008);

� participarea la concursulde compuneri organizat cuocazia comemorării prof. Nico-lae Rizea, unde elevii nostri auocupat locul II la [ecare secţi-une (decembrie 2008 );

� activitate dedicatăcomemorării marelui poetnaţional Mihai Eminescu (con-curs de poezie organizat lanivelul şcolii) - ianuarie 2009;

� activitate cu prilejul zileide 24 ianuarie;

� organizarea unei excursiicu elevii claselor a VII a şi a VIIIa la Vulcanii Noroioşi-Buzău(martie 2009);

� organizarea unei expoziţiicu ouă încondeiate cu ocazia Sf.Paşti - cls III;

� organizarea cercului,,Mâini Îndemanatice”- cls III;

� participarea la ConcursulNaţional Media Kinder cu ele-vii din clasele I - VII - s-auobţinut numeroase premii ;

� organizarea unui concurspe teme literare clasele I-IV(recitări, povestiri), (martie2009);

� participarea la Festivalul“Tinere Talente “cu o formaţiede dans modern,unde eleviinostri au ocupat locul III;

� participarea la FestivalulPrimăverii cu elevii claselor I-IV: cel mai bun recitator - loculII, dans tematic –menţiune,parada costumelor – menţiune,interpretare melodie tematică.

� participarea la Concursul

Cangurul, faza pe şcoală şi fazajudeţeană cu elevii care s-au cal-i[cat, atât la secţiunea matem-atică, cât şi limba română.

� participarea la concursul,,Olimpicii Cunoaşterii” cls I -IV;

� participări la întrecerilesportive (fotbal) organizate lanivelul oraşului;

� participarea laolimpiadele şcolare: faza pe lo-calitate şi faza judeţeană cu ele-vii care s-au cali[cat;

� participare la manifestar-ile dedicate Zilei copilului: de-sene pe asfalt, paradacostumelor, cross, activităţisportive: fotbal, tenis de masă,şah (1 iunie-2009). Elevii şcoliinoastre au ocupat locuri frun-taşe la toate manifestarile orga-nizate cu acest prilej.

� participarea la olimpiadade şah - fazele localitate,judeţeană, naţională cu elevulFulger Ionut Alexandru dinclasa a VIII a.

� participarea la specta-colele de teatru “Pacală în satullui “şi “Tom şi Jerry”(20 noiem-brie-2008 si 28 aprilie-2009);

� ”Noi prietenii,noi planuride viitor”- acţiune organizată înparteneŞtefaneşti şi organizareaunei activităţi comune;

� activităţi dedicate ZileiEuropei şi Zilei Pământului;

� actiuni de ecologizare arâului Doamnei (noiembrie2008 şi aprilie 2009);

� participarea cu eleviiclaselor a VIII a la simpozionulcu tema “Alcoolul, tutunul şidrogurile , o joacă nevinovatăsau un pericol?” şi cu desene alecopiilor pe această temă la ex-poziţia organizată.

� participarea la Ziua Fran-cofoniei cu două şceneteprezentate în limba franceză;

� desfăsurarea lunară a şed-inţelor cu părinţii elevilor peclase;

� organizarea de sedinţe cupărintii şi elevii claselor a VIII aîn vederea unei bune orientărişcolare;

� organizarea unui concurspe teme de educaţie rutieră încolaborare cu Poliţia oraşuluiMioveni;

� Concurs – campanie:”Apa-resursă limitată “în colab-orare cu Primăria Mioveni;

� acţiune de colectare adeşeurilor de hârtie (strângereade maculatură).

ŞCOALA GENARALĂ COLIBAŞI


1166

Satul Vieroş este aşezat lagura gârlei Vieroşul de la caresi-a luat numele, pe o valeacoperită cu păduri de fag. Îndocumentele vechi i se maispunea şi „Virăş”, sau „Verăş”şi este cunoscut în istorie deaproape 450 de ani.Este amintit pentru prima

dată în anul 1525, într-unhrisov al lui Radu de la Afu-maţi, domnul ŢăriiRomâneşti, care întăreştestăpânirea moşiei Vieroşul decătre familia boierilor Goleşti,cei care vor ctitori în 1573mânastirea Vieroş.Din anul 1860 se vorbeşte

despre comuna Vieroşuldeoarece până la acestă dată,pe lângă Mânăstirea Vieroş,nu existau decât robii mânas-

tirii. Odată cu apariţia local-ităţii Vieroş se poate aminti şide şcoala din acest sat.La începutul secolului

XIX, în chiliile mânăstirii ex-ista o şcoală unde se învăţascrierea chirilică şi cărţile bis-ericeşti, pentru care mânas-tirea cheltuia sumele necesarepentru venitul sau.În trecut a avut adminis-

traţie comună cu satul Col-ibaşi şi până la secularizareadin 1862, ambele sate erauproprietatea mânăstiriiVieroşu. Din anul 1964 satulVieroş şi-a schimbat numeleîn Făget. Prima şcoală sătească s-a

în[inţat în anul 1907, avându-l ca învăţător pe G.Mărăcineanu, numit în acel

an, acesta rămânând la cate-dră până în anul 1917.Din1918, la şcoala din Vieroş, asuplinit ca învaţătoare ZoeMartin. Înainte de PrimulRăzboi Mondial, satul avea 79copii de şcoală la o populaţiede 698 de locuitoriDupă cel de-al 2 lea Război

Mondial, la Şcoala Vieroşerau învăţători soţii Du-mitrescu Cecilia şi Gheorghe.După declararea oraşului

Mioveni, Făgetul a devenitcartier al acestuia. Aicifuncţionează în prezentşcoala cu clasele I-IV şi o gră-diniţă, structuri ale Şcolii cuclasele I-VIII Colibaşi.Astăzi, Şcoala din Făget,

are în subordine patru clase şio cancelarie în care învaţă

peste 80 de elevi din clasele I-IV, numărul elevilor [ind înuşoară creştere.Absolvenţii clasei a-IV-a

urmează, după absolvire, cur-surile Şcolii cu clasele V-VIIIColibaşi, având transportulgratuit asigurat de Primăriaoraşului Mioveni.Spaţiul şcolar al unităţii

este 4 săli de clasă, o cance-larie, repartizate într-un corpde clădire şi două săli de gră-diniţă repartizate într-un altcorp de clădire.Biblioteca şcolară include

un număr de 461 volumecarte şcolară şi de specialitate.

