NEWSLET-
AAFBR este o asociaie profesional fr scop lucrativ, fondat în
luna ianuarie 2008.
Înc de la înfiinare, AAFBR i-a propus s prezinte un punct de
vedere profesionist cu privire la perspectivele economiei româneti
prin intermediul conferinelor cu profil financiar, comunicatelor de
pres i a unor sondaje interne în rândul membrilor i opiniilor
exprimate în mass-media româneasc. AAFBR îi dorete astfel s
ofere instrumente utile tuturor companiilor interesate de evoluiile
macroeconomice în cadrul proceselor interne de administrare a
activelor i pasivelor, analitilor care doresc un punct de reper
pentru propriile estimri, presei care identific provocri economice,
mediului universitar care se orienteaz asupra cercetrii tiinifice.
O alt component a strategiei AAFBR este cea educaional,
asociaia noastr oferind în România trei certificri recunoscute la
nivel international: Certified European Financial Analyst (CEFA),
Certified ESG Analyst (CESGA) i Certified International
Investment Analyst (CIIA). De aceste trei certificri pot beneficia toi
cei interesai de o pregtire suplimentar temeinic în activitatea lor
profesional.
IMPLEMENTAREA IFRS 17
Proiecte desfasurate de AAFBR
Mediul macroeconomic, sectorul financiar-
Buletinul România SRL: cum arat afacerile la 14
ani?
criptomonedelor i asupra furnizorilor de portofele
digitale
Evoluia indicatorilor macroeconomici
Piata de capital
Echipa editoriala si colaboratori
Piaa asigurrilor a avut un avans de 4,6% în 2020,
fa de 2019, cu prime brute subscrise (PBS) în
valoare de 11,5 miliarde de lei. În timp ce pe
segmentul asigurrilor generale (AG) a avut loc o
cretere de 6,3%, pe cel al asigurrilor de via
(AV) s-a înregistrat o uoar scdere de 1,6%. În
acelai timp, industria de profil a fost caracterizat
de rezilien i consolidare, trecând printr-o
perioad de digitalizare accelerat, ceea ce a fost
remarcat atât de ctre clieni, cât i de autoriti.
Analizând principalele linii de business, putem
observa un avans consistent al asigurrilor de
sntate, acolo unde în 2020 piaa a avut o
cretere de 18,4%, depind valoarea de 450
milioane lei. În acelai timp, sectorul property a
avut o dinamic bun, mai ales datorit rezultatelor
de pe asigurrile pentru locuine. Aceste rezultate
au venit în contextul pandemiei, dar i ca urmare a
eforturilor susinute ale asigurtorilor de a veni
mereu în întâmpinarea clienilor, persoane fizice i
juridice, cu asigurri adaptate nevoilor acestora.
Totodat, merit menionat i faptul c, în anul
2020, primele brute subscrise pentru asigurrile de
garanii s-au situat la o valoare de circa 465
milioane de lei, înregistrând o majorare de peste
68% fa de aceeai perioad a anului anterior.
Pe de alt parte, aa cum era i de ateptat,
pandemia a redus activitatea pe anumite sectoare,
cel mai afectat fiind cel al asigurrilor medicale de
cltorie în strintate, unde scderea a fost de
aproape 53% - având în vedere restriciile de
cltorie ce au marcat mare parte din 2020. Cu
toate acestea, cum ponderea în totalul pieei
rmâne îns una redus, impactul la nivelul pieei
de asigurri generale nu este unul semnificativ.
O constant la nivelul industriei rmâne dominarea
de ctre sectorul auto, care înglobeaz peste 57%
din valoarea PBS. Creteri au avut loc atât pe RCA
(+5,1%), cât i pe Casco (+4,25).
Companiile de asigurri au fost tot mai aproape de
clieni în timpul pandemiei, când a avut loc o
accelerare a proceselor de digitalizare, astfel încât
multe operaiuni s fie accesibile online. În acelai
timp, asigurtorii au pltit despgubiri de 6,93
miliarde de lei, adic aproape 3,5 milioane de euro
în fiecare zi calendaristic.
EVOLUIA INDUSTRIEI DE ASIGURRI ÎN 2020. OPORTUNITI I
PROVOCRI PENTRU 2021: IMPLEMENTAREA IFRS 17
4
cu 2019 (un an care nu a fost marcat de
pandemie), în timp ce segmentul Casco a
înregistrat daune pltite în valoare de peste 1,8
miliarde lei, în cretere cu aproape 7%.
Gradul de penetrare a asigurrilor în PIB, adic
raportul dintre valoarea PBS i produsul intern
brut, a înregistrat o valoare de 1,17% în 2020, în
uoar cretere fa de anul 2019 (1,10%). Cea
mai ridicat valoare în ultimii 5 ani a fost cea din
2016, de 1,3%. Experiena internaional ne arat
cât de important este ca acest indicator s creasc
– fiind un etalon important al dezvoltrii unei
economii i o premis a rezistenei acesteia.
Un alt indicator important, cel al densitii
asigurrilor, se situa în 2020 la o valoare de 630
lei/cap de locuitor, în cretere cu 5% fa de 2019.
Aceasta reprezint suma cheltuit în medie de un
român pe asigurri – un nivel înc modest dac ne
raportm la majoritatea statelor membre UE, fapt
care denot i potenialul important existent.
La finalul anului 2020, valoarea activelor
societilor de asigurare a crescut cu 8%, pân la
aproximativ 23,97 miliarde lei. Din perspectiva
structurii investiionale agregate, ponderea cea
mai semnificativ este deinut de obligaiuni –
84% în România, fa de 60% la nivel european.
Iar 2021 a venit cu noi provocri, dar cu
perspective pozitive pe piaa asigurrilor. Conform
datelor ASF, în primul trimestru, valoarea PBS a
ajuns la 3,2 miliarde lei, în cretere cu aproape
8,3%. De remarcat este mai ales avansul
asigurrilor de via, de peste 11%, ceea ce
valideaz rezultatele cercetrilor sociologice
România împreun cu IRES privind nevoia de
protecie în rândul populaiei. Practic, pandemia a
schimbat prioritile românilor i i-a fcut s fie mai
ateni la aspecte legate de viaa i de sntatea
lor.
Nu în ultimul rând, 2021 este un an în care piaa
asigurrilor din România trebuie s continue cu
pai importani ctre implementarea unuia dintre
cele mai importante proiecte din ultimii 20 de ani, o
dat cu adoptarea celei mai recente versiuni a
Standardelor Internaionale Financiare i de
Raportare (IFRS17). Rolul IFRS17 este de a
standardiza contabilitatea asigurrilor la nivel
global, pentru o mai uoar analizare i
comparabilitate a situaiilor financiare, creterea
transparenei i a performanei.
2023 vor duce la redesenarea complet a
situaiilor financiare ale companiilor de asigurri.
IFRS17 reprezint o perspectiv nou a întregului
model de business. Modificrile pe care le aduce
noul regim IFRS17 asupra situaiilor financiare
sunt cele mai cuprinztoare i de impact pentru
sectorul asigurrilor din ultimii 20 de ani.
Astfel, IFRS17 are rolul de a standardiza
raportarea financiar a asigurrilor la nivel global
cu scopul de a îmbunti comparabilitatea
situaiilor financiare, a crete transparena poziiei
financiare i a performanei companiilor de
asigurare.
cuantificat asupra poziiei financiare, performanei
i valorii viitoare a societilor din industria de
profil.
momentul în care “navigarea” în cadrul noului
regim va fi “business as usual” este înc un
obiectiv nu foarte apropiat pentru companiile din
industria asigurrilor, indiferent de piaa pe care
activeaz. De altfel, subiectul IFRS17 este abordat
într-una dintre seciunile UNSAR cu prioritate.
5
de conformitate, ci i ca o oportunitate de a revizui
i îmbunti sistemele, procesele interne i chiar
modelul de business. Implementarea cu succes
necesit schimbarea modului de abordare a
businessului, punând în funciune noi capabiliti,
schimbri în structura organizaional i a
interaciunilor între diferite funcii.
poziia financiar i performana, inclusiv modul în
care genereaz numerar, iar IFRS17 vine cu o
codificare necesar pentru contabilitatea
recunoaterea veniturilor i documentarea
financiare i performanei asigurtorilor - i, într-o
anumit msur, s permit o corelaie mai bun
cu entitile din afara sectorului asigurrilor.
La finalul acestui proces, companiile vor fi mult mai
bine echipate tehnic, mai rezistente în faa
provocrilor i mai atractive în faa investitorilor. Iar
creterea transparenei i comparabilitatea
stabilitii i disciplinei financiare pe piaa
asigurrilor, iar acest lucru va oferi mai mult
protecie consumatorilor.
În orice caz, viitorul este plin de provocri, iar IFRS17 reprezint un punct central al perioadei urmtoare. Precum întotdeauna, diferena va fi dat de msura în care aceste oportuniti pot fi valorificate.
Biografie Adrian Marin
Adrian Marin este absolvent al Institutului Politehnic Bucureti, cu diplom în tehnologia
construciilor de maini. i-a perfecionat dezvoltarea parcurgând programele post-
universitare ale Academiei de Studii Economice Bucureti în „Teoria i practica asigurrilor”,
precum i „Management, Tehnici Comerciale i Bancare Internaionale”. Pregtirea riguroas
a lui Adrian a inclus, de asemenea, programe de management i dezvoltare tehnic în cadrul
i în afara grupului Generali.
