ISBN

123456778-4

Inovaţia disruptivã,

o abordare competitivã

Pag.2

Componente

hightech

printate 3D, strat

peste strat

Pag.3-4

Biomasa torefiată înlocuieşte cărbunele

Pag. 4

MEMS în lentile de contact medicale

Pag.5

Clusterele şi

Inovarea

(partea I)

Pag.5

până atunci acces la produsele respective şi acum au deoarece preţul lor a scăzut semnificativ. Acesta este principalul motiv pentru care disruptorii se strecoară neobservaţi pe pieţele dominate de jucătorii consacraţi şi pe termen scurt ajung să acumuleze cote de piaţă interesante. De regulă, jucătorii consacraţi se adresau celor mai pretenţioşi clienţi din piaţă şi de aceea nu

Inovaţia disruptivã, o abordare considerau o opţiune de lucru modul de operare al disruptorilor. În etapa iniţială a disrupţiei competiţia nu competitivãeste foarte prezentă deoarece jucătorii principali şi disruptorii se adresează unor categorii de clienţi diferite. Dar de cele mai multe ori tehnologiile

entru tânãrul Steve Jobs, experienţa în Xerox a disruptive, iniţial de calitate scăzută, sunt îmbunătăţite

fost una dintre sursele de inspiraţie pentru în timp şi ajung să fie oferite clienţilor mai pretenţioşi, Pi n o v a ţ i i l e

din grupul ţintă al jucătorilor dezvoltate mai târziu la

consacraţi. Apple. La vremea când studentul Jobs îşi fãcea

Aparent marile companii au practica studenţeascã în preluat arsenalul jucătorilor cadrul companiei, Xerox minori. Ce semnificaţie are avea încã o pozi ţ ie mişcarea şi ce se întâmplă în dominan t ã pe p i a ţa acest caz? O explicaţie simplă copiatoarelor şi o cotã de este manifestarea instinctului prof i t fabuloasă . În de supravieţuire. deceniul urmãtor, Xerox a

pierdut supremaţia în faţa Statistic, există trei modele competitorilor sãi care au principale de disrupţie care i n u n d a t p i a ţ a c u pot fi observate în modul de copiatoare ieftine ş i

acţiune al companiilor. competitive calitativ. Piaţa copiatoarelor a crescut şi s-a ”democratizat”, iar Xerox a trebuti sã se orienteze cãtre

1. Extinderea dincolo de competenţele de bază ale alte produse şi nişe de piaţã pentru a supravieţui. afacerii. Depăşirea limitelor afacerii consacrate ajută Investiţiile în cercetare-dezvoltare ale Xerox s-au aceste companii să identifice semnalele iniţiale ale unor concretizat în BlitzDoc, un instrument de gestiunea noi pieţe şi noi categorii de consumatori, până atunci documentelor via web dedicat bãncilor pentru a ignoraţi. administra ipotecile clienţilor, şi CategoriX, un alt

produs de succes dedicat administrãrii informaţiilor şi 2. Adoptarea modelului de afaceri inovativ. Pentru a documentelor în firmele mari de avocaturã.se angaja în disrupţie companiile au înţeles că dincolo de inovaţie tehnologică trebuie să găsească noi căi de a Ce s-a întâmplat cu afacerea uriaşã ce o avea Xerox în crea şi oferi valoare adăugată, respectiv reţine profitul. anii 90? A fost destructuratã de pleiada de competitori

relativ minori: Canon, Minolta şi alţii. Aceştia au atacat 3. Administrarea noului şi vechiului în mod diferit. piaţa copiatoarelor folosind inovaţia disruptivã. Un aspect cheie este să nu judece noile tehnologii doar Inovaţia disruptivã înseamnã sã faci cât mai simplu ceea din perspectiva profitului financiar estimat. În schimb, ce este complicat, să produci mai ieftin ceea ce se spre exemplu, modelul IBM este să evalueze succesul produce scump, să creezi valoare prin transformarea programului de oportunităţi pentru noile pieţe prin lucrurilor existente şi să proiectezi ceea ce nu există prisma capacităţii managerilor săi de a învăţa din încă. eşecurile iniţiale şi de a genera măsuri corective.