Redacţia

ŞCOALA CU CLASELE I - IV - FĂGET


1177

CATEDRALA ORTODOXĂ MIOVENIAmplasată în centrul

civic al oraşului Mioveni,Catedrala ortodoxă cuhramul "S[nţii Petru şiPavel" relevă, prin monu-mentalitatea conferită dedimensiunile sale impre-sionante şi prin originali-tatea soluţiilorconstructive, preocu-parea edililor de a conferioraşului valenţe arhitec-turale remarcabile.Proiectarea acestui

"simbol al credinţei stră-moşeşti care dominăvalea Argeşului" a fostelaborată de cătrearhitecţii Maria şiAlexandru Mulţescu şiinginer Ana-Maria Mari-nescu.Paramentul prezintă

un decor amplu, con-ceput prin placarea cumarmura alba şi bej -aurie, decor de inspiraţiebizantină, preluat de arhi-tectura bisericească dinsecolul al XIV- lea şi acontinuat secole de-arândul până la arhitecturaautohtona ecleziastică asecolului XX.În arcadele acesteia se

preconizează realizareaunor icoane din mozaic,mai fastuoase decât celeexecutate în frescă,

proiectanţii prevăzândplacarea soclului şi aparapeţilor scărilor lat-erale cu marmură bej.În interior, bazinul din

jurul altarului va [ rea-lizat din marmură albă,pardoselile interioare dinmarmură în trei culori:alb, negru şi bej-crem,

balustradele din inox, înexterior, şi din [er forjat,la interior.Catedrala a fost în-

velită cu tablă de aramă.Tâmplăria este con-cepută pe un suport debeton armat inclus înstructura de rezistentă aedi[ciului.

Întrucât monumen-tala construcţie se a\aîntr-un stadiu avansat dede[nitivare, o[cierea slu-jbelor religioase seefectuează în subsolulclădirii, înzestrat cuicoane care conferă inte-riorului aspectul speci[cunui locaş de cult orto-

dox.Cei care slujesc cu de-

votament şi supraveg-hează permanent[nisarea lucrărilor distin-sei construcţii sunt pre-oţii Petre Hera, ŞtefanArdeleanu şi VasileSandu.

Redacţia

Episcopia Argeşului şi Muscelului a înDinţat Parohia „SDnţiiTrei Ierarhi” la data 1 februarie 2007.Primăria Oraşului Mioveni a aprobat concesionarea unei

suprafeţe de teren pe strada Dealul Viilor unde va D amplasatăbiserica parohială. Astfel la 1 septembrie 2007 s-au început lucrarile de construire

a unei biserici de lemn în stil maramureşan, prima de acest fel dinoraşul Mioveni.

BISERICA “TREI IERARHI”MIOVENI


1188

BISERICA “SF. APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL” COLIBAŞIEdi[cată între anii 1850 -

1860, de către obştea satuluiColibaşi, pe locul vechii bisericide lemn, biserica actualăpăstrează pisania veche cu carac-tere chilirice, în care semenţionează ctitorii şi perioadaconstruirii sale.În perioada anilor 1967 -

1972, din iniţiativa preotuluiConstantin Lupaşcu, s-a realizat"o preînnoire cu tencuieli cualese motive decorative, cu pic-tură nouă, mobilier şi tâmplă",autorul iconostasului de lemn[ind meşterul sculptor Donescu.În anii 1971-1972, a fost con-

struită cancelaria, în care s-a or-ganizat un interesant muzeuparohial, pentru depozitareaunor cărţi de ritual, icoane şiobiecte de cult din patrimoniulsfântului locaş.Biserica din Colibaşi a fost

restaurată post 1982, prin osâr-dia preotului conf. dr. GheorghePufu, parohul bisericii, reîn-

velindu-se cu tablă, construcţiaecleziastică şi împodobindu-seîn interior, prin procurarea unorodoare şi obiecte de cult nece-sare o[cierii ritualului religios.

În prezent, corabia credinţeiortodoxe din Colibaşi are lacârma sa pe vrednicii preoţi:Gheorghe Pufu - paroh şi Gheo-rghe Filip, care o[ciază serviciul

divin pentru mântuirea su-

\etelor credincioşilor din paro-

hie încredinţaţi spre păstorire.

REDACŢIA

Sfântul locaş al bis-ericii cu hramurile "Sf.Nicolae” şi „Sf. Apos-toli" a fost construit înanul 1786, pe un pla-tou, în apropierea con-\uenţei RâuluiArgeşel cu Râul Târ-gului, de către egu-menul MânăstiriiRâncaciov, arhiman-dritul Daniil, şi dejupân DumitraşcuBrătianu, potrivitpisaniei săpate, culitere chirilice, de cătremeşterul Hristea înlespedea de piatră [x-ată deasupra intrării înpronaos.Sub raport arhitec-

tural, monumentulconstruit din carămidalegată în mortar devar, conserva în plan şi

în elevaţie, elementeoriginare înscriindu-setipologic în categoriabisericilor de plan tri-conc, cu absida polig-onala la altar.În patrimoniul de

valori al bisericii se a\ăcărţi ritualice foartevaloroase precum:”Pent i cos ta r ion” -1786, ”Mineiele”tiparite la Buda în1804-1805,”VieţileS [ n ţ i l o r ” -1835/1836,”Penti-costar”-1841 etc.Biserica monu-

ment “Sf. Nicolae şi Sf.Apostoli” din Racoviţaeste slujită cu devoţi-une de către neobosi-tul preot parohGheorghe Chiliment.

