Cultura Coacazelor - Ep2: Alegerea Soiului de Coacaze

Cultura Coacazelor - Ep2: Alegerea Soiului de Coacaze

Alegerea soiului cultivat este decisiva pentru viitoarea cultura / gradina de arbusti.Va sfatuiesc sa va orientati spre soiuri cat mai noi, chiar daca sunt soiuri straine, poate chiar necultivate in Romania. Lipsa cercetarii de la noi a dus la continuarea folosirii unor soiuri cum sunt margaritar (alb) , rosu timpuriu (ribes rubrum -rosii) sau negre mari (evident negre).De asemenea la institutele de cercetare pomicola de la noi de exemplu la icdp baneasa (www.statiuneabaneasa.ro) veti gasi si cateva soiuri straine, dar "modele vechi". Pentru o gradina de familie indiferent de locul unde este localizata in Romania coacazele pot creste si rodi indiferent de soi, factorii decizivi sunt solul, temperatura si precipitatiile.

Recomandarea mea ar fi deci sa incercati sa plantati in gradina soiuri mai noi, rezistentela diversele boli cum ar fi:

Soiuri Coacaze rosii: Rolan, Roodneus, Red Poll, Rovada.Soiuri Coacaze albe: BlankaSoiuri Coacaze negre: Ben Alder, Ben Hope sau Titania.

De asemenea e important pentru motivatia de gradinar sa utilizati plante de cel putin 2 ani(cu 4-7 ramuri) in locul clasicilor butasi de 2 ramuri (1 an).

Un soi mediu-bun exemplu: Jonkheer Van Tets ar trebui sa aiba urmatoarele preturi:

Butas 1 an (1-2 ramuri) cca 7-10 RON cu TVA

Poza -Butas 1 an

Butas 2 ani (4-7 ramuri) cca 15-30 RON cu TVA - acesta va rodi in anul urmator plantarii (coacazele se planteaza toamna - plantarea va fi prezentata intr-un episod ulterior)

Poze -Butasi 2 ani

Butasi se gasesc la institutele de cercetare de la bucuresti, pietroasele, pitesti, cluj-napoca... De asemenea exista deja destule firme online + firmele care vand plante pentru gradina care au o oferta variata de butasi de coacaze.

Ganditi-va deci bine ce coacaze va doriti inainte de a cumpara o radacina cu 2 ramuri de la un supermarket de amenajari sau cash and carry ;)

Coacazul rosu

Denumire stiintifica: Ribes rubrumFamilia: SAXIFRAGACEAEAlte denumiri: coacaz de munte, merisor, paltinele, pomusoara, ribizli, rozinca, rozinchin, ruzinca, smorodin, strugurei, strugurel, etc Parti folosite: fructe, frunze, seminte

Coacazul rosu este un arbust asemanator cu coacazului negru, deosebindu-se prin culoarea fructelor, mai frecvent rosie si mai rar alba, roz sau galbuie. El creste in mod natural sub forma de tufa cu mai multe tulpini inalte de 1- 1,5 m si are un sistem radicular relativ superficial, dar cu ramificatii numeroase.

Tulpinile de 1 an formeaza din mugurii terminali, lastari lungi si drepti, iar o parte din mugurii axiali se transforma in ramuri de rod cu internodii scurte. Ramurile tufei isi mentin capacitatea de rodire timp de 5- 8 ani, iar sub aspectul productivitatii cele mai valoroase sunt ramurile de 3- 5 ani. Ramurile de rod sunt grupate mai ales la limita dintre cresterile de 1- 2 ani.

Frunzele sunt lobate (3-5), mai mici si mai deschise la culoare decat ale coacazului negru, dintate pe margini, sunt relativ rotunde in forma de inima cu o lungime de 4-10 cm si o latime de 3-7 cm. Florile sunt grupate in inflorescente de tip racem, mai lungi decat ale coacazului negru, formate din 5-27 flori mici, de culoare verzuie, cu nuanta rosiatica.

Fructul este o baca (8- 11 mm diametru) de culoare rosie, alba sau spre roz, cu nuanta caracteristica soiului. Marimea boabelor spre varful ciorchinelui, de obicei, scade usor. Pielita bobitei este neteda, mai mult sau mai putin transparenta si puternic lucioasa. In bobita se gaseste un numar mic de seminte, aproximativ 5, cu un volum relativ insemnat.

Gustul fructelor de coacaz rosu este placut acidulat si aromat.Inflorirea decurge esalonat in 3 saptamani, in functie de soi si dureaza 10- 14 zile in cadrul unui soi.

Coacazul rosu este autofertil. Maturarea boabelor incepe de la baza ciorchinilor si progreseaza spre varf. Fructele coapte nu cad, ceea ce permite ca recoltarea sa se faca o perioada lunga de timp, 2-4 saptamani. Cea mai buna calitate a fructelor este in anii 4- 5 de cultura; productiile maxime se obtin in anii 7- 12 dupa plantare, dar calitatea lasa de dorit, iar perioada de declin apare la 13- 17 ani de la plantare.

Recoltarea fructelor se poate face mecanizat sau manual, cu rahis (ciorchine) cu tot, de regula, dimineata devreme, pe racoare sau seara. Aceasta se face incepand cu sfarsitul lunii iunie, la soiurile timpurii si se prelungeste toata luna iulie, la soiurile cu coacere mijlocie si tarzie. Coacazele rosii destinate pentru pregatirea gemului se recolteaza cand boabele din varful ciorchinului nu sunt inca colorate, iar cele destinate prepararii sucului se recolteaza la momentul coacerii depline, moment in care randamentul in suc este mai mare.

Fructele se pot pastra 7 saptamani in conditi de temperatura cat mai aproape de 0 grade si 90 % umiditate relativa, sau 8- 10 zile in pivnite racoroase, ori 2- 3 zile, cele destinate congelarii.

Perioada de repaus a coacazului rosu este mai lunga decat a celui negru. Coacazul rosu este adesea intalnit in flora spantana din tara noastra in paduri, tufisuri, locuri stancoase, din regiunea de munte pana in cea subalpina, dar numai sporadic; insa locul lui este bine definit in gospodariile individuale si in culturile intensive.