Reţeta competitorilor a înţeles-o şi aplicat-o în cele din Pentru companiile consacrate este tot mai eficient să urmã şi Xerox, atunci cînd a decis să intre pe piaţa investească în proiecte pentru crearea de noi pieţe. Sau emergentã a serviciilor de gestiune documente dedicate

marilor corporaţii. Astfel, rata de creştere a profiturilor să disrupă şi să redefinească o piaţă existentă. Evident companiei a devenit din nou pozitivã. că pentru aceia care nu inovează disruptiv cu siguranţă

se va găsi cât de curând un competitor să o facă.Tehnologiile disruptive sunt acele soluţii ”suficient de bune” pentru grupurile de consumatori care nu au avut

2

Newsletter Euroinnovation Nr.3, 2011

www.euroinnovation.eu

©TechSpark

Tehnologia de printare 3DProiectele respective se realizau în programe de tip CAD şi erau efectiv printate 3D în doar câteva ore. Dezavantajele majore au fost şi sunt oferta foarte

Strat peste strat limitatã de materiale de bazã, respectiv aspectele de calitate discutabile. Acestea sunt şi motivele pentru care tehnologiile P3D au o rată de adoptare încă

u aşa-numita tehnologie a printării 3D redusă.

producătorii realizeazã anumite repere mai Ceficient şi creeazã unele care nu erau posibile anterior. Dezvoltãri posibileCompania GE testează tehnologia pentru a realiza Existã actualmente câteva tehnici pentru componente pentru motorul de avion. Componentele ”printarea” unui obiect solid folosind tehnica strat motoarelor de avion trebuie sã facã faţã unor forţe şi cu strat. În sinterizare (procesul de agregare a unor temperaturi extreme şi totodatã trebuie sã fie uşoare pulberi metalice sau non-metalice fãrã topire), un pentru a economisi combustibilul. Clasic un injector strat subţire de pulbere metalică sau de

pentru motorul de termoplastic este expus la un laser sau fascicul de avion este obţinut electroni care solidifică zonele de pulbere expuse. prin sudarea a Forma solidificatã este acoperitã cu un nou strat de c i r c a 2 0 d e pudrã şi se reia procesul de expunere, secvenţe care c o m p o n e n t e se repetã pânã la realizarea formei proiectate. O altã meta l ice . P r in metodã este cea prin care un plastic sau metal topit t e h n o l o g i a este injectat printr-o duzã care se deplaseazã dupã printãrii 3D (P3D) conturul proiectat al piesei, depunând pe acest pusã la punct de contur strat peste strat. Alte tehnici de printare 3D GE injectorul este folosesc adezivi pentru agregarea controlatã a astăzi realizat în pudrei folosite. Principalul producãtor european straturi succesive . din industria aerospaţialã European Aeronautic

Defense and Space Company (EADS) foloseşte Astfel de inovaţii tehnologiile pentru a realiza componentele din titan fac posibile schimbãri tehnologice cerute în domenii de pentru sateliţi şi intenţioneazã sã dezvolte vârf precum industriile automotive şi aerospaţialã. capacitãţi de producţie extinsã şi pentru alte Tehnicile P3D pot sã eficientizeze producţia de componente de avion. componente existente, însă esenţial este că oferă soluţia

producerii unor obiecte care nu au fost posibile pânã Principalul acum: componente cu forme complexe la dimensiuni şi promotor al greutãţi minime, dar cu rezistenţa cerutã conform tehnologiei utilizãrii. Spre deosebire de procesele de prelucrare p a r e a f i mecanicã unde circa 90 % din materia primã poate să divizia de devină deşeu de fabricaţie, tehnologia P3D nu are motoare de practic deşeuri de fabricaţie. Un aspect esenţial atunci a v i o n a când sunt prelucrate repere din metale foarte scumpe, compan ie i precum titanul. Tehnologia permite de asemenea G e n e r a l reducerea stocurilor. Este absolut la îndemânã sã E l e c t r i c , printezi o componentã sau versiunea ei îmbunãtãţitã c a r e î ş i chiar şi după zece ani de la proiectare, în loc sã o propune sã pãstrezi pe stoc. De asemenea, un producãtor pentru perfecţioneze tehnologia pentru a fi utilizatã pe industria automotive cãruia îi este semnalat un defect scarã largã. Pe lângã realizarea în straturi a de fabricaţie la un reper poate sã livreze piesa nouă în injectoarelor de combustibil, GE utilizeazã tehnica doar câteva zile, direct cãtre dealerul care trebuie sã o sinterizãrii cu laser la realizarea din titan a reperelor înlocuiascã. de mare complexitate din componenţa paletelor