BISERICA “SF. NICOLAE” RACOVIŢA


PRODUSELE TRADIŢIONALE AU AVUT MARE SUCCES

LA SĂRBĂTOAREA RECOLTEICentrul

civic aloraşu-

lui Mioveni a fostîmpodobit de săr-bătoare. Sărbă-toarea Recoltei peValea Argeşeluluia durat trei zile,timp în care pla-toul Casei de Cul-tură a SindicatelorDacia a fost plincu produse speci-[ce acestui an-otimp: diversesortimente debrânzeturi, pro-duse tradiţionaledin carne, fructe,legume, must, vin

şi ţuică, ce au făcutdeliciul publiculuinumeros. Sărbă-toarea a reunitagricultori şi pro-ducători din totjudeţul care şi-auamenajat standuricare de care maifrumoase. Acestgen de mani-festare a avut locpentru prima datăîn oraşul nostru, şise vrea a deveni otradiţie.Deschiderea

evenimentului afost marcatăprintr-un programartistic susţinut de

Ansamblul fol-cloric „Carpaţi” alCasei de Cultură„ T u d o rMuşatescu” dinCâmpulung, şi deTaraful şi Ansam-blul de dansuripopulare „Plai deDor” al CentruluiCultural Mioveni.Prezenţi la

evenimen, preşed-intele şi vi-cepreşedinte leC o n s i l i u l u iJudeţean Con-stantin Nicolescurespectiv FlorinTecău, deputatulIon Burnei dar şi o

seamă de primariargeşeni au fostîncântaţi de pro-d u s e l etradiţionale ex-puse de producă-torii argeşeniparticipanţi.În acest an săr-

bătoarea a fostdublă, tot cuaceastă ocaziedesfăşurându-se şiTârgul MeşterilorPopulari.D i r e c t o r u l

Centrului Cul-tural Mioveni,Argentina Cul-cuş: „Sărbătoareadin acest an este

dublă pentru căsărbătorim de-opotrivă ZiuaRecoltei dar şi Târ-gul Meşterilor Pop-ulari. Scopulacestui târg ajunsdeja la ediţia a VI-a, este acela de a re-v i t a l i z ameşteşugurile pop-ulare tradiţionale,de aducere în faţapublicului obiectede valoare, %u-moase produsemeş t e şugăre ş t i .Dacă în anii trecuţitârgul se ţinea un-

deva la jumătatealunii iulie, am con-siderat mult maipotrivit să îl facemîn octombrie şi săunim cele douăevenimente subgenericul: Sărbă-toarea Recoltei peValea Argeşelului”.Organizatorii

evenimentului aufost: ConsiliulLocal Mioveni,Primăria oraşuluişi Centrul Cul-tural.

REDACŢIA

Meşterii au încercat să atragă publicul cufrumoase obiecte tradiţionale lucratemanual: sculpturi din lemn, bijuterii, cos-tume populare, icoane pe sticlă şi lemn.1199


2200

În perioada 23 – 27 Octombrie 2009,în oraş a fost prezentă o delegaţie dinLanderneau – Franţa, localitate înfrăţităcu oraşul nostru de 20 de ani. Delegaţiaformată din 11 o[ciali: consilieri şi oa-meni de afaceri a fost condusă de pri-marul oraşului Patrick Leclerc.Programul pritenilor noştri din Lan-derneau a fost încărcat, aceştia vizitândde-a lungul celor 5 zile mai multe locaţiidin oraş: Căminul Creşă, Piaţa Dacia,Uzina Dacia – Renault, Cantina Socială,având totodată ocazia să între în legăturăcu oameni de afaceri din oraşul nostru.Cu vizita delegaţiei franceze a coincis

în acest an şi „Ziua bucătăriei franceze”(La Journée de la Cuisine Française), lacare au participat copii de la Şcoala„Liviu Rebreanu”, Liceul „Iulia Zam-[rescu” şi Grupul Şcolar Colibaşi.

Redacţia

În ajunul Sfîntului Dumitru, pe Valea Argeşului există unobicei numit Focul lui Sumedru. Acest foc simbolizează în-noirea timpului, dar şi alungarea spiritelor rele. Evenimentuleste o tradiţie în judeţul nostru, marcînd şi încheierea anuluiagricol. În jurul imensului foc ce se aprinde de obicei în celmai înalt loc al satului, se adună toţi sătenii, iar femeile împartcovrigi, nuci, mere şi chiar cîte un pahar cu vin. După stingereafocului, [ecare localnic ia acasă un tăciune, pe care îl aruncăapoi în propria livadă. Deşi s-au schimbat multe lucruri, separe că obiceiul nu a pierit în multe dintre localităţile noastre. La Mioveni tradiţia nu a pierit. În această parte a judeţului,

tinerii şi bătrînii sînt încă foarte încîntaţi de această tradiţie şio respectă cu s[nţenie. În acest sens, Consiliul Local şiPrimăria oraşului Mioveni au organizat astfel de focuri în toatecartierele şi le-au oferit in [ecarea an locuitorilor covrigi.

Redacţia

PRIETENII NOŞTRI DIN LANDERNEAU- FRANŢA NE-AU VIZITAT

FOCUL LUI SUMEDRU


2211

În ziua de 5 noiem-brie 2009, la CentrulCultural Mioveni a avutloc diseminarea activ-ităţilor desfăşurate întimpul vizitei în Poloniade către echipa Şcolii cuclasele I-VIII "Liviu Re-breanu" Mioveni, încadrul proiectului euro-pean multilateral Come-nius intitulat “If you wantto see the beauty of theworld, [rst you have to[nd it in yourself” („Dacăvrei să vezi frumuseţea

lumii, trebuie să o găseştimai întâi în tine însuţi”),în parteneriat cu şcoli dinPolonia, Italia, Malta şiLituania.