Coacazul rosu este o specie precoce, cu potential mare de productie, cu cerinte agrotehnice mai mici decat ale coacazul negru, capabil de productii mari, chiar si in conditii mai vitrege.

Cultura coacazului se preteaza foarte bine pe un sol argilo-lutos, bine drenat si afanat, reavan si cu o fertilitate naturala ridicata. In regiunile cu mai putine precipitatii trebuie cultivat pe soluri aluvionare umede, precum si pe versantii cu soluri mai adanci si umede. Prefera amplasarea pe versantii sudici, sud-vestici sau sud-estici.

Coacazul este un arbust originar din Tibet (Asia) si extins in flora spontana si cultivata din Europa de aproximativ 400 de ani. Aria de raspandire este larga, intrucat suporta iarna pana la -32 grade Celsius.

Beneficii / Utilizare Coacazul rosu:

Principalii constituentiContinutul chimic al fructelor de coacaz rosu este aproape identic cu cel al fructelor coacazului negru, doar ca primele au aciditate ceva mai ridicata prin prezenta acizilor organici: citric, tartric si malic.In 100 g de fructe se gasesc in medie: 7 % zaharuri; 1,2 % acizi; 0,7 % proteina; 0,7 % cenusa; 39,8 mg calciu; 4,5 mg fier; 35 mg fosfor; 187 mg sodiu; 3,5 mg zinc; 1,5 mg cupru; 3,8 mg clor; 0,01 mg % fluor; 0,06 mg % carotene; 0,04 mg vitamina B; 0,03 mg vitamina B2; 30 mg vitamina C, precum si cantitati remarcabile de vitamina PP si B6, etc.

Consumate ca fructe proaspete contin 44 kcal energie la 100 g fructe, din care se resoarbe in organism 91%.

Intrebuintari culinareFructele de coacaz rosu, ca si cele de coacaz negru, se folosesc in stare proaspata, congelata sau prelucrate sub diferite forme ca: suc, sirop, compot, marmelada, gem, dulceata, jeleu, vin, lichior etc.Fiind usor acrisoare, fructele proaspete se pot consuma cu putin zahar sau miere de albine

Consumul fructelor este de preferat dimineata, pe stomacul gol, cu adaus in cateva reprize in cursul zilei. Exista si preferinta de folosire a fructelor de coacaz rosu in aromatizarea produselor lactate, la prepararea salatelor de fructe, etc.

Este chiar recomandat un consum in cantitate zilnica de 125 g, cu adaus de iaurt sau lapte acru (200 ml), care se poate indulci cu miere sau zahar. Se mai pot presara cu fulgi de cereale sau pesmet din biscuiti. Dupa preferinta si gust se pot aromatiza aceste amestecuri cu scortisoara, vanilie si/sau coaja de lamaie.Imi permit sa va sugerez sa pregatiti si sa folositi, macar odata, in diverse preparate culinare, renumita crema de coacaze, obtinuta prin macerarea timp de 4 luni a fructelor proaspete in straturi de zahar.

Pentru aceasta, frecati boabele de coacaz rosu cu zahar, in cantitati egale, puneti amestecul direct in borcane sterilizate, capsati si dati la camara. Compozitia obtinuta, usor incalzita si spumata o puteti folosi ca peltea, la prepararea tartelor, prajiturilor de tot felul, ca umplutura la briose, fursecuri, cornulete, sau ca topping la gris, orez cu lapte, etc. Pe langa gustul dulce-acrisor si aroma inconfundabila, acest preparat se poate administra si contra febrei.

Va mai sugerez cum puteti sa beneficiati de vitamina C si in anotimpul rece: consumand de 2 ori/saptamana, un amestec pregatit vara, din coacaze rosii cu zahar si aspirine, o reteta ieftina si foarte sanatoasa.

Aveti nevoie de numai 1 kg de coacaze, 300 g zahar si 3 aspirine pisate. Folositi coacaze rosii bine coapte. Spalati, desprindeti bobitele de pe ciorchine, amestecati bine cu zaharul si aspirina, apoi punti in borcane si leagati cu celofan sau capsati. Dati la camara.Va atrage culoarea rubinie a siropul de coacaze rosii ce inveseleste atmosfera unde se serveste suc?

Daca doriti sa-l preparati in casa, procedati astfel: spalati coacazele, puneti-le intr-un vas si lasati la fiert 30 min, apoi dati la rece, timp de 48 ore, in vasul acoperit. Treceti sucul prin strecuratoare, adaugati 1 kg zahar pentru fiecare litru de suc obtinut si amestecati bine pana ce zaharul este complet dizolvat. Trageti in sticle sterilizate, capsati, inscriptionati si dati la camara.

Tot aceeasi culoare o are si vinul de coacaza rosii, a carui preparare este simpla; 1 l suc de coacaze, 2 l apa, 1 kg zahar, 1 lamaie mare. Spalati bine coacazele, desprindeti bobitele de pe ciorchini si treceti-le prin blender (sau mixer). Dizolvati zaharul in apa si adaugati zeama de lamaie. Fierbeti siropul 10 minute.Dupa ce s-a racit, amestecati-l cu sucul de coacaze, apoi toarnati in damigene si astupati cu dopuri de fermentatie. Dupa 5 saptamani, trageti vinul in sticle, astupti cu dopuri si pastrati la loc racoros.

Jeleul de coacaze rosii are aceleasi virtuti terapeutice ca si sucul, nemaivorbind de intrebuintarile culinare; pentru a-l pregati stoarceti sucul coacazelor, puneti-l la foc domol impreuna cu aceeasi greutate de zahar ca a lichidului obtinut si lasati la fiert, amestecan ocazional. Indepartati spuma din 5 in 5 min. Cand devine suficient de consistent, puneti-l in borcane cu capac, sterilizate, apoi la dunst uscat, pozitionand borcanele cu capacul in jos. Dupa racirea completa, depozitati in camara.

Puteti ameliora gustul adaugand la fiecare kilogram de coacaze rosii cate 100 g zmeura.