Acumulând 24 de ani de experien în domeniul asigurrilor, Adrian a fost prezent în toate
etapele pe care industria româneasc de asigurri le-a parcurs spre o pia european
modern i complet integrat. Dup ce s-a alturat echipei Generali România în 1996, a
deinut numeroase funcii de conducere în companie, în diverse arii de activitate, de la
subscriere, la daune, beneficiind de o cunoatere profund a activitii de asigurare. În 2008
s-a alturat Directoratului Generali România, în calitate de Director Executiv. Începând cu
2011 ocup poziia de CEO al Generali România i, din 2016, este i preedinte al Consiliului
de Supraveghere al Generali Pensii.
Având o implicare activ i constant în UNSAR - Uniunea Naional a Companiilor de
Asigurri i Reasigurari din România, în calitate de Responsabil al Seciunii de Asigurri
Property, precum i ca membru al Comitetului Strategic al Insurance Europe între 2013 i
2014, Adrian a fost reales in funcia de Preedinte al Uniunii în 2019, reprezentând Generali
România.
(AAFBR) a fost înfiinat în anul 2008 la iniiativa
celor 4 membri fondatori: Lucian Anghel, Radu
Crciun, Ionu Dumitru i Florian Libocor. De
atunci, asociaia noastr a progresat sub
îndrumarea acestora, precum i datorit aportului
membrilor care s-au implicat în proiectele
asociaiei, ajungând s reuneasc în prezent peste
100 de membri - analiti i manageri din diverse
ramuri ale spectrului financiar: macroeconomie,
strategie, sector bancar, fonduri de pensii i de
investiii, societi de asigurri, pia de capital,
comunicare financiar i relaii cu investitorii etc.
AAFBR este membr a EFFAS (The European
Federation of Financial Analysts Societies), o
federaie ce cuprinde 16 de societi naionale din
domeniul investiiilor din Europa i a ACIIA
(Association of Certified International Investment
Analysts), o organizaie de tip umbrel înfiinat în
anul 2000 pentru asociaiile naionale i regionale
de profesioniti în domeniul investiiilor.
Prin activitatea desfurat de ctre membrii si,
AAFBR îi propune urmtoarele obiective:
• s prezinte un punct de vedere obiectiv i
profesionist cu privire la perspectivele economiei
româneti i pe plan internaional: prin intermediul
conferinelor cu profil financiar, comunicatelor de
pres publicate ca urmare a unor sondaje interne
în rândul membrilor asociaiei i opiniilor exprimate
în mass-media româneasc;
companiile interesate de evoluiile
administrare a activelor i pasivelor, analitilor care
doresc un punct de reper pentru propriile estimri,
presei care identific provocri economice în
prezent i propune soluii pentru viitor, mediului
universitar care se orienteaz asupra cercetrii
tiinifice în domeniul financiar;
desfurarea sau promovarea unor programe de
perfecionare în domeniul financiar-bancar. Astfel,
AAFBR ofer în România 3 certificri recunoscute
pe plan internaional: CEFA-Certificatul European
pentru Analist Financiar, CIIA- Certificatul
Internaional pentru Analist de Investiii si CESGA –
Certificatul pentru Analist ESG (En: Environmental,
Social, Governance)
dezvoltat o serie de parteneriate strategice,
respectiv cu Institutul Bancar Român (IBR),
Asociaia Naional a Evaluatorilor Autorizai din
România (ANEVAR), Academia de Studii
Economice (ASE), ENVISIA Business School i
Institutul de Studii Financiare (ISF). De asemenea,
AAFBR a organizat diverse evenimente împreun
cu Asociaia CFA România i Asociaia Trezorierilor
din România (ATR).
pe site-ul AAFBR.
asumate: prezentarea într-un mod cât mai obiectiv
i profesionist a perspectivelor economiei
româneti i pe plan internaional, precum i
dezvoltarea programelor de perfecionare în
domeniul financiar-bancar. Cele mai recente
proiecte au privit urmtoarele:
ESG Analyst (CESGA) în perioada 10
februarie 2021—10 februarie 2022. In
noiembrie 2020, AAFBR a devenit partener cu
Federaia european a analitilor financiari
EFFAS) pentru distribuia certificrii CESGA în
Romania. Aceasta este lider la nivel
internaional pe tema de mediu, social i
guvernan corporativ, fiind lansat în anul
2014 de ctre EFFAS, a crei experien este
vast în ceea ce privete monitorizarea
aspectelor ESG. Mai multe detalii se pot gasi
pe site-ul AAFBR.
(ISF) cu privire la dezvoltarea de programe
financiare, cercetri i evenimente de interes
comun.
publicaiei noastre in luna februarie, urmat de
acest numrul curent.
Asociatia ACI. Cele mai recente cursuri sunt
pe urmatoarele teme: Business Valuation,
Operational Risks Assessment and Business
Continuity Management in a Pandemic Crisis i
Interest Rate Risk Management in Banking
Book from Basel 4 Perspective.
Pe lâng acestea, AAFBR particip constant cu
opinii i analize financiar-bancare la diverse
evenimente. De asemenea, AAFBR este conectat
la tendinele domeniului financiar la nivel
internaional prin participarea la întalniri i dezbateri
desfurate de EFFAS i ACIIA, unde sunt prezeni
specialiti în domeniul financiar din mai multe ri
din Europa.
parteneriat cu IBR
Financiar-Bancari din România (AAFBR) i
Institutul Bancar Român (IBR), în anul 2014 au fost
lansate cursurile de pregtire pentru susinerea
examenului în vederea obinerii CEFA Diploma –
Certified European Financial Analyst Diploma,
lansat în urm cu 30 de ani pentru pregtire în
domeniul financiar la nivel internaional.
Pe plan european, certificarea CEFA este oferit
de The European Federation of the Financial
Analysts Societies (EFFAS). Federaia european
este reprezentat în România de catre AAFBR,
care pune la dispoziie structura de examinare i
aloc lectorii pentru cursuri, acetia fiind experi cu
reputaie i practic profesional în segmentele
acoperite de cursuri.
cursurilor de pregtire pentru susinerea
examenelor în vederea obinerii celor dou
certificri profesionale, IBR ofer cadrul de
procedur i organizatoric necesar asigurarii
standardelor de calitate educaionala cerute de
EFFAS. Certificarea profesional a devenit o
alternativ de pregatire
aplicat i conectat mai mult cu partea
profesional, oferind un set de cunotine, abilitati
si competene relevante pentru o anumit profesie,
asigurând deintorilor un avantaj profesional
competitiv foarte apreciat de angajatori.
Diploma CEFA este recomandat în special pentru
persoanele care activeaz în analiz financiar,
trezorerie, corporate finance, private & investment
banking, fonduri de investiii, fonduri de pensii,
asigurri de via, wealth management, private
equity, reglementare i supraveghere a sectoarelor
menionate i oricrui profesionist care dorete s
exceleze în domeniul analizei i investiiilor i s-i
certifice calificarea i experiena profesional
conform standardelor internaionale.
avantajul combinrii tutoriatului din partea
lectorilor cu studiu individual (blended learning).
Cursurile se desfsoar vineri dup – amiaz i
sâmbat – în total 16 zile de cursuri, desfurate
online în prezent.
internaionale i 1 examen naional ce cuprinde
noiuni specifice cadrului economico-fiscal din
România i noiuni de etic, obiectivul acestor
programe fiind acela de acoperi atât un standard
ridicat de pregtire în domeniul financiar la nivel
internaional, cât i cunoaterea reglementrilor la
nivel local.
8
IBR sunt urmtoarele:
care fac parte din elita profesionitilor în
industria serviciilor financiare;
al cursanilor;
internaional a competenelor profesionale
top. Competentele obtinute prin finalizarea cu
succes a programului de studiu pot fi fructificate în
bnci, piaa de capital, asigurri, corporaii,
autoriti de reglementare etc.
unei certificri profesionale de prestigiu pentru cei
care parcurg întreg programul, fie prin ultra-
specializare într-un anumit domeniu, pentru cei
care opteaz doar pentru participarea la unul
sau la câteva module din cadrul programului.
O nou serie a programului de pregtire CEFA
este lansat în iunie 2021. Altur-te elitei
analitilor financiar-bancari! Pentru aceast
online, pe platforma ZOOM.
specializat din cadrul programului, dar i cei care
doresc s cunoasc mai în detaliu certificrile i
modul în care acestea se desfoar, prin
participarea efectiv i activ la o sesiune de curs,
au posibilitatea s se înscrie, exclusiv, doar la
anumite module tematice.
gsite pe site-urile IBR, AAFBR i EFFAS :
https://www.ibr-rbi.ro/4733/certified-european-
financial-analyst-cefa-diploma-program/
https://www.aafb.ro/certificari-si-cursuri/
https://effas.net/
urmeze cursurile aferente programelor CEFA în
România: : Emilia Frunz – Training
profesie i dup un EMBA
finalizat în 2009, am decis c
îmi pot încerca forele înrolându
-m in programul CEFA. A fost
una dintre cele mai
din viaa mea, am învat lucruri noi în cadrul
cursurilor organizate prin IBR i am petrecut multe
ore de studiu individual la ore imposibile. Cred ca
cel mai important lucru învat in cadrul CEFA a
fost faptul c succesul înseamn atât destinaia
dar i drumul parcurs. Aadar în 2021 am finalizat
examenele i pot spune abia acum c mi-am
alergat “maratonul” personal. Acum pot într-adevr
spune c descifrez mai bine fenomenul economic,
c pot analiza altfel situaiile financiare ale unui
client, c pot gsi mai uor soluii de
restructurare dar i c pot aprecia i înva mai
mult din succesul clienilor sau, atunci când se
întampl, din eecul lor."