Proiectul este realizatcu sprijinul [nanciar alComisiei Europene încadrul Programului Sec-torial Comenius al Pro-gramului de Învăţare petot Parcursul Vieţii,şcoala noastră bene[ci-ind de un grant de 24000de euro pentru realizareaactivităţilor propuse în

proiect.Toate informaţiile pe

care le furnizăm reprez-intă responsabilitatea ex-clusivă a echipei deproiect, iar AgenţiaNaţională pentru Pro-grame Comunitare înDomeniul Educaţiei şiFormării Profesionale şiComisia Europeană nusunt responsabile pentrumodul în care este folositconţinutul acestor infor-maţii.

La această acţiune au

participat: IonGeorgescu, Primaruloraşului Mioveni, AurelCostache - Viceprimaruloraşului Mioveni, prof.univ. dr. ing. TiberiuMacarie - DirectorulCentrului de FormareMuntenia al Universităţiidin Piteşti, Ion Stanciu -Directorul Fundaţiei„Consorţiul pentru Dez-voltare Locală” Mioveni,Elisabeta Panait - Direc-tor Casei de Cultură aSindicatelor Mioveni,consilieri locali, directoriai şcolilor din oraşulMioveni, părinţi, cadredidactice, elevi.

Activitatea a demaratcu intonarea imnuluişcolii, interpretat de ele-vii clasei a IV-a C.

Din cuvântul dom-nului primar IonGeorgescu, s-a desprinsîndemnul adresat tuturorcadrelor didactice dinşcolile oraşului de a par-ticipa la acest tip deproiecte, asigurându-nede tot sprijinul Primărieişi al Consiliului LocalMioveni.

Au fost prezentatescopul, obiectiveleproiectului, activităţile ce

urmează a [ desfăşurate,imagini şi detalii referi-toare la activităţile deru-late în Polonia,compararea sistemelorde învăţământ din Polo-nia şi România precum şiinformaţii generale de-spre participarea şcolilorîn programul Comenius.

În [nalul activităţii, afost prezentat un scurtprogram artistic, susţinutde renumitul interpret,câştigător al Cerbului deAur Junior 2009, IonMoise Bădulescu, şi dealţi elevi ai şcolii noastre:Valentin Poienariu,Petruţa Iovu, şi grupulvocal al clasei a IV-a C.

Aprecierea elevilorcare au participat laaceastă activitate a fostfăcută prin acordarea dediplome din partea şcoliişi prin participarea la oexcursie oferită de dom-nul Ion Georgescu, pri-mar al oraşului Mioveni.

Coordonatorproiect:

prof. Ana Tudor

Director,Prof. Iulian RIZOAICA

PROIECT MULTILATERAL COMENIUS


2222

Institutor: Gabriela TUDORŞcoala Nr. 9 Piteşti – Argeş

Relaţia profesorului cu eleviireprezintă o construcţie reciprocă,dinamică, ce se repliază permanentîn funcţie de circumstanţe şi scopurieducative. Ea este rezultatul unei„opere” comune ce se de[nitiveazăîn timp, prin implicarea ambelorpărţi. Relaţia cu elevii nu trebuie săse reducă doar la un aspect formal,profesorul trebuie să se adaptezeneîncetat la speci[cul grupului şco-lar sau la membrii acestuia.

Raportul dintre elev – profesoreste orecum dezechilibrat din cauzadiferenţelor de vârstă, de statut so-cial, etc, dar ele nu trebuie să devinămotiv de depreciere a elevilor, de in-fatuare, de impunere a propriei per-soane, de exercitare aautoritarismului. Autoritatea reală acadrului dicactic nu este dată de du-ritate, rigiditate normativă, abuzulde statutul său formal, sancţionarerepetată în relaţie cu elevii, ci de re-cunoaşterea competenţei pedagog-

ice şi mai ales manageriale. Profe-sorul are un rol crucial în viaţaelevilor, atât abilităţile de dascăl câtşi însuşirile de personalitate aurepercursiuni profunde în inima dis-cipolilor, provocând reverberaţiiîncă mulţi ani după terminareastudiilor. Adesea vâzând că nu esteînţeles, elevul poate să se închidă însine şi să refuze să dea explicaţii.Dacă asemenea cazuri se repetă,apare la elevul respectiv aşa – numi-tul fenomen de „rezistenţă inte-rioară” în virtutea căruia elevul, deşiînţelege bine şi poate să facă ceea ceîi cere profesorul, nu-şi însuşeşteaceastă cerinţă şi se încăpăţânează sănu o ducă la îndeplinire,în acestecazuri, contactul dintre profesor şielev se întrerupe şi înţelegerea reci-procă dispare.

Prin dăruirea cu care îşi exercităatribuţiile, prin felul său de a [ ori dea nu [,profesorul apropie sau înde-părtează copiii, fenomenul de in-adaptare este strâns legat depersonalitatea şi acţiunile profesoru-lui. Forme ale violenţei verbale,

poreclirea, ameninţarea, ironizarea,sunt adesea cauze ale inadaptăriielevilor la viaţa de şcolar, iar profe-sorii aroganţi, agresivi sunt priviţi deelevi cu antipatie. „Apelul lapedeapsă şi la ameninţări pare săreprezinte una dintre cele mai nein-spirate şi mai contraproductive de-cizii pe care le poate lua un dascăl”A. Neculau.

Indiferenţa faţă de personali-tatea elevului ameninţă nevoile şitrebuinţele spirituale de bază aleacestuia, respectul faţă de sine,nevoia de răspuns afectiv din parteacelor din jur, nevoia de securitate petermen lung, de succes, precum şinevoia de a aparţine unui grup şi a [acceptat de acesta.

Practica şcolară tradiţională ne-a lăsat imaginea profesorului care,vrea să domine elevii şi să-i subor-doneze. Într-un asemenea climatnimic nu se face din convingere şipasiune.

Oricât de dotat, inteligent şibine pregătit este un profesor, dacăeste o persoană rece are mai puţinede transmis în clasă. Profesorul careeste distant, care nu este interesat şide su\etul elevului său pe lângă fap-tul că nu este agreat de colectiv,crează şi stări de repulsie faţă de ac-tivitatea şcolară.