elicei. Şi BMW şi Bentley folosesc tehnologia P3D Producerea aditivã în straturi, ca bazã a tehnologiei 3D, pentru producerea unor componente la mãrcile lor a apãrut în anii 80 când Charles Hull a lansat tehnica de lux. stereolitografiei, bazatã pe solidificarea straturilor de

rãşini cu ajutorul laserului cu ultraviolete. Ulterior au Provocãri pentru tehnologia P 3Dfost perfecţionate diferite metode de P3D adoptate în

Prima provocare este viteza de perfecţionare a special de proiectanţii care construiau prototipuri sau de cãtre producătorii care făceau componente unicat. (continuare în pagina 4)

3

Nr.3, 2011 Newsletter Euroinnovation

www.euroinnovation.eu

descompusă parţial. Procedura menţionată are loc de

regulă la temperaturi între 250 şi 400° Celsius. După Peleţii torefiaţi înlocuiesc torefiere materialul are un conţinut de apă standard de cărbunele 3%. Ca urmare, masa materialului se reduce cu circa

30% cu o pierdere de energie de doar 10%. În plus, sunt omparativ cu peleţii de lemn netrataţi, eliminate şi componentele care generează fumul. În biomasa torefiată are o densitate energetică termeni comparativi, la o reducere a masei cu 30% se Cmai mare, o rezistenţă crescută, este mai păstrează 90% din energia biomasei. Reducerea masei

eficientă pentru transport şi are perspective reale de asigură un transport mai eficient pe distanţe lungi. Un înlocuire a cărbunelui. beneficiu direct este utilizarea acestui tip de Ce ar avea boabele de cafea şi peleţii de lemn în combustibil în centrale termice care funcţionează în comun? Prăjite la o temperatură de 250 grade Celsius li prezent preponderent pe bază de cărbune. se îmbunătăţeşte valoarea şi Pe baza considerentelor menţionate, potenţialul. Conform definiţiei din peleţii trataţi prin tehnologia ACB sunt DEX, torefierea este procesul prin consideraţi a fi un înlocuitor viabil al care cafeaua şi tutunul sunt prăjite cărbunelui. Puterea calorică a peleţilor la o anumită temperatură pentru a torefiaţi este în intervalul 19,9 şi 22,7 elimina anumite substanţe volatile MJ/Kg, în timp ce lemnul are valorile toxice şi a le îmbunătăţi aroma. Un cuprinse între 10,5-17,7 MJ/Kg. tratament termic similar se aplică Important de subliniat că biomasa biomasei pentru a-i accentua o utilizată ca materie primă de intrare serie de proprietăţi (calorică, pentru procesul ACB poate fi sub formă mecanică etc) . Tehnologia de deşeuri de lemn, rumeguş, scoarţă, Accelerated Carbonised Biomass (ACB) este esenţială paie, ciocani de porumb şi alte resturi vegetale. După pentru a îmbunătăţi calităţile combustibilului solid, de procesare termo-chimică, materialul este presat în exemplu peleţi. formă de peleţi ori brichete. Pe baza cercetărilor derulate timp de doi ani de Un alt avantaj este robusteţea şi durabilitatea sa. La fel companiile Polytechnik şi Andritz AG din Frohnleitn- ca şi cărbunele, peleţii torefiaţi nu absorb apa. Acest Austria s-a dezvoltat o nouă tehnologie de procesare şi comportament face posibilă depozitarea în spaţii producere a biomasei toreficată în volume industriale. deschise fără precauţii speciale. O altă caracteristică În ultimii zece ani, cercetările şi dezvoltările esenţială a peleţilor este rezistenţa mecanică ridicată experimentale în acest domeniu se extind la nivel ceea ce face eficient transportul pe distanţe lungi şi mondial, deoarece se înregistrează o creştere majoră a manipularea multiplă. cererii de biomasă torefiată. Conform experţilor de la Wild&Partner, citaţi de Eco Din punct de vedere tehnologic, procesul de torefiere World Magasine, piaţa mondială a peleţilor torefiaţi implică prăjirea peleţilor de lemn, ceea ce determină este de circa 6 miliarde de tone pe an, iar principalii desfacerea structurii fibroase. În procesul de conversie clienţi sunt centralele termice care în prezent termo-chimică, biomasa este uscată, încălzită şi funcţionează pe bază de cărbune.