Management Financiar Contabil, cu
în tiine Economice. Are o experien
de 5 ani c i Analist Financiar din
cadrul Departamentului de credite de la Personal Broker. Este
pasionat de analiz financiar i a participat la mai multe
programe de pregtire pe acesta tem.
Andreea GHEORGHE, CFA
în domeniul financiar (research i
evaluare de companii listate pe bursa,
investment banking, managementul
poziia de Head of Research în cadrul companiei de brokeraj
Intercapital Invest, iar începând cu anul 2011 a fost General
Manager în cadrul companiei de administrare active SAI
Intercapital Investment Management (acum SAI Patria). În
prezent, este co-fondatorul platformei de investiii SmartFin.ro
i manager de active în cadrul BCR Asigurri de Via VIG.
Vlad BIRU
Diviziei Large Corporate din cadrul Libr
Bank, cu o experien de 14 ani în
sistemul bancar, cea mai mare parte
fiind în zona corporate, analiza
financiara i relationship management.
clieni în cadrul Direciei Clieni Mari a EximBank i ofier
credite la Veneto Banca. A obinut diploma de licen în
Finane-Bnci i diploma de masterat în Buget Public, Piee
Financiare i Bnci, iar din 2016 a început studiile pentru
obinerea certificrii ACCA.
Factorii care aduc valoare unei afaceri se extind
dincolo de productivitatea financiar, iar companiile
trebuie s se adapteze pentru a evita distrugerea
valorii. Suntem într-un moment în care sunt definite
noi obiective cu privire la aspecte de mediu, sociale
i de guvernan corporativ (EN: „Environmental,
Social, Governance” - ESG), aspecte ce conduc la
identificarea unor riscuri poteniale, dar i a unor
oportuniti de eficientizare i dezvoltare.
Modelul clasic, în care o companie creeaz valoare
pe termen lung pentru acionarii si, trece la o
abordare exhaustiv, respectiv la crearea unui
sistem de valoare prin care sunt luate în calcul
interesele tuturor prilor implicate nu doar a
finanatorilor direci ai societii. În final, companiile
care vor reui s se adapteze la nevoile sociale i
de mediu vor avea un avantaj competitiv în faa
investitorilor, clienilor i partenerilor de afaceri.
Noul sistem de creare al valorii este de ateptat s
acopere pe lâng performana financiar a
societii i aspecte privind reziliena afacerii
(capabilitatea acesteia a-i reveni rapid dup
impactul unor ocuri), respectiv modul în care
conducerea companiei adreseaz aspectele de
mediu, social i guvernan corporativ.
Pentru unele companii listate pe o serie de piee de
capital exist deja ratinguri legate de respectarea
cerinelor ESG. Bursa de Valori Bucureti (BVB) a
lansat în 2020 un proiect de evaluare a riscurilor
ESG pentru companiile listate pe piaa local.
Scopul este de a promova investiiile responsabile i
de a încuraja companiile locale s îi alinieze
strategiile de afaceri cu practicile ESG.
11
sustenabile
includerea monitorizrii factorilor ESG, companiile
vor trebui s completeze setul de indicatori financiari
cheie cu aspecte nefinanciare. Cadrul de
reglementare face pai hotrâi în aceast direcie.
Reglementrile au în vedere în special 3 direcii de
implementare: (1) realinierea fluxurilor de capital, (2)
integrarea criteriilor ESG în analiza de risc i (3)
promovarea transparenei/obiectivelor pe termen
finanarea unei creteri durabile. Obiectivele sunt
însoite de 10 iniiative.
ghiduri, recomandri i regulamente cu privire la
criteriile ESG. În anul 2020, Consiliul European a
adoptat un sistem de clasificare unificat denumit
“Taxonomie (EN: EU Taxonomy)” pentru a le oferi
companiilor i investitorilor un limbaj comun pentru
identificarea activitilor economice durabile din
punct de vedere al mediului i pentru a susine
investiiile private în cretere sustenabil.
Taxonomia definete obiective de mediu
împreun cu criterii de evaluare a
impactului asupra mediului datorat
Directiva European 95/2014 cu privire la
raportarea non-financiar a avut termen de
transpunere în legislaie de ctre Statele
Membre pân în Decembrie 2016. În Romania,
Ordinul 1938 din August 2016 a transpus parial
Directiva European 95/2014 solicitând printre altele
urmtoarele pentru entitile de interes public:
“Entitile de interes public care, la data bilanului,
depesc criteriul de a avea un numr mediu de 500
de salariai în cursul exerciiului financiar includ în
raportul administratorilor o declaraie
acestea sunt necesare pentru înelegerea
dezvoltrii, performanei i poziiei entitii i a
impactului activitii sale, informaii privind cel puin
aspectele de mediu, sociale i de personal,
respectarea drepturilor omului, combaterea corupiei
i a drii de mit”.
Doi ani mai târziu apare Ordinul 3456/2018 cu
privire la modificarea i completarea reglementrilor
contabile, unde solicitarea menionat anterior se
aplic nu numai societilor publice, ci tuturor
entitilor care, la data bilanului, depesc un
numr mediu de 500 angajai.
Aspecte de urmrit în declaraia non-financiar
12
societii
proces de transformare (adaptare), proces care
implica atât analiza indicatorilor financiari tradiionali
cât i a factorilor ESG. Astfel, se pune problema
asupra modului în care putem cuantifica factorii
nefinanciari în evaluare.
aceast tem, recomandarea cu privire la
încorporarea factorilor nefinanciari în abordarea prin
venit se poate face fie la nivelul fluxurilor de
numerar, fie la nivelul ratelor de actualizare ca
urmare a identificrii unor riscuri viitoare cu privire la
aspecte legate de mediu, sociale i guvernan.
Un exemplu ilustrativ privind modul în care se pot
integra factorii nefinanciari în abordarea prin venit
(metoda FNNA) este prezentat în graficul de mai
jos.
trebuie avut în vedere i faptul c poate exista un
caracter subiectiv al aplicrii ajustrilor legate de
factorii ESG asupra fluxurilor de numerar i ratelor
de actualizare. Având în vedere acest fapt, este
recomandat realizarea unei analize de evaluare cu
mai multe scenarii crora s le fie atribuite
probabiliti. Concluzia analizei de evaluare va fi
estimat ca un rezultat ponderat în care se iau în
considerare probabilitile alocate scenariilor i
nivelul de materialitate al acestora.
Concluzionând, schimbrile legate de comportamentul investitorilor / finanatorilor privind modul în care companiile îi desfoar activitatea din punct de vedere al grijii fa de mediul înconjurtor, coroborat cu iniiativele de reglementare a acestor factori (iniiative ESG), ne oblig pe noi, evaluatorii, s trecem la o abordare exhaustiv în evaluarea întreprinderilor, abordare care s acopere pe lâng performana financiar a societii i aspecte privind reziliena afacerii i modul în care conducerea companiei adreseaz aspectele de mediu, social i guvernan corporativ.
13
Not: Acest articol a fost publicat în nr 30 (Q1 2021) al revistei “Valoarea, Oriunde este ea, publicat de ctre Anevar
Autori:
Daniela ROPOT, CIIA Preedinte AAFBR i Senior Associate PwC Romania
Sorin PETRE, CFA, Preedinte ANEVAR i Partener PwC Romania
Raluca STOICA, Manager PwC Romania
NEWSLETTER AAFBR NR. 15
Într-o economie de pia capitalist cu o istorie de
aproape trei decenii, mediul de afaceri românesc
pare s fie într-o continu încercare i recon-
strucie. Durata medie de via a companiilor active
pe plan local este de aproximativ 10 ani, ceea ce
reprezint destul de puin dac lum în calcul cele
trei decenii de ani de capitalism. În medie, la fiec-
are firm nou înfiinat în ultimul deceniu, dou
companii i-au întrerupt activitatea.
redus de via a unei companii, explic an-
treprenoriatul modest din România. Dup Serbia,
România înregistreaz cel mai sczut raport din
Europa Central i de Est al numrului de companii
la 1.000 de locuitori, respectiv 23. Mediul de afaceri
privat ar trebui s fie piatra de temelie pentru buna
funcionare a economiei, deoarece este sectorul
generator de valoare adugat pentru toate seg-
mentele unui sistem financiar complet funcional.
Afacerile susin patru piloni în economie, care asig-
ur fluiditatea capitalului în circuitul economic —
plata salariilor (din care angajaii consum, econo-
misesc i investesc), plata taxelor (din care statul
asigur buna funcionare a serviciilor publice), ran-
damentul capitalului (care motiveaz antreprenorii
s investeasc i mai mult capital) i investiia capi-
talului (dezvoltarea de noi produse, servicii sau
tehnologie modern pentru progresul umanitii).
De aceea, dezvoltarea României nu poate fi imagi-
nat fr o dezvoltare a mediului de afaceri, di-
recie strategic în care avem foarte multe de con-
struit.
evoluia maturitii mediului de afaceri activ
în România, accentuând imaginea
CUM ARAT „BULETINUL” FIRMELOR
analizm distribuia companiilor active în România
în funcie de anul înfiinrii, ilustrat în graficul
urmtor. Spre exemplu, din cele 6.900 de companii
înfiinate în 1990, primul an de capitalism, doar 49
mai sunt active în momentul de fa, dintre acestea
13 nu înregistreaz venituri i doar 14 firme au
raportat o cifr de afaceri peste 1.000.000 €.