O capacitate deosebită, nece-sară în realizarea unei relaţii optimeîntre dascăl şi elev o reprezintă em-

patia. Empatia didactică reprezintăacea capacitate a dascălului de a setranspune în „[inţa” elevilor săi, dea intui procesualitatea cognitivă şiafectivă a celor cu care inter-acţionează, de a vibra şi a retrăi afec-tiv, stări, gânduri, proiecte.

Raporturile dintre profesor şielev nu prezintă numai o latură

intelectuală. Factorul afectiv areo importanţă deosebită asupra ran-damentului intelectual al elevului.Crearea de bună dispoziţie în clasăreprezintă o condiţie necesară pen-tru evitarea eşecului scolar. Fiecarelecţie se desfăşoară într-un climatafectiv particular, dispoziţia claseivariază în funcţie de cea a profesoru-lui.

Modul în care profesorulreuşeşte sa relaţioneze cu elevii săieste o artă, trebuie să dea dovadă desensibilitate şi dragoste pentru copii,de empatie şi echilibru afectiv, săacorde atenţie problemelor pe careelevii trebuie să le clari[ce, să numinimalizeze problemele care îifrământă, să le acorde respect, con-tribuind astfel în mod pozitiv la pro-pria lor formare. Iniţiativa trebuie săaparţină dascălului, care trebuie săconducă, să dirijeze aceste relaţii şisă le structureze pe comunicare.

„Nu putem direcţiona vântul,dar putem direcţiona direcţiavâslelor” Vince Lombardi.

COMUNICARE ÎNCARIERA DIDACTICĂPROFESOR - ELEV

Am cunoscut odată la vreme de vacanţăO tare necăjită, o smeadă bătrânioarăÎi zic aşa căci încă nu-şi prea trăise aniiCât să o poată lumea numi octogenară.

Brăzdase însă vremea pe faţa ei velurăSinistre reliefuri, cu plugu-i nemilosIar striele-nvechite şi roase de uzurăŞedeau ca pe un schelez de sus şi până jos.

„Fătuca mea-i sărmană, la margine de ţarăO văd din joi în Paşte şi tare o dorescN-am bani să plec la dânsa cu-aşa o pensioarăDe unde-atâţia galbeni, biletul să-l plătesc?!...

Nici eu nu au, sărmanii, de unde să-mi tot deieAu dat apartamentul şi-o vilă şi-au făcutÎmi scriu că-i o minune, un „Pelişor” la cheieFrumoasă, mobilată, cum nu s-a mai văzut.

Au strâns, amar sărmanii şi-au economisitSă termine o dată cu hârbul de măidan

O ... rablă învechită, o... gioarsă de „Olsit”Şi-acum se plimbă, bieţii, într-un „Reno-Megan”La bloc stăteau sărmanii ca-ntr-un cuptor blindatCurgea pe ei sudoarea, grătar, fripturi, miros...Acum au sărăcuţii şi aer condiţionatŞi frig în aer liber tot ce-i mai bun de ros.

Sărmanii, amărâţii, azi pleacă la ParisSă-şi facă şi ei concediul să simtă că trăiescMă-ncearcă iar [catul, dar plâng de bucurieNu ştiu când vin de-acolo, poate mă mai găsesc...

Sunt graşi, frumoşi săracii, azi am primit o carteÎmi scrie ginerică cu propria lui mânăSe roagă pentru mine, de toate să am parteŞi zice că-mi aduce tămâie d-aia bună

M-au cam lăsat genunchii şi simt cum tremurtoatăIar când le plâng de milă mă rog şi zicCă pot să mor de foame, desculţă, dezbrăcatăSunt fericiţi „copiii”... nu-mi trebuie nimic...”

SĂRMANI SUTĂ LA SUTĂ PĂCATE AMĂRÂTEMi-am pus dinţi noi în gura toatăSă pot zâmbi fără angoaseDar nu pot rupe mai nimicaŞi-aşa-mi plăcea să rod oase...

CE E TALENTULTalentul e atunci când aiCe spune lumii. Dacă-l ai.Iar de nu-l ai şi crezi că-l aiDe unde n-ai, de un’ să dai?!...

INCONŞTIENŢĂSub noi, planeta avea de toateAcum sunt cam pe terminateŞi pregătindu-ne mormântulAm poluat întreg pământul.

DUMNEZEU SĂ-L IERTENe-am cunoscut în puşcărieCând mă loveai, călău ce eştiAcum eşti la măcelătie

După cum văd. Totâmpiteşti.

Prof. Marian MecuMembru al „Ligii Scriitorilor”


2233

Prof. Aura NEDELCUGrup Şcolar Construcţii de

Maşini Colibaşi

E[cientizarea învăţământuluilimbilor străine implica o pregătirede specialitate şi mai ales una peda-gogică cu totul specială. Pe planmondial există în momentul de faţăo literatura pedagogică în legăturăcu acest subiect, care [ind atât devastă depăşeşte posibilităţile uneisingure persoane de a [ la curent cutot ce apare. În acelaşi timp se poateobserva şi învechirea unor lucrări,cândva foarte apreciate, dar astăzi,prin forţa împrejurărilor depăşite,ducându-ne chiar pe căi perimate.Este greşit să se creadă că un pro-

fesor, care stăpâneşte perfect spe-cialitatea, problemele de lingvisticăşi de literatură, este automat şi unprofesor bun. Pentru aceasta îi suntnecesare însă numeroase cunoştinţeinterdisciplinare de didactică, peda-gogie, psihologie, etc., care conju-gate su\eteşte cu dragostea pentrucopii şi adolescenţi pot crea un pro-fesor de calitate.Considerând că nu pot exista

metodici, didactici universal valabilepentru toate epocile si toate zonelepământului, aceasta [ind cu atât maimult valabil intr-o societate democ-ratică, pluralistă, unde lupta de ideieste un element cu totul natural,profesorul trebuie să-şi dea seama deobiectivele urmărite in programa