(continuare din pagina 3) Articolul Strat peste Strat

tehnologiei pentru a concura sustenabil pe cele tradiţionale. În prezent, P3D este competitivã doar pentru unele componente foarte speciale şi complexe, însã este surclasatã net de metodele consacrate când vine vorba de producerea pe scarã largã a reperelor de serie pentru diferite industrii.

Pentru moment existã o limitare majoră în ceea ce priveşte materia primã (tipurile de pulberi metalice şi non-metalice) care pot fi folosite de tehnologia P3D. În metoda sinterizãrii cu laser se folosesc pulberi din materiale cu proprietãţi foarte speciale: topirea sã fie imediatã, localizatã la suprafaţa atinsă de fasciculul laser, iar solidificarea extrem de rapidã. Cererea actualã de pulberi fiind încã redusã duce costul lor la valori de 50-100 de ori mai mari decât costul materiei prime pentru realizarea aceluiaşi reper prin tehnologie convenţionalã.

Perspectiva ar fi ca pe mãsurã ce creşte interesul pentru noile aplicaţii, sã creascã şi competiţia dintre furnizorii de echipamente şi materii prime, ceea ce ar scãdea şi preţurile lor. O altã îmbunãtãţire necesarã ar fi extinderea paletei de materiale folosite drept materie primã.

4

©TechSpark

Newsletter Euroinnovation Nr.3, 2011

www.euroinnovation.eu

5

Senzor de monitorizare a presiunii intraoculare în lentilele de contact

oluţia constructivă a lentilelor de contact speciale, dezvoltată recent de compania elveţiană Sensimed, este Scapabilă să monitorizeze presiunea intraoculară a

pacienţilor cu afecţiuni oculare de tipul glaucomului. Modul de funcţionare este inovativ din prisma faptului că oferă un suport tehnic medicilor oftalmologi pentru a personaliza tratamentul pentru situaţia fiecărui pacient cu această afecţiune.

Din statisticile medicale, glaucomul afectează circa 4% din

populaţia de peste 40 de ani şi poate cauza orbirea dacă nu este

depistat şi tratat din fazele sale timpurii. Un simptom al

glaucomului este valoarea ridicată a presiunii intraoculare, a

cărei valori sunt însă fluctuante pe parcursul unei zile. Aceste

variaţii la nivelul unei zile, dar mai ales valorile maxime atinse

de presiunea intraoculară, pot rămâne necunoscute medicului

oftalmolog curant. De obicei, medicul poate să facă

măsurătorile presiunii doar când pacientul vine la cabinet ceea

ce poate să nu semnaleze aspecte esenţiale ale afecţiunii. În

aceste condiţii, s-a impus nevoia unor dispozitive de tipul

Sensimed TS

care să poată să

facă măsurători

con t inue a l e

p a r a m e t r i l o r

oculari.

D i s p o z i t i v u l

menţionat este

format dintr-un

set de lentile de

contact de unică folosinţă, care au incorporate în structura lor

de silicon un dispozitiv de măsurarea tensiunilor active şi

pasive pe baza fluctuaţiilor diametrului ochiului. Semnalul

cules este transmis instantaneu wireless către antena

dispozitivului STS. Antena adezivă purtată în jurul ochiului

este conectată la rândul ei la un dispozitiv de înregistrare

printr-un cablu de date foarte subţire şi flexibil. Pacienţii pot

purta acest dispozitiv până la 24 de ore, inclusiv pe perioada

orelor de somn. Odată reveniţi în cabinetul medicului

oftalmolog acesta transferă datele biologice înregistrate

pentru a face interpretarea lor.