Aproximativ jumtate din firmele active sunt înfi-
inate în ultimul deceniu.
de anul înregistrrii companiilor active.
• Scalarea pe axa vertical din stânga surprinde
gradul de capitalizare (capitaluri proprii
raportate la active) i investiiile exprimate prin
ponderea activelor fixe în total active — aceste
dou variabile reflect reinvestirea profiturilor
pentru finanarea i dezvoltarea companiilor;
• Scalarea pe axa vertical dreapt a profitului
net raportat la cifra de afaceri, pentru a
evidenia performana companiilor prin
Devine evident faptul c experiena acumulat în
timp se reflect asupra creterii solvabilitii i
performanei companiilor active în România.
Firmele care au acumulat experien au avut timp
s genereze profit care a fost reinvestit în utilaje,
tehnologii i servicii noi. Impactul lor social i
economic este imens. Spre exemplu, cele mai mari
1.000 de companii active în România (primele
5.000 de firme) concentreaz dou treimi din
veniturile consolidate la nivelul întregului mediu de
afaceri i aproape 70% din taxele pltite de toate
companiile.
înregistreaz capitaluri proprii i investiii modeste,
vânzri reduse i mai puini angajai. Spre
exemplu, 73% din firmele active pe plan local au
raportat mai puin de trei salariai, majoritatea
acestora fiind companii embrionare. Totui, firmele
înfiinate în ultimii cinci ani raporteaz o rat medie
destul de ridicat a profitului obinut, semn al
orientrii acestora ctre proiecte de ni, unde
dimensiunea mic a firmelor embrionare este
compensat prin agilitate i inovare.
Dup trei decenii de capitalism, mediul de afaceri
local se împarte în dou intervale de timp. Firmele
mature care au acumulat experien în 14–15 ani
de activitate, asigur stabilitate economiei datorit
rolului social, fiscal i financiar foarte mare. În
acelai timp, startup-urile i companiile mai mici,
care înc nu au obinut „buletinul” de business,
contribuie la împrosptarea i regenerarea
antreprenoriatului local.
lung, ambele categorii de companii joac rolul lor
esenial în acest ecosistem. Intersecia celor doua
intervale coincide cu momentul simbolic de
maturizare i definire a personalitii individuale la
vârsta de 14 ani i în evoluia noastr ca oameni.
Din companiile nou înfiinate, jumtate nu
supravieuiesc primilor 5 ani i înc o treime îi
înceteaz activitatea în urmtorii 5. Practic, mai
puin de 10% din startup-uri ajung la vârsta de 14
sau mai mult. De aceea, am intersectat cele dou
intervale pentru a vedea imaginea companiilor
active în România la jumtatea drumului de
capitalism — cum arat „buletinul” firmelor active în
România care au împlinit 14 ani de activitate? Iat
cele mai importante caracteristici:
4% vor împlini 14 ani de activitate pe parcursul
anului 2021. Mai exact, 17.383 de firme vor
obine „buletinul” de business anul acesta, dar
numai 181 de firme au raportat o cifr de
afaceri mai mare de 10 milioane €;
• practic, doar 2% din firmele cu 14 ani de
activitate au venituri care depesc pragul de
1.000.000 € i numai 2% raporteaz o echipa
total mai mare de 50 angajai. 2 din 3
companii care au ajuns la aceast vârst au
înc venituri sub 100k €;
• 6 din 10 firme cu vârst de 14 ani raporteaz
venituri care depesc cheltuielile, în condiiile
în care profitabilitatea medie este de 5,9%,
foarte aproape de media naional.
Putem concluziona c mediul de afaceri din
Romania este destul de polarizat i subdezvoltat.
Poza de buletin arat c mai avem mult de munc:
puine companii ajung la 14 ani i majoritatea nu
arat bine din punct de vedere financiar. Practic,
din 100 de companii nou înfiinate, mai puin de 10
ajung s împlineasc vârsta de buletin i, dintre
acestea, doar 2 înregistreaz venituri care
depesc 1.000.000 € i o echip total mai mare
de 50 angajai.
În acest context, nu putem s nu ne întrebm care
este secretul succesului companiilor care reuesc
s obin performan financiar dup 14 ani de
activitate? Experiena practic din ultimul deceniu
mi-a confirmat câteva ingrediente comune ale
campionilor în business: investiiile în tehnologie
pentru automatizare i eficientizarea proceselor,
implementarea unor sisteme decizionale bazate pe
date i criterii exacte (KPI), dezvoltarea unei culturi
de învare continu i performan, ambiia unei
strategii de cretere accelerat implementat rapid
prin tehnologie i echilibru financiar. Pentru a
particulariza toate aceste ingrediente de succes m
gândesc la compania de curierat Sameday, care
împlinete luna acesta fix 14 ani de activitate.
Conform cifrelor publicate de companie, ritmul de
cretere a cifrei de afaceri a depit 100% în
fiecare exerciiu din ultimii 5 ani, generând o
cretere a veniturilor de aproape 40 de ori în
perioada 2015–2020. Desigur, o asemenea
cretere accelerata într-un timp atât de scurt nu ar
fi posibil fr investiii i inovare. Astfel, compania
a raportat o extindere exponenial a reelei
de easybox (lockere pentru livrare), acestea
depind in anul curent pragul de 1.300. O cretere
impresionant, dac ne gândim c este triplu fa
de anul precedent i primul easybox a fost instalat
în septembrie 2018 la OMV Pantelimon.
Implicit, numrul de colete livrate în easybox a
crescut exponenial, depind pragul de 10
milioane în cei aproape 3 ani de funcionare a
serviciului. Un sistem inovativ monitorizat i
perfecionat prin investiii în tehnologie, care
îmbuntete experiena destinatarilor prin confort
i sigurana livrrii într-un timp foarte scurt. O
strategie cu potenial imens, aplicat din pcate de
prea puine companii româneti, este
internaionalizarea. În mai 2021, Sameday a
anunat intrarea pe piaa din Ungaria. Furnizorul de
servicii de curierat ofer deja clienilor din Ungaria
opiuni de livrare în Budapesta i zona
metropolitan, urmând ca, în urmtoarele dou luni
s-i extind acoperirea la nivel naional în toate
localitile. O strategie cu efecte pozitive
multiplicate în economie: stimularea dezvoltrii
companiilor de comer online prin extinderea bazei
de clieni i facilitarea livrrilor rapide, eficiente i la
costuri sczute. Nu în ultimul rand, comerul online
i digitalizarea au un impact direct i imediat asupra
16
toate tranzaciile sunt fiscalizate prin intermediul
plailor online.
competitiv, bazat pe inovare, tehnologie,
performan i dezvoltarea oamenilor.
standardului de via i bunstare pentru
noi toi. Ce vis deosebit: o poz frumoas
de buletin, un majorat promitor i un
viitor mai bun!
Vicepreedinte AAFBR
baz recurent în tiri atât în industria financiar cât
i în mass-media.
se rspândete pe tot globul, la fel i reglementrile
puse în aplicare pentru a încerca s le guverneze.
Peisajul este în continu evoluie i actualizarea
regulilor în diferite teritorii nu este uoar. Pân în
acest moment nu exist o reglementare unitar la
nivel mondial, nici mcar la nivelul Europei; dac
unele state s-au grbit s introduc norme fiscale
prin care s impoziteze veniturile din criptomonede,
întrucât fenomenul a luat o foarte mare amploare în
ultima perioad i cu precdere în anul 2020 i
care continu i în 2021, alte state au reglementat
punctual i sectorial criptomonedele, în România
existând acte normative în domeniul fiscal i în
dreptul penal, îns nu exist o definiie juridic
concret asumat.
Banii digitali se împart în mai multe clase diferite,
de la token de plat i de utilitate la token de
active. Prin urmare, este necesar s se determine
dac aceste forme diferite de cripto intr sub
incidena prezentului statut juridic.
Comisia European recunoate importana
clar în domeniile care in de aplicaiile bazate pe
blockchain. Comisia lucreaz la o propunere de
reglementare ce este parte constituent a
pachetului de msuri privind economia digital, un
set de msuri care se dorete a fi menit s creeze
condiii favorabile pentru era digital cu impact în
finane i economie, care s sprijine în continuare
inovarea i concurena i s reduc riscurile
asociate. Astfel, se dorete a se evidenia
prioritatetea CE în ceea ce privete digitalizarea
Europei i de a cldi o economie focusat pe
provocrile viitorului i în slujba cetenilor.
Criptomonedele sunt cripto-active care se calific
drept „instrumente financiare” conform Directivei
Instrumentelor Financiare, dar dac analizm din
punct de vedere fiscal, acestea nu pot fi asimilate
instrumentelor financiare, ci mai degrab stocuri
sau active necorporale, conform opiniilor corpurilor
profesionale din domeniul contabil i fiscal.
Cu toate acestea, pân în acest moment nu exist
o voce comun i un cadru general acceptat cu
privire la cripto-active din punct de vedere fiscal i
contabil, dar nici juridic, astfel încât bncile centrale
recunosc c aceste cripto-active/cripomonede pot fi
instrumente de plat, dar nu instrumente legale de
plat, prin urmare, dac prile accept ca i
metod de plat criptomonede, atunci el poate fi un
mijloc de plat din punct de vedere economic.
Potrivit unui raport al unei companii americane care
folosete analiza datelor pentru a urmri
tranzaciile efectuate prin criptomonede,
fiind de aproximativ 1 miliarde de dolari.