analitică a limbilor străine. S-a discu-tat mult despre un învăţământ co-municativ. A fost însă o greşeală săse considere, după cum s-a întâm-plat adesea, că numai comunicareaorala este comunicare. Dar si ceascrisă este tot comunicare, limbastrăina [ind tocmai utilă ca mijloc deinformare şi documentare ştiinţi[că,ştiinţa presupunând cunoaşterealimbilor străine.În ceea ce priveşte perfecţiunea

cunoaşterii unei limbi străine, estecazul să [m mai modeşti, ştiindfoarte bine că, de fapt, nu există nicio cunoaştere perfectă a limbiimaterne, in\uenţa acesteia la în-văţarea unei limbi străineneputându-se în nici un fel elimina.Să nu le creăm elevilor iluzia că sepoate învăţa o limbă străină fărăefort, căci in realitate este nevoie deun studiu intens pentru însuşirealexicului si a problemelor de gramat-ică.Învăţământul imitativ, neconşti-

entizat n-a condus nici în în-văţământul şcolar, nici la adulţi lacompetenta şi performanţa de a co-

munica. Se impune un minim decunoştinţe şi, obligatoriu, şi cunoşt-inţe de gramatică română. Iar profe-sorii de limbi străine sunt obligaţi săcunoască în amănunţime programaanalitică de limba română, precumşi manualele respective.Rolul memoriei este foarte im-

portant la studiul limbilor străine.Ca şi în trecut rolul profesorului estecentral. Numai că rolul acestuia a în-ceput să se schimbe: el nu mai predălecţia, ci a devenit organizatorulacesteia, în care elevii depun o vieactivitate.Adesea se critică manualele şco-

lare. A critica e uşor, dar a critica şti-inţi[c este mai greu. Se impune înspecial o „întinerire” a tipurilor deexerciţii. Creativitatea şi informaţiala zi a profesorului au acum un roldeterminant.În pedagogia contemporană se

consideră pe bună dreptate că pro-cesul de instruire nu este univoc, cibiunivoc. Nu numai elevii au de în-văţat de la educatorii lor, ci şi aceştiade la învăţăceii lor.

SPORIREA EFICIENŢEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTULLIMBILOR STRĂINE

Prof. Aura NEDELCUGrup Şcolar Construcţii de

Maşini Colibaşi

Fiind un act ce ţine de sfera re-laţiilor interpersonale, actul ed-ucativ, e[cienţa sa, se decide peterenul raporturilor concrete zil-nice, dintre profesor şi elev. Înproblema relaţiei profesor-elev, pelângă o bogata experienţă pozitivăce s-a acumulat în decursul anilor,se constată că uneori predominăarbitrarul, practici învechite şiprejudecăti pe care o atitudineconservatoare le menţine. Pentruperfecţionarea relaţiei este nece-sar să se ia în consideraţie, pe de oparte, obiectivele educaţiei, iar pede alta parte psihologia tineretuluicontemporan, actul educativ [indun proces de continuă invenţie so-cială.Relaţiile dintre profesor şi clasă

se polarizează, în general în senti-mente de simpatie, încredere rec-iprocă sau, dimpotrivă, deantipatie, neîncredere şi chiar os-

tilitate. Sunt şi cazuri când contac-tul spiritual dintre profesor şi elevnu trece de zona indiferenţei:clasa nu există pentru profesor şinici profesorul pentru clasă. Iniţia-tiva trebuie să aparţină însă profe-sorului, care ţinând seama delegea esenţială a relaţiilor afectiveinterumane, trebuie să conducă,să dirijeze aceste relaţii şi să lestructureze pe colaborare.Sursa de nemulţumire a

elevilor îşi are originea în compor-tamentul unor cadre didactice, înimaginea deformată pe care uniielevi o au despre profesori şi pro-fesorii despre ei. O parte însem-nată din profesori, în aprecierilepe care le fac asupra elevilor, punaccentul cu precădere pe eşecurileacestora, fac prognoze descuraja-toare, pierzând din vedere per-spectiva optimistă a viitoruluielevului.Autoritatea profesorului,

bazată pe principiul ”magisterdixit”, trebuie înlocuită cu una în-temeiată pe relaţii în care profe-

sorul are rol de îndrumător şi co-ordonator al activităţii elevului.Orice încercare de a umili sau în-curca un elev mai ales în prezenţacolegilor săi va sfârşi printr-unrezultat nedorit; elevul ori se re-trage în sine, refuzând să mai co-munice, ori reacţionează violentfaţă de încercarea de a [ încurcatsau umilit.Indiferenţa faţă de personali-

tatea elevului ameninţă nevoile şitrebuinţele spirituale de baza aleacestuia, respectul faţă de sine,nevoia de răspuns afectiv dinpartea celor din jur, nevoia de se-curitate pe termen lung, de succes,precum şi nevoia de a aparţineunui grup şi de a [ acceptat deacesta.Practica şcolară tradiţională

ne-a lăsat imaginea profesoruluicare vrea să domine elevii şi să-isubordoneze. Într-un asemeneaclimat nimic nu se face dinconvingere şi pasiune. Este nece-sar să se facă trecerea de la vechiultip de relaţii în care profesorul co-laborează cu elevii. Principala ac-tivitate a acestuia nu va [predarea, ci angajarea elevilor îninvestigaţii şi lucrări indepen-dente. Relaţiile bazate pe stimă şirespect reciproc reclamă şi un lim-baj adecvat. Expresiile ironice şijignitoare tulbură atitudinea

elevilor faţă de profesorul lor şi în-greunează crearea unui climat fa-vorabil muncii creatoare în clasă.Profesorul care cunoaşte val-

oarea aprecierii pozitive nu se vaferi de o uşoară supraapreciere aperformanţelor elevului; îl vaaprecia pe elev mai mult decâtmerită, spre a-l face să merite pedeplin aprecierea, să se ridice lanivelul aprecierii făcute. Nu estedeloc întâmplător că profesorii ceimpulsionează elevii mai multprin laudă, obţin rezultate maibune în procesul de educaţie.Raporturile dintre profesor şi