Având în vedere că sistemul STS este un MEMS (Micro-

Electro-Mecanical-System), cu o interfaţă logică ASIC

(Aplication Specific Integrated Circuit), acesta are nevoie de o

sursă de energie pentru funcţionare. Modul de utilizare

specială a STS a determinat proiectarea lui pentru a funcţiona

fără baterie. Energia necesară funcţionării este furnizată

printr-un câmp magnetic emis de un microemiţător prin

Clusterele şi Inovarea (I)

facerile de succes sunt susţinute întotdeauna de un set de factori variabili precum accesul facil şi rapid la Acunoaştere, forţă de muncă calificată, asistenţă tehnică

specializată, proximitatea şi calitatea furnizorilor, accesibilitatea clienţilor şi tehnologiile inovative. A rămâne sau a deveni competitiv înseamnă practic acelaşi lucru: ofertă constantă de produse şi servicii inovative, cu valoare adăugată. O tendinţă interesantă este asocierea companiilor orientate către inovare în structuri de tipul clusterelor/polilor de competitivitate alături de centrele de cercetare-dezvoltare, tocmai pentru a consolida caracterul sustenabil al afacerilor lor.

Clusterul a fost definit de către Michael Porter drept o aglomerare de companii şi instituţii (universităţi, institute de cercetare, laboratoare de testare, oficii de standardizare, centre de formare profesională continuă, asociaţii profesionale, autorităţi locale etc.) dintr-un domeniu specific, învecinate din punct de vedere geografic şi interconectate prin preocupări comune şi complementare.

Clusterul asigură organizaţiilor membre (în special companiilor private şi centrelor de cercetare-dezvoltare) soluţii pentru atingerea a două obiective majore:Ÿ Consolidarea competitivităţii fiecăruia în sectorului lor de

activitate şiŸ Vizibilitate sporită în cadrul pieţelor relevante pentru

afacerile reunite în cadrul clusterului.

Clusterul, instrument de facilitare a inovăriiÎncă din anul 2006, Comisia Europeană a definit dezvoltarea clusterelor inovative drept prioritate strategică pentru promovarea inovării. În context clusterizarea este văzută ca un mijloc eficient de consolidare a inovării la nivel regional deoarece are potenţialul de interconectare a competenţelor din industria, cercetarea şi bunurile publice locale. Companiile inovative (adeseori start-up-uri şi spin-off-uri) şi centrele de cercetare, au în acest context principalul rol de stimulare a inovării prin promovarea intensivă a rezultatelor cercetării, utilizarea şi valorificarea în comun de resurse speciale (cunoaştere, personal calificat, tehnologii, infrastructuri şa). continuare în numărul următor

radiofrecvenţă (RF). Energia furnizată de emiţător ajunge la

ASIC care alimentează şi totodată citeşte datele de la senzorul

MEMS, în aceeaşi secvenţă de legătură inductivă trimiţându-le

la dispozitivul de înregistrare.

Nr.3, 2011 Newsletter Euroinnovation

www.euroinnovation.eu

Inovaţia disruptivã înseamnã a face lucrurile complicate mai simple, iar pe cele costisitoare mai ieftine. Inovaţia în general este considerată motorul dezvoltãrii deoarece transformã ceea ce existã şi creeazã ceea ce încã nu este. Cartea Inovaţia ca soluţie în afaceri (titlul original The Innovators Solution: Creating and Sustaining Growth, Harvard Business School Publishing, 2003) a fost publicatã în 2010 la Curtea Veche. Autorul cãrţii, Clayton Christensen, profesor de economie la Harvard Business School a publicat mult despre inovaţie şi performanţa firmelor, aceasta fiind doar una dintre cele şase cãrţi pe acestã temã. Într-un volum anterior autorul remarca faptul cã inovaţia disruptivă, ca metodă de afaceri, era abordarea preferatã a companiilor de tip start-up, care în mediul de afaceri îşi asumau rolul rebelului. Concluzia venea ca urmare a unor studii extensive pe mai bine de 100 de companii de succes care în secolul XX au aplicat strategii disruptive şi, care pe parcursul unor decenii, s-au dezvoltat la nivel mondial în cadrul diferitelor industrii. Peste 80 % dintre firmele studiate de autor au fost create special pentru a pune pe piaţã în principal tehnologii disruptive.