Prin urmare, la 24 septembrie 2020, Comisia a
propus un proiect-pilot pentru infrastructurile de
pia care doresc s încerce s fac comer i s
deconteze tranzacii cu instrumente financiare în
form de cripto-active. Proiectul PILOT permite
derogri de la normele existente i permite
autoritilor de reglementare i întreprinderilor s
testeze soluii inovatoare care utilizeaz blockchain
-uri.
entitile care emit cripto-active, ci i la firmele care
18
ar fi i firmele care opereaz portofele digitale i
schimburi de criptomonede.
Se discut i se pregtesc o serie de aciuni care
vor adresa probleme referitoare la criptomonede,
cum ar fi splarea banilor i finanarea actelor de
terorism. Aceste aciuni intenioneaz s
consolideze monitorizarea utilizrii criptomonedelor
cu un accent mai mare pe activitile ce implic
criptomonede. Dei, tehnic, va fi foarte dificil
datorit particularitii tehnologiei blockchain care
permite anonimizarea 100% a tranzaciilor, dac
furnizorii de servicii de schimb de criptomonede
implementeaz sisteme eficiente de cunoatere a
clientelei i de evitare a splrii banilor i a
finanrii actelor de terorism, atunci tranzaciile s-ar
putea desfura sub auspiciile unor tranzacii
normale, la vedere i fr scop infracional.
Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul c
orice legislaie UE este doar o cerin din partea
membrilor si pentru obinerea unui rezultat
anume. Acest lucru înseamn c abordrile de
reglementare vor fi diferite de la o ar la alta i, în
timp ce o strategie unitar poate fi pus în aplicare
pentru întreaga UE, punerea în aplicare va depinde
de fiecare stat membru în parte. În acest moment
exist în parcursul legislativ la nivelul Comisiei
Europene un Regulament al Parlamentului
European i al Consiliului privind pieele
criptoactivelor i de modificare a Directivei (UE)
2019/1937 i în conformitate cu Tratatul privind
funcionarea Uniunii Europene – Partea 6, Titlul I,
Capitolul 2 – Actele juridice ale Uniunii.
Fiind acte juridice, regulamentele se aplic automat
i uniform în toate statele membre, de îndat ce
intr în vigoare, fr a fi nevoie s fie transpuse în
legislaia naional. Ele sunt obligatorii în toate
elementele lor pentru toate rile UE, deci odat
adoptat, Regulamentul va oferi o reglementare
unitar la nivel de UE i firete va exista o perioad
de tranziie ce poate fi de pân la 36 de luni de la
intrarea în vigoare a regulamentului.
La 6 februarie 2018, Banca naional a României a
anunat c descurajeaz implicarea instituiilor
locale de credit în sectorul criptomonedelor din
cauza riscurilor reputationale. Banca a reamintit
avertismentul su anterior emis în martie 2015 cu
privire la riscurile ridicate de pierdere a banilor
investii în criptomonede. În urma acestui anun
bncile locale au închis mai multe conturi de
criptomonede.
Fiscal a declarat c veniturile din tranzaciile cu
criptomonede sunt impozabile, dar BNR a venit cu
un nou comunicat în data de 15 aprilie 2021 în care
a inut în mod expres s menioneze c
„...Reglementrile administrate de Banca Naional
a României nu conin prevederi care s interzic
instituiilor de credit s ofere servicii de cont
furnizorilor de servicii de schimb între monede
virtuale i monede fiduciare i furnizorilor de
portofele digitale...”. Îns, cu toate acestea, bncile
sunt în continuare reticente în a accepta tranzacii
provenite din criptomonede atât pentru clienii
persoane fizice cât i persoane juridice i mai ales
pentru firmele care fac schimb între valute fiat i
criptomonede.
19
urgen nr. 111 din 1 iulie 2020 privind modificarea
i completarea legii nr. 129/2019 pentru prevenirea
i combaterea splrii banilor i finanrii
terorismului, reuindu-se astfel includerea
monedele virtuale i monedele fiduciare în
categoria celor care vor avea noi obligaii legate de
identificarea activitilor suspecte.
României nu interzic instituiilor de credit s ofere
servicii de cont furnizorilor de servicii de schimb
între monede virtuale i monede fiduciare i
furnizorilor de portofele digitale.
asociat acestor servicii
• Identificarea beneficiarului real
furnizorii de servicii de schimb între moneda
virtual i moneda fiduciar i furnizorii de portofele
digitale trebuie s urmeze procesul de autorizare i
înregistrare, care va fi coordonat de Ministerul
Finanelor Publice, dar din pcate MFP nici pân la
aceast dat nu a publicat mcar vreun proiect de
ordin menit s autorizeze furnizorii din acest
domeniu.
AAFBR
20
întrit din criza Covid
Dup un an de pandemie, sectorul bancar rezist i este capabil s susin revenirea afacerilor i creditarea populaiei
Dup ce anul trecut economia a fost aproape total blocat pentru dou luni, iar afacerile au încetinit puternic; dup ce bncile au fost în situaia de a sprijini clienii vulnerabili prin amânri de rate la credite; dup ce s-a adaptat la noi obiceiuri de consum i de afaceri, i a “mutat” online întâlnirile cu clienii i partenerii, dar i pe cele interne, iar telemunca din “exotic” a devenit noua normalitate, sectorul bancar din Romania a rmas puternic i rezistent în faa dificultilor generate de pandemie!
Conform raportului Bncii Centrale Europene pentru anul 2020, “Bncile europene au intrat în aceast criz cu rezerve de capital i de lichiditate solide i cu o capacitate operaional robust. i, pân în prezent, au dat dovad de o rezilien excelent. Au putut s fac fa pierderilor, s menin oferta de credite, în linii mari, stabil i, prin aceasta, s previn o cretere semnificativ a neîndeplinirii obligaiilor de plat de ctre companii i populaie”.
Sistemul bancar românesc este unul dintre cele mai bine capitalizate din Uniunea European, cu o rat a solvabilitii mult peste media european, de aproape 25% la 31 martie 2021 conform datelor BNR (+5pp peste nivelul de la 31 martie 2020).
Nivelul minim, conform cerinelor de reglementare privind adecvarea capitalului, este de 8%, la care se adaug mai multe paliere (“buffers”), conform directivei europene BRRD, în functie de care nivelul minim al solvabilitii difer de la o banc la alta.
Acest nivel atât de ridicat a fost atins atât ca urmare a alinierii la cerinele minime de capital i datorii eligibile (MREL, minimum requirement for own funds and eligible liabilities) cât i a recomandrilor BNR (aliniate celor ale BCE) de a nu distribui dividende din profitul anului 2020. Conceptul MREL a aprut ca o consecin a trecerii de la strategia de rezoluie „bail-out”, care implic intervenia statului, practicat anterior i în timpul crizei financiare globale din 2007-2008 (în Romania mai intens în anii 2009-2010), la strategia „bail-in”, care are in vedere ca bncile s se salveze “prin ele insele”. Acesta isi propune s se asigure c bncile vor avea suficiente pasive pentru a absorbi pierderile i pentru recapitalizare, în cazul în care vor fi nevoite s activeze strategia de rezoluie. i c un eventual eec al unei bnci/ instituii de credit nu va genera contagiune în întregul sector financiar. BNR, ca autoritate de rezoluie la nivel national, a stabilit un set de cerine minime privind fondurile proprii i pasivele eligibile pentru fiecare instituie1 de credit în parte, atât la nivel individual cât i la nivel consolidat (grup financiar). Urmare a noilor reglementri, exist premisele ca bncile s reziste chiar i într-o situatie de criz global, cum a fost cea generat de pandemia Covid-19 sau cea financiar din anii 2007-2008.
De asemenea, sectorul bancar are în prezent o lichiditate excedentar, plasând doar dou treimi din resursele atrase în credite pentru clienti (raportul credite / depozite este subunitar, de 66,4% la 31 martie 2021 fat de circa 70% la 31 martie 2020), restul fiind plasat mai ales în obligaiuni emise de statul roman, ponderea acestora în totalul activelor sectorului ajungând la 22%, în cretere în ultimii ani.
Rata de adecvare a capitalului este calculat ca raport între capitalul i valoarea activelor unei bnci ponderate la risc. Expunerea în cretere a bncilor românesti fat de datoria suveran într-o anumit masura “distorsioneaz” solvabilitatea sectorului, conform reglementrilor în vigoare ponderea
21
Not: 1 În baza Legii nr. 312 din 4.12.2015 care transpune in legislaia naional Directiva european 2014/59/EU (BRRD Bank Recovery and Resolution Directive) amendat prin Directiva 2019/879/EU (BRRD II), ce urmeaz a fi transpus local
NEWSLETTER AAFBR NR. 15
22
acesteia în totalul activelor ponderate la risc fiind zero. Cel putin teoretic un stat nu va da niciodat faliment! Cel mult va emite moned i se va “salva” prin inflatie, onorându-i obligatiile fa de creditori.
La un an de la debutul pandemiei, activele sectorului bancar au crescut cu circa 11% an-pe- an, pan la 575 miliarde de lei la 31 martie 2021, iar creditarea s-a meninut la un nivel rezonabil, cu o cretere de 5,2% an-pe-an, pân la circa 300 miliarde de lei, sustinut în principal de creditarea firmelor (+5,5% an-pe-an), dar i a populaiei (+4,9% an-pe-an). Pentru anul 2021 se ateapt o revenire moderat a creditrii, în timp ce depozitele vor crete mai rapid decât creditele, pe fondul incertitudinilor privind viitorul i al excesului de lichiditate din pia.