elev nu prezintă numai o latură in-telectuală. Factorul afectiv are oimportanţă deosebită asupra ran-damentului intelectual al elevului.Crearea de bună dispoziţie înclasă reprezintă o condiţie nece-sară pentru evitarea eşecului şco-lar. Fiecare lecţie se desfăşoarăîntr-un climat afectiv particular,dispoziţia clasei variază în funcţiede cea a profesorului.De aceea profesorii trebuie să

aibă grija ca în derularea procesu-lui de învăţământ să nu lezeze per-sonalitatea elevului, ci să-l ajute săo dezvolte, să-l ajute să înveţe săgândească singur pentru ca atuncicând va părăsi băncile şcolii să nudepindă de nimeni, cel puţin dinpunct de vedere intelectual.

RELAŢIA PROFESOR - ELEVŞI EFECTELE FRUSTRANTEALE APRECIERII ŞCOLARE


2244

,,Anteu’’ a fost pentru noi la început un vis,nu ceva foarte de[nit, ci un gând ca o “tuşă” depenel, şi multe nelinişti, nemulţumiri, dorinţe…

Nemulţumirea ca în sânul societăţii civilea murit interesul pentru fenomenul cultural. Căomul de rând, mereu grăbit şi supus stresului co-tidian, nu mai are o scară a valorilor frumosului, şică…doar manelele prind.

A mai fost şi dorinţa de a împărtăşi din taineleculorilor celor din jur, şi nevoia de a mă regăsi însu\etele celor la început de drum şi căutare, şigândul că tu la început de drum nu ai avut un în-drumar. Şi că ţi-a trebuit o tenacitate de Sisif pen-tru a izbuti. Gândul că ţi-ar [ fost mult mai uşordacă erai susţinut, iar anii de căutare i-ai [ folositdin plin. Pentru că pe tărâmul dumnezeiesc alartei, tu, truditorul, rătăceşti în spaţiul dintre \orişi stele, cauţi şi te cauţi clipă de clipă, arzi [ecarela intensitatea harului tău, dat de Dumnezeu.

Apoi, a mai fost necesitatea de a ieşi din casăîntr-un oraş cu oameni şi tineri care gândescaparte. Şi cărora nu le sunt străine noţiuni ca:teatru, muză, poezie, formă şi culoare, şasiu,model şi modelaj , tabără de creaţie, spatulă şi şe-valet, marmură, granit, acid oxalic, intonaco,fresco, pictură a secco, sinopia sau arriccio.

A mai fost şi o undă de gând amar ,şi anumecă deseori , elevi şi părinţi deopotrivă, chiar şişcoala au tratat desenul, muzica , sportul ca penişte discipline auxiliare. Ore în care poţi facematematică, dirigenţie, divertisment, sau pur şi

simplu poţi să le transformi în recreaţii.V-aţi întrebat vreodată? tineri sau mai puţin

tineri: dacă noi toţi am ştii să mângâiem clapeleunui pian sau corzile unei viori, le-am ascultapană la lacrimă sunetele , dacă am ştii să îm-brăţişăm cu şmirghelul şi cu su\etul lemnul depăr sau de prun al unei sculpturi, dacă materieibrute i-am da viaţă din, truda, dragostea şi viselenoastre,dacă am ştii să vibrăm a slovă şi inima ne-ar [ paletă…şi plumb, şi violet, şi răsărit de zi, focmocnit de amurg sau vis poleit cu pulbere delună…

Dacă am ştii să privim stelele şi nu le-am maicrede reci şi de neatins, sau să ascultăm ploaia ,sătrăim răsăritul de soare …

Dacă nu v-aţi întrebat toate astea, închideţipentru o clipă ochii şi faceţi un exerciţiu de imag-inaţie. Imaginaţi-va o astfel de lume , a voastră, încare aţi trăi. Şi aţi iubi...

Întrebaţi-vă cum v-aţi simţi într-o astfel delume, ce preocupări,ce gânduri şi trăiri aţi avea,cum v-aţi uita la omul de lângă voi…

Dacă aţi deschis ochii ,uitaţi-vă atent în jur.Lumea asta există .Cel puţin în mintea şi su\eteleunora dintre noi. Nu trebuie decât să punem visulîn operă, să trecem de la stadiul de gând şi imag-inaţie la cel de faptă.

Acel vis, ca o tuşă de penel, poate deveni re-alitate. Şi pentru voi. Pentru noi nu mai e un vis.Este “Anteu”, un grup de “teribilişti” , care înprimăvara lui 2001 şi-au strâns mănunchi visele,

lacrima, neliniştile şi talentul, făcând să reînvie înurbea noastră, fenomenul FRUMOS. În liter-atură , uneori Anteu a fost asemuit păsăriiPhoenix,renăscând din propria-i cenuşă .Aşa aapărut Anteu.

Un gând renăscut din cenuşa altor arderi, înalte vremi trecute, pe altarul artei. Pentru că astfelde preocupări au fost mereu. Le-au stins din timpîn timp vicisitudinile vieţii si ignoranţa oamenilor.

Ca orice desen, a fost întâi o tuşă,apoi alta,un crochiu, pe urmă un contur bine de[nit, cuperspectivă şi proiecte de activitate. Anteu s-aridicat într-o primăvară şi ca orice plăntuţă a cres-cut , a în\orit, a dat roade şi va mai da. Pentru căvă asigur, nu este o plantă anuală sau bienală,esteuna perenă cu rădăcini adânci de datină şitradiţie. Şi vă mai asigur de un lucru :porţile su-\etului lui Anteu, ca şi uşile atelierului vă sunt de-schise tuturor. Ca cititori ai publicaţiei, catruditori, colaboratori sau susţinători şi simpati-zanţi ai cercului de creaţie şi Asociaţiei Pro –ArtaArtGESIS care s-a născut dintr-un vis. Visul de asusţine fenomenul cultural şi tradiţia. Noi toţicredem că nu există limite , nici măcar de vârstă şiorientare,pentru a spera , pentru a creea, pentru agândi ,spre mai frumos, spre înainte, spre idealurişi stele…spre condiţia noastră de oameni ai mile-niului trei…

Cornel CÂRSTEA

De ce Anteu… “Anteu”, uriaş faimos în mitologia greacă, ,ul lui Poseidon şi al Geei, era de neînvinsatâta timp cât atingea pământul. Vigoarea o primea de la mama sa , Geea ,ind personi,careaPământului.