Intrebuintari medicaleFructeleDin punct de vedere terapeutic, coacazul rosu se identifica atat cu beneficiile agrisului cat si ale coacazului negru. Fructele sale, consummate in stare proaspata, luate inainte de masa sunt tonic- aperitive, iar dupa masa stomachice, in atonii digestive; sunt totodata usor laxative si remineralizante.

Ca si coacazele negre, produc diureza cu eliminare de acid uric si urati, fiind recomandat in inflamatii ale cailor urinare, litiaze, hidropizie, artritism, reumatism, guta, etc. ambele specii sunt in acelasi timp si depurative. Ele sunt recomandate ca stimulant al functiei hepatice.

Fructele proaspete de coacaze rosii sunt recomandate intr-o cura de dezintoxicare- 1 zi / saptamana, cate 1 kg fructe- fara a manca altceva in ziua respectiva. Daca le consideram prea acide sau acrisoare, ele se pot combina cu putin zahar sau miere de albine, Aceasta cura previne accidentele vasculare, hipertensiunea arteriala, mareste acuitatea vizuala, combate obezitatea si favorizeaza longevitatea.

De asemenea, acesta cura si consumul de fructe proaspete decongestioneaza sinusurile, vindeca infectiile respiratorii cronice, fiind si hemostatice. Daca se consuma zilnic kg de coacaze rosii, ajuta in insuficienta hepatica, eliminand toxinele si regenerand ficatul. Cura de coacaze de 2- 3 saptamani este indicate in tratarea hepatitei cronice si acute.

Coacazele ajuta la tonifierea organismului fiind bogate in vitamina C. In constipatie, se recomanda consumarea a 300- 400 g fructe, cu ora inainte de masa, introducand in alimentatie si alimente cu fibre ca tarate de grau, legume, etc.

In curele de slabire, ajuta daca se consuma zilnic kg fructe proaspete, care intensifica tranzitul intestinal, elimina apa prin diureza si normalizeaza digestia si asimilatia.

Este o adevarata arma secreta a dietoterapiei in obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele, rebele la alte forme de tratament. Au o actiune extrem de intense ca purificator.Tot ele si-au dovedit eficienta in ceea ce priveste mentinerea nivelului optim de eletroliti din organism.

Ca urmare a culorii sale rosii, acest tip de coacaz este bogat in antocianina si proantocianina. Antocianina este un antioxidant ce are capacitatea de a combate radicalii liberi din organism. Pe de alta parte proantocianina este o substanta fara culoare ce poate fi transformata cu usurinta in antocianina.

In cosmetica sunt benefice pentru ten pletoric cu vinisoare rosii, deoarece fluidifica sangele, regleaza tensiunea si ajuta la normalizarea circulatiei. In acest scop, timp de 1- 2 saptamani, se bea in fiecare dimineata 1 pahar de suc de coacaze si se mananca 200- 300 g coacaze rosii cu ora inainte de fiecare masa.

Fructele de coacaz rosu se intrebuinteaza la obtinerea unor medicamente si ceaiuri calmante pentru boli de inima si de stomac.Extractul din fructe zdrobite, cu adaus de zahar si benzoat de sodiu, se consuma in cure de 4 saptamani, cu doze zilnice de 3-4 linguri la adulti si 3-4 lingurite la copii.

Crema de coacaze, obtinuta prin macerarea timp de 4 luni a fructelor proaspete in straturi de zahar, are efecte de stimulare a apetitului si de usurare a digestiei.Sucul natural de coacaze rosii, pur sau diluat cu apa, consumat in doza zilnica de 200- 500 ml, in 3-4 fractionari, are efecte benefice contra inflamatiilor digestive si in starile febrile.

Pentru proprietatile detoxifiante, diuretice, antireumatismale si antigutoase se bea in 3 reprize sucul obtinut din 400 g fructe si 4 frunze mari.Sucul de coacaze are proprietati antiartritice, este depurativ; are influenta benefice asupra circulatiei sangelui, asupra ficatului si a tubului digestiv.

Gargarele facute de mai multe ori pe zi cu suc sunt recomandate pentru tratarea amigdalelor inflamate si in durerile de gat.Decoctul din fructe: 1 lingurita fructe uscate la 250 ml apa rece se fierbe in cateva clocote, se lasa sa infuzeze 30 de minute, se strecoara prin presare si se bea intreaga cantitate in cursul zilei, fractionata in 3-4 reprize.

FrunzeleInfuzia din frunze (10 g/1 l apa clocotita) se consuma zilnic, dimineata si seara la culcare, contra afectiunilor arteriale si venoase, infectiilor urinare, colicilor nefritice, fibromului uterin cu menstre dureroase si ca diuretic.

Ceaiul pregatit din frunze uscate de coacaz rosu si-a dovedit eficienta in ceea ce priveste ameliorarea simptomelor specifice gutei si reumatismului. De asemenea, acest ceai poate fi folosit sub forma de comprese pentru ranile si leziunile severe, cu un proces indelungat de vindecare sau sub forma de gargara pentru infectii ale cavitatii bucale.

Decoctul din frunze proaspete sau uscate: 30 g frunze / 1 l de apa rece se fierb la foc mic pana la primul clocot, se infuzeaza 10 min si se beau 3-4 cesti / zi; prezinta efecte remarcabile in tratamentul reumatismului si al artrozei.

Decocul din frunze combinat cu cataplasme din frunze proaspete si strivite, aplicate sub forma de pansament extern, se utilizeaza contra ranilor si altor ulceratii (abcese, furuncule), etc.Semintele

Uleiul din seminte de coacaz rosu are capacitatea de a actiona in stimularea memoriei; el are un continut ridicat in acid alfa-linolenic si acid stearidonic, care sunt absolut necesari in dezvoltarea si buna functionare a neuronilor.

Accesibile ca pret, coacazele rosii sunt adevarate medicamente pe care merita sa le cunoastem mai in detaliu.

Coacazul negru

Etichete: fruct, vitamine

Denumire stiintifica: Ribes Nigrum LFamilia: SAXIFRAGACEAE Alte denumiri: agris negru, pomusoara neagra, strugurei negri, etc.