Acest rezultat pozitiv a fost susinut i de msurile luate de ctre guvern pentru sprijinirea sectorului privat i a populaiei, care au ajuns pan la nivelul a 6,6% din PIB (2,2pp cheltuieli sau venituri nerealizate în sectorul sanitar i non-sanitar, 4,4pp sub form de capital, credite i garantii de stat). Acestea au inclus garantarea creditelor i amânarea ratelor la credite, suspendarea temporar a pltilor de taxe i impozite pentru firme (prelungit pentru Horeca pan la 30.06.2021) i plata somajului tehnic pan la nivelul a maximum 75% din salariul mediu brut la nivel naional (de care au beneficiat sectoarele puternic afectate de pandemie: anumite ramuri de productie (de ex.auto), transporturile, horeca, industria spectacolelor), facilitate prelungit pân la 30.06.2021. i în pandemie, bncile au continuat sa finaneze companiile i populatia, implicându-se în programele cu garanii de stat.
Un numr de 14 bnci particip în programul pentru achiziia de locuine de catre populaie, “Noua Cas”, variant a “Prima Cas”, care a introdus din septembrie anul trecut, noi condiii i mai multe alternative de garantare fa de programul anterior, respectiv garania statului:
• pân la 60% din valoarea creditului pentru o locuin nou de maxim 140,000 euro, cu avans de minim 15%;
• pân la 50% din valoarea creditului pentru o locuin nou de maxim 70,000 euro, cu avans de minim 5%;
• pân la 50% din valoarea creditului pentru o locuin veche de maxim la 70,000 eur, cu avans de minim 5%.
23 de bnci s-au implicat în programul “IMM Invest” gândit în pandemie pentru a susine lichiditatea companiilor i creterea afacerilor cu potenial. Statul subvenioneaza comisioanele pentru anii 2020 i 2021 i dobanda pentru primele 8 luni de la data primei trageri din credit. Începand de anul trecut, firmele mici i mijlocii dar i micro- întreprinderile au putut accesa programul “IMM Invest”, iar de anul acesta i sub-componenta “Agro IMM Invest”. Pentru anul 2021, plafonul total al garantiilor ce pot fi acordate de ctre stat este de 15 miliarde lei, din care 1 miliard lei este alocat programului “AGRO IMM Invest”. Cererile se pot trimite pân la data de 30 iunie 2021.
Conform datelor FNGCIMM, pân la data de 31 mai 2021, în portalul IMM Invest s-au înscris un numr de 13.453 IMM-uri solicitând 17.000 de credite, din care aferente programului INVEST sunt 13.967 de credite în valoare de 16 miliarde lei acordate în anii 2020-2021. Pentru sub-programul AGRO, activ din 22 aprilie 2021, sunt cereri pentru 2.849 de credite cu o valoare a finanrii de 4,3 miliarde lei, iar din plafonul de 1 miliard de lei disponibil a fost deja alocat 40%.
În sectorul bancar din Romania activeaz 34 de bnci (in scdere de la 37 în 2018, 40 în 2015 i maximul de 42 în 2007). S-au finalizat câteva achiziii în discuie de mai muli ani sau aprute ca oportuniti post-pandemie. Bnci mai mari sau fonduri de investiii au cumprat bnci cu cota de pia între 1 i 3%, precum Idea Bank, achizitionat recent de Banca Transilvania, Banca Româneasc cumparat de Exim Bank, Bank Leumi cumparat de fondul de private equity JC Flowers i redenumit First Bank. Iar tendina de consolidare a sectorului bancar continu.
Intrarea pe pia a noilor companii Fintech preseaz bncile s se adapteze i s inoveze mai rapid decât planuiser initial. În unele cazuri au devenit parteneri cu acestea, în altele le fac o concurent direct. (De ex., Banca Feroviar i-a schimbat recent acionarul majoritar devenind TechVentures Bank, cu un nou model de business, axat pe tehnologie.). Iar aceasta pune presiune pe profitabilitatea sectorului bancar.
22
23
La finalul anului 2020 sectorul bancar a înregistrat un profit net de 5,1 miliarde de lei, în scdere cu 20% fa de anul 2019, pe fondul constituirii unor provizioane mai mari din cauza pandemiei. La 31 martie 2021 profitul cumulat al bncilor crescuse cu 18,7% fat de 31 martie 2020, la 1,9 miliarde lei, ca urmare a eliberrii unei prti din provizioanele constiuite pentru a acoperi riscurile provocate de pandemie.
Totui, ca urmare a masurilor luate de guvern, dar si a initiativelor bncilor de a sprijini clientii prin msuri proprii, ponderea creditelor cu rate amante a fost în jur de 15% din totalul creditelor, mult mai redus decat se estimase initial. Astfel, primele apte bnci (Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, ING Bank, Unicredit Romania, CEC Bank) au realizat în primul trimestru din anul 2021, un profit net cumulat de peste 1,75 miliarde de lei, cu +27% mai mare fa de primul trimestru din anul 2020 (1,39 miliarde), in majoritate pe seama eliberrii unei prti din provizioanele de risc.
Rata creditelor neperformante a continuat sa scad în anul 2020 pan la 3,8% în decembrie 2020 (fa de 4,1% în decembrie 2019), la doar 1 punct procentual peste valoarea medie din UE. La 31 martie 2021 crescuse usor la 3,9%. Gradul de acoperire cu provizioane a crescut la 63% la decembrie 2020, fiind semnificativ peste media UE de 45%, aceasta i ca urmare a recomandrilor BNR ctre bnci de a recunoate cât mai timpuriu eventuale probleme. Prin adoptarea OUG 37/2020, care a permis clientilor s beneficieze de amânarea pltii ratelor la credite pentru maxim 9 luni coroborat cu decizia BNR (aliniata celei a BCE) de a permite bncilor s nu constituie provizioane specifice pentru acestea, impactul negativ asupra profitabilittii bncilor a fost redus în 2020. Bncile vor resimi impactul negativ mai mult anul acesta i în anii urmtori. Se estimeaz c riscul de credit va crete ca urmare a creterii problemelor din sectorul privat consecint a crizei. Scderea cererii, dificultile de aprovizionare i export cauzate de pandemie vor duce la dificulti financiare pentru o parte dintre firme, mai ales pentru cele mici i mijlocii, la creterea insolvenelor i a creditelor neperformante, o data cu expirarea moratoriilor publice.
În Romania, conform OUG 37/30.03.2020 moratoriul public urma s expire la 31 decembrie 2020, acesta fiind prelungit prin OUG
227/30.12.2020 pan la 30 iunie 2021. Este de ateptat ca i dup aceast dat bncile s sprijine, prin msuri proprii, în urma analizei de la caz la caz, clienii în dificultate care activeaz în domenii cu potenial de cretere.
Ulterior datei de 30 iunie bncile vor trebui sa aloce din nou provizioane suplimentare de risc. Acestea, alturi de dobânzile care se mentin la un nivel redus, vor eroda profiturile. Dac adaugm si competitia tot mai accentuat si costurile ridicate de reglementare, bncile vor trebui sa-i creasc si mai mult performana operational, prin accelerarea automatizrii i digitalizrii atât în procesele interne cât si in relaia cu clienii i s ii diversifice sursele de venituri.
Bncile din România pot face fa unor asemenea evoluii nefavorabile, conform BNR cele mai recente teste la stres artând c solvabilitatea s-ar majora modest in scenariul de baz sau ar scadea moderat în scenariul advers. Conform BNR, retragerea treptat a sprijinului adus de moratorii nu va crea probleme deosebite. BNR estimeaz c în portofoliul bncilor mai sunt active circa 10% din moratoriile acordate. In scenariul cel mai pesimist, nivelul maxim de cretere a ratei creditelor neperformante dup expirarea moratoriilor este de 3 puncte procentuale, care se incadreaz in limita superioar a scenariului de baz a exerciiului de testare la stres.
Autor: Iulia CORLNESCU, MBA, membru
AAFBR
23
* martie 2021
0.2% în T1 2021(+2.8% trimestru-la-trimestru,
ajustat sezonier), evoluie semnificativ mai buna
decât ateptrile pieei ( consensul Reuters a fost -
1.7% an-la-an). Contribuiile cele mai mari au venit
din zona IT& C(+0.8 puncte procentuale) i din
industrie (+0.4 puncte procentuale).
ramura marcând un declin de aproape 10% an-la-
an. Comisia European ateapt o revenire de
5.1% în anul 2021 i 4.9% în 2022, iar BNR
considera c deviaia PIB se închide în T2 2021,
dup 5 trimestre de PIB sub potenial i devine
+0.6% din T3 2021.
foarte buna a economiei în aprilie 2021, inclusiv din
partea industriei, care a avut contribuia negativa
cea mai mare la PIB în anul 2020. Aadar, în aprilie
2021, aproape toate ramurile economiei
funcioneaz în ritm superior atât lunii aprilie 2020
cât i lunii aprilie 2019. Singura excepie este la
serviciile pentru populaie, care înc sunt 20% sub
nivelul lunii aprilie 2019, datorita serviciilor hoteliere
înc reduse la jumtate fata de perioada
corespunztoare din 2019 (Nota 1).
24
postpandemic atins în ian-feb 2021, de 5.9%. În
aprilie 2021, observam o scdere moderata pân la
5.7%. Salariul net mediu a crescut cu 11.9% an-la-
an în aprilie 2021, mult mai rapid decât media de
6.7% în anul 2020. i în termeni reali, avansul este
semnificativ, de 8.4% an-la-an în aprilie 2021, fata
de o medie de 4.3% în anul 2020.Totui, exista o
discrepanta intre evoluia salariilor nete în sistemul
privat i cele din sistemul public, cele din urma
prezentând o dinamica apropiata de rata inflaiei.
Evoluia deficitului bugetar este una favorabila: în
primele 4 luni s-a înregistrat un deficit de 1.8% din
PIB, în scdere fata de perioada similara de anul
trecut când acesta atingea 2.5% din PIB. Ritmul de
cretere a veniturilor este superior cel al
cheltuielilor, respectiv +20.6% an-la-an fata de
+11.3% an-la-an. Cheltuielille cu investiiile
avanseaz cu 32% an-la -an. Guvernul s-a angajat
s readuc deficitul bugetar sub 3% pân în 2024
i i-a propus pentru acest an un deficit bugetar de
7.2%.
miliarde de euro în eurobonduri cu maturitatea de
12 ani ( 2 mld. eur, randament 2.104%) i respectiv
20 de ani (1.5 mld. EUR, randament 2.773%).
Pe 31 mai 2021, guvernul a transmis Comisiei
Europene propunerea de Plan Naional de
Redresare i Rezilien, în baza cruia sunt intite
finanri totale de 29.2 mld. EUR.
Inflaia anual a fost de 3.8% în mai 2021, în
cretere de la 2.1% la decembrie 2020. Banca
Naional ateapt o inflaie de 4.1% în decembrie
2021. ROBOR 3L s-a redus de la 2.4% (media
2020) la 1.6% (media din ianuarie – mai 2021).
Autor: Mihaela MÂNDROIU, membru AAFBR
25
1 Pentru agricultura nu exista statistici de frecventa inalta precum cele din industrie, comert, constructii si servicii.
NEWSLETTER AAFBR NR. 15
De la începutul anului 2021 i pân în prezent,
piaa local a înregistrat un avans de peste 19% în
rândul indicelui principal al Bursei de Valori
Bucureti, i de peste 18% pentru indicele BET-XT,
care urmrete evoluia celor mai tranzacionate 25
de companii listate la bursa local.
Indicele BET-TR, care reflect dinamica celor mai
tranzacionate 17 de companii inclusiv cu
dividendele distribuite de aceste, a atins un nou
maxim record pentru prima dat în istoria bursei,
depind pragul de 20,000 de puncte, în luna iunie
2021, fiind în cretere cu aproape 23% fa de
începutul anului.
mai bun avans de la începutul anului i pân în
prezent, a fost înregistrat de aciunile Teraplast, de
+92%. Urmtoarele evoluii pozitive au fost ale
societiilor Nuclearelectrica (+53% YTD), Purcari
Wineries (+40% YTD) i MedLife (+39.7% YTD,)
acestea având un impact pozitiv asupra dinamicii
indicelui principal al pieei locale de capital.
Singurele cotaii în scdere, din cadrul companiilor
componente indicelui BET, a fost a aciunilor
Transelectrica, de -3% i cu Transgaz, cu -0.4%
YTD, fiind apoi urmat de evoluiilor aciunilor
Electrica, cu +0.9% YTD.
De la începutul anului i pân în prezent, bursele
de pe principalele piee externe au înregistrat o
dinamic pozitiv, cel mai bun avans fiind marcat
de indicele ATX din Austria, de aprox. +25%, urmat
de indicele Sofix din Bulgaria (+23.9% YTD) i
indicele local BET-TR (+22.9% YTD), care
urmreste evoluia celor mai lichide 17 companii de
la BVB, inclusiv dividendele acordate. La polul
opus se afl indicii principali din Asia, cel mai redus
avans fa de începutul anului fiind înregistrat de
indicele Shanghai SE, de doar 2.7%, urmat de
indicele Nikkei 225 cu doar +5.2% YTD.
Surs: BVB, calcule proprii
NEWSLETTER AAFBR NR. 15
valorii tranzacionate, raportat la aceeai perioad
a anului precedent, ajungând la o valoare medie
tranzacionat lunar de 772 mil. RON, în timp ce pe
segmentul SMT, la nivelul valorii tranzacionate s-a
înregistrat o cretere de peste 4 ori a valorii fa de
primele cinci luni din 2020, înregistrând o valoare
medie tranzacionat lunar de 93.6 mil. RON.
Emisiuni de obligaiuni
De la începutul anului 2021 i pân în prezent, s-au
listat 11 emisiuni de obligaiuni pe bursa local,
dintre care 4 pe piaa reglement, restul pe SMT.
Dintre emisiunile listate pe segmentul SMT, dou
au fost ale companiei iHunt Technology (companie
listat din 2019 la BVB). Printre companiile care au
ales s se finaneze din nou prin titluri cu venit fix
se numar Golden Foods Snacks, Impact
Developer & Contractor, BCR i Raiffeisen Bank –
care a listat în premier la bursa local o emisiune
de obligaiuni verzi. Cel mai mare cupon pentru
obligaiunile listate în 2021, pân la jumtatea lunii
iunie, este înregistrat de emisiuniile Golden Food
Snacks i Restart Energy One cu 9% in RON,
respectiv de Qualis Properties cu 9% în EUR.
Urmtoarea emisiune de obligaiuni ce se va lista la
BVB, pe segmentul SMT, este a Nemo Express,
denominat în EUR, data anunat fiind luni, 28
iunie.
jumtatea anului 2021, exist i ali emiteni ce au
anunat demararea procesului de admitere la
tranzacionare a obligaiunilor anterior emise, dar
nespecificând data intrarii la tranzacionare,
aceasta depinzând de aprobarea în prealabil a
Bursei de Valori Bucureti. Printre acestea se
numr o nou emisiune de obligaiuni a Vivre
Deco, tot în EUR, dar i ali noi emiteni precum
BestJobs – site-ul de recrutare online, ZebraPay –
operatorul de pli SelfPay, Cellini sau Aforti
Holding.
Publice a derulat dou oferte publice de vânzare de
titluri de stat în RON i EUR, facilitând accesul
Surs: BVB, calcule proprii
NEWSLETTER AAFBR NR. 15
continuat procesul i în anul curent, anunând a
doua ofert de anul acesta, dupa cea din martie
2021. Cea de-a patra ofert din programul
FIDELIS, derulat la burs în aproape un an, va
avea loc în perioada 22 iunie – 12 iulie 2021.
Similar cu ofertele anterioare, MFP va lansa dou
emisiuni de titluri de stat în RON, având scadene
diferite, i una denominat în EUR.
Listri la Bursa de Valori Bucureti
De la începutul anului i pân în prezent, s-au listat
mai multe companii la Bursa de Valori Bucureti
decât în ultimii 3 ani cumulat. Aceste societi
activeaz în domenii diverse, de la agricultura la IT,
dar i pe partea de producie de vinuri organice sau
lactate, dezvoltarea de jocuri, zona de bricolaj sau
imobiliare. Pân la jumtatea lunii iunie 2021, s-au
listat 11 companii, dintre care una pe piaa
reglementat de la BVB, restul pe AeRO. Transport
Trade Services (TTS), cel mai mare transportator
de mrfuri pe Dunre, a realizat prima ofert
public derulat pe piaa local din ultimii 3 ani i
jumtate, dup oferta din februarie 2018 a Purcari
Wineries.
crescut, existând un numr în cretere de companii
care i-au anunat intenia de a se lista la burs.
Dintre companiile ce au anunat finalizarea
plasamentelor private i care urmeaz s îi listeze
aciunile pe piaa local, cu aprobarea în prealabil a
Bursei de Valori Bucureti, se numr mai multe
companii din domeniul IT precum: Allview (Visual
Fan) – productor de telefoane, televizioare si alte
device-uri, Simtel – specializat pe inginerie i
tehnologie, Arctic Stream - integrator de
infrastructura si securitate IT. În afara acestor
companii din sectorul de tehnologie, exist i alte
companii care se afl în procesele de admitere a
aciunilor la bursa local, din domenii de activitate
diverse, precum: Adiss – specializat în epurarea
i tratarea apei, Appraisal&Valuation (reprezentant
exclusiv NAI România) – care ofer servicii de
evaluare sau Air Claim – care activeaz în
domeniul facilitrii obinerii drepturilor pasagerilor
aerieni.
Properties, a anunat c va derula o ofert public,
începând cu 22 iunie 2021, urmând ca în cazul
încheierii cu succes a ofertei, s-i listeze aciunile
pe piaa reglementat de la BVB, precum TTS.
Autor: Anca PLTINEANU, Analist de investiii
Tradeville
ANEVAR: http://site2.anevar.ro/
Consiliul Patronatelor Bancare din Romania https://www.cpbr.ro/
Asociatia Administratorilor de Fonduri din Romania http://www.aaf.ro/
Asociatia Societatilor Financiare - ALB Romania http://www.alb-leasing.ro/
Consiliul Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/
Invest Romania http://investromania.gov.ro/web/
newsletterului
Alexandru este Vice-Presedinte AAFBR, economist i bancher de profesie, cu experien cumulat
în ultimul deceniu în zona de analiza economico-financiar, recuperare-restructurare, creditare i
vanzari din segmentul corporate. În prezent Head of Corporate Credit Support în cadrul Diviziei
Corporate OTP Bank Romania. Absolvent licen si master ASE Bucureti, iar începând cu anul 2019
doctor în Finane (specializarea temei de cercetare doctoral: “Lichiditatea bancar i gestiunea
riscului de lichiditate”). De asemenea, a coordonat zona de educaie financiar din cadrul Ministerului
Educaiei i Cercetrii tiinifice, în calitate de consilier ministru, pe perioada guvernului tehnocrat
(2016-2017). Din punct de vedere academic, a publicat articole de specialitate în reviste prestigioase
atât la nivel naional cât i internaional, a urmat cursuri dedicate segmentului bancar i a participat la
congrese importante pe teme conexe zonei de analiz financiar sau cele ale modelelor si politicilor la
nivel micro/macro-economic.
Iulia CORLNESCU, MBA
Iulia este Manager de relaii cu investitorii în cadrul Departamentului Agenii de rating i relaii cu
investitorii, Banca Comercial Român, participând la elaborarea materialelor suport pentru întâlnirile
conducerii bncii cu investitorii instituionali (bnci i firme de investiii strine i locale) i cu
principalele agenii internaionale de rating. Expertiza sa în cadrul echipei se refer în principal la
prezentarea sintetic a strategiei de afaceri, de finanare i lichiditate a bncii, a evoluiei liniilor de
afaceri, precum i a influenei mediului macroeconomic i a sectorului bancar local asupra activitii i
rezultatelor financiare ale bncii. Are o experien de peste 20 de ani în domeniul bancar contribuind
la construirea unor activiti noi în cadrul BCR precum cea de factoring în 1998 sau relaii cu
investitorii în 2007, dar i la dezvoltarea activitilor de finanare extern, relaii cu bncile
corespondente i cu ageniile de rating. În anul 2007 a absolvit programul MBA Româno-Canadian,
specializarea Finane. Este membru al AAFBR din anul 2014.
Prezentare echipa editorial
Daniela ROPOT, CIIA
Daniela desfoar în prezent activiti de analiz, evaluare i modelare financiar în cadrul PwC
Romania. De asemenea, din anul 2019 este lector asociat IBR pe specialitatea Corporate Finance în
cadrul programului Certified European Financial Analyst (CEFA) i începând cu anul 2021 este lector
asociat ENVISIA– Boards of Elite pe specialitatea Business Valuation. Daniela are peste 12 ani
experien în analiz de companii listate i nelistate i circa 4 ani în industria de fonduri deschise de
investiii. Daniela a realizat numeroase analize de piee financiare i de companii în diverse sectoare
de activitate, incluzând previziuni financiare i evaluri prin abordarea prin pia i abordarea prin
venit. A absolvit masterul Management financiar i Piee de Capital i Facultatea FABIZ în cadrul
ASE, a participat la coala de var organizat de EFFAS la Madrid i a obinut certificarea
internaional Certified International Investment Analyst (CIIA) în anul 2017. Daniela a participat la
redactarea unui capitol din cartea lansat de AAFBR în 2018 cu titlul “România dup 10 ani.
Realizri, eecuri, perspective economice” cu privire la contextul macroeconomic în perioada 2008-
2017. Este membr a AAFBR din anul 2014, a fost aleas Vicepreedinte în perioada 2018-2020 i
Preedinte pentru perioada 2020-2022.
NEWSLETTERULUI
Iancu GUDA, CFA, EMBA
Iancu GUDA, CFA, EMBA este Economist ef al Coface România i Director General al Coface
Credit Management Services SRL, responsabil pentru dezvoltarea liniilor de servicii în calitate.
Având peste 10 ani de experien în managementul riscului de credit, a ocupat poziii în domenii
precum securizarea creanelor, evaluarea portofoliilor de credit, coordonator regional pentru
platform de servicii sau manager pentru dezvoltarea produselor. Din 2012 este lector asociat la
Institutul Bancar Român, unde pred cursuri de analiz financiar avansat. Este membru al AFFBR
din martie 2012, a fost Vicepreedinte al asociaiei în perioad 2014-2016 i Preedinte al Consiliului
Director al AAFBR pentru mandatul 2016-2018, fiind reales în aceasta funcie i pentru mandatul
2018-2020. In Prezent, Iancu este Videpreedinte al AAFBR în mandatul 2020-2022.
Sorin PETRE, CFA
Sorin Petre este preedintele în exerciiu al Asociaiei Naionale a Evaluatorilor Autorizai din
România (ANEVAR) i Partener în cadrul departamentului de ”Consultan pentru afaceri i
management” al PwC România, fiind coordonatorul echipei de ”Evaluare i analiz economic”.
Sorin este specializat în analiz financiar, evaluri de întreprinderi, active i instrumente financiare,
studii de fezabilitate financiare i economice, modelare financiar i elaborarea de planuri de afaceri
sau studii de impact, având o experien de peste 20 ani în aceste domenii. Pe parcursul acestei
perioade a coordonat peste 400 de proiecte de evaluare i conexe evalurii, de tipul celor
menionate anterior. În domeniul evalurii, Sorin este membru în mai multe asociaii profesionale
din ar i din strintate.
Raluca STOICA
Raluca Stoica este manager în cadrul companiei PwC România din anul 2018. Raluca are o
experien de peste 7 ani în Evaluare i Analiz Economic i de doi ani în domeniul raportrii
financiare i audit intern.
Raluca i-a început cariera de analist în cadrul companiei ALUMIL ROM Industry, o filial a
companiei ALUMIL MYLONAS dup care a optat pentru o carier în cadrul companiilor de tip Big 4,
cu specializare în cadrul departamentul de Evaluare i Analiz Economic (EY România i Deloitte).
Raluca a urmat facultatea de Relaii Economice Internaionale din cadrul Academiei de Studii
Economice (secia cu predare în limba englez), dup care a obinut o burs Erasmus i a finalizat
studiile universitare în cadrul ESC Burgundy School of Business din Dijon, Frana. Pentru studiile de
master, Raluca a optat pentru universitatea din Marea Britanie Birmingham City University, cu
specializarea în domeniul Consultanei i auditului financiar. Dupa studiile de master a continuat
dezvoltarea profesional prin programul ACCA desfurat în cadrul London School of Business and
Finance din Marea Britanie
Mihaela MÂNDROIU
Mihaela este ef Serviciu Strategie i Analiz Macroeconomic în cadrul CEC Bank, anterior
deinând poziia de coordonator al departamentului de cercetare al Garanti Bank. Are o experien
de peste 10 ani în sectorul bancar, atât în domeniul de cercetare, cât i în cel de planificare
strategic i bugetare. În 2006 a obinut o burs de studii acordat de Fundaia Soros i a absolvit în
anul 2008 programul de masterat al departamentului de economie din cadrul Universitii Centrale
Europene din Budapesta. Este membru al AAFBR din anul 2015.
Flavius JAKUBOWICZ
Flavius este partener executiv JASILL, are peste 13 de ani de experien în analiz i
consultan financiar, contabilitate, taxe, audit, divizari, procese de due diligence, taxe i ca
expert judiciar si este specializat în aspecte de criptomonede i tehnologie blockchain.
Coordoneaz echipe multidisciplinare în proiecte sofisticate de reorganizare i consultan
fiscal, supervizand alturi de ali parteneri activitatea de audit, investigare a fraudelor,
precum i de evaluare economic i modelare financiar. Experiena sa include i proiecte
de due diligence, suport în tranzacii i planificare de business, atât în domenii clasice, cât i
în arii precum blockchain, rideshareing, freelancing si multe altele.
AUTORI ARTICOLE ÎN NUMRUL CURENT AL
NEWSLETTERULUI
Anca PLTINEANU
Anca este Analist de Investii, cu experienta in elaborarea analizelor financiare si realizarea
documentelor din cadrul plasamentelor private. In 2019, a trecut de Level I, reprezentand primul nivel
din cadrul programului de certificare al CFA Institute. Este absolventa a programului de master
Managementul Riscului Financiar International, din cadrul Academiei de Studii Economice din
Bucuresti.
Newsletter-ul AAFBR reprezint un serviciu de informare furnizat de ctre Asociaia Analitilor
Financiari Bancari din România (www.aafb.ro). Articolele i analizele din cadrul newsletter-ului
AAFBR prezint puncte de vedere ale autorilor cu privire la subiecte i evenimente considerate
de interes pentru comunitatea AAFBR i publicul larg la un anumit moment. Acestea utilizeaz
surse de informare considerate a fi de încredere, fr a garanta în niciun fel c informaiile
publicate în acest material sunt adevrate, corecte i complete. Prezentarea i analiz datelor
sunt oferite cu bun credina i doar în scop informativ. Este recomandabil c cititorul s
colecteze informaii legate de o anumit tem din mai multe surse, alturi de cele gsite în acest
newsletter. Autorii si colaboratorii newsletter-ului AAFBR pot deine valori mobiliare prezentate în
acest raport i/sau avea raporturi contractuale cu diverse companii analizate. Autorii i AAFBR nu
îi asum nicio rspundere pentru pierderile rezultate din utilizarea sau fundamentarea deciziilor
pe baz datelor furnizate în acest newsletter. Preluarea informaiilor i materialelor din acest
buletin este permis cu condiia obligatorie a menionrii drept surs "Autor articol, surs
newsletter AAFBR". Articolele semnate în calitate de membri, conductori i colaboratori AAFBR
reflect integral analizele i opiniile autorilor, fr a fi implicate în niciun fel companiile unde îi
exercit funcia în prezent sau i-au desfurat activitatea în trecut.
28 Iunie 2021