CERCUL DE PICTURĂ ANTEU

Cine suntem, de unde venim, încotro ne îndreptăm…

Noi suntem ,,oamenii dinlună’’…Flăcări albe în candelabrulcerului…Suntem cei care ne facemnimb din praf de stele şi veşmântevanescent din mătase de cur-cubee…Cerşetori spirituali laPoarta Cerului…

Suntem asemenea \uturilorcare ies dimineaţa în pragul \orilorde unde îşi iau zborul zig-zagatprintre oameni,împrăştiind bu-curie…

Venim din Totdeauna, planetăîn Constelaţia Speranţei.

Ajunşi aici, printre voi, am ob-

servat în jur numeroşi purtători deperle ce trebuie puse în valoare. Lorle trebuie şnurul pe care să [e ex-puse. Inteligenţa, creativitatea, tre-buie să aibă suportul de a seexprima.

În acest orăşel sunt oameni cupro[l de învingători. Conchistadorimoderni veniţi din toată ţara săcucerească o pâine,care au dorit sărămână în acest frumos spaţiu ge-ogra[c. Sângele lor, înnobilat curgeacum prin trupurile primei generaţiide Mioveneni.

Povestea cartierului nostru cuzâne şi cu feţi-frumoşi care le tragocheade din zborul skate-board-urilor, poate începe în taina foculuidin lemn de chiparog* prin caredansează naluci în rochii de fum alb.Din când în când, din \ăcări sarpietre preţioase până aproape denoi…Aceştia sunt ei…

Ei, cei ale căror mâini aleargă pesuprafaţa pânzei, căutându-i su-\area şi o acoperă cu [re de culoareizvorâtă direct din inimă…mângâiepiatra,căutându-i miezul, acolounde se ascund capodoperele…îşilasă degetele martore plânsului pă-durilor de viori…

Să-i expandăm însocietate,molipsitor de pozitiv, radi-ind bucuria cuvântului ales, a sune-tului dulce de pe portativ sau de pecreanga din codru, a luminii răs-frânte-n culoare…

Să-i readucem pe scena vieţii pevisătorii care pot să spună ,,Pe norulacela ne-am iubit odată ,,apoi, dinpuful lui ne-am făcut aripi cu caream zburat în adâncul mării,la nuntaalgelor roşii, in\orite într-un re\exmimetic, la un prea roşu răsărit desoare…’’

Cei cu mintea ascuţită se

cunosc uşor. Au ţeasta lui Oblio.Dacă acum hălăduiesc încă prin Pă-durea fără Rost, să le deschidemdrum către Poiana cu Speranţe a luiAnteu.

Bolnavi de speranţă şi deiluzii,cu ochii pe cerul înverzit deierburi de leac, în spaţiul divin alcreaţiei,visăm la ploaia cu dia-mante,lacrimi de Dumnezeu care săne vindece de neputinţă,şi de ură,şide păcat…

Şi astfel, [ecare Anteu dintrenoi, înrădăcinat în pământuldragostei de frumos, să poată în\oriîn buchetul,,PRO ARTA ArtGE-SIS’’!

* arbore foarte rar, din familiachiparosului.Pădurile de chiparogisunt cele în care se ascund inorogii[Sssst!...]

Ştefan PREDA

CUPRINS:1. Mioveni 524 de anipagini de istorie pagina 1

2. Cula Racoviţa – Muzeul etnogra[c pagina 2

3. Un moment din stilul de viaţă al ţăranului român, prof. C.I. Năstase pagina 4

4. Mânăstirea Vieroşi pagina 5

5. Centrul Cultural Mioveni pagina 6

6. Casa de Cultură a Sindicatelor Dacia pagina 7

7. Biblioteca orăşenească pagina 8

8. Liceul „Iulia Zam[rescu” pagina 9

9. Grupul Şcolar Colibaşi pagina 10

10. Şcoala Generală „Liviu Rebereanu” pagina 12

11. Şcoala Generală „George Topârceanu” pagina 13

12. Şcoala Generală „Marin Sorescu” pagina 14

13. Şcoala Generală Colibaşi pagina 15

14. Şcoala cu clasele I – IV Făget pagina 16

15. Catedrala ortodoxă Mioveni pagina 17

16. Biserica Sf. Trei Ierarhi Mioveni pagina 17

17. Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel Colibaşi pagina 18

18 Biserica Sf. Nicolae Racoviţa pagina 18

Eveniment cultural:

19. Produsele tradiţionale au avut succes la Sărbătoarea recoltei pagina 19

20. Prietenii noştri din Landerneau – Franţa ne-au vizitat pagina 20

21. Focul lui Sumedru pagina 20

22. Proiect multilateral Comenius pagina 21

Eseuri:

23. Sporirea e[cienţei în învăţământul limbii străine pagina 23

24. Relaţia profesor – elev şi efectele frustrante ale aprecierii şcolare pagina 23

25. Cercul de Pictură ANTEU pagina 24

CENTRUL CULTURAL MIOVENISTR. TUDOR MUŞATESCU,BL. V2B, PARTER

TEL/FAX: 0348.445.856E-MAIL: [email protected]

Director: ARGENTINA CULCUŞ

TIPĂRIT LA:

Cultural Newsletter No. 1

Education

Transcript of Cultural Newsletter No. 1