În cartea recomandatã, autorii Clayton Christensen şi Michael Raynor, reiau dintr-o perspectivã actualizată analiza modelelor de afaceri înregistrate în anii 90, remarcând faptul că inovaţia disruptivã devine atractivã şi implicit necesarã în companiile mari. Dacã pentru companiile mari aceasta este încã o alternativã, pentru companiile mici şi mijlocii rãmâne în continuare singura ”formulã magicã” pentru a deveni competitive şi a se menţine pe piaţã. În cele zece capitole ale cãrţii, autorii fac o prezentare excelentã a principalelor elemente ale inovaţiei disruptive, folosind exemple şi modelãri pentru a înţelege aspectele conceptuale ale acestei metode de dezvoltarea afacerilor.

DATA - International Conference on Data Technologies and Workshop announcement and call for papers: Path-breaking Applications, - innovation. Understanding,managing and providing support

Data de desfãşurare: 25-27 iulie 2012 for continuous radical change in science and innovation Data limitã lucrare: 28 februarie 2012 Milano-Italia Data limitã înregistrare: 27 aprilie 2012 Data de desfãşurare: 27-29 iunie 2012

Informaţii: http://www.dataconference.org/Home.aspx Data limitã lucrare: 24 februarie 2012 Data limitã înregistrare: 2 mai 2012

International Workshop "Entrepreneurship, Finance and Informaţii şi depunere prin email chiara.franzoni@polimi.itEconomic Development", Namur-Belgia

Data de desfãşurare: 14-15 iunie 2012 ABSRC 2012 VENICE - Advances in Business-Related Data limitã lucrare: 19 martie 2012 Scientific Research Conference, Veneţia-Italia Data limitã înregistrare: neprecizatã Data de desfãşurare: 28-30 mai 2012

Informaţii: http://www.fundp.ac.be/ecfed Data limitã lucrare: 7 februarie 2012 Data limitã înregistrare: 15 februarie 2012

Informaţii : http://www.absrc.org/

Roma Italia

Clusterul inovativ, instrument de dezvoltare metropolitanăÎn data de 21 octombrie, peste 50 de r ţi aioficialilor şi practicienilor din instituţiile publice locale au participat la workshop-ul "Open Days – Europa în orașul meu |

Bacău – 2011, desfăşurat în cadrul Centrului de Afaceri şi Expoziţii "Mircea Cancicov" din municipiul Bacău. Tema workshopului a fost “Dezvoltarea durabilă a Zonei Metropolitane Bacău prin creşterea competitivităţii economice şi inovaţie. O analiză profundă pentru utilizarea instrumentelor de tip cluster şi stimularea dezvoltării locale, iar organizatorul Agenţia de Dezvoltare Locală din Bacău.Moderatorul evenimentului a fost dl. Ioan Toderaşc, Director executiv al CPCI Euroinnovation, iar prezentatori au fost printre alţii dl. Ioan Plotog – Manager Cluster ELINCLUS, Universitatea Politehnică Bucureşti şi dl. Paul Schrijver (Olanda) – WEC Group România.Dl.Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău şi Raportor al Comitetului Regiunilor din Bruxelles, a prezentat liniile strategice ale alocărilor financiare din partea Uniunii Europene pentru viitorul exerciţiu financiar european 2014 -2020. Au

fost prezenţi dl. Corneliu Pricope, directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Locală Bacău şi dl. Ştefan Popa, reprezentantul local al Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM)Informaţii suplimentare la: http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2011/10/21/bacau-open-days-2011-europa-in-orasul-meu.html

eprezentan mediului de afaceri, universităţilor, organizaţiilor neguvernamentale,

Recenzie carte

Relatare evenimente

Oportunităţi conferinţă

©TechSpark