Coacazul negru este un arbust montan, o planta lemnoasa sub forma de tufa, sporadic in flora spontana, dar cultivat din ce in ce mai mult in gradina sau pe suprafete compacte, nespinos, ce creste inalt de 1-1,5 metri, puternic ramificat de la baza, cu tulpini erecte, viguroase.

Sistemul radicular este relativ superficial, situate aproape de suprafata solului, la adancimi de numai 10-30 cm si este ramificat doar pe suprafata proiectiei coroanei. Partea aeriana (coroana) se prezinta sub forma unei tufe alcatuita din mai multe tulpini de varste diferite.

Tulpinele sunt in general viguroase, lipsite de ghimpi, atingand inaltimi de 70- 120 cm pe care iau nastere cresteri laterale, care sunt cu atat mai puternice cu cat provin din muguri aflati la baza tulpinilor. Ramurile tinere, de un an, au scoarta de culoare galbuie care se desprinde sub forma de fasii neregulate. Pe masura ce tulpinile imbatranesc, scoarta lor devine mai inchisa la culoare.

Tulpinile dau maxim de productie in anul al doilea si al treilea de vegetatie, dupa care productia acestora scade treptat, obtinandu-se fructe mici si cu maturare esalonata. Din aceasta cauza tulpinile cu varsta de 4 si 5 ani se indeparteaza prin taiere si se inlocuiesc treptata cu tulpini tinere de 1 an, situate cat mai la baza tufei.

Mugurii sunt solitari, asezati pe toata lungimea ramurii, la subsuoara frunzelor. Ei sunt de doua feluri, vegetativi si de rod. Ramurile viguroase au intotdeauna in varf un mugure vegetativ din care se formeaza un lastar de prelungire in anul urmator.

Frunzele coacazului negru sunt mari, cu suprafata valurata, in forma de inima; sunt trilobate, zimtate pe margini, cu o latime maxima de 10 cm; pe fata dorsala sunt netede, putin paroase, avand peri si nervuri evidente pe fata ventrala, garnisite cu numeroase glande punctiforme, galbene si parfumate, care in momentul atingerii sau al strivirii lor emana un miros foxat caracteristic. Arbustul de coacaz isi pierde frunzele toamna.

Florile mici sunt grupate cate 5-10 in raceme care atarna in jos in ciorchini, avand o culoare galben-verzui la exterior si rosii spre interior. Inflorirea are loc primavara timpuriu, dureaza 14-15 zile, mai frecvent in lunile aprilie-mai, iar acestea se deschid esalonat, incepand de la baza ciorchinilor spre varf. La circa 60 de zile dupa fecundarea florilor, are loc maturarea fructelor, cam in a doua decada a lunii iulie.

Fructele sunt bace sferice, cu o forma globulos-ovala, de culoare neagra, care poarta in varf o parte din invelisul floral sub forma uscata; ele sunt parfumate si cu gust placut, astringent-aromat, putin acrisor, avand ca si frunzele un miros caracteristic.

Sub forma unor boabe negre, ele au un diametru de 8-12 mm, iar in interior contin seminte ce sunt usor raspandite de animalele care consuma fructele. Ajunse la maturitate pot fi uscate in cuptor, pastrandu-se astfel foarte bine pe timpul iernii.

Arbustul fara fructe poate fi usor diferentiat de coacazul rosu, prin mirosul caracteristic penetrant al coacazului negru.

Coacazul apartine familiei Saxifragaceae, cu 150 de specii, intre care exista genul botanic Ribes cu speciile: coacaz negru (Ribes nigrum), coacaz rosu (R. rubrum), coacaz de munte (R. alpinus), coacaz auriu (R. aureum), agris (R. grossularia) etc.

In scopuri medicinale se folosesc fructele ( iulie), precum si frunzele, culese cel mai tarziu, imediat dupa coacerea deplina a fructelor, pentru a grabi diferentierea mugurilor de rod din anul urmator. Ele se pot usca in strat subtire, in locuri umbroase si bine aerisite. Intrucat arbustul nu are spini, fructele se pot culege cu usurinta, atat manual, cat si mecanizat.

Un muncitor poate recolta manual 40-60 kg fructe pe zi. Un hectar de cultura intensiva asigura o productie de 4-5 tone de fructe. Recoltarea este relativ usoara, datorita faptul ca fructele ajung la maturitate in acelasi timp, insusire ce permite recoltarea mecanizata a acestora.

Fructele se pot pastra timp de 8-10 zile in incaperi racoroase si aproximativ 30-35 zile in depozite frigorifere, la 0 grade Celsius si umiditate relativa a aerului de 90%. Pentru utilizarea lor la prepararea ceaiurilor, fructele se usuca imediat, intrucat pot putrezi usor.

Primavara devreme se pot culege mugurii de coacaz, iar dupa prelucrarea fructelor mature se retin semintele.

Eficienta economica a culturii de coacaz rezulta din modul usor de inmultire (butasi verzi, marcotaj, despartire de tufe si altoire), precum si prin soiurile create, cu mare productivitate si cu insusiri calitative deosebite (Consort, Negre Mari, Baldwin, Black Down, Cotswold Cross, Road Krop, Tinker).

Este o specie care se inmulteste relativ usor, este precoce, intra pe rod din anul al doilea de la plantare, marindu-si cu fiecare an cantitatea de fructe, iar in anul al patrulea poate fi considerat in plina perioada de rodire.

Fructele coacazului negru din punct de vedere yoga este yin.

Beneficii / Utilizare Coacazul negru:

Coacazul este un arbust considerat a fi originar din flora spontana a Tibetului si extins in cea cultivata din Europa. Anticii considerau coacaza neagra un fruct care favorizeaza longevitatea. Acest interes era justificat deoarece fructele sunt bogate in vitamine si minerale cu multiple proprietati terapeutice.

A fost adus acum 400 de ani din insula Zante in Anglia de unde apoi s-a raspandit foarte repede. A fost plantat mai intai in Olanda, Danemarca, Suedia si nordul Germaniei, unde creste si acum spontan prin paduri, mai frecvent in zonele colinare, cu peste 600 mm precipitatii anual, avand o mare rezistenta la ger.

In stare salbatica, prefera zonele temperate, mai umede si racoroase, ferite de vanturi puternice. Europa Evului Mediu nu cunostea inca efectele terapeutice ale coacazului negru, insa acest arbust atrage atentia in secolul al XVI-lea.

Abia in 1583 intalnim imaginea lui la Clusius si in Cruydt-Boeck a lui Dodonaeus; in 1613 coacazul negru apare sub denumirea stiintifica de Ribes fructa nigra in Hortus Eystettensis, iar cultivarea acestui arbust denumit cassis este recomandata in 1750, in Franta ( Le Grand d'Assy); ba chiar mai mult, francezul Beaumont i-a inchinat in anul 1757 un voluminos Tratat despre coacaz", in care scria: Cu greu se pot gasi alte remedii cu efecte atat de marcante si pentru un numar atat de mare de boli precum coacazul".

Cercetari recente i-au confirmat si fundamentat utilizarile terapeutice din punct de vedere fitochimic si farmacodinamic .

Coacazul negru creste in regiunile temperate din Europa si Asia fiind raspandit din vest- Anglia, Franta- pana spre est, in Manciuria. Limita de nord fiind Laponia, iar cea de sud, Armenia si Himalaya. Se presupune ca semintele coacazului negru european au ajuns pe continentul american in jurul anului 1630. Evident ca in America au aparut si numeroase soiuri provenite din speciile bastinase.

In prezent, 98% din suprafata cultivata cu coacaz negru este concentrata in Europa, unde se produc anual 330.000 t de fructe, mai ales in Germania, Anglia, Norvegia si Austria unde cultura intensiva de coacaz are un randament foarte bun.

In Romania, cultura coacazului a fost initiata pe la jumatatea secolului al XIX-lea, in primul rand in Transilvania. In prezent, se cultiva pe suprafete mai mari in zonele submontane si colinare. In mare parte coacazul negru se afla in culturi intensive, dar apare si sporadic, in flora spontana, prin paduri, poieni, zavoaie, tufarisuri si mlastini, din zonele mai reci si mai umede ale Moldovei si Transilvaniei.

In gradinile familiale se cultiva cu succes, in spatii insorite sau usor umbrite, pe marginea aleilor, in apropierea gardurilor sau ca planta intercalata printre pomii fructiferi existenti.

Coacazul negru contine taninuri, rutozid, urme de ulei volatil de culoare verde (pana la 0,2%) format din carburi terpenice.Mai cernite si mai uratele, coacazele negre sunt o veritabila Cenusareasa a naturii. Abia la sfarsitul povestii, cand printul le asaza in picior pantofiorul, arata ce comori se ascund sub infatisarea lor reculeasa.

Putine alte alcatuiri ale firii au atata forta de-a vindeca ca si ele.Intr-adevar, fructele de coacaz negru au de trei ori mai multa vitamina C decat portocalele si sunt considerate printre cele mai bogate in vitamina C (150-200 mg la 100 g de fructe).

In plus, vitamina C din fructe este foarte stabila, atat la soc termic, cat si la oxidare, datorita complexului de substante organice care inhiba procesele oxidative.Garnitura enzimatica este completata cu provitamina A, complexul B (B1, B2, B6) si vitamina PP.

Datorita continutului ridicat in antociani, este asigurat rolul exercitat de vitamina P.Fructele mai contin acizi organici, 87-88% apa, pectine, ulei gras, flavonoide (miricetol, cvercetol, carnferol), proteine etc.

In afara de vitamine, analizele au scos in evidenta prezenta unei cantitati mari de zaharuri (10-14%), care dau dulceata fructelor, proteine (0,9%), taninuri si ulei essential. Merita sa fie mentionata bogatia fructelor in saruri minerale de potasiu (870 mg), calciu (60 mg), magneziu (17 mg), fier, sodiu, fosfor, zinc si alte microelemente.

Aportul caloric de doar 56 kcal la 100 g fructe intregeste valoarea terapeutica si nutritiva a acestora.

Frunzele de coacaz contin taninuri, rutozid, vitamina C, ulei volatil (0,26%), saruri de potasiu si sunt o materie prima medicinala importanta. Ele constituie unul dintre remediile farmaciei naturii" in hipertensiune si ateroscleroza, datorita actiunii hipotensive.

Proprietatile diuretice sunt dublate de cele de eliminare masiva a acidului uric si uratilor, fiind adjuvante importante in litiaza urica, reumatism, artritism, etc.Se recomanda cure de lunga durata, de pana la 6 luni, sub forma de infuzii cu 2 lingurite la cana, bandu-se 3 cani / zi, intre mese.

In semintele de coacaz negru se afla unul dintre cei mai importanti acizi grasi esentiali, de mare valoare nutritiva, acidul gama-linolenic (A.G.L.) in proportie de 19% din totalul de acizi grasi. Ei scad presiunea sangvina, iar A.G.L. inhiba agregarea plachetara.

Efectul imediat urmator: ridicarea nivelului prostaglandinelor din seria 1 formate din A.G.L., avand ca urmare o dilatare vasculara periferica. Cantitati mici de A.G.L. au dat rezultate bune in tratamentul anginei, spasmelor vasculare, in afectiunile coronariene si in tratarea sindromului Raynaud.

Printre potentialele utilizari clinice ale A.G.L. se numara in special urmatoarele afectiuni: diabetul, tulburarile ciclului menstrual, starile inflamatorii, raspunsurile sistemului imunitar, scleroza multipla, alcoolismul, atopiile etc.

Intrebuintari culinareCoacazele negre pot fi consumate ca fructe proaspete, ca atare, sau ca suc. La fel de bine pot fi intrebuintate in stare congelata.

Fructele de coacaz pot fi prelucrate sub forma de jeleuri, dulceata, peltea, marmelada, compoturi, serbet, vin sau lichior. Ele pot fi folosite la aromatizarea produselor lactate, la pregatirea salatelor de fructe, a cremelor si prajiturilor, etc. In sudul Transilvaniei ele sunt folosite chiar la acrirea unor mancaruri.

Siropul de coacaze negre, nu numai ca este foarte aromat, el este in acelasi timp foarte bun si pentru a te vindeca de tuse, angine, laringite, etc.

Dupa parerea parintelui medicinei naturiste, preotul Sebastian Kneipp, siropul este un elixir de sanatate pentru gat si caile respiratorii superioare, el pregatindu-se astfel: "fructele de coacaz se spala foarte bine (fara insa a le zdrobi prea tare) si se pun intr-un borcan intre straturi de miere - un strat de fructe de jumatate de deget grosime se acopera cu un strat de miere de un deget grosime.

Se lasa vreme de 2 luni, dupa care se filtreaza prin tifon sau se consuma ca atare. Acest preparat va fi gata chiar in mijlocul toamnei, fiind un extraordinar mijloc de protectie impotriva guturaiurilor, bronsitelor si puseelor reumatice, specifice acestei perioade".

Vitamina C pe care o contin coacazele negre are o particularitate ce merita a fi mentionata: rezista la caldura si la oxidare- se pot deci pregati, in perspectiva iernii delicioase dulceturi remineralizante de coacaze negre.

Ati consumat, macar o data, crema de coacaze negre? Pe langa faptul ca este delicioasa, va intreb daca ii cunoasteti calitatile terapeutice de stimulare a apetitului si de usurare a digestiei?

Si daca nu ati facut-o niciodata, iata cel mai bun mod de a o prepara: puneti intr-o sticla sau intr-un borcan de sticla, alternativ, un strat de fructe proaspete sau uscate si un strat de zahar, continuand pana la umplerea vasului. Inchideti ermetic si lasati la macerat timp de 4 luni, agitand vasul, cel putin o data pe zi. Strecurati.

Veti "impusca doi iepuri deodata" : obtineti o parte mai lichida, adica un lichior cu o aroma delicioasa si o parte mai groasa si cremoasa- crema. Pentru a obtine 1 l de crema de coacaze negre veti avea nevoie de 6 sticle cu fructe si zahar.

Va place pelteaua de coacaze negre? Nu pregetati sa o pregatiti in fiecare an! Pe langa gustul si aroma sa inconfundabila- nu mai vorbesc de culoarea splendida- amestecata cu putina apa, va ajuta sa scapati rapid de o faringita granulomatoasa facand gargara de cateva ori pe zi.

Prin distilarea fructelor puteti obtine un alcool alb de foarte buna calitate.

Intrebuintari medicalePentru virtutile lor medicinale, inca din vremuri indepartate au fost mult apreciate atat fructele coacazului negru, cat si frunzele si mugurii.Sunt consemnate mentionarile lui Peter Forestus care, in urma cu patru secole (1614), a utilizat frunzele de coacaz contra calculilor renali si retentiei urinare.

In secolul al XVIII-lea lista proprietatilor terapeutice ale fructelor de coacaz a fost prezentata de abatele Bailley de Montaran, din Manastirea Dijon, care sublinia minunatele sale virtuti tonice, generale si nervoase, considerand coacazul drept un elixir al tineretii cu efecte de tinerete prelungita si viata sanatoasa.

Treptat, au fost constatate si adaugate multe alte virtuti medicinale, astfel:- fructele au proprietati diuretice, depurative, pectorale, sudorifice, stomahice, antidiareice, anticolitice, astringente, hipotensive, antireumatice, antigutoase, antiinflamatoare, vermifuge, antiscorbutice, antihemoragice, antiinfectioase, cicatrizante, vitaminizante, energizante (cu actiune tonica generala, vitaminizanta, remineralizanta, in stimularea formarii globulelor rosii, fiind recomandate si in cazurile de surmenaj, in starile anemice, in cazurile de deficit de fier), aperitive si racoritoare; sunt utile in constructia oaselor si conservarea dintilor, etc; prin toate acestea, fructele de coacaz sunt foarte importante pentru cei doi poli ai vietii, fiind recomandate in alimentatia copiilor si a varstnicilor, adjuvante de pret pentru gerontologie. Ele sunt folositoare, de asemenea, in perioada de convalescenta.

Coacazele negre dezintoxica in profunzime; nu trebuie sa va temeti sa consumati un castronel (sau mai mult) cu fructe dimineata, pe stomacul gol, apoi in timpul zilei, in mai multe reprize; cura de coacaze negre este de folos persoanelor care sufera de artrita, reumatism, de guta, etc. Ele faciliteaza digestia, stimuleaza functionarea ficatului, a pancreasului, a splinei si a rinichilor. Elibereaza organismul de deseuri si toxine si contribuie la scaderea acidului uric si a colesterolului. Astringent, acest fruct este util in egala masura in diaree si dizenterii.

- frunzele au o mare capacitate diuretica, au actiune antireumatica si efecte uricozurice, favorizand eliminarea purinelor, a acidului uric, cu rezultate bune in bolile renale, etc.

Frunzele contin vitamina C si o substanta care mareste rezistenta organismului la diverse afectiuni datorate timpului rece. Eficienta lor se dovedeste remarcabila mai ales in tratamentul reumatismului si al artrozei. Efectul antireumatic a fost dovedit in 1908 de catre doctorul Huchard, a carui reteta v-o prezint: se pun 30 g frunze de coacaz negru in 1 l de apa rece si se lasa sa stea timp de 1 ora, apoi se pun la foc mic pana incep sa fiarba. Se da vasul deoparte si se lasa inca 10 min sa infuzeze. Se beau 3- 4 cesti / zi, inainte, dupa sau intre mese.

Sau puteti prepara ceaiul, cu aceleasi efecte, dupa formula doctorului Leclerc, astfel: se amesteca bine 100 g frunze de coacaz negru, 50 g de varfuri in floare de barba- caprei, 50 g frunze de frasin. Se pune 1 lingura din acest amestec intr-un vas cu apa clocotita. Se lasa sa infuzeze 15 min. Se beau 3- 4 cesti / zi.

Prof.univ.dr.Constantin Milica, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) din Iasi, in cartea -Tratat de medicina naturista - si in baza experimentarilor indelungate, confirma ca au fost demonstrate efectele multiple ale fructelor, frunzelor si mugurilor de coacaz negru in prevenirea si combaterea unei mari diversitati de afectiuni maladive, astfel:

- boli cardiovasculare (previne insuficienta cardiaca si accidentele vasculare prin continutul ridicat in antocianozide si vitamina C, mareste rezistenta capilarelor sanguine fragile, reduce hipertensiunea arteriala, ateroscleroza cerebrala, arterita, trombangeita obliteranta, intensifica circulatia periferica slaba cauzata de menopauza, curata sangele de toxine, deseuri si colesterol);

- boli respiratorii si pulmonare (tuse seaca, gripa, angina, laringita, rinita alergica si rinofaringita recidivanta, febra, astm bronsic, bronsite cronice, pneumonie, emfizem pulmonar, exces de expectoratii; inhiba dezvoltarea unor bacterii si a virusului gripei);

- boli renale (litiaza renala, inflamatii si infectii renale, nefrite, pielonefrite, hidropizie; contribuie la scaderea excesului de uree si de acid uric);

- afectiuni reumatismale (combate reumatismul cronic degenerativ si artritele reumatoide prin efectele antiinflamatorii, guta si mai ales poliartrozele generalizate si invalidante la maini si picioare deformate);

- afectiuni digestive (boli hepatobiliare, hepatita, insuficienta si steatoza hepatica, icter, dispepsie, gastrita, gastroduodenita, ulcer duodenal, colite, diaree si dizenterie prin proprietatile astringente; combate parazitii intestinali, faciliteaza digestia, stimuleaza functionarea ficatului, a pancreasului si a splinei, stimuleaza pofta de mancare);

- afectiuni ale sistemului nervos (stres, migrene, surmenaj fizic si intelectual, astenie psihica post-gripala, oboseala generala).

- favorizeaza cresterea oaselor la copii

Efecte clare se constata si in alte boli, ca: retinopatiile diabetice, cresterea acuitatii vizuale la aviatori, soferi, scafandri si la lucratorii din subteran. De asemenea, mareste rezistenta organismului la infectii aparute in gura si gat (amigdalite, gingivite, hemoragii si inflamatii gingivale), alinand durerile acute, precum si in alte boli infectioase, cum ar fi rujeola si scarlatina. In plus, combate scorbutul, in carenta vitaminei C, favorizeaza cresterea oaselor la copii si intensifica formarea hematiilor (globulelor rosii) la copiii anemici si la bolnavii in convalescenta.

In uz extern, eficienta preparatelor din fructe negre de coacaz se constata in abcese, dermatoze, eczeme, loviri, pecingine, intepaturi de insecte, avand si efecte antiinflamatoare sistemice, similare tratamentelor cu hormoni corticosteroizi in alergii cutanate.

Frunzele au efecte deosebite in artrite, guta, hidropizie, catar vezical, hipertensiune arteriala, ateroscleroza coronariana, tuse convulsiva, migrene persistente, dureri de stomac si in calmarea durerilor provocate la intepaturile de albine si alte insecte.

Mugurii de coacaz sunt eficienti in tratamentele multor afectiuni, pentru care sunt utilizati alaturi de fructe si frunze.

In uz intern, mugurii actioneaza in stimularea secretiei hormonilor antiinflamatori in prostatita si adenom de prostata, in fibrom uterin, chisturi ovariene si alte inflamatii locale la nivelul mucoaselor pulmonare, renale si digestive.

In uz extern, preparatele din muguri s-au dovedit utile in dermatoze, urticarie si eczeme.

Mod de intrebuintare / preparareFructe proaspete- consumate ca atare sau ca suc. Se recomanda zilnic 100- 200 g coacaze negre crude sau se bea 1 pahar de suc- stimuleaza formarea tesuturilor si a oaselor in perioada de crestere a copiilor. In afara sezonului fructelo,r se pot lua inainte de fiecare masa lingurita pulbere de coacaze negre si lingurita de pulbere de macese / zi.

Suc- se paseaza cu blenderul sau masina de tocat 1 kg de fructe proaspete . Se consuma intreaga cantitate intr-o zi.

Infuzie din frunze uscate -peste 1 lingurita de frunze uscate zdrobite se toarna 1 cana apa clocotita; se lasa 10- 15 min la infuzat; se strecoara si se indulceste dupa gust. Se bea 1 pahar dimineata pe nemancate si unul seara, inainte de culcare. Este un bun diuretic.

Infuzie din fructe uscate -1-2 lingurite la 1 cana cu apa clocotita; se beau 2-3 cani / zi.

Decoct -se fierbe l boabe uscate de coacaz negru in l apa; se strecoara si se stoarce printr-o panza rara; se adauga zahar in cantitate egala si se fierbe din nou pana la consistenta unui sirop. Se iau din 2 in 2 ore cate 1 lingurita in afectiuni cardiace, ca sedativ, diuretic si hipertensiune.

Ceai -se face un amestec din 100 g frunze de coacaz, 50 g frunze de frasin si 50 g frunze de ulm; din aceasta se face o infuzie cu 1 lingura de amestec la 1 ceasca de apa clocotita. Se beau 2 cesti / zi in caz de reumatism.

Macerat -frunze de coacaz, de dafin, de salvie si de rosmarin, in parti egale. Se lasa sa macereze in apa timp de 24 ore la cald, apoi se strecoara si se trage in sticle mici, bine inchise. Cu acest macerat incalzit se freaca de 10- 12 ori/zi nodulii reumatici. Este bun si in taieturi si crapaturi ale pielii sub forma de comprese.

Sirop -(in special ca pectoral) se pun la fiert 250 g fructe cu 1L apa pana scade la jumatate; se strecoara, se adauga o cantita-te egala de zahar sau miere si se fierbe din nou pana scade la jumatate.Sau: se iau coacaze negre; se prepara suc de coacaze prin presare si se suprasatureaza cu zahar sau miere; se pastreaza foarte bine timp de un an, cand nu pierde decat 15% din vitamina C. Dupa doi ani, pierderea vitaminei C este de 70%.

Cidrul de coacaze -cate 100 ml inainte de mesele principale. Nu se va administra la copii.

Vin din coacaze - se lasa sa se macereze fructele in vin rosu timp de 3 zile, apoi se strecoara printr-o sita si se amesteca cu un sirop de zahar la cald

Lichior de coacaze negre- 1 kg de boabe foarte coapte, 2 g de scortisoara si 12 g de cuisoare. Se lasa totul sa se macereze timp de 1 luna in 3 l de tuica, impreuna cu 750 g de zahar. Recipientul se agita in fiecare zi. Apoi fructele se zdrobesc, se strecoara printr-o panza, storcandu-le. Se filtreaza si se pastreaza in sticle.

Pudra din frunze uscate - se dau prin rasnita de cafea 2-3 maini de frunze uscate Se ia cate 1 lingurita pudra cu putina apa.

Pulbere din fructe uscate si ceaiul fierbinte au efecte usor sedative, opresc hemoragiile, normalizeaza activitatea endocrina folosindu- se in premenopauza. Se beau 1- 2 cani de ceai / zi sau se iau 3 lingurite de pulbere pe stomacul gol.

Pentru tulburari de circulatie a sangelui (cum ar fi picioare reci chiar si vara) se va face o cura de 5- 6 saptamani, cu 2 lingurite/zi pulbere fina de coacaze negre tinute sublingual.

Unguent- se va amesteca o parte de praf de planta cu unt ghee (care a fost in prealabil fiert si i s-a inlaturat spuma si depunerile de la fund). Se va folosi in strat subtire aplicat de 1-2 ori/zi pe locurile afectate.

Macerat din muguri de coacaz negru -este folosit pentru proprietatile lui antialergice.

Tinctura de muguri - peste 25 g de muguri uscati se toarna 100 ml de alcool de 40 grade. Se lasa la macerat 14 zile dupa care se filtreaza si se pastreaza in sticlute mici Se iau cate 25 picaturi de 3 ori / zi.

Ulei de samburi de coacaz negru -atenueaza scaderea memoriei prin cei doi compusi ai sai: acidul alfa- linolenic si acidul stearidonic, indispensabili dezvoltarii si bunei functionari a neuronilor.

In mod frecvent, se utilizeaza amestecuri din fructe de coacaz negru si coacaz rosu, in anumite proportii, avand efecte benefice in vitaminizarea organismului, mai ales iarna si primavara. Aceste preparate din coacaze au bune efecte stimulatoare in digestie la persoane cu stomac lenes si inflamatii gastrointestinale.

Jeleul de coacaze se obtine din suc pus la foc domol cu o cantitate egala de zahar. In timpul fierberii se indeparteaza spuma la intervale de 5 minute si se adauga 100 de grame de fructe de zmeur la 1 kg coacaze, pentru aromatizare. Cand pasta devine suficient de consistenta, se trece in borcane, la pastrare.

Siropul de coacaze se obtine prin presarea la rece a fructelor, fiind consumat zilnic in doze de 4-6 linguri la intervale de 2 ore. Are efecte puternic energizante, asigurand fortificarea generala a organismului, mai ales la copii, batrani si la bolnavi in stare de convalescenta.

Compotul de coacaze se prepara din 150 de grame de suc, amestecat cu 100 de grame de coacaze proaspete si 30 de grame de miere (sau 50 de grame de zahar), avand actiuni excelente in boli cardiocirculatorii, renale si in obezitate.

Vinul de coacaze se obtine prin macerarea la rece a 300 de grame de fructe proaspete intr-un litru de vin rosu. Dupa strecurare, se adauga un sirop de zahar si se consuma cate un pahar inainte de mese.

Pelteaua de coacaze se amesteca cu putina apa calda si se foloseste sub forma de gargara in faringite granulomatoase.

Lichiorul se prepara din fructe proaspete, macerate intr-un litru de rachiu alb, adaugand 3 cuisoare, un baton de scortisoara si 100 de grame de zmeura. Dupa o macerare de 6 saptamani in vas inchis pus la loc racoros, se filtreaza si se adauga 200 de grame de zahar. Se va consuma dupa o macerare de inca 4 saptamani. (Preparate de casa din coacaze, prof.univ.dr. Constantin MILICA)

Afectiuni/tratamenteRinita alergica- se beau 2-3 cani cu infuzie din muguri de coacaz negru (acestia trebuie lasati la infuzat 1 zi intreaga inainte de consum).

Guta si reumatism- se iau 2-3 lingurite cu pudra de frunze uscate in fiecare zi. Au actiune antiinflamatoare.

Arterita si arterioscleroza- se face decoct din fructe si se beau 2 cani zilnic.

Tuse si laringita- se ia cate 1 lingurita cu sirop de coacaze o data la 2 ore.

Urticarie- se face tratament cu infuzie de frunze.

Afectiuni digestive, gastrita si dischinezie biliara- preparatele de coacaze negre stimuleaza secretia sucului gastric, reduc procesele de putrefactie si maresc diureza.

Eczeme- se iau cate 25 de picaturi de tinctura de 3 ori / zi. Infectie urinara- se face tratament cu tinctura, cate 25 de picaturi de 3 ori / zi.

Colici nefritice- se lasa sa infuzeze 40 g frunze intr-un litru de apa clocotita timp de 15 min. Se bea cate 1 ceasca dupa fiecare masa.Impotriva hipertensiunii arteriale- se pun 100 g frunze de coacaz negru intr-un litru de apa clocotita. Se lasa 15 min la infuzat. Se beau 5 cesti / zi.

Alcoolism - 2 linguri de fructe uscate si 1 lingurita de seminte de patrunjel se fierb la foc domol in l apa, timp de 15 minute, dupa care se lasa sa se raceasca. Se bea tot, o data, pe stomacul gol; cura dureaza 6 luni. Pot aparea reactii puternice de voma, diaree, ca semn al dezintoxicarii organismului. Daca cura nu este intrerupta cateva saptamani si nu este consumat alcool, dependenta dispare relativ repede si apare chiar o anumita intoleranta la alcool.

Alte intrebuintariIn apicultura, plantatia intensiva de coacaz poate asigura o productie de 10-20 kg miere, florile fiind frecvent vizitate de albine, pentru culegerea de nectar si polen.

In parfumerie este utilizat un extract din flori.

PrecautiiRespectati dozele terapeutice pentru a nu se semnala efecte toxice.In cazul in care suferiti de ulcer gastric sau duodenal nu utilizati combinatia de coacaz negru si gheara- diavolului.