cultura apei

download cultura apei

If you can't read please download the document

description

reef

Transcript of cultura apei

CUPRINS Argument 1. Poluarea naturala 1.1 Poluarea artificiala 1.2 Poluarea cu metale 2 Poluarea solului 2.1 Fenomenul poluarii 2.2 Poluarea cu reziduuri 2.3 Fosfaii sufoc petii 3. Poluarea cu metale grele in Romania 3.1 Zone foarte poluate 3.2 Zona de poluare medie 3.3 Zona slab poluata 4. Depoluarea zonelor afectate 4.1Ecologizarea actulei halde 4.2 Stabilizarea metalelo in sol 4.3 Fitoremedierea 4.4 Fitoextractia 4.5 Rizofiltrarea

Argumentare Omul a inceput sa inteleaga mai ales in ultimele decenii ca progresul societatii umane s-a transformat treptat in instrument de distrugere, cu

efecte dezastruoase asupra naturii. Odata cu aparitia civilizatiei umane a aparut si interventia brutala a omului prin exploatarea nerationala a naturii si alterarea mediului prin poluarea produsa de activitatiile industriale, agricole, menajere. Efectul de sera, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut consecinte din ce in ce mai dramatice in ultimii ani. 1. Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care raportul antropic de poluanti devine tot mai grav: a) eruptiile vulcanice elimina gaze, vapori, particule solide, care sunt transportate pe mari distante de vant si curenti de aer. b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat solul este lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidografica bogata c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui arosoli naturali care sa influenteze negativ sanatatea populatiei umane. . Poluarea artificiala -dupa mediul in care actioneaza: -a aerului, solului, apei.In Romania exista in prezent aproape 900.000 de hectare de teren agricol poluate chimic, din care 200.000 sunt poluate cu metale grele mult peste limita. Poluarea nu este de data recenta, avand o vechime de mai mult de 50 de ani sau chiar 100 de ani. Ea a inceput indeosebi in zonele de extractie a minereurilor neferoase si apoi imprejurul unor uzine de prelucrare a minereurilor - cum este si Sometra Copsa Mica. Dupa decembrie 89, aceste terenuri au fost retrocedate fostilor proprietari, care le cultiva. Numai ca nivelul productiilor este foarte scazut, iar metalele grele se transmit in plante, care astfel nu pot fi folosite nici in hrana oamenilor, nici a animalelor. Ce se poate face in acest caz? O solutie ar fi ca poluatorul sa preia recolta nociva de la localnici si sa le dea in schimb produse sanatoase, ori despagubire in bani. Potrivit legii, depoluarea trebuie facuta de poluator, dar de la lege la aplicarea ei e cale lunga. Cele mai extinse suprafete de terenuri poluate cu metale grele (plumb, cadmiu, zinc) se afla in zonele Copsa Mica, Zlatna, Baia Mare, Bucuresti (zonele Neferal, Acumulatorul), Valea Calugareasca, Moldova Noua.

Sursele principale de poluare cu metale grele sunt platformele industriale de prelucrare a minereurilor neferoase, namolurile provenite de la statiile de epurare a apelor uzate, irigarea cu ape uzate, fertilizarea si amendarea solurilor. O solutie viabila de remediere, testata in Romania, este cea de imobilizare in-situ a metalelor grele, cu scopul limitarii transferului lor in plante, utilizand carbonat de calciu, bentonita si tuf zeolitic. Aceste tratamente sunt insa scumpe si foarte putini fermieri si le pot permite.

Poluarea cu metale a) poluarea aerului a cunoscut o mare amploare odata cu cresterea productiei industriale, intensificarea circulatiei rutiere, incinerarii deseurilor menajere. Un fenomen foarte grav il reprezinta ploile acide cauzate de combinarea apei cu oxizi de S si N ce se transforma in acizi puternic corozivi. Astfel de ploi, inregistrate in anii '80 au avut efecte dramatice asupra padurilor din Europa Occidentala (in Elvetia 1/3 din paduri sunt afectatae, iar in Olanda 40%). b) poluarea solului

Caracteristicile solului sint legate direct de productivitatea agricola. Chimizarea in exces a agriculturii duce la tulburarea echilibrului solului ca si la acumularea in sol si in apa freatica a unor substante minerale (ex.: nitriti care au efect methemoglobinizant pentru om si amnimale si distrug bacteriile fixatoare de azot atmosferic). Pesticidele, nebiodegradabile in majoritatea lor, se concentreaza de-a lungul lanturiloe trofice, fiind toxice pentru plante si animale. De asemenea, daunatorii devin rezistenti la pesticide, fiind necesara crearea de noi

substante de sinteza, eficiente dar mai toxice pentru mediu. Combaterea biologica a daunatorilor e o solutie pentru reducerea poluarii solului. In natura energia exista sub diferite forme: mecanica, termica, chimica, electrica, nucleara. Acoperirea consumului de energie in continua crestere determina preocuparea permanenta pentru descoperirea de noi surse de energie, de identificare a modalitatilor pentru protejarea surselor neregenerabile, a surselor naturale, de control al emisiilor de CO2. Carbunele, titeiul si gazele naturale reprezinta surse de energie neregenerabile sau conventionale. Efectele energiei s-au facut simtite datorita cresterii sporite a productiei si consumului de energie, urmate totdeauna de efecte adverse asupra mediului si sanatatii umane. Arderea combustibililor solizi contribuie esential la poluarea atmosferica prin aportul de oxizi de sulf si azotati, metale grele, monoxid de carbon si suspensii care se degaja alaturi de alte elemente daunatoare sanatatii umane. Poluarea creste continuu nu numai datorita arderii combustibilului solid in centralele termice sau in industrie cat si datorita autovehiculelor si consumului casnic de energie al populatiei. In mediul urban, transportul este una din principalele cauze de contaminare a aerului cu gaze poluante si particule ultrafine produse de motoarele pe benzina sau motorina. De asemenea foarte periculos pentru sanatate este plumbul degajat in urma procesului de combustie de la autovehiculele ce utilizeaza combustibil cu plumb. Acidificarea este procesul prin care suprafata pamantului este "saracita" in baze si sufera continuu o crestere a aciditatii, ducand la degradarea solului si a apelor precum si la deteriorarea ecosistemelor aferente. Emisiile de dioxid de sulf , oxizi de azot si amoniac provenite din depozitele de minereuri, de la spalarea combustibililor solizi, reactiile chimice si transport sunt principalele surse de acidificare. Prognozele arata ca acidificarea solului produce importante daune in special asupra agriculturii. Metode de combatere a efectelor acesteia exista, dar costurile sunt foarte ridicate. Impactul cel mai puternic se face simtit asupra agriculturii, ceea ce afecteaza in mod special populatia saraca. Statisticile indica o degradare globala de 2000 milioane de hectare de pamant, o

suprafata echivalenta cu o treime din suprafata agricola globala si suprafata ocupata de padure. Peste 300 de milioane de hectare se gasesc la un nivel de degradare astfel incat se considera ca fenomenul este ireversibil. Productia de energie (incluzand biomasa si biogazul) nu sunt cauze majore ale degradarii solului, dimpotriva aceasta poate juca un rol pozitiv in stoparea fenomenului. De exemplu introducerea unui sistem modern de producere a energiei pe baza de biomasa ar putea actiona asupra pretului de piata al biomasei si al face profitabil pentru restaurarea unor zone cu potential productiv afectate de degradarea si transformarea acestora in asa numite " ferme energetice" Schimbarile climatice sunt datorate cresterii in atmosfera a concentratiilor de gaze cu efecte de sera, datorate dezvoltarii industriale globale, acestea reflectandu-se asupra balantei energetice a pamantului in general. Schimbarea teraiectoriei actuale de dezvoltare socuioeconomica presupune construirea unor modele de perceptie si interpretare a mediului , a pozitiei omului in natura , a relatiilor dintre om si mediu si respectiv a legaturii dintre mediu si dezvoltare . Silit de imprejurari 1 producerea unor catastrofe naturale ( inundatii , incendieri de paduri si pajisti , surpari , eruptii vulcanice ) 2 invazia altor cete de oameni; omul a inaintat in tinuturi mai putin prielnice , mai aride ori cu ierni geroase , dovedind o mare capacitate de adaptare diferentiindu-se ca ocupatii si ca unelte folosite , ca mod de viata , imbracaminte , hrana , de zona anterior locuita . In felul acesta limitele spatiului locuit de specia umana s-au extins necontenit. .................................................. 2.2 Poluarea solului 2.2.1 Fenomenul poluarii Poluarea reprezinta o modificare daunatoare pentru om , pentru speciile din

ecosistemele naturale sau artificiale a factorilor de mediu , ca rezultat al introducerii in mediu a poluantilor , care reprezinta deseurile activitatii umane . Poluarea este un fenomen complex cu urmatoarele caracteristici 37 poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii , cresterii necesitatilor umane si dezvoltarii de noi tehnologii 38 cresterea poluarii este exponentiala ca si factorii care o genereaza 39 limitele admisibile ale poluarii nu se cunosc , deoarece nu cunoastem capacitatea de suport a ecosferei 40 exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii , cauzele fiind multiple : costul ridicat , ignoranta , intarzierea in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor . Astfel factorii mediului : apa , aerul , solul , sunt modificati in urma folosirii lor de catre om , aparand poluarea ca un aspect implicit al vietii , in desfasurarea careia , unele produse rezultate din procesele fiziologice si din activitatile omului si animalelor devin reziduuri ce pot incomoda bunul trai si buna dezvoltare a ecosistemelor in functie de natura si cantitatea lor . In zonele foarte dezvoltate ale societatii umane , elementele vitale : aerul , apa , solul sunt invadate de mase de reziduuri care depasesc puterea naturala de transformare si de integrare in factorii de mediu , care devin insuficienti si inutilizabili de catre om . In atmosfera se revarsa fum , pulberi , gaze nocive din cosurile uzinelor , din tevile de esapament ale automobilelor , din gurile de ventilatie ale intreprinderilor industriale si , mai putin neglijabil din fumatul tutunului . In sursele de apa se scurg efluenti incarcati cu resturi organice de tot felul si microorganisme evacuate din activitati casnice sau cu substante variate provenite din industrie . Pe sol se aduna in cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale , care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti . Unele forme de energie raspandite in mediu pot fi considerate tot factori poluanti :

41 cresterile de temperatura (ale apelor) 42 zgomotele 43 modificarile campurilor electrice si magnetice naturale 44 prezenta undelor electromagnetice naturale In sfera psihicului se manifesta efecte poluante produse de afectarea esteticii naturale prin distrugerea vegetatiei , degradarea reliefului natural , acumularea de reziduuri , dar si prin constructii inestetice , reclame violente si absurde , zgomote excesive , etc . Intervine si explozia informationala , folosirea excesiva a mijloacelor tehnice moderne ( radioul , televiziunea , presa ) pentru difuzarea in masa a unor produse pseudo artistice sau suparatoare carora li s-a atribuit calificativul poluare mentala . Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in ultimele decenii un mers ascendent continuu , o evolutie ingrijoratoare , cantitatea de poluanti fiind intr-o continua crestere . Poluarea este consecinta unor activitati umane si inlaturarea ei este o problema de corectare a erorilor ce o provoaca . Poluantii pot fi : - substante chimice - pesticide - petrol, titei , gaze - metale grele (Zn , Pb , Cd , Hg ) - ingrasaminte - substante organice - factori fizici - zgomot - izotopi radioactivi - caldura - factori biologici - germeni patogeni 2.2.2 Poluarea cu reziduuri

Poluarea este evidenta in cazul solului . Reziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer acoperta uscatul , ambianta imediata de viata a oamenilor , tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat , degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile . Solul este supus actiunii poluarilor dina aer si apa , fiind locul de intalnire al poluantilor : 45 pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol . 46 apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-l spre adancime 47 raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate . Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol . Poluarile directe ale solului provin din : 48 aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la automobilul abandonat . 49 scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la hale de deseuri . Nocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetatia pustiind locul pot provoca consecinte indirecte , fiind absorbite de plante care servesc ca alimente oamenilor si animalelor domestice . Bolile contagioase intestinale si parazitii din apele fecaloide parcurg un drum similar . Reziduurle industriale degradeaza solurile prin : 50 halele de reziduuri industriale care blocheza mari suprafete de teren ce

devin inutilizabile , amplasarea nerationala producand accidente . Exemplu : alunecarea de steril din Anglia , care a ingropat case si oameni , in cazul acestor volume nemaiputand fi vorba de nici o vegetatie si posibilitatea de regenerare a naturii . 51 raspandirea petrolului pe so in zonele de extractie si prelucrare prin intermediul apelor fluviale 52 halele de cenusi provenite din industria metalelor neferoase ce contin urne de metale grele toxice (Cu , Zn , Cd , Pb ) , bioxid de sulf si arsen . Exemplu : de la o fabrica de acid sulfuric de 100 000 tone/an capacitate , rezulta simultan 2-300 000 tone/an cenusi negre pentru depozitarea carora sunt necesare 2-3 ha teren . 53 vechea metoda de fabricare a sodei (Leblanc) care producea mari cantitati de sulfura de calciu nevalorificabila care , oxidata si spalata de ploi , polua aerul si apele cu gaze toxice (H2S , SO2) , metoda tehnologica astazi abandonata Stratul superior al scoarei terestre pe care cresc i se dezvolt plantele sufer din cauza polurii industriale. Pesticidele, solvenii, metalele grele, deeurile provenite din industria chimic, toate aceste substane poluante care au aprut odat cu dorina omului de a smulge ct mai mult hran pmntului sau de a-i crea un mediu artificial, neinnd cont de dezastrul pe care-l las n urma sa, s-au transformat acum n dumani de temut ai mediului nconjurtor. Detergenii fac parte i ei din categoria agenilor poluani care se regsesc frecvent n solurile pe care se practic agricultura. n sprijinul acestei afirmaii, cercettorii aduc argumente bazate pe studii ce demonstreaz prezena tot mai mare n solurile agricole a unei substane chimice denumite sulfat de alchilbenzen, ce se gsete n detergenii anionici, care se pare c sunt cei mai vndui n ntreaga lume. Exist numeroase ci de dejecie prin care aceti compui chimici ajung n pmnt. Una dintre ele este reprezentat de deversarea apei distilate care se folosete n industrie, dar i n fermele private, iar, la rndul lor, ngrmintele obinute din amestecuri biologice constituie un alt canal important prin care substanele chimice contamineaz solul. Metalele grele, ngrmintele chimice i naturale constituie, de asemenea,

pericole care pndesc att solul, ct i pnza freatic. Detergenii anionici sunt cei mai cutai ntr-un lichid, moleculele de la margini sunt atrase ctre interior, ceea ce face ca suprafaa lichidului s fie curbat. Acest efect denumit tensiune superficial poate fi observat la stropii aproape sferici care picur la robinet. Tensiunea superficial mpiedic apa s fie un agent de curare eficient. Cnd intr n contact cu o pat de murdrie de pe un material, moleculele de ap tind s se lege mai mult ntre ele dect s nmoaie i s curee esturile. Detergenii se mpart n mai multe clase, cei mai folosii fiind detergenii anionici. Acetia, datorit unei substane active care interacioneaz cu apa, reduc efectul denumit de ctre oamenii de tiin tensiune superficial. n concluzie, fr spun sau fr detergeni nu ne putem spla hainele i nici nu putem s ne ludm c, acas ori la serviciu, domnete curenia. Detergenii "hrnesc" culturile agricole Primul detergent sintetic a aprut n anul 1916. Este vorba despre un detergent industrial descoperit de chimistul geman Fritz Gunther. Detergenii pentru menaj, care s nu atace pielea, au aprut abia n anul 1933. Tehnologia modern a adus pe pia detergeni compleci care pretind c nltur murdria i, n acelai timp, protejeaz orice tip de estur. Chimicalele care intr n compoziia detergenilor nu rmn ns inofensive i nici nu dispar odat cu tina n maina de splat. Compuii organici nocivi din detergent care rmn pe haine ating pielea, crend, de multe ori, alergii, sau sunt deversai prin sistemele de canalizare n pnza freatic. Solul se mbib cu toate aceste substane toxice care ajung, de nenumrate ori, alturi de pesticide, "hran" pentru culturile agricole. Detergenii sunt ncor porai i n pasta de dini, n produsele de curenie sau n soluiile antiseptice, ct i n soluiile utilizate la curarea legumelor i a fructelor de substanele chimice cu care au fost stropite pentru a nltura duntorii. Fosfaii sufoc petii

Pentru a crete performanele detergenilor, n componena acestora se adaug fosfai, care au ca efect reducerea duritii apei. Odat ajuni, prin deversarea reziduurilor, n mediile acvatice naturale, fosfaii stimuleaz proliferarea algelor, ceea ce conduce la scderea dramatic a coninutului de oxigen din ap i, implicit, la decimarea populaiilor de peti. Tot pentru a le conferi detergenilor caliti suplimentare - parfum, efect de nlbire i de strlucire -, a devenit un loc comun, astzi, includerea a numeroi aditivi n componena acestora, cu efecte similare asupra mediilor naturale n care ajung ulterior. n acest moment, detergenii anionici sunt cei mai folosii. Consumul anual de asemenea detergeni ajunge, pe plan mondial, la 2.000.000 de tone, iar n 2010 va ajunge la 3.400.000 de tone. Oamenii de tiin consider c aceast cretere a produciei globale de detergeni anionici trebuie controlat sever, tocmai avnd n vedere efectele distrugtoare pe care le au asupra mediului. Cercettorii avertizeaz asupra intensificrii interaciunilor biologice i biochimice complexe care au loc ntre componentele detergenilor anionici i elemente din mediul natural, n diverse ecosisteme. Punctnd consecinele pe care le are invazia acestor componente anionice n natur, ei subliniaz pericolul ca activitatea metabolic din sol s fie modificat structural i, implicit, fertilitatea acestuia s fie afectat ntr-un mod ireversibil. Metalele grele distrug sistemul nervos Oamenii se afl n contact permanent cu solul. Parcuri, terenuri de joac pentru copii, terenuri agricole, toate aceste locuri, atunci cnd sunt afectate de poluare, reprezint o surs de contaminare a organismelor vii. Principala surs de poluare a solului sunt gazele arse eliminate n atmosfer de automobile. Acestea sunt aduse pe sol de ctre ploaie i apoi, tot cu ajutorul apei, ptrund

din ce n ce mai adnc i "migreaz" n pnza freatic. Metalele grele afecteaz n mod indiscutabil sntatea oamenilor. Ei intr n contact direct sau indirect cu substanele toxice prin intermediul legumelor i fructelor care acumuleaz metalele grele, ajunse n pmnt, n procesul de cretere. Plumbul este un metal greu care, odat inhalat sub form de vapori sau ingerat n cantiti ct de mici, duce la afeciuni grave ale creierului sau ale sistemului nervos. Cuprul i compuii si sunt, de asemenea, deosebit de toxici. Sunt suficiente 30 de grame sulfat de cupru ca s omori un om. Animalele subacvatice care triesc n mediile poluate cu acest metal greu se aleg cu afeciuni ale sistemului nervos sau digestiv, iar petii i pierd mirosul. Cadmiul se acumuleaz mai ales n culturile de orez care se afl n apropierea minelor din care se extrage acest metal greu. Vaporii de cadmiu sunt cancerigeni i deosebit de toxici pentru mediul nconjurtor. Nichelul este, de asemenea, cancerigen i provoac alergii. Dei zincul este esenial pentru sntatea organismului, prea mult zinc poate fi fatal. Acest metal favorizeaz anorexia, induce malnutriia i suprim absorbia altor oligoelemente vitale pentru organismul uman. Soluiile n care au fost degajai ioni liberi de zinc sunt foarte toxice pentru plante i animale. Nitriii sunt mprtiai de oameni pe terenurile arabile Nitraii reprezint o alt surs de poluare a solurilor. Ei constituie ultimul stadiu al proceselor de mineralizare a materiilor organice n descompunere care ptrund n sol prin infiltraiile de suprafa sau sunt aruncai pe sol, chiar de oameni, n procesul de fertilizare chimic. Fosele septice, platformele de gunoi de grajd i gunoi menajer, closetele constituie o surs permanent de nitrai. n conformitate cu normele internaionale, din cauza potenialului nociv pe care l reprezint, nitraii au fost inclui n clasa substanelor toxice din ap. Dar ca s ajung n ap, ei trebuie mai nti s polueze solul. Pe lng nitrai, n sol se mai gsesc i importante cantiti de nitrii, care provin din gazele de ardere aruncate n atmosfer de automobile, care ajung n sol ca i metalele grele cu "ajutorul" ploii. Limita sanitar admis pentru nitrai i nitrii n apa de la robinet este de 50 mg la un litru. Ambele tipuri de substane au efecte grave i uneori ireversibile asupra omului. Conform unei directive europene, statele membre au obligaia s elaboreze

programe de aciune pentru zonele identificate ca fiind poluate cu nitrii provenii din surse agricole. Chiar i baliga polueaz Poluarea cu nitrai i nitrii este cauzat i de dejeciile animalelor ori de excesul de fertilizare natural a solului destinat agriculturii. Astfel, cea mai mare poluare se nregistreaz n zonele n care au fost ferme agricole. n Romnia, au fost identificate deja n judeul Prahova patru localiti ale cror ape i terenuri sunt poluate cu nitrii provenii din excesul de fertilizare cu ngrminte naturale sau din fertilizanii chimici. Aceste localiti au intrat n programul de aciune pentru zonele de risc, iar msurile pentru combaterea polurii trebuie luate ct mai rapid. Proiect european pentru protejarea solurilor Sptmna trecut, la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat n sesiune plenar un proiect de directiv european cu privire la protecia solurilor care prevede inventarierea solurilor contaminate din Uniunea European. Legislaia comunitar cu privire la deeuri, produse chimice, agricultur sau calitatea apelor acoper parial protecia solurilor. Textul adoptat recent de ctre eurodeputai le propune celor 27 de state membre s cad de acord asupra unui cadru comun care s asigure durabilitatea solului, considerat a fi o resurs natural deosebit de important. Pn de curnd, dintre cele 27 de state membre, numai nou aveau o legislaie care viza protecia solului. Potrivit textului de lege, cei 27 au la dispoziie cinci ani pentru a stabili zonele ce necesit o protecie special. Documentul adoptat subliniaz, de asemenea, i rolul deosebit de important pe care mpduririle l joac n lupta mpotriva polurii atmosferice, ntruct gazele toxice ajung n pmnt mpreun cu ploile. Poluarea produsa de autovehicule a inceput sa-si faca simtita prezenta chiar si in orase considerate, in mod traditional, curate. Excesul de gaze de esapament, introduse in sol de precipitatii sau roua de dimineata, se observa imediat ce se fac verificari chimice ale solului. Pentrul pamant, principalele elemente care semnaleaza prezenta unei poluari peste limitele admise sunt metalele grele, precum plumbul sau cadmiul, precum si fenolii sau amoniul. In solul din spatiile verzi ale orasului Medias s-a gasit de trei ori mai mult plumb decat prevad normele europene!

La Medias, caravana Rompetrol-Adevarul a colectat probe de sol chiar din Parcul Primariei, aflat in centrul orasului. Probele de apa potabila au fost luate de la Pizzeria Bois si de la o fantana din marginea de sud a orasului, iar probele de aer - de pe strada Mihai Eminescu. Analizele au fost efectuate in laboratoarele Ape-Sol si Aer Toxicologie, ale platformei Midia-Navodari, ambele fiind certificate drept competente de catre organismele internationale abilitate. In Medias, noxele din aer nu depasesc maximele permise, fiind in marea lor majoritate de 10 pana la de 20 de ori mai mici. Singur, doar monoxidul de carbon se situeaza putin peste jumatatea valorii admise, fiind de 5,173 miligrame pe metrul cub de aer, maximul fiind de 10 mg/mc. Nici apa potabila nu prezinta probleme, testele efectuate dovedind ca nu exista fenoli, amoniu sau metale grele in apa de la robinet si nici in cea din fantani. Solul este total otravit Cantitatea de plumb din solul prelevat chiar din Parcul Primariei a fost insa de 57 de miligrame la fiecare kilogram de pamant. Valoarea maxim admisa fiind de numai 20 de mg/kg, rezulta ca poluarea solului este de aproape trei ori mortala! In aceste conditii, locuitorii din Medias trebuie sa stie ca nu au voie sa-si cultive in gradini decat flori sau alte plante decorative, dar in niciun caz legume sau fructe. Nici macar patrunjel sau leustean. Ca sa fim bine intelesi, aceasta poluare provine in proportie de peste 95% din gazele de esapament ale autovehiculelor, contributia uzinelor din localitate fiind, de regula, un procent ridicat de cupru, fier sau nichel, substante care - in cazul Mediasului - s-au dovedit a fi sub limitele maxim admise. Plumbul este foarte toxic Reamintim ca plumbul este un metal otravitor, care distruge conexiunile nervoase, mai ales in cazul copiilor mici, provocand grave afectiuni ale sangelui si creierului. Expunerea indelungata la plumb sau la una dintre combinatiile sale solubile (saruri sau unii oxizi, cum ar fi dioxidul de plub - PbO2) provoaca intotdeauna afectiuni ale rinichilor si colici abdominale. Bebelusii, daca ingereaza vreme indelungata apa ce contine compusi de plumb, sufera o incetinire permanenta a proceselor cognitive (intarziere mintala) ce uneori duce pana la schizofrenie.

Dar si adultii sufera, intoxicatiile putand produce chiar moartea. Efectul nociv al plumbului a fost descoperit abia de un secol. Femeile care ingereaza chiar si cantitati mici de compusi de plumb devin sterile si, din acest motiv, instructiunile de utilizare a plumbului in toate laboratoarele lumii prevad ca acest metal sa fie manipulat numai de barbati. La adulti, cele mai multe cazuri de intoxicatii cu plumb se inregistreaza in randurile celor care au fost expusi unui proces industrial de productie. Metalele grele (plumb, cadmiu, mercur, crom, cupru, zinc, nichel, arsen, seleniu etc) provenite din diferite surse i ajunse n sol, pe diferite ci, se pot acumula n sol, de unde trec n plante cu efecte duntoare. Fr ndoial, pesticidele sunt i vor continua s fie de un enorm sprijin omului. Totui n rezolvarea unor probleme privind mediul nconjurtor, pesticidele au creat altele de dimensiuni nc nedeterminate. Consecinele neprevzute ale folosiri pe durat lung a unor pesticide au dus la afectarea grav a diferitelor forme de viat. Unele probleme de poluare a solului sunt legate i de folosirea n cantiti mari, an de an, a ngrmintelor chimice. Astfel, superfosfaii conin o serie de impuriti (metale i metalozi toxici) care, n ansamblu, constituie un risc potenial foarte serios de poluare a solului. O problem special o ridica ngrmintele cu azot. Astfel, uneori, ca urmare a suprafertilizrii se constat o acumulare mrita la nitrai n unele plante.

O alt form de poluare a solului, tot mai important n zonele aglomerate (aezri umane, creterea industrial a animalelor etc) o constituie poluarea solului de ctre agenii biologici duntori, reprezentai prin microorganismele patogene eliminate de om i transmise acestuia n urma contactului direct cu solul contaminat ori a consumului de alimente obinute pe solul contaminat ; prin microorganismele patogene transmise omului prin contactul direct cu solul contaminat de dejeciile animalelor infectate i prin microorganismele patogene gsite n stare natural n sol.2. Interesul pentru poluarea mediului a crescut foarte mult pentru

ntreaga populaie a globului, a instituiilor i a organizaiilor diverse, unele polivalente, altele cu caracter specializat, orientate exclusiv pe problemele polurii. Fr sol nu exist via. Solul format de-a lungul milioanelor de ani poate fi distrus de eroziune n cteva zile. O treime din solul planetei este serios deteriorat, fapt ce are consecine fatale

asupra naturii. Poluarea este evident i n cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca i apa i aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate n ape i aer acoper uscatul, ambiana imediat de viaa a oamenilor, tocmai n locurile aglomerate unde fiecare metru ptrat este intens i multiplu solicitat, degradeaz terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uresc natura acolo unde este mai cutat pentru frumuseea ei. 3. Poluarea cu metale grele in Romania

Cercetari efectuate in anul 2000 in cateva zone din sudul tarii au relevat mentinerea poluarii puternice a solului cu metale grele in apropierea unor unitati industriale :S.C.Neferal si S.C. Acumulatorul-Bucuresti-Pantelimon, S.C.Turnu S.A.-Turnu Magurele, precum si poluarea cu fluor in zona ALRO-Slatina. Poluarea atmosferei cu pulberi in suspensie are multe surse. In primul rand, industriile metalurgica si siderurgica care elibereaza in atmosfera cantitati insemnate de pulberi, apoi centralele termice pe combustibili solizi, fabricile de ciment, transporturile rutiere, haldele si depozitele de steril, etc. Natura acestor pulberi este foarte diversificata. Ele contin fie oxizi de fier, in cazul pulberilor din jurul combinatelor siderurgice, fie metale grele (plumb, cadmiu, mangan, crom), in cazul intreprinderilor de metale neferoase, sau alte noxe. Concentratiile medii in timp de 24 ore au depasit valoarea CMA (0,15 mg/m3) in 24 de localitati. Cele mai mari valori s-au inregistrat la Baia Mare - 0,469 mg/m 3 (de 3,12 ori CMA), Medias - 0,455 mg/m3 (de 3,03 ori CMA), Gheorghieni 0,435 mg/m3 (de 2,9 ori CMA), Miercurea Ciuc 0,434 mg/m3 (de 2,89 ori CMA), Targoviste 0,390 mg/m3 (de 2,6 ori CMA), Arad 0,378 mg/m 3 (de 2,52 ori CMA), Deva 0,376 mg/m3 (de 2,5 ori CMA), Brasov 0,424 mg/m 3 (de 2,8 ori CMA), Odorheiu Secuiesc 0,344 mg/m 3 (de 2,3 ori CMA), Rm. Valcea 0,400 mg/m3 (de 2,7 ori CMA), Suceava 0,395 mg/m3 (de 2,6 ori CMA)

Valorile concentratiilor medii anuale au depasit CMA anuala (0,075 mg/m3) in 23 localitati :Reia, Caransebes, Moldova, Otelu Rosu, Brasov, Cluj, Ploiesti, Floresti, Azuga, Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Odorheiu Secuiesc, Arad, Rm. Valcea, Zalau, Suceava, Copsa Mica, Medias, Alba Iulia, Zlatna, Baia Mare, Petrosani, Brad . Cele mai mari valori s-au inregistrat la Zlatna - 0,186 mg/m 3; Arad 0,188 mg/m3 si Brasov - 0,156 mg/m3. Nivelul de poluare cu pulberi in suspensie sau pulberi sedimentabile, se mentine in continuare ridicat pe teritoriul tarii, depasirile CMA (in timp de 24 ore si anuale) inregistrandu-se intr-un mare numar dintre localitati ile monitorizate. Bazinul Tisei nu este bogat doar n resurse naturale (ap, pduri, minerale), ci i n elemente necesare agriculturii i industriei. Industriile minier (minereuri, petrol), celulozei i hrtiei, metalurgic i chimic pot fi regsite n aceste locuri de mult timp, i au contribuit la poluarea repetat i cronic a apei i mediului. Poluarea este local, transfrontalier, imediat i toxic; magnitudinea polurii (de exemplu, n regiunea superioar a Tisei), fcndu-se totui diferena ntre efectele polurii recente i celei istorice, nu a fost evaluat nc, dei exist numeroase studii tiinifice referitoare la subiecte limitate . Principala sursa de poluare a solului din judetului Sibiu o reprezinta emisiile permanente de pulberi in suspensie si sedimentabile cu continut de metale grele provenite tot de la SC SOMETRA SA Copsa Mica, care au determinat n timp acumularea in sol a unor cantitati mari de metale grele. Emisiile de SO2 au dus la formarea precipitatiilor acide care au contribuit la saracirea solului in nutrienti si la solubilizarea si acumularea metalelor grele si in orizonturile inferioare de adancime. Flora si vegetatia judetului este afectata de produsii toxici eliminati n atmosfera de SC Sometra SA Copsa Mica, care n timp si-au marit raza de actiune si incisivitate asupra acestora, fiind antrenati de curentii de aer si de precipitatiile atmosferice. Poluarea istorica produsa de catre SC Sometra SA Copsa

Mica, a avut impact negativ si asupra faunei terestre si acvatice, aceasta influenta manifestndu-se prin disparitia unor specii si saracirea populatiilor si prin aparitia unor modificari de ordin patologic.Pentru caracterizarea deseului de zgura s-au efectuat teste de levigare a doua probe de zgura de furnal provenind de la Copsa Mica. Probele de zgura au fost analizate fizico-chimic inaintea efectuarii testelor de levigare determinandu-se principalii indicatori: granulometrie, umiditate, continut de metale grele ( Cu, Pb, Zn, Fe, Ni, Co, Cr ), si de diversi compusi oxidici ( FeO, Fe 2O3, SiO2, Al2O3, CaO, MgO), precum si continutul de As si sulf. Analiza celor doua probe a aratat ca zgura de furnal poate fi incadrata in categoria deseurilor nepericuloase. Cu toate acestea analiza probei de sol martor prelevata de pe malul stang al Tarnavei Mari arata ca concentratia determinata pentru elementele Pb, Zn si Cd depasesc de cateva ori limita admisa de pragul de interventie pentru soluri cu folosinta mai putin sensibila. De asemenea, pentru proba de sol recoltata de pe fundul bataluli, concentratia determinata pentru Cu, Pb, Zn si Cd depasesc pragul de interventie de zeci de ori. Degradarea solului in jurul obiectivului studiat rezulta din imbinarea factorilor naturali ( pante ridicate, roci friabile) cu factorii antropici distructivi ( defrisari, pasunat intensiv, ploi acide, poluare cu metale grele si cu negru de fum). Poluara in zona orasului Copsa Mica se evidentiaza prin reducerea productiei de biomasa, acidifierea solurilor, scaderea cantitatii de humus si schimbarea calitativa a lui, degradarea fizica si chiar distrugerea unor ecosisteme specifice lui. De asemenea, prin construirea unor diguri, apa in exces transportata in timpul viiturilor a iesit prin sutraversari, ducand la inmlastinarea terenurilor datorita prezentei unor pachete groase de roci impermeabile un adancime. Un grad ridicat de deteriorare prezinta solurile din imediata vecinatate a platformei industriale, aceasta avand un continut redus de humus, textura medie si grosiera, PH-ul moderat acid si acid.

Plumbul

Plumbul reprezinta poluantul dominant si cel mai daunator al solului in zona Copsa Mica. Plumbul se depune in proportie de 75% pana la o distanta de 5-6 Km, iar zincul si cuprul vehiculat la distante mult mai mari gasindu-se in cantitati apreciabile si la 20 km de sursa de poluare. Cantitatile de plumb din sol si vegetatie depind de debitul sursei de poluare, distanta parcursa de poluant, conditiile de topoclimat si adancimea de prelucrarea a solului. Continutul de plumb din vegetatie este direct legat de continutul de plumb al solului. Excesul de plumb la suprafata solurilor determina o scaderea a continutului de argila ( 0-10 cm), la adancimi mai mari influenta nu este semnificativa. Exista posibilitatea trecerii plumbului din furaje in sangele animalelor si efectul negativ asupra laptelui si implicit asupra sanatatii copiilor. Plumbul exercita o influenta negativa asupra proprietatilor fizico- chimice ale solului, modificandu-l in Zincul In arealele intens poluate de metalurgia neferoasa, cum sunt cele din jurul platformei Copsa Mica, fitotoxicitatea determinata de zinc este destul de frecventa, motiv pentru care un exces de zinc de peste 500 ppm produs in sol determina modificari fizico-chimice la nivelul complexului absorbativ, legat indeosebi de schimbul de ioni, fapt

important pentru aprovizionarea plantelor cu substante fertilizante. Continutul si proportia intre diferitele forme de zinc din sol, variaza in functie de factorii de formare a solului, osciland de la urme la 300 ppm. Cercetari intreprinse de-a lungul nmai multor perioade de vegetatie au aratat ca in arealele puternic poluate, cu peste 500 ppm, continutul de zinc din plantele ierboase creste direct proportional cu cel de la suprafata solului. Cadmiul In comparatie cu ceilati poluanti, Cd se gaseste in cantitati mai reduse; limita maxima tolerabila a fost stabilita la 3 ppm. Cadmiul este un element foarte toxic pentru agricultura si pentru populatie; determinarile efectuate au aratat o depasire substantiala a limitei admise. Arsenul Prezintnta concentratii in sol mai scazute comparativ cu maxima admisa de 20 ppm. In urma prelucrarii minereurilor specifice industriei neferoase, rezulta depozite de zgura si pulberi nocive care sub actiunea factorilor externi sunt ascensionate la cosurile instalatiei si vehiculate la distante mari. In zonele limitrofe platformelor de metalurgie neferoasa, continutul in metale a acestor particule ating valori mari, ca de exemplu: pana la 50 % plumb, 25 % zinc si 20 % pentru elementele Cu, Cd, As. Analiza probelor de vegetatie recoltate arata ca plantele si chiar produsele agricole provenite din zone poluate contin importante cantitati de metale grele. Observatii de pe teren colaborate cu datele de laborator evidentiaza ca vegetatia , reprezinta un indicator important pentru stabilirea gradului de poluare.

Actiunea metalelor grele Majoritatea plantelor sunt sensibile la actiunea metalelor grele suportand modificari profunde in metabolismul

plantelor manifestate prin scaderea fotosintezei, perturbarea respiratiei si incetinirea cresterii. S-a observat ca plumbul se acumuleaza de preferinta in partile plantelor care contin mai multa clorofila ( varza, telina, sfecla, porumb, piersic) , blocand procesul de fotosinteza. Zincul este mai putin fitotoxic comparativ cu celelalte metale grele; concentratiile in plante la care se manifesta toxicitatea zincului este situata in general intre 300500ppm/SU. Zincul este acumulat mai ales in : fasole, porumb, sorg. Evaluarile prind calitatea solului din zona indica o afectare semnificativa a acestuia pe arii intinse cu poluanti specifici, generati de activitatea de pe platoforma industriala a S. C. SOMETRA SA, fiiind cunatificate trei zone de poluare:4.

Zona foarte poluata. Pentru Pb, aceasta zona depaseste limitele teritoriului studiat, concentratiile depasind chiar de 18 ori pragul de interventie (P.I.). limitele zonei, in cazul Cd, sunt situate la cel putin 8 km spre est si 11 Km spre vest ( concentratii ce depasesc P.I. de pana la 8 ori). In ce priveste Zn, aceasta zona se extinde doar spre vest, pana la peste 5 Km ( depasiri P.I. de 4 ori). Pentru celelate metale (Ni si Cu) nu se poate diferentia o zona cu poluare intensa. Zona de poluare medie. In cazul Cd, limita estica a zonei este situata undeva intre 8 si 14 Km, iar cea vestica intre 15 si duoa extremitatea teritoriului studiat. O situatie asemnatoare se inregistreaza si pentru Zn, limitele fiind cuprinse intre 14 si 18 Km ( spre est) si respectiv, dupa 5 Km (spre vest). Poluarea de nivel mediu se intalneste doar spre vest, pana la 2 Km de la sursa de poluare, in cazul Cu. Nu a fost posibila diferentierea unei astfel de zone pentru Ni si Pb in limitele teritoriului studiat. Zona slab poluata. Aceasta zona se extinde doar spre

5.

6.

sud- est, in cazul Zn si Cd, de la sursa pana la o distanta de peste 11 Km. Pentru Cu, limita estica se intinde pana la cel putin 8 Km, cea vestica pana la aproximativ 10 Km. In cazul Ni, zona slab poluata se extinde incepand de la 24 Km spre est si 11 Km spre vest si sud-est. Se observa ca, in general, acumularea de metale grele in sol scade pe masura indepartarii de sursa poluanta, cu exceptia transectului Sud-est si nichelului. Distributia diferita a concentratiilor pe directia sud-est este probabil cauzata de ingustarea Vaii Viilor si de cresterea altitudinii, incepand de la 7 Km de confluenta cu Tarnava spre amonte. Astfel curentii de aer ce antreneaza pulberile bogate in metale grele sunt dirijate intrun spatiu relativ redus si lovesc versantul din stanga.

Solurile au o extrem de variata vulnerabilitate la poluarea cu metale grele sau radionuclizi. Diversitatea manifestarilor si a situatiilor este data de interactiunea elementelor chimice caracteristice, cu diferitele componente ale solurilor sau cu elemente din mediu. Vulnerabilitatea solurilor agricole la poluare cu metale grele a fost stabilita de valorile concrete determinate a elementelor chimice poluante ca o interactiune a catorva caracteristici tipice ale solului (distributia marimii particulelor, concentratia de humus, reactie,?) caracteristici care pot bloca sau stoca pentru o perioada lunga si apoi sa le elibereze instantaneu ca si poluatori, facandu-i acceptabili de catre plante. O sursa tipica de sol contaminat cu metale grele si radionuclizi sunt centralele termoelectrice. La furnale au fost determinate numeroase elemente chimice, determinate de locul de extractie a combustibilului si anume strontiu eliberat din combustia carbunelui extras din zona Anina, litiu, beriliu, strontiu, zirconiu cesiu, thoriu, uraniu din combustia carbunelui extras din Valea Jiului. Valorile elementelor specificate, masurate in punctul de emisie nu sunt peste limita maxima admisa, dar in timp, suspensiile evacuate

ajung in sol unde sunt stocate sau intra in lantul trofic. Cresterea capacitatii lor de migrare precum si predispozitia pentru combinatii chimice neasteptate pot creste toxicitatea lor afectand lantul trofic, care invariabil se va termina la om. Numeroase facilitati ale civilizatiei actuale fac indinspensabila utilizarea izotopilor radioactivi in tot mai multe ramuri ale economiei. Aceste activitati amplifica valorile de fond ale mediului natural, aducandu-le uneori la limite care pot deveni nocive pentru organismele vii. Intr-un astfel de scenariu, elementele radioactive au devenit elemente obisnuite ale poluarii mediului in toate componentele lui (aer,apa, sol, organisme), sub cele mai diverse forme sau intensitati. Cunoasterea acestor procese si manifestari ale elementelor radioactive poate sa previna efectele lor nedorite, poate sa constientizeze populatia asupra riscurilor la care se expune sau poate sa alarmeze utilizatorii sau organele competente referitor la unele actiuni inoportune. Cea mai mare importanta pentru organismul uman o are emisia de elemente naturale amplificate antropic sau cu surse artificiale de radiatii. Datorita unor politici putin intelese, atat inainte de anul 1989, dar si dupa, raspandirea in Romania a mineralelor cu un continut sporit de radionuclizi nu a fost facuta publica si nici eventualele exploatari de elemnte radioactive (loc, cantitate, calitate). Din aceasta cauza, pentru acest domeniu, in literatura de specialitate autohtona sau straina nu s-au facut si nu se fac inca referiri la Romania in acest domeniu. Prezentul material isi propune o succinta trecere in revista a principalelor surse de poluare generate de radioactivitate naturala sau antropica, fixarea lor in spatiul banatic, precum si unele referiri cu privire la valorile de concentrare si cauzele care le-au generatREZULTATE SI DISCUTII In general, continuturile in elemnte radioactive naturale in solurile din Banat se subinscriu in limitele fondului radiochimic natural (40-50 cps ). Caracteristicile tectonice si geochimice ale arealelor montane din Banat face insa

posibila o supralicitare naturala a fondului radioactiv natural (50-80 cps), limitele de variatie fiind relativ greu de comparat datorita penuriei de determinari Surse de materiale radioactive si modalitati de poluare a solurilor Exploatatii de minerale purtatoare de elemente radioactive Dintre sursele care genereaza radioactivitate primordiala, de natura terestra, sunt mineralele purtatoare de elemente radioactive care suporta activitati directe de exploatare, precum si rocile minerale sau organice, imbogatite secundar in elemente radioactive, care devin poluante in urma activitatilor de extragere si prelucrare a altor substante sau elemente, in afara celor radioactive (polisulfuri, apatite, hidrocarburi solide sau lichide, etc). Unul dintre principalele elemente radioactive care interfera cu nivelul de fond al solului este radonul . Radionuclid al uraniului ( 238 U) prin filiera parentala a radiului ( 226 Ra), radonul, cu cei trei izotopi ai sai (actinon - 219 Rn, toron 220 Rn si radon - 222 Rn), este un gaz care migreaza in jurul materialelor de origine, de aici produsele de solidificare si apoi in atmosfera. Puterea de emanatie a radonului variaza intre 1% si 80% (Popa et al., 2005) si depinde de concentrarea surselor primare ( 226 Ra si 238 U) si de unele caracteristici fizice si chimice ale solurilor (porozitate, stare de reactie, capacitate de schimb ionic). In urma unor masuratori efectuate intr-un interval de peste 20 de ani, Rogobete (et al. 2002) precizeaza ca in sedimentele si materialele sterile din partea de vest a Muntilor Aninei (Natra - Lisava), concentratiile de radiu ( 226 Ra) ating valori de peste 1000 cps (tabelul nr.1), fapt care determina eliminarea unor cantitati sporite de radon. Cu toate ca valorile izotopilor derivati sunt mult mai reduse, vulnerabilitatea sporita a mediului la dezintegrarea relativ rapida a radonului (1/2=3,8 zile) deriva si din valoarea emanatiilor rezultate din sol, din rocile de sub cladiri, din materialele utilizate in construirea cladirilor, soselelor sau a altor utilitati, din alimentarile cu apa, din aerul inconjurator,

iar concentratiile depind de viteza de ventilare, de gradul de difuziune sau de diferenta de presiune din porii solului. Tabelul nr.1 Valorile maxime ale concentratiilor 238 U (radionuclid sursa) si ale 226 Ra (radionuclid intermediar), care conditioneaza concentratiile de 222 Rn (radon radioactiv) in solurile si sedimentele din perimetrul zonelor miniere din vestul Muntilor Aninei (zona Natra - ) Nr. Crt. 0 Anul de referinta 238 U 226 Ra

Cps Cps (cicli (cicli/secunda /secunda ) 1984 1985 1992 2002 2352 3178 1315 1000 1098 1033 1227 1000

1 2 3 4

Tot o sursa naturala de radionuclizi sunt si rocile uranifere , cu un continut sporit de 238 U, element cautat si exploatat in diferite puncte din parte de sud vest a Romaniei. Fara indoiala ca economia fiecarui stat are nevoie de astfel de minereuri, iar extragerea de elemente radioactive contribuie esential la bugetul energetic al unei tari. Cu totul altfel se pune problema in cazul in care depozitele de materiale extrase din munti, partial prelucrate ramamn neecologizate. Ele sunt miscate in directii imprevizibile de catre vant, ape sau de catre oameni, intentionat sau in nestiinta de cauza, ajungand in contact direct cu comunitati umane neavizate si nevinovate. Peste 80 de halde (din care nin 60 de puncte cantitatile ajung la peste 100.000 tone steril/halda, sunt raspandite in interiorul sau in exteriorul masivelor muntoase, in apropierea asezarilor omenesti. Fig.1). In majoritatea dintre aceste acumulari de steril au fost identificati radionuclizi de 238 U, 232 Th, 226 Ra, 40 K, 137 Cs, sau 60 Co.

Tabelul 2. Valorile unor radionuclizi dozati in perimetrul haldelor de steril si a iazurilor de decantarede la Rusca Montana (Muntii Poiana Rusca) ( s* - dozare la suprafata solului; ad* dozare la adancimea de 100 cm Punct 238 de U recolt are 1s* 2 ad* 3/1 s 3/2 s 4 ad 5s 6/1 s 6/2 s 7 ad 8s 9 ad ND 232 Th 226 Ra 40 K 137 Cs Pozitionare aproximativa in spatiu

260, 24,9 16 5 3,6

38,6 39,4 4,7 -

6,36 86,6 22,1 19 8,9 27,3 15,3 20,7 20 3,5 35,3 15,7 20,6 20 3,5 ND 560, 40,5 33 7 1,0

27,8 10,1 17,5 25 5,6 ND ND 668, 75,5 71 7 6,0 709, 63,8 66 4 3,9

14,7 15,1 19,7 21 0,7 ND ND 372, 28,4 30 2 2,9 389, 31,1 30 5 8,3

11 ad ND 12 s

666, 29,5 40 9 0,1

-

28,8 28,3 17,1 26 0,8 70 240 26 5

Valoa 200 re medi e

Din multitudinea de puncte vizate, se detaseaza doua zone cu concentratii sporite: Rusca Montana si Ciudanovita ? Lisava ? Natra. Activitatea masica a radionuclizilor dozati in 12 puncte pe suprafata unui iaz de decantare situat in amonte de Rusca Montana , intr-un areal declarat azi zona contaminata (tabelul 2), indica concentratii mult peste valoarea medie a activitatii masice pentru 232 Th si 40 K, si similare cu limitele medii pentru sol si cenusii pentru 238 U sau 226 Ra. La Ciudanovita, judetul Caras Severin, a existat cea mai mare exploatare de minereuri radioactive din Banat si a doua din Romania. Principalul material purtator de radionuclizi de la Ciudanovita este pechblenda, un oxid de uraniu (U 3 O 8 ) asociat cu oxizi de plumb, nichel, fier, vanadiu, cupru, calciu s.a. Astazi exploatarea este sistata iar arealele miniere au intrat in conservare, insa urmele vechilor activitati se observa la tot pasul: peste 30 de halde de materiale sterile ? majoritatea cu niveluri de radiatii de peste 10.000 cps (200 cps reprezinta valoarea de prealarmare), emisii de gaze radioactive - 222 Rn (radon) si 220 Rn (toron) din interiorul galeriilor si a puturilor abandonate etc. Timp de peste 10 ani au lipsit in totalitate activitatile de avertizare asupra pericolelor generate de concentratiile sporite de radionuclizi, cu deosebire ca prin mijlocul exploatarii trece si o artera importanta de circulatie ? DJ 573. Alte depozite de materiale sterile cu un potential sporit de eliberare de radionuclizi sunt cele provenite din arderea combustibililor fosili de slaba calitate in centralele

termoelectrice. Haldele de cenusi provenite de la Centrala Termoelectrica Timisoara (CET) se extinde pe cca 50 ha, la 5 km SV de limita sudica a orasului si la 2 km sud de localitatea Utvin. Masurarile efectuate in vara anului 2006 (30.07) indicau valori de fond de 50-80 cps, intrerupte de puseuri care depaseau 200 cps (limita valorilor de prealarmare). Concentratiile sporite de radionuclizi au fost identificate in cuiburi, la adancimi de 20-50 cm. In deschiderile executate in batalurile de cenusi la adancimi mai mari (1-5 m) nu au fost inregistrate cresteri semnificative ale concentratiilor de radionuclizi, ceea ce concluzioneaza ca radionuclizii existenti in haldele de cenusi sunt putin deplasabili sub influenta apelor meteorice sau a atractiei gravitationale. Prezenta lor in acumulari izolate deriva din aranjamentele primare similare in depozitele carbunoase din arealele de extractie. O mare parte din rocile fosfatice au origine organica. S-au format in perioade geologice indelungate , in apa oceanelor, prin stabilizarea compusilor organici in prezenta fluorului si apoi prin sedimentare marina a placerului. Forma minerala a fosforitelor este legata de apatite, minerale prezente in rocile eruptive de tip pegmatitic, in zacamintele filoniene hidrotermale etc. In majoritatea cazurilor, materia prima utilizata in producerea ingrasamintelor minerale pe baza de fosfor, fie ca este de natura organica, fie minerala, contine numeroase si diverse elemente chimice ca impuritati, elemente care pot potenta fondul natural local prin amplificarea concentratiilor de metale grele (Cd-de exemplu) sau de elemente radioactive. Jigau et al. (2005), precizeaza pentru Republica Moldova un aport suplimentar de radionuclizi provenit din depozitarea sau administrarea ingrasamintelor fosfatice de maxim 100 Bq/kg. Chiar daca nu aduce decat 0,4% din concentratiile existente, fertilizantii fosforici pot genera treptat o abundenta in elemente radioactive care devin toxici pentru unele specii ale lumii vii. Din aceasta cauza este necesara o monitorizare stricta a acestor tipuri de fertilizanti, incepand de la sursa materiilor prime, la administrarea lor in sol. Fermierii precum si alti utilizatori de ingrasaminte pe baza de fosfor trebuie

constientizati de pericolul potential de poluare a mediului in cazul interventiilor mai sus precizate. 4.Depoluarea zonelor afectate

Principalele metode recomandate n remedierea solurilor poluate sunt: stabilizarea, instalarea unor bariere de protecie, tehnici de depoluare termice si microbiologice. Se pot utiliza de asemenea tratarea chimic si separarea fizic Cercetrile efectuate privind contaminarea/poluarea solurilor cu metale grele au evideniat mai multe posibiliti de remediere ca: extragerea din sol prin cultivare de plante cu capacitate mare de absorbie a elementelor poluante, cultivarea, pentru consum, de plante cu foarte slab afinitate pentru elemente poluante, amendarea cu carbonat de calciu. Aceste msuri pot fi stabilite numai n urma unor cartri minuioase ale fiecrui caz n parte .n cazul solurilor puternic poluate se poate recurge la msuri mai drastice cum ar fi decopertarea solului pe o grosime de 30 cm, copertarea solului, asociate cu alte msuri complementare . Pentru remedierea solului din zona poluata din Copsa Mica sau ales urmatoarele solutii: ecologizarea haldei de steril, bioremedierea sau fitoremediere zonelor poluate din perimetrul intreprinderii,stabilizarea metalelor in sol. Ecologizarea actulei halde se va face prin 7. Impermeabilizarea taluzelor 8. acoperirea cu un strat de argila 9. copertarea cu un sol fertil 10. fixarea cu un strat vegetal n prezent suntem foarte contieni de estetica i de

impactul asupra peisajului a acestor reziduuri, trebuind s facem astfel, eforturi de a le reduce. Odat cu msurile de nchidere a haldei, se instaleaz o cuvertura etan de geosintetice, pe care se amplaseaz un strat de sol vegetal pe care se va instala vegetaie. Lucrrile trebuie s se desfoare de o asemenea manier ca la final depozitul s fie ncadrat n cadrul natural al mediului. Astfel, se va aterne pe toat suprafaa haldei, a unui strat de sol fertil, de 20 50 cm grosime. n prima etap se vor folosi ngrminte organice i fertilizani minerali, n special fertilizani cu azot, pe orice fel de depozite acetia sunt indispensabili, n doze rezultate din analiza condiiilor concrete de teren. Planele cultiva pot fi urmatoarele:Melilotus alba Desk, Melilotus officinalis L., Medicago sativa L., Trifolium repens L., Lespedeza stipulacia Maxim, Lotus corniculatus L., Poa pratensis L., Bromus inermis L., Dactylis glomerata L. i Festuca relatior arundinacea Schres. Amestecul de plante prezentat asigur o bun protecie mpotriva eroziunii . Stabilizarea metalelo in sol Metalele grele pot fi lasate in situl poluat si tratate in asa fel incat sa fie redus efectul lor asupra sanatatii populatiei si asupra ecosistemelor. Acest proces este numit stabilizare. Aceasta metoda are multe avantaje fata de metoda excavarii. O metoda de stabilizare a metalelor grele consta in adaugarea unor substante chimice care cauzeaza formarea unor minerale a caror continut de metale grele nu pot fi aborbiti de plante, animale sau oameni. Aceasta metode se numeste stabilizare in situ. Acest proces nu distruge ecosistemul si nu genereaza deseuri periculoase. In schimb metalele grele reactioneaza cu substantele chimice adaugate si se creaza un compus mai putin toxic. Metalele grele raman in sol , dar intr-o forma mai putin periculoasa. Un exemplu de fixare in situ presupune introducerea, in solul contaminat cu plumb, a fosfatilor. Reactia chimica dintre fosfatii si plumb duce la formarea unui mineral numit piromorfit de plumb, acesta este insolubil. Acest lucru are

doua mari beneficii: 11. acest mineral nu poate fi propagat de apa astfel incat sa polueze izvoare, lacuri sau panza freatica 12. piromorfitul de plumb nu poate fi absorbit de plante, si deci nu poate intra in lantul trofic al ecosistemului. Fitoremedierea Cultivarea plantelor poate controla sau reduce poluarea cu metale grele. Are avantajul unui cost redus si o aprobare a populatiei, dar si dezavantajul unei perioade mai lungi de timp pentru indepartarea poluarii. Plantele sunt utilizate pentru reducerea eroziuni solului, de catre apa si vant, si reduce imprastierea particulelor contaminate. Ca exemplu iarba sau tufisurile reduc pierderile de sedimente de pe situl contaminat cu 18%-25%. Daca tot situl ar putea fi cultivat pierderile sar reduce cu pana la 70%. Fitoextractia Unele specii de plante pot absorbi metalele grele in tesuturi. Plantele pot fi apoi culese si materia periculoasa sa fie tratata intr-un mod corect. O planta cu aceasta capacitate este Mustarul Indian , aceasta planta este folosita pentru extragerea plumbului din solul contaminat. Alte plante utilizate pentru fitoextractie sunt: lucerna, varza, ienuparul si plopul. Rizofiltrarea Cu aceasta metoda plantele cres direct in apa sau in nisip. Se utilizeaza plante acvatice a caror radacina extrahe direct din apa metalele grele. Floarea Soarelui crescuta pe soluri apoase, a dat rezultate, absorbind substantele radioactive.Bioremedierea este o solutie naturala pentru o problema a mediului inconjurator, este cu un cost mai scazut si utilizeaza mai multe metode pentru controlul si remedierea solului contaminat cu metale